Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Munca Logopedului Cu Prescolarii Balbaiti - N.A.Vlasova PDF

    Uploaded by

    DeXu24
    9 views51 pages

    Original Title

    Munca logopedului cu prescolarii balbaiti - N.A.Vlasova.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views51 pages

    Munca Logopedului Cu Prescolarii Balbaiti - N.A.Vlasova PDF

    Uploaded by

    DeXu24

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 51
    N. A. VLASOVA = MUNCA LOGOPEDULUI cu 5 PRESCOLARIL BILBHI DITURA DE STAT DIDACTICA St pPEDAGOGICA 1958 CUVINT INAINTE Aceasta carte se ocupa de problema cercetarii defectelor de vorbire pe care le au copiii pre- scolari bilbiiti. Ea se adreseaz4 in mod special logopezilor, dar este util si educatoarelor din gradinite, precum si parintilor care au copii cu asemenea defecte de vorbire. In lucrarea de fata sint expuse metodele prin care in Uniunea Sovieticd sint corectate defec- tele de Vorbire ale copiilor prescolari bilbiiti in semistationare specializate. La noi nu exista inca astfel de institutii. De aceea este bine ca acesti copii sa fie tratati de un logoped, dar, acolo unde nici acest lucru nu este posibil, atit educatoarea, cit si parintii pot folosi indrumarile date si exercitiile recomandate de autori. In acest caz se impune consultarea unui medic specialist pentru punerea unui diagnostic exact si alegerea pro- cedeelor corespunzatoare. Editura de stat didacticad si pedagogicad PREFATA Dezvoltarea corectd a vorbirii are o importanta co- " virsitoare pentru formarea personalitatic copilului. Dezvoltarea vorbirii cu sens incepe la copil ined ina- inte de virsta de un an. In aceasté perioadd, copilul in- cepe sd denumeascd obiectele si persoanele din jurul sdu; acum se vede deosebit de clar legdtura dintre primul sis- tem de semnalizare (,,acela prin care se realizeazd contac- tul nemijlocit cu realitatea’”) si cel de-al doilea sistem, (,sestemul verbal” ). : Vorbirea este functia cea mai tardivd si mai complexd a sistemului nervos central. De aceea ea este supusd mai usor decit celelalte functii tulburdrilor si imbolndvirilor in perioada formdrii sale, adicd la virsta primei copilérit. Legile activitétii mervoase supertoare stahilite de 1. P. Pavlov, deschid drumurt noi pentru cercetarea tulbu- rarilor de vorbire, printre care se numadrd si bilbiiala. Toate metodele de combatere a bilbiielit propuse de au- torii care au studiat in trecut aceastd tulburare a vorbirit erau destinate numai adultilor. Problemele privind origi- nea si aparitia bilbiielii nu erau ined suficient de clare, autorii lucrind de cele mai multe ori cu bilbiifi adulfi sau aanle sere la care majoritatea datelor anamnestice erau uitate. Medici rusi Hristofor Laguzen si I. A. Sikorski, care austrdit la mijlocul si la sfirsitul secolului al XIX-lea, au demonstrat pentru prima oard cd bilbiiala apare de cele »mai multe ori in copildrie. Dar metodele de luptd propuse _de ei se reduceau in esenfd la mdsuri profilactice, si anume fa izolarea copiilor de colectivitate si la clinoterapie. In acea epocd, datele privind viata psihicd a copilului erau insuficiente, tar punctul de vedere fiziologic in pro- ‘ 5 ; Din acest motivo, el a propus ca munca pedagogului- Togoped sd fie strins legatd de aceea a medicului neuro- psiliiatru si de a pediatrului. © Pentra rezolvarea acestei importante probleme de re- “educare a worbirii sia personalitafii copilului bilbiit a fost elaborald 0 metodd speciald. Ea se bazeazd pe unitatea organismului copilului cu mediul inconjurator. 0 atare metoda a permis sd se ajungd la o, eficaci ‘mare si de durald in reeducarea vorbirii si a persopatitatii copilului bilbiit. ercetarea copilului nu era incd suficient ludiate ‘nici problemele privind dezvoltarea ee i a acesteia cu dezvoltarea per- Sonali. Abia Inodfatura lui I. P. Pavlov despre activi. staat ‘nervoasd superioard a demonstrat deosebit de clar — —fegéitura vorbirit (a'celui de-al doilea sistem de semnali- be ) cu dezvoltarea intregului organism, faptul cd primul gat deal doilea sistem de semnalizare se gdsese intr-o — interacfiune. | Astjel, pe baza invafaturii lui I. P. Pavlov despre ac- fivitatea nervoasd superioard, s-a impus necesitatea de a se ‘combate inc din prima copildrie toate tulburdrile de vor tin prim ‘prinire care si bilbfiala. Este necesar sd se ia in con- ie faut importen it od ee egalurtle femporare : usor, astfel incit reeducarea vorbirit ‘copii bilbifi este mult mai usoard decit ta adult. Gel de-al lea si a 4-lea an de viata al copilului re ita perioada de formare intensd a vorbirit si de acu- _ mulare a materialului verbal. La aceasta virstd, chiar pri- mele si cele mai neinsemnate simptome ale. bilbiielit, sub b | irma unor opriri usoare in pronuntarea unui sunet sau ‘@ unui cuvint, se pot transforma, sub influenta unor factort ee imitatie, spaimd), in bilbiialad cu carac- Dupd ce bilbjiala a aptrut, ea influenfeazd intreaga eee ao aly reflectindu-se si in dezvoltarea per- 20a cif copilal bitbti : Cu cit copilul bilbiit este mai mare, cu atit mai gravd x as si modificdrile pe care ea le produce in ca s Gagnon Ce Oi ara rela ut. ty mes onjurdtor, grea devine, asadar, si ta) contra bilbiielii. + , Prima experienta stiinfifica Barats i ‘copii prescolari a fost pei der aR A S cittoaroustt in anul 1330: V. A, Ghilearouski priveste’ biibiiala copilo! Madara a vorbE ine VE ence pak Gao tulburare a vorbirt sirins fegata de slarea psihicd fil Coe ie medial care it inconjoara si de. educalt se 7 1 SCURTA PRIVIRE ASUPRA LUCRARILOR DESPRE BiLBIIALA ~_. Istoricul tuptei contra bilbiielii isi are inceputurile in : “fimpurile cele mai vechi. Astiel gasim Ja Plutarh descrierea bolii lui Demostene, “marele orator grec care a suferit in tinerete de o forma grava de bilbiiala. Descriind boala lui Demostene, Plutarh insista in mod deosebit asupra metodei de tratament. Aceasta metoda, sta- ilita de medicina din antichitate, a fost perfectional de usi Demostene si poate sa serveasca drept exemplu de rofunda a esentei acestei maladi b itul oralor acorda o atentie deosebita psihoterapici “Mrexercitillor de vorbire. Acestea constau dintr-un sir de dialoguri memorizate, pe care Demostene le pronunta [a inceput in fata oglinzii, apoi le repeta in zgomotul marii $i, abia dupa ce ajungea si le pronunte ireprosabil, apdrea in public. Plutarh descrie perseverenta cu care Demostene nazuia spre scopul dorit — vorbirea oratoriea perfect, El intimpina greutati mari, scria Plutarh, pentru ed din cauza bilbiielii sale era foarte timid, retras si nehotiirit. Demos- fene a invins aceste trasdturi ale caracterului sau printr-o “Muned perseverenta asupra vorbirii si asupra personalitatii sale. Din pacate, aceasta metoda de tratament n-a fost it trodusa atunci in medicina. si de aceea evul mediu n-a mai Putut so foloseasci. Cheia pentru intelegerea acestei grave tulburari de vorbire a fost — ca si zicem asa — ierdut’ si tratamentul bilbifelii a trecut in miinile chi- urgilor. Epoca inierventiei chirurgicale in tratamentul bilbiielii fost cea mai indehingataé (din timpurile lui Cornelius 9 he yl i mul 25 inainte de era noastrd, si piri veacului al XV-lea). ivind tulburarile de vor- re in veacul al XVI-lea. boli caracterizeaza jin acea epoca iginea bilbiielii. si vedeau cauza aparitiei bilbiieli mice ale organelor de vorbire sau intr-o umiditate anormala — a limbii si a creierului (Fabricius, Mercurialis). La inceputal secolului al XIX-lea apar lucr&ri mai in- semnate despre bilbiiala (Itard, Lee, Colombat de I'Isére Este interesant de notat ca medicina sapuseané din acele timpuri a dat un numéar extrem de mare de teorii va- riate despre originea bilbiieli metodele ei de tratament. ‘oIn acel timp, in apus au existat tot atitea metode de. tra- tament cite persoane se ocupau de tratamentul acestei enigmatice boli a vorbirii”, scria in 1890 V. A. Kaznaceev (Teorii noi despre bilbiiald, p. 52). ‘ In cel de-al 4-Iea deceniu al secolului al XIX-lea au apSrut lucrarile a doi specialisti in educarea surdo-mufilor. Bertrand si Otto, care au descris amanuntit gimnastica vo- cali dupa metoda autoarei americane Lee, aplicari facute pe ambele arcade dentare, pentru ca limba si se apropio de punctul de sprijin. In anul 1830 apare lucrarea_medi- cului francez Colombat de I'lsére, care considera bilbiiala ca o tulburare particulara a muschilor laringelui. Tn 1814 a fost publicata Iucrarea chirurgului german Diefenbach, ‘care propunea din nou interventia chirurgicala in bilbiial In acelasi timp apar lucrarile lui Blume, care considera in bilbiiala procesul de gindire nu corespunde cu expresia lui exterioard, verbala. In 1814 a aparut lucrarea lui Klen- cke Despre defectele vocii umane. In aceasta lucrare, Klen- cke spune cA ,,in bilbiiala sufletul este lipsit de liberul ar- bitru” si ajunge sa sustina ca ,,insusi sufletul se bilbiie". In 1871 apare lucrarea medicului Coén, care a emis 0 teo- rie noua despre originea bilbiielii (presiunea seizutd a av- rului din plamini). - In mijlocul acestei diversitati de teorii si metode de tuptd conira bilbiiel autori carora le lipsea adesea infelegerea esentei maladiet in majoritate contradictorii, promovate de a simptomelor ei, Iucrarite m a HXlen i la incenatet ee ear Rca in seco- Bar Cu intreaga literatura occidentalé, frunsa de un umanitarism profur it abil a esenfei maladie, luerarea autcrsius noo ieee Laguzen, scrisd si editati inca in 1838 la Petersburg, so ‘pronunta contra autorilor ,care atribuiau bilbiiala unet in. lectiuni a organelor de vorbire”. Privitor la aceastil problema, el a scris urmatoarele: .Avind posibilitatea sa “observ in practicd mai bine de 1000 de bolnavi suferind de bilbfiala, n-am intilnit nici un caz in care bilbiiala si fi fost provocata de defectele organelor de vorbire. Este de ‘asemeniea fals punctul de vedere al acelora care, bazindu-se “pe faptul ca bilbiitul se plinge deseori de dureri toracica, ‘isesc cauza bilbiielii in conformatia toracelui. Tot atit de Meirtereista este parerea acelora care explica bilbiiala prin ‘devierea limbii spre maxilarul inferior ; toate: aceste devieri ‘in timpul miscarii organelor de vorbire sint consecintele si nu cauza bilbiielii” (H. Laguzen, Bilbiiala, p. 24). Despre etiofogia bilbiielii, el seria urmatoarele: In a ce priveste originea bilbieli, care apare in prima co- Pilltie, paint, de cele mai multe ori, ni cunose cauzn li copiilor lor, totusi considera emotia ca o cauza ho ‘ritoare in aparitia bilbiielii (spaima, minia, frica etc.). Dar ilbiiala apare 1a copii si in cursul sau ca urmare a unor maladii grave, care influenteaz’ asupra mintii, slabese me- moria si produc tulburdri in cursul normal al gindiril: aceasta’ cauzeaz4 pronuntarea prea lenta sau prea grabita a cuvintelor, fenomen care dispare de cele mai multe ori 0 dat cu restabilirea sinatatii, Dar daca in acest moment zopilul devine constient de greutatea pe care o intimpind in promintarea unei litere sau a unui cuvint, bilbiiala apare cu usurinta, © alta sursa a acestei ma urmatoarele ; copii ai cdror pa aceasta boald de la parintit lor ; - intilnese familii cu mai multi bilbiifi, Mulfi considera, in asemenea cazuri, ca defectul este ereditar, ceea ce nu esto just; daca copiii sint educati departe de parintit lor Dilbiiti, ©} nu capatd aceasté boald. Cazurile de bilbitala dii de vorbire consté in inti suferaé de bilbiiala iau din aceasta cauzi se tt aparute in urma imitatiei confirma aceastd pirere (Bil- biiala, p. 25-26). Parerile emise de Laguzen merila fara indoiala aten- fie, deoarece in timp ce savanfii din strainatate continuan Si considere bilbiiala ca o boala a organelor de vorbire, el vorbesie cu convingere despre alte surse ale bilbiiclii spaima, imitafia in prima copilarie, cind vorbirea este in | perioada de formare etc. Deosebit de caracteristicd in ex- purerea sa este sublinierea faptului cé bilbiiala nu poate fi vindecata repede si cd pentru tratamentul ei este ‘ne- cesar multi rabdare si perseverenta. Iaté ce citim cu nin bilbiiald nu poate privire 1a tratamentul bilbiielii » exista o vindecare rapida si, dac& cineva promite aceasta, © face numai pentru ca ined n-a fost descoperiti natura adevarata a bilbiielii si deci nici tratamentul cuvenit. Multi, mecunoscindu-i originea, o tratau la intimplare, ‘de cele mai multe ori fara succes; alfii aveatt in vedere numai avantajele materiale si se ingrijeau prea putin de exercifiile practice ale acelora care le solicitau aju- torul ; atingindu-si scopul principal, ei se multumeau sa dea apoi numai indrumdri verbale". , Metoda de tratament utilizata de Laguzen se deose- bea de cele din apus prin folosirea unor procedee psiho- logice. Gasim la el urmatoarele sfaturi pentru. parinti si pe- printr-o pur- dogogi: Nu se cuvine sé speriem copi tare severd, frebuie sa cdulam sd indeparlam tot ceea ce poate tulbura linistea sufleteasca a copilului ; sa-i citim copilului calm si cu voce tare, iar cind se va linisti com- plef, sd-1 punem sa repete fraze usoare dupa noi". Dupa 80 de ani, aceasta fed a Iui H. Laguzen a iost prelucraté pe larg de catre doctorul G. D. Netkaciov. autorul metodei de tratament psihologic, dar in anii aceia se uitase de lucrarea lui H. Laguzen. Nu exist nicaier! referiri la Iuerarea lui, in afar de mentionarea numelui sau in monogralia lui J. A. Sikorski, unde se enumerd autorii rusi care s-au ocupat de problema bilbiielii. Totus! “ fucrarea Iui nu prezint& numai un interes istoric ; in ¢ gasim o serie de teze ce combat parerile savantilor din Z 12 , cdutau dent, care, riminind la o concept : tniza bilblieli in malformatia orgarelor aa ne © fn anul 1889 4 aparut monogratia lui LA, Sikorski prima lucrare stiintificd despre bilbiial&. Trebuio si men, fiondm ca in studiul problemelor de patocenie! 5 | Bilbiialé dupa maledti infectioase 6 | Bilbitala datorita imitatiel «+ + - + - Total Problemele .insuficientei dezvoltarii vorbirii la copi bilbliti if interesau de mult pe savanti si medici, Aceasti problema a fost tratati sliinfifie pentru pritia ara in monogralia lui I. A. Sikorski, care, anatizind date statistice privitoare 1a bilbiiala 1a copii, seria: »Referiter Ja bilbiiala din virsta copilariei, putem spune ca jumatale din totalul cazurilor incepe in petioada dezvoltarit cele! Ts active a fonatici si a funcfiel simbolice a vorbirii si ¢® 8/0) din toate cazurile de bilbiiala apar in perioada cind de tarea vorbirii incd nu este terminata". : 25 Tabetut 2 Dezvoltarea vorbirtt Rp ehiAte crime tel Au, et Rac orien Ne Virsta copie | ae Viewts — feopti- | . ee 1|intre 1 gi 2 ant | 520 | 96 | : 2 t lintee tsi 9 anil 9 2 fintre 2 et Sant | 755 | ses) 2 EE eaieainaate:| os | | Sfintee 3 4. Sent | 620 | st] 3 | mire 391 ant) 628 | 416 ipsesc date 4 | Lipsesc’ date Z H act 125 | exact 747 | 37.55) Total | soca 100 Totat | 2¢00 |ico | Tabetut 5 Distatia Din 2000 de copii, 434 sufereau de diferite forme de dislalie De ce forma sufereau Dislalie fiziologica Dislalie patologica _ Rhinolalie (nazonanta) 63,87 Din pacaie, aceastd concluzie esentiali emisi de au- torul rus cu o jumatate de secol in urma n-a fost sulicient apreciata nici atunci si nici ulterior. Medicii, in acea epoca, nu dadeau importanta cuvenita profilaxiei vorbirii in cazurile de intirziere a dezvoltarii bi ta copii. Or, un ajutor dat, la timp ar fi putut deseor! sé opreascd bilbiiala incipienta. Erau necesare observarea clin indelungata si cer- cetarea vVorbirii si comportarii copiilor bilbii{i. Toate aces- tea au putut fi realizate numai in conditiile sociela{it so- vietice. 24 Problema legaturit dintre aparitia bilbiielii si o etapa numité in dezvollarea vorbirii copilului a fost studiati clinica lui V. A. Ghilearovski de cate R. M. Boskis Th anul 1939, in lucrarea sa Despre bazele tratamentulué Filbiielii fa copiti prescolari, ea scria: ,,Bilbiiala apare fa copii in acea perioada de dezvoltare a vorbirii in care copilul incepe si vorbeascd cu fraze maj nftlt sau mai pilin complexe, La marea majoritate a bolnavilor nostri fe observa © oprire sau o incetinire in procesul dezvol 4arii vorbirli, aparuta din diferite motive (din Culegerea delucrdri stiintifice a spitalului ,Soloviev’’, 1940) Datele privitoare la cercetarea dezvoltarii vorbirii pe un material numeros ¢ firma aceasta tezd (tabelul 2) ‘A doua cauza a bilbiielii la copii este trauma psihica datorita utilizarii metodelor educative gresite. Acestea sint fastitul exagerat al copiilor, ca si purtarea brutala, dez- échilibrata, a adultilor. Ele provoaca la copii, in unele faniri, izbucniri acute de minie, capricii, lipsd de. disct- pling, iar in alte cazuri inchiderea in sine, frica, indirjie “raumele psihice aparute in urma metodelor educative gresite nu sint usor de descoperit, pentru ef mult parint er considera de loc gresite metodele intrebuintate de ef Si splin de cele mai multe ori cd nu cunose cauza aparifie! Pilbtielii fa copiii lor sau pun ipoteza spaimei. Mai jos sink prezentate exemple in care, desi bilbliala 6a dezvol- lat treptat, totusi trauma psihica a avut 0 importanta mare. Bilbiiala a inceput, dupa Cazul 1. Aliosa S., 4 ani. Teintenile tharvei de la 3 ani ,.lard nici o cauza™. Simultan cu bilbiiala, 1a copil a aparut frica. El a inceput si se eG ciutericul din coridec, plingea si fina ind 66 {area biialului parea cu totul jur, pentru cd toate dorintele Coates eerie a gatistéeute. Sommusl copilului 4 de. SOA ode crash, noaptea Sires dice pat @ fips. Toma fume spunea: ,.£ singural nostri copll, are multe je BeTR icameat iniaresenea: mime,” det cl ate 28fU2N nimic. Tn colectivul de copii, hu voia si pardsease’ grupa de Intro zi — in timpul tinet sedi minea singur in carferd. Pur! de neinfeles pentru cei din ‘Alioga era_comunicativ, vest copii si si plece acasd- nte de corectare a vorbi- 8 ii — cu ocazia unei convorbiri des; ‘hee re ay Aliosa a spus pe neasteplate: Pilotit int coor eit se tem nici chiar de ochii {upului". Tn conya an Hoard sa constatat cd seara i se citeay Gnvorbitea coridor i s-a parut o data ca vede nist sine si edi stréluceau. Mai tir niste ochi de lup cag eee ziu s-a lamurit ci Iuase UD care a oud crapaturi in usa, prin care se eee Ochi de Mama sini adevar i cits ja cculeare: bane aa ira intentia de a-l speria. > Pinel Cazul 2, Alik B., 5 : 2: , 5 ani, Forma grava de bilbi Din relatarile mamer, Pianta ineeput a3 oat a tale, Tard vreo cauzd evidents. Mama a relatat Se in casi este o aimosfera nelinistit’, copilul este a plinge des si se cearta cu fratele sau mai mic. Aliky la 1 virsta de 2 ani, a suferit de o seri jeola tuse convulsiva, dezinterie) ; Pe econ a Se ceste, Cercetindu-se conditiile de viala, sa ie chizia ea baiatul trdieste in conditii fe eae Bue Bunica fi ingaduie orice iratelui cel mic in vitsté| je 8 ani, chiar si-i ia si jucariile lui Allky daci- sint pe plac. Cind mama a incercat sA-i ia apararea lui lik, bunica a dezaprobat-o cu. bruschefe, de fala cu copilil,, pretinzind ca Alik, ,ca cel mai mare’, trebuie si cede in toate. Copilul, find foarte sensibi : presionat si a devenit posac si indi a aparut bilbiiala, care spre virsta d foarte grava. In primal caz nu exista o tr rata; fotusi, traumatizarea copilului foiati dupa cititul basmelor inainte aparut simultan cu bilbfiala. Tn cazul al doilea, copilul a suferit la virsta de 2 4 de oi serie de maladii, a fost debilitat somatic’ mete gresite de educalie constituiau pentru Po trauma psi eSianenta, iar in prima copilarie trauma psihicd Puneiul cel’ mai vulnerabil, care 1a copii este, vor irr ‘A treja cauzd care provoacd bilbiiala 1a CoP! i trauma psihicd (reactia in urma unei spaime). . pijale wa Paza unei largi raspindiri a parerli ce bilby este provocata intotdeauna de spaima, am CO! bil, a fost foarte im i si 6 luni auma psihicd bin 2 aviit loc fata de culcare. Frica 26 | elemente : ee, oe concentelim, afentia asupra acestei probleme -0 verificim pe cei 2000 de copii ati in secti Fe et erin Mewes Celeron aida a cauzelor care au provocat bilbiiala Ia acesti copii ardtat ca numarul copiilor la care bilbiiala a fost ers tata exclusiv de spaima nu e atit de mare; dug tio se vede din tabelul 4, ei reprezinta 18% (adicd 360 de din 2000). Dar deseori socurile psihice provoaca copii bilbiiala 1a copii in conditiile unor anumite dificultati de vorbire. Trapeta ts Cavzce ifoieitt \eMie| | 1 | trauma psthtca ca unie factor care a For apeat bilbiiala seo | 18 2 Trauma psihica ca un factor complimentar f | pies ot 4 foeritia biibitelll te | | |_| Sn eterna ite soo | 15] tot | 60] 33] A bilbiiala 1a copii met i (tabelul 1). A patra cauza fe in consideratie dot este coniactul cu parint "Aici, 14rd indoiala, trebuie luati ‘

    You might also like