«...presupun ed in orice societate producerea discursulul este deopotriva controlati, selectionati, organizaté #1 redistribuiti prin intermediul unui anumit numar de pro- ceduri care au rolul de a-i conjura puterile si pericolele, de ai stipini evenimentul aleator, de a evita cople- Un discurs despre discurs Michel FoucaultMichel Foucault ORDINEA DISCURSULUI Un discurs despre discurs Traducere de Ciprian Tudor EUROSONG & BOOK 188,Redactor: Anda Sontes “Tehnoredactare computerizati: ADISAN Computers. ©1998 EUROSONG & BOOK Aceast carte a fost editaté cw spinal MINISTERULUI FRANCEZ AL AFACERILOR EXTERNE ial [AMBASADEI FRANTEL IN ROMANIA, Michel Foucault L'ORDRE DU DISCOURS Gallimard BI Despre contextul aparitiei » Ordinii discursului® {In 1955, la Insticutul cultural francez din Uppsala un post de lector igi agteptattulaul. Printr-un concurs de im- prejuriri, Georges Dumeril — marele istoric si filoso al re- ligilor—este pus in siuaya dea recomanda un tind absol- vent al Scolii Normale din Paris pentru respectivul post ‘vacant; dar renumitul savant nu cunoate generatile mai noi de ,normalieni* asa inci, atunci cind un prieten fi vorbeste despre un tindr flosof extrem de dotat, G. Dumezil i trans- mite acestuia din urma cé, in masura in care il intereseaza, postul din Suedia i sti la dispozitie. Uimi de propunerea veniti din partea unei personaltayi culturale atit de marcan- te si nerabdator si pariseasci micar pentru o vreme viata social francezd, Michel Foucault Rindca despre el ete vorba — se hotirgte si dea curs invitaic. In august 1955 este primit la Maison de France d'Uppsala ca lector de franceza fara sa fi avut inc’ ocazia de a-lintdlni pe Dumezil pentru ai mulgumi, Prima intilnire dintre celebrul profesor de la Collage de France si Foucault se va produce un an mai tirziu, Pen tru putea lucra in inigte, Dumezilavea obiceul dea petre- ce dova sau tre luni pean in Suedia, dupa terminarea cursu- lui de la Colegiu; iar Foucault, pe parcursul celor tei anisuedezi, profit de sejurul anual al profesorului vizitindu- cu regulartate si indelung. fntre cei doi se va lega o priete- nie profunda in ciuda celor aproape treizeci de ani care fi despart ca virstd. Foucault are 0 mare admiratie pentru ‘opera specialistului in mitologiiindo-europene; gla fel de mare este admiratia lui pentru cercetitor, pentru acest om pe care il consideri un model de rigoare, de rabdare si de temeinicie in tot ceea ce face. Prietenia dintre cei dot seamné, in bun misurd, 0 puternica si benefica influent intelectual suferita de Foucault: de fecare dati cind are ‘ocazia (in interviuri, in prefata primei editii a Istoriei ne- buniei in epoca clasia sau in Ordinea discarsulu) filosoful francez tine si-siexprime admirayia sau recunostinga fata de Dumezil gi de opera sa. Dar, la randul siu, Dumeail gt totdeauna cum si-gi arate pretuirea pentru mai tandrul lui prieten. Probabil ca, dacd mu Lar fi inci (mai mult sau mai putin intimplator) pe acest eminent profesor, dacé nu -ar fi impresionat prin atitudinea inteligengei si prin stralucirea proiectelorfilosofice, Michel Foucault ar fi avut un alt des- tin, o altd opera sau, oricum, o ald traectorie cultural. Fiindci Georges Dumezil este cel care a adus in discuje, a sustinut gi a patronat de la distangs primiea lui Foucault la Collége de France; iar cariera universtarédesfigurat in cea ‘mai prestigioasi institutie de invayamant superior din Fran- {24 reprezentat prilejul elaboriri gi testi proiectelor fou- caultiene din anii saptezeci si optzec Cu discrete cu tact, Dumezil -ailesnit lui Foucault ‘obtinerea unei catedre Ia Collége de France, folosindu-g Prestgiul pentru a diminua ostilitatea cu care mediul uni- verstar il intémpina pe nelnistivorul, excentricu, priculo- sul filosof. Cici,inr-adevir, Foucalut avea — si urma sii pistreze — reputatia unui disident, unui ex-centric in raport ‘cu practcile sociale, politice si culeurale dominante: era me- eu neasimilabil, gisea mereu un sens intolerabil al normei cu pretentii absolute, punea tot timpul in discutie tocmai ‘ceca ce pirea indiscutabil. Aga incat, prietenia cu Georges Dumezil si eforturile acestuia de al face acceptat s-au dovedit foarte utile, pregi- tind teremul pentru titularizarea lui la College de France. Intr-adevir, cind in octombrie 1968 moare Jean Hyppolite lasind vacanti o catedra de filosofie, numirea lui pare sigu 14, cu atat mai mule cu cit J. Hyppolite insusi propusese tt. ularizarea lui Foucault ined din 1966 (sustinandu-| alituri de Dumezil pe autorul deja faimos al Cievintelor si lucruri- lor), Totusi, in 1969 trei candidagi intra in concurs pentru a ocupa catedra de filosofie: ficcare propune (printt-un re prezentant cu autoritate universitara) un proiect de curs si 0 denumire, adicé o ,catedri* proprie. Forul decizional al profesorilortrebuiesialeagd prin vot intre,catedra deflo- sofie a actiunit* propusi de Paul Ricoeur, ,catedra de isto- Tia gindiriraionale" propusi de Yvon Belaval si .catedra de istorieasistemelor de gindire* propusi de Michel Fou- cault. De-abia dupa un al doilea tur de serutin catedra lui Foucault obtine majoritatea ceruti. Astfel, la patruzeci si trei de ai, filosoful francez devine profesor la Collage de France. In fiecare miercuri siptimand de siptimang, pind Ja sfarsitul viegii, Foucault igi va tine cursul intr-o sala in ca- re raportul dintre numarul de locur si numérul auditoriului cra de tei sute la cinei sue gin care fascinatia se instal ti-Am considerat oportund aceasta scurtiistore a titula- Fiziri lui Foucault la Collage de France! fiinded d seama despre contextul in care apare Ordinea discursului. Dupa L’Ordre due discowrs este prelegerea inaugurala ‘ollege de France in data de 2 decembrie 1970. Textul acérui traducere o infitigim acum publicului comin este unul dintre cele mai clare, ma sinteice si mai frumoase ale lui Foucault. Prezentindu-i ait lucirileanterioare cit si proiecteleteoretce pe care urma s le desfisoare in cadrul cursului, Foucault ofera ctitorului un punct de reper, un comentariu asupra temelor si metodelor care i-au retinut atentia de-a lungul intregiopere. Tema sexualitti, a ne- buniei, a constituiri stiingelor umane, a constituirii medici- nei clinice si a practicilor punitive intr-o societate, toate acestea sunt inserate in Ordinea discursului. Cea ce in- seamné cd intr-un singur text sunt tratate impreund temele care, fiecare in parte, au dat nastere cite unei cart: cele trei volume din Istoria sexualitatii, storia nebuniei in epoca cla- sicd, Cuvintele si lucrurile, A supraveghea sa pedepsi. Cine ru a ctt nici una din aceste citi poate parcurge Ordinea discursulu ca pe un text introduetv; at cine a citt — ca pe ‘un comentariu, ca pe 0 explicitare. Cartea se adreseaza asadar atit celor care au un interes special pentru M. Foucault, cit si publicului larg. Editorul Bucuresti, 1998 " Penta o foarte deal biografe intelectual a li Foucault, veife, Didier Eribon, Michel Foucault, Flammarion, 1989. ORDINEA DISCURSULUI Prelegere inaugural rostita la College de France pe data de 2 decembrie 1970Din motive de orar, anumite pasaje «ax fost prescurtate si modificate in timpul lecturi. Ele au fost resabilive aici. (nota editorului francez) fs DISCURSUL pe care astizi trebuie si-I rostesc, ca $i ‘in cele pe care va trebuisile tin aici poate mai multi ani de acum incolo, as fi vrut si ma pot strecura pe furis. In oc siiau cuvintul, a5 fi vrut mai curand si fi invaluit de dl gi astfel, si fiu purtat dincolo de orice inceput posibil. Mi-ar fi plicut ca in momentul in care incep si vorbesc, si-m pot da seama ci'o voce fara nume ma precede de multa vreme deja; mi-ar fide ajuns atunci si reinnod, si prelun- ses fraza, si ma instalez discret in intersiile ei ca si cum 2 insigi m-ar fi indemnat si o fac, rimanind o clipd in aer. ‘Near mai exista prin urmare nici un inceput; iar ey, in loc de a fi acela din care provine discursul, a5 fi mai curind — in voia propriei sale deruliri — o mic intrerupere, punc- tl disparitei sale posible, Mi-ar i plicut si fie n spatele mew o voce (ce va filuat cuvintul de mult timp deja, dublind dinainte toate cuvin- tele mele) care si spund: , trebuie sd continui, ew nx pot continua, trebuie sd continai, trebuie sd spui cwvinte,atétea cite sunt, trebuie sie spui pind cand ele ma vor regasi and cind ele ma vor rosti; cudata nevoie, cindata lipsd, trebuie sd continui, poate ci deja cevintele m-au rostt, 13