Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Tematica Admitere2019 PDF

    Uploaded by

    Adriana Dedea
    17 views15 pages

    Original Title

    tematica_admitere2019.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views15 pages

    Tematica Admitere2019 PDF

    Uploaded by

    Adriana Dedea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 15
    Anexa nr. 2 PROGRAMELE DISCIPLINELOR PENTRU CONCURSUL _ DE ADMITERE LA STUDIILE UNIVERSITARE DE LICENTA Extras din Metodologia organizirii si desfasurdrii admiterii in Academia Forfelor Terestre » Nicolae Balcescu“ pentru anul universitar 2019-2020 1, LIMBA ENGLEZA Proba de limba engleza din cadrul admiterii in invaymantul militar se susfine sub forma unui test- grila. Standardele de performanga pentru elaborarea testului se realizeaz’ in concordanf’ cu programa pentru examenul de bacalaureat la limba modemé 2. Acestea pot fi actualizate in funetie de Dispozitia D.M.RU. privind Standardele de performana pentru proba de limba straind din cadrul admiterii in institutile militare de invaqamdnt sau a selectiei personalului pentru participarea la cursuri de carierd in ara, Bibliografia se constituie din manualele utilizate in ciclul liceal pentru formarea competenjclor generale prevazute in trunchiul comun, din programele scolare pentru limbile modeme, corespunziitoare nivelului B2 la competenjele de receptare si nivelul BI la competentele de producere, conform Cadrului european comun de referin(d pentru limbi — predare, invajare, evaluare. REPERE SPECIFICE pentru elaborarea testului-grild pentru proba de limba strain’ din cadrul admi in invi{imantul postliceal de formare a maistrilor militari, la programele de stu ena gi master, la cursurile de formare a ofiferilor pe filiera indirecti si la cursurile de cariera A. Partea I: CITIT Cerinje specifice Competent generala | © Citeste materiale autentice simple si concrete. — © Candidatul poate: ~ Si infeleaga sensul global al unui text simplu, necunoseut; apie elie et ~ Si identifice dtalile dintr-un text dat, prin citie selectivi; ‘ompetente specifice |” 55 identifice ideile principale la nivelul paragrafului prin citire | cu atentie. . aad J ‘© Materiale autentice: articole din ziare si reviste, brosuri/ Surse pentru identificarea | materiale publicitare/pliante, materiale de pe reteaua internet textelor (cu drept public de folosire) etc. © Texte nonliterare, autentice, simple, in proza, pe teme familiare, Tipul textului sub forma de: paragrafe descriptive, paragrafe narative, interviuri, articole in presd ete. ‘© 80-150 cuvinte/text (+ 10 %). ‘© Familie, scoala, activitiji din timpul liber, méancare, muzica, divertisment, mass-media, calatori, sport, cumparitur, literatur ‘© Nofiuni de baz intalnite in mass-media internajionaki: grade b) cu specific militar militare, activitai cotidiene etc. general Fermatal textulal ‘© Tiemi cu alegere multipli (patra variante posibile, 0 singura varianta din cele patru reprezentnd rispunsul corect), ‘Pentru citire selectiva: 10 iter Pentru citire cu atentie: 5 item Punetaj acordat ‘* Cite 0,2 puncte pentru fiecare item corect rezolvat. CONOTA: Numarul de texte dintr-un test variaz in functie de mumaral de itemi elaborat pe textul reypectiv Numar de itemi(” Idin 1s B. Partea a la: ELEMENTE DE GRAMATICA $I VOCABULAR Criterii generale Competent general ‘© Foloseste structurile de gramatica si nojiunile de vocabular eu nivel de complexitate mediu. Competente specifice ‘© Candidatul poate si foloseasca urmitoarele: a) Structuri de gramatica: -morfologie: substantivele regulate si neregulate de mare frecventa; gradele de comparatie ale adjectivelor/ adverbelor; timpurile de baz ale modului indicativ, in aspect simplu si continuu (prezentul, trecutul, viitorul simplu si de intentie, prezentul perfect si trecutul perfect); verbe modale (can, may, ‘must cu infinitiv prezent); cuvinte de legatura comune (and, but, or, because, not, after, next, before), articolul (exceptie articolul zero); -elemente de sintaxit: ordinea cuvintelor in propozitie/ fraz’, tipuri de propozitii: interogativa, afirmativa, negativa; propozitia completiva direct’ (concordanfa _tipurilor); propozitia conditionaki de tipul I si Il. b) Notiuni de vocabular: mediu, coneret (vezi universul tematic al textului), Surse pentru identificarea textelor ‘© Materiale autentice: articole din ziare si _reviste, brosuri/materiale publicitare/pliante, materiale de pe rejeaua internet (cu drept public de folosire) etc. Tipul textului © Texte nonliterare, autentice, simple, in prozi, pe teme familiare, sub forma de: paragrafe descriptive, paragrafe narative, interviuri, articole in pres’ etc. Lungimea textului 5-20 cuvinte/text (+/— 10%) Universul tematic al textului a) general b) cu specific militar general Activitaqi cotidiene, relafii de familie, tineretul, sindtate, mass- media, mediul inconjuritor, scoala, profesii, célatorii, obicciuri, relaji/conflicte intre generaji, sdrbatori nationale, biografii ale personalititilor, méncare, muzicd, divertisment, sport, cumparaturi, deserieri de locuri, lucruri si persoane. ‘* Nofiuni de baz intalnite in mass-media intemafionala: grade militare, activitati cotidiene ete. Formatul textului ‘* Aceastd parte cuprinde dou componente ce constau in itemi cu alegere multipla (patru variante posibila, o singura varianta din cele patrureprezenténd rispuns corect), dupa cum urmeaza: - gramaticd: completarea unor propozitiis - vocabular: completarea unor spafii libere intr-un text dat. Numir de itemi Gramaticd: 10 itemi. Vocabular: 10 itemi. Punetaj acordat {ite 0,2 puncte pentru fiecare item corect rezolvat. 2din 15 C. Partea a Il-a: SCRIS Griterii generale Ceringe specifice Competent general Recunoaste tipologia folositi in producerea de mesaje scrise care congin cuvinte si construetii simple. Competenta specified Candidatul poate si recunoasci elemente specifice in vederea rezolvarii unor cerinje elementare de producere a mesajelor scrise Surse pentru identificarea | textelor Materiale autentice: articole din ziare si reviste, brosuri/materiale publicitare/pliante, materiale de pe refeaua internet (cu drept public de folosire) etc. Tipul textului Texte sau citate din texte autentice, simple, in prozi, pe tematici familiare, extrase din: paragrafe descriptive, paragrafe narative, interviuri, articole de presi etc. Lungimea textulu 10-50 cuvinte/text (+/— 10 %). Universul tematic al textului a) general b) cu specific mi general Familie, scoald, activitafi din timpul liber, méncare, muzica, divertisment, mass-media, cdldtorii, sport, cumparaturi, literatura. Nofiuni de baz intilnite in mass-media intemajionala: grade militare, activitati cotidiene etc. Formatul textului Itemi cu alegere multipla (patru variante posibile, o singuri varianta din cele patru reprezentind rispunsul corect).. Numir de itemi 10 itemi. Punctaj acordat Cate 0.2 puncte pentru fiecare item corect rezolvat. 3din 15 2. MATEMATICA Pentru domeniile de studi universitare de licenta Stiinge militare, informatii si ordine publict, Contabilitate si Inginerie si management CLASA a IX-a ‘Competente specifice Continuturi 1. Identifiearea in limbaj cotidian sau in probleme a unor nofiuni specifice logici ‘matematice si teoriei mulfimilor. 2. Utilizarea proprietatilor operajiilor algebrice ale numerelor, a estimarilor si aproximatilor in contexte variate. 3. Alegerea formei de reprezentare a unui numar real si utilizarea unor algoritmi: pentru optimizarea calculului cu numere reale. 4. Deducerea unor rezultate si verificarea acestora utilizind inductia matematied sau alte rafionamente logice. 5. Redactarea rezolvarii unei probleme, corelind limbajul uzual cu cel al _logicii matematicii $i al teoriei multimilor. 6. Transpunerea unei_ situafii-problema in limbajmatematic, rezolvarea problemei si interpretarea rezultatului. Multimi si clemente de logic matemati *Muljimea numerelorreale: —_operatii algebrice cu numere reale, _ordonarea numerelor reale, modulul unui numar real, aproximari prin lipsd sau prin adaos, partea intreaga, partea fractionari a unui numar real; operatii cu intervale de numere reale; * Inductia matematica. 1. Recunoasterea unor corespondente care sunt functii, siruri, progresi 2. Utilizarea unor modalitati variate de descriere a funetiilor in scopul caracterizari acestora, 3. Deserierea unor siruri/funetii _utilizand Teprezentarea geometric. a unor —cazuri particulare gi rafionament inductive. 4. Caracterizarea unor siruri folosind diverse reprezentari (formule, grafice) sau proprietati algebrice ale acestora. 5. Analizarea unor valori particulare in vederea determinarii formei analitice a unei functii definite pe N prin rationament de tip inductiv. 6. Transpunerea unor situafii-problema in imbaj matematic utiliznd functii definite pe N. Siruri *Modalitayi de a defini un sir, siruri marginite, siruri monotone; *Siruri_ particulate: progresii _aritmetice, Progresii geometrice, formula termenului general in functie de un termen dat si rafie, suma primilor n termeni ai unei progresi *Condijia ca n numere si fie in progresie aritmeticd sau geometrica pentru n> 3. I. Identificarea valorilor unei funejii folosind reprezentarea graficd a acesteia, 2. Caracterizarea egalitajii a doud funetii prin utilizarea unor modalitaji variate de deseriere a functiilor. 3. Operarea cu functii reprezentate in diferite moduri si caracterizarea calitativl a acestor reprezentar lecturi grafice: cartezian, *Reper Teprezentarea prin puncte a unui produs cartezian de multimi numerice; condifii algebrice pentru puncte aflate in cadrane: drepte in plan de forma x = m sau y =m, cu meé R. produs — cartezian, 4din Is Competente specifice Conginutu 4 Caracterizareaunor —_proprietiji ale functiilor_numerice prin utilizarea graficelor acestora si a ecuafiilor asociate. 5. Deducerea unor proprietafi ale functiilor numerice prin lectura grafica. 6, Analizarea unor — situafii practice gi descrierea lor cu ajutorul functiilor. *Funcfia: definijie, exemple, corespondenje care nu sunt fune} de a descrie o funcjie, lecturi grafice; | egalitatea_a doud funcfii, imaginea unei | multimi print-o funetie, grafieul une funeti, | restrictii ale unei functii; = Funcii numerice (F={f: DIRDER): reprezentarea geometricd a graficul intersectia cu axele de coordonate, rezolvari grafice ale unor ecuatii gi inecuajii de forma L()=8(x) (&<>,2); —_proprietti ale | funcjiilor numerice introduse prin lectura | graficd: miirginire, — monotonie; alte | i paritate, imparitate, simetria graficului faja de drepte de forma x = m€ R , periodicitate: * Compunerea functiilor; exemple pe fune{ii | numerice. | modalitai 1. Recunoasterea funcjiei de gradul T descrisa in moduri diferite. 2. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru rezolvarea ecuatiilor, inecuafiilor gi sistemelor. 3. Deserierea unor proprietiji desprinse din reprezentarea grafica a functiei de gradul 1 sau din rezolvarea ccuafiilor, inecuafiilor si sistemelor. 4, Exprimarea legaturii intre funcyia de gradul 1 si reprezentarea ei geometticd. 5. Interpretarea graficului functiei de gradul 1 utilizdnd proprietajile algebrice ale functiei. 6. Modelarea unor situafii concrete _pri utilizarea ecuajiilor si/sau a inecuatiilor, rezolvarea problemei obfinute si interpretarea, rezultatului. Funetia de gradul I: * Definitie; reprezentarea grafiea a functi JS: RR fx) =ax+b,unde abe R, intersectia graficului cu axele de coordonate, ecuatia x) * Interpretarea’graficd a algebrice ale functici: monotonia $i semnul funcfiei; studiul monotoniei prin semnul renjei f(x,)-f(x,)(Sau prin. studierea semnului raportulu FO)- FO) xk * Inccuajii de forma at + 6 <0 (<>, >) studiate pe R sau pe intervale de numere reale; * Pozitia relativ’ a dou drepte, sisteme de ecuafii de tipul fare oe mx-+ ny =p a,b.e,mmp ER: * Sisteme de inecuafii de gradul | proprictatilor Rx ex, I. Diferenfierea, prin exemple, a variajiei liniare de cea patratica. 2. Completarea unor tabele de valori pentru trasarea graficului functiei de gradul al Il-lea. 3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului funetiei de gradul al Il-lea (prin puncte semnificative), 4. Exprimarea proprietitilor unei functii de gradul al -lea prin condijii algebrice sau geometrice. 5. Utilizarea relajiilor lui Vite pentru caracterizarea solutiilor ecuatiei de gradul al Il-lea si pentru rezolvarea unor sisteme de ecu 6. Utilizarea functiilor in rezolvarea _unor probleme si in modelarea unor procese. Funetia de gradul al 1-lea: = Reprezentarea grafica a functiei: fi RRS (a) = ax? +bx+c,a,bce R $i #0, intersectia graficului cu axele de coordonate, ecuatia fix) = 0, simetria fay de drepte de forma x =m , cu me R; *Relajiile lui Vidte, rezolvarea sistemelor de foie { ty= SYS ape. =P Sin 15 ‘Competente specifice Continuturt I. Recumoasterea corespondentei dintre seturi de date si reprezentari grafice. 2. Determinarea unor functii care verified anumite conditii precizate. 3. Utilizarea unor algoritmi pentru rezolvarea ecuatiilor, inecuatiilor si a sistemelor de ecuatii si pentru reprezentarea grafied a solutiilor acestora. 4. Exprimarea prin reprezentari grafice a unor iii algebrice; exprimarea_ prin condifii algebrice a unor reprezentari grafice. 5. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru determinarea sau aproximarea solutiilor ecuatiei asociate functiei de gradul al [I-lea 6. Interpretarea informatiilor confinute in reprezentiri grafice prin utilizarea de estimari, aproximairi si strategii de optimizare, Interpretarea geometrick a proprietitilor algebrice ale functiei de gradul al II-lea: *Monotonie; studiul monotoniei prin semnul diferentei f(x,)— (xz) sau prin rata cresterii/descresterii: L)~ 02) exp.) Rix xy, punet de 1% extrem (varful parabolei); *Pozitionarea parabolei faja de axa Ox, semnul funcfiei, inecuajii de forma ax? +6x+050,(2,<>), cu a,b.ceR,az0, studiate pe R sau pe intervale de numere reale, interpretare geometricd: imagini ale unor intervale (proiectiile unor portiuni de paraboli pe axa * Pozitia relativa a unei drepte faya de o parabola: rezolvarea sistemelor de forma : sa,b,c,mn eR, jax? +bx+e=y 1. Identificarea unor clemente de geometrie vectoriala in diferite contexte. 2. Transpunerea unor operajii cu vectori in contexte geomettice date. 3. Utilizarea operafiilor cu vectori pentru a descrie 0 problema practical. 4. Utilizarea limbajului calculului_ vectorial pentru a descrie anumite —_configuratii geometrice 5. Identificarea conditilor necesare pentru ca 0 configuratie geometric’ sa verifice cerinje date. 6. Aplicarea calculului vectorial in rezolvarea unor probleme de fizica. Vectori in plan: * Segment orientat, vectori, vectori coliniari; cu vectori: adunarea (regula , regula __paralelogramului), proprietai ale operatiei de adunare, inmultirea cu scalari, proprietaji ale inmultirii cu scalari, condijia de —_coliniaritate, descompunerea dupa doi vectori necoliniari. 1. Deserierea sinteticd sau vectoriala a proprietajilor unor configurajii geometrice in plan. 2. Caracterizarea sinteticd sau/si vectorial a unei configurafii geometrice date. 3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor de coliniaritate, concurenfa sau paralelism. 4. Trecerea de la caracterizarea sinteticd la cea vectorial’ (si invers) intro configuratie geometricd data, 5. Interpretarea coliniaritajii, concurenfei sau paralelismului in relajie cu proprietatile sintetice sau vectoriale ale unor configurajit geometrice. 6. Analizarea comparativa a rezolvarilor _vectoriala si sintetica ale aceleiasi probleme. Coliniaritate, concuren{i, paralelism — calcul vectorial in geometria plana: * Vectorul de pozitie al unui punet; *Vectorul de pozitie al punctului care imparte un segment intr-un raport dat, teorema lui Thales (condifii de paralelism); *Vectorul de pozitie al centrului de greutate al unui triunghi (concurenja medianelor unui triunghi). 6 din 1S Competenfe specifice Confinuturi 1. Identificarea legiturilor intre coordonate unghiulare, coordonate metrice si coordonate carteziene pe cercul trigonomettic, 2. Caleularea unor masuri de unghiuri si arce utilizénd relatiitrigonometrice. 3. Determinarea masuriiunor unghiuri sia Jungimii unor segmente utilizand relafii metrice. 4. Caracterizarea unor configuratii geometrice plane utilizand calculul trigonomettic. 5. Determinarea unor proprietii ale functiilor trigonometrice prin lecturi grafice. 6. Optimizarea calculului trigonometric prin alegerea adecvati a formulelor. Elemente de trigonometrie: *Cercul trigonometric, definirea funetiilor trigonometrice: sin,cos: [0,27] —>[-1], tg aoa }-» R, ctg:(0,2) >R * Definirea functiilor trigonometrice: sin: R [=I], cos: R—> [-1l], tg RD Revd ={E+kx |b ez} cig: R\ D-> R,cuD={ka|keZ} *Reducerea la _primul cadran; trigonometrice: sina +h), sin(a—B), coxa+b), cofa—b), sin2a, cos2a, sina+sinb, sina—sinb, cosa +cosb, formule cosa—cosb (transformareasumei in produs). 1. Identificarea unor metode posibile in| Aplicafii ale trigonometriei si ale rezolvarea problemelor de geometrie. produsului scalar a doi veetori in 2. Aplicarea unor metode diverse pentru determinarea unor distante, a unor masuri de unghiuri si a unor aii. 3. Prelucrarea informafiilor oferite de o configuratie geometricd pentru deducerea unor proprietati ale acesteia, 4. Analizarea unor configurafii_geometrice pentru alegerea algoritmilor de rezolvare. 5. Aplicarea unor metode variate pentru optimizarea calculelor de distanje, de masuri de unghiuri gi de ari 6. Modelarea unor configurafii_geometrice utilizdnd metode vectoriale sau sintetice, geometria plana: "Produsul scalar a doi proprietiti. Aplicatii: teorema cosinusului, conditii de perpendicularitate, rezolvarea triunghiului dreptunghie: "Aplicajii. veetoriale si trigonometrice in geometrie: teorema sinusurilor, rezolvarea triunghiurilor oarecare; "Calcularea razei cercului inscris si a razei cercului circumscris in triunghi, calcularea lungimilor unor segmente importante din triunghi, calcularea unor ari. vectori: definitie, Tain 15 CLASA aX-a Competente specifice Confinuturi 1. Identifiearea caracteristicilor tipurilor de numere utilizate in algebra si a formei de seriere unui numar real in contexte specifice. 2. Determinarea echivalenjei intre forme diferite de scriere a unui numér, compararea si ordonarea numerelor reale. 3. Aplicarea unor algoritmi specific’ calculului cu numere reale sau complexe pentru optimizarea unor calcule si rezolvarea de ecuatii. 4. Alegerea formei de reprezentare aun numar real sau complex in funetie de contexte in, vederea optimizarii calculelor. 5. Alegerea strategiilor de rezolvare in vederea izarii calculelor. 6 Determinarea unor analogii__intre proprictiile operajiilor cu numere reale sau complexe scrise in forme variate si utilizarea acestora in rezolvarea unor ecuatii Mulfimi de numere: * Numere reale: proprietaji ale puterilor cu exponent rational, irational si real ale unui numar pozitiv nenul, aproximari_ rationale pentru numere reale; * Radical de ordin n (ne Noi n> 2),dintr- tun numa, proprietafi ale radicalilor; * Notiunea de logaritm, proprietati ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operatia de logaritmare; * Mulfimea C. Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul unui numar complex, operajii cu numere complexe. Interpretarea geometric a operatiilor de adunare si de scadere a numerelor complexe si a inmulrii acestora cu un numar real; * Rezolvarea in C a ecuatiei de gradul al doilea cu coeficienti reali. Ecuatii bipaitrate. 1. Trasarea prin puncte a gralicelor unor functii. 2. Prelucrarea informatiilor ilustrate prin graficul unei funcjii in scopul deducerii unor proprictati algebrice ale acesteia (monotone, semn, bijectivitate, inversabilitate, continuitate, convexitate), 3.Utilizarea de proprietiji ale functiilor in trasarea graficelor si rezolvarea de ecuatii. 4. Exprimarea in limba} matematic a unor situajii concrete si reprezentarea prin grafice a uunor functii care descriu situafii practice. 5. Interpretarea, pe baza lecturii grafice, a proprietatilor algebrice ale functiilor. 6. Utilizarea echivalentei dintre bijectivitate si inversabilitate in trasarea unor grafice gi rezolvarea uno ecuafii__algebrice trigonometrice si Funetii *Functia putere cu exponent natural SiR D, f(x)=x". me N sind 2 si functia al: f :D > R, f(x)=Vx.neNsin>2, unde D=[0,00)pentru n par si D=R pentru nimpar; * Functia exponentiala: FR (0,20), f(x) =a",a € (0,20), 41 si funcjia logaritmica F:(0,20) > R, f(x) = log, x. (0,20), 41 * Injectivitate, —surjectivitate, _ bijectivitate; functii inversabile: definitie, _proprietai grafice, conditia necesara si suficient ca 0 functie sa fie inversabild; * Func{ii trigonometrice directe si inverse: *Rezolvari de ecuatii folosind proprietatile funetiilor: 1. Ecuaii care contin radieali de ordinul 2 sau 2. Ecuatii exponentiale, ecuafii logaritmice; 3. Ecuafii trigonomettice: sinx =a, cosx=a, ae[-l], tex =a, clgx =a,ae R, sin f(x)=sing(x), cos f(x) =cosg(x), tg F(x) = 1g g(x), ctg f(x) =ctg g(x). Nota: Pentru toate tipurile de functii se vor studia: intersectia cu axele de coordonate, ecuatia fix)=0, reprezentarea graficd prin Puncte,simetrie, lecturagrafica a proprietajilor algebrice ale functiilor: ‘monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn, convexitate Saint 5 Competente specifice — (Continuturi I 1. Diferentierea problemelor in funcjie de | Metode de numirare numarul de solutii admise. 2. Identificarea tipului de formula de numarare adecvatai unei situafii-problema date. 3. Utilizarea unor formule combinatoriale in rafionamente de tip inductiv. 4. Exprimarea, in moduri variate, a caracteristicilor unor probleme in scopul simplificarii modului de numarare. 5. Interpretarea unor situafii-problema cu continut practic cu ajutorul elementelor de combinatorica. 6. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor probleme in scopul optimizarii rezultatelor. © Muljimi finite ordonate. Numarul funcjiilor f:A>B, unde A si B sunt muljimi finite; = Permutari: —numarul de multimi_ ordonate care se obfin prin ordonarea unei multimi finite cu clemente; — numarul functiilor bijective f:4A— B, unde 4 si B sunt muljimi finite; * Aranjamente: = numdrul submultimilor ordonate cu cate k elemente fiecare, k B, unde A si B sunt muljimi finite; * Combinari — numarul submultimilor eu eéte k clemente, unde 0 < k

    You might also like