Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • F.V. Farrar - Primele Zile Ale Crestinismului (1939)

    Uploaded by

    Rus Anamaria
    7 views481 pages

    Original Title

    F.V. Farrar - Primele zile ale crestinismului (1939)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views481 pages

    F.V. Farrar - Primele Zile Ale Crestinismului (1939)

    Uploaded by

    Rus Anamaria

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 481
    OGORUL DOMNULUI VOLUMUL XVil. PRIMELE ZILE CRESTINISMULUI DE rV. FARRAR Doctor in Theologte, arhidlacon si canonic de Westminster. sl Capeian ordinar al Reginet Maref Britantt. PARTEA HL TRADUCERE DE NICODIM MITROPOLITUL MOLDOVEL > coo °° EDITURA TIPOGRAFIEL SFINTEI SONASTIRINEAMJU 1939 CAPITOLUL XXXII. FRATELE DOMNULUI eee Nimenea, dupice a biut vin vechiuy, nu va voi si bea tadati de cel nou, cici zice + cet vechiu © mai bun. Lue. V, 5 XAMINARED noastre are a fi supusi de J acum inainte incd o fazd deosebitd a cregs tinismului, .anume aceea, pe care el a trait~o intre ludei. Cel mai mare reprezentant al acestei faze, sau al acelui tip de crestinism, care sita avut fortareata puternicd in cetatea sfantd pana la insdsi dérémarea ei, ba si in urmé s’a sustinut intrucatva printre nas zorei, ~ a fost Sfantul lacoy, ,,Fratele Domnului*, -autorul epistolei sobornicest, cunoscutd sub numele lui. inainte de a trece la lmurirea infelesului acestei epistole sau al acelor adevdruri, proclamarea cdrora a fost’ scopul ci, si examinim insdsi_personalitatea sfinfitului ei autor. Tot ceeace autorul acestei epistole ne: vorbeste, -despre sine si toate acele date, dupa care putem sti -conchidem despre personalitatea lui, se coprind in scuyintele: ,lacov. robul fui Dumnezeu si al Doms ht Uy . 1 oredomwccmeeoms NICODIM, MITROPOLITUL MOLDOVEL ean, Hate ited ' ‘1 “hutui Tisus Hristos“, Din nefericire, acelay nume gi aceiasi, descriere se potrivesc deopotriv’ si altor pers soane. Numele acesta, evident,’ e identic cu numele | -palriarhutui Jacoy din Vechiul:‘Testament), tatal celor ett doisprezece patriachi, cari au imprumutat numele lor \), celor' 12 tribyri ale lui Izrael. Acest jarameian’ pris , beag"; (Deut, XXVI, 3), un biet nomad, care in urma ,.. |'ajunse inaintea fetei Domnului ta mérefie moral, a ' fost. ceeace Grecii ar fi numit yeroul national“ al: i’ ' ‘poporuluf evreu. .\, ‘i i » Dé aici deci, numele ,lacov“ eta tot aga de. uit gi de intrébuintat in, ‘Palestina, je vremea. | he Viefii: pamantedté a ‘Mantuitorylui, cum e si astiici in |) Rasartt, La Judei se’ observa''o siricie’ {darte mare "del nume proprii; deaceda imprejurarea, c& pers ‘soarley'ba ‘chiar si grupe iniregi de perscane purtau |. aceledsi nume, ‘n'are vreo importanfa deosebit’ la ", Stgbilirea identititt Jor,' mai’ ales cand’ ele apartin unof, familii inrudite. Dar numéle de lacov e toi asa | de greu de, stabilit, care anume’ ,personalitate se ine | felpge in cutare sau cptare caz, cum ar’fi la noi de ‘ stabilit nunmiele foarte’ intrebuintat de Jon, carei pers. soane aparline el iiteun anumit caz, singur de sine. | °, Totusi, in grupa ‘Galilieand,' nu tocmai mare de , Ucthici ‘ai, Derhnului, tntalnim "Sage persoane, | care Purtau, acelagi hume de lacoy,, Ackstea au fost: “1, decoy, ful ful Alfets (Mat. X, 3} Mare. Ill 19). 1 | 2 Tacov, fiul, fui, Zevedeu, fratele lui loan (Mat, ! IV, 21; Mare. I} 19; Luc. V, 10). y tense 1),In evreeste acu f in greceste Ldxméag; in spaniol Jago; i Portystien’ Nhyme; in f weste Jucques si Jeamne i seofiand Hamish, Veo introducerea iy minunata fole a, uj Pldmitr, jn Caynbridge Bible for Schools. 1 gah , 'y PRIMELE ZILE ALE CRESTINISMULUL — eomecommecresces IT. 5. Jacov, amintit_impreund cu Josie (adecd cu losif), cu Simon si cu Juda, ca unul din fratii (veri): lui lisus (Mat. XIll, 55; XXVII, 56; Mare. VI, 3). cov »cel Mic“, fratele lui Tosia si fiul Maz ‘V, 40), care, dup cum am vizut din Joan XIX, 25, era femeea tui Cleopa, 5. lacoy, Episcopul Jerusalimulut, ,,fratele Dom- nului* (Gal. J, 19), care joacd’ mare rol in Faptele Apostolilor (Fapt. XV, 13; XXI, 8) si a ocupat o: inalta si pling de auloritate ‘situatic in Biserica prie mara ({ Cor, XV, 7; Gal. I, 19; Il, 9). 6. lacoy, fratele lui luda (lud. 1). Nu poate fi nici cel’ miai mic temeiu rational, c& aceste “sase persoane, intimpinate in diferite locuri sub unul si acelasi nume, alcdiuesc in re: persoane. es i Asa, lacov, fiul lui Alfeu (No. 1), dupa drep= tate se identificé cu” fiul Mariei_ (No. 4), care din cauza staturei sale mérunte, s’a numit ncel_ Mi Probabilitatea acestei Ppresupuneri se confirm: acea iniprejurare, ci Cleopa este numaio transcriere 2 greacd a ebraicului Halpaé, ciruia, dupa obiceiul indétinat la Tudei, i s’a dat dupa aceea numai forma geeacd, iar apoi numele acesta, pentru a fi intrebuins fat printre pagani, fu schimbat in numele clasic de. Alfeu. Tot asa lacoy, nfratele Domnului“ (No. 3), este, {ar indoialé, iniaiul episcop_al lerusalimutui (No. 5) si fratele fui Tuda (No. 6). Amandoi acestia erau, dupi cat se pare, frali intre ei si veri cu al treilea lacov, fiul lui Zevedeus Dupii aceea se ridied intrebarea: care din acesti trei... lacovi este autorul epistolii? lar tatrebarea aceasta, va ih 42 , : ‘ bow i . wemweqredeesob “' NICODIM, MITROPOLITUL | MOLDOVEL hy pi rahdul ei, $4 in stransd legituré cu alt intrebare si anumes Nul este oare acest fit al lui Alfeu aceeasi persoand ¢u:primul »episcop . al. Ierusalimului 24 Si la randul, sau’ si aceasta intrebare din urni in’ reas \litate depinde \de ‘deslegarea intrebarii:, cine a fost nftatele' Domnylui*, Sau, cy alte cuvinte, putem noi ‘-oare sub numirea de vfrajii® Mantuitorului sé subs singelégem pd, veri tui? 7) : , i In ce se atinge' de Tacov, fiul tui Zevedeu, ins ‘rebarea, de'nu curnva este ef autorul” epistolii, se rezolv dela sinesin mod hegativ, pe temeiul de date evidente' si neindoelnice:'a). Nimenea din vechii aus tori niciodata nu s’a ‘gandit s atribue fui aceasta epistdla. .b). El a fost del iniai thucenic dintre cei doisprezdce’'' abostoli, gi déoarece mucenicia lui s’a Sdvarsit ig timpul:doinniel lui Irod. Ageipa 1 in-anul, 44 dupa istas, la _paisprezece ani dup& inaltare ‘ (Fapt. XE 2), Inci epistola aceasta, daci cra Scriss de ‘ely ar fi fost Cea:mai timpurie carte, din tot "cas aonul Noulut ‘Testament. Indicafiunife a insesi epis« | tolit $i dmprejurarjle bisericesti descrise intr’insa niu Se pdt acorda cu! asemenea Presupunere. Inlaturand ‘eocaindata, intiébarea : ar; ea. oare in vellere _scos ‘pul, Polemic, de a raspunde celor ‘ce denaturau sau exagerau’ yedérile sf, ap. Pavel, ~' noi totusi ‘vedem limpede, pe temeiul altor date, ci ea na putut fi “Scrisd intr’o vreme asa de timpurie; cum.e anul 44 HL Autorul ei se adreseaza celor d ‘ trie buri in: diag ‘inainte de munca’ misionard a SE ap. Pavel! crestinismul nu izbutise incd si se ris. Pandeasca pintre ludei ta toat% lumea. Chiar ludeii ‘lin Asta; ca si'lupeii din Grecia, au auuit de numele Domaului lisus Pentryintaig oari anume: din gura ' PRIMELE ZILE ALE CRESTINISMULUL — oe+orecorecas 13: si. Pavel. Invafatura despre justificarea prin credin'a in acea forma expresivé, Singura, care si putea fi expusd la rastilmaciri (2 Petr. I, 5), nu s'a propos veduit inainte de el de nici unul din misionari Propoveduitorii crestini, Ea giea_gdsit pe marele sau vestitor in persoana apostolului neamurilor si deplina sa desvoltare in epistolele citre Galateni si catre Ros mani. In afara de alte puncte, epistole ne arati, ci ea a fost ri este comunitati Cres= de pild’s, fata . Toate acestea se Tecunosteau asa de limpede pretutinde: nea, incat nici unul dintre parintit $i invatatorii Bisee: Ticit nu sicau exprimat niciodatd parerea, c& epistola aceasta ar fi fost scrist de fiul lui Zevedeu, cel din taiu mucenic dintre apestoli. O singuré mirturie se. Poate gasi intr'un siagur Manuscript latin din veacul al noulea, Marfiscriptele traduceri Pesito, adevarat, O_atribue Jui Tacov yapostolul". Dar ar fi zadarnic a ic in acel sens, cd s'ar infee rastalmaci aceasta expr lege aicea Jaco,’ fiul fui Zevedeu, cand ¢ mult mai. probabil, cd sub acest termea Se infelege lacov, fiul lui Alfeu; sau cd termenut »Apostol" (potrivit cu ine trebuinfarea lui mult mai Pujin specificé in veacut apostolilor) ’) ne_ indica aicea numai_yrednicia genes Jali a tut lacoy,. fratele Dom pului, 2 De aceea nu putem decat si Tegretém, ci o teorie asa de neinsemnatd se mai susti de comentatorii cei mai noui ai ac ine incd pan& estei epistole *), 2) Andsonic, Iunia (Rom. XVI, 7). 3) By the Rev. F. 7, Bassett (Bagsters, 1876). Woe Meda St 4 : i. haa! wrth eto | Nicopim, MITROPOLITUL MOLDOVEL { iow pa . Dovezite, aduse in sustinerea ei, sunt cu totul nem Ne feineiate. Presupusa iprobabilitate, ‘cum’ ci cineva i dia: eereql celot doisprezece apostoli sé fi trait fairs; Lt) $& serie! nimic Pentru. intarirea invataturii | sale, n’ar avea, insemhétate de argumett ‘nici ‘chiar in ‘acel caz, cand moartea fidlui Jui Zevedeu nu’s'ar fi intamplat, + asa 'dé. pe, neasteptate si intr’o ¥reme asa-de timpurie, Presupusele, asemiinart ‘cu fnvafatura sf. Joan Boteziis torul au'abéa numai un caracter ‘extrem de, general, ‘Ele Se puteau, intdmpla deopotriva’ fa orcare altul _' dintre: seriitorii crestini 4), si ca dovada a, acestui 1! 'ydueru am putea’ ‘cita © .muliime de alte exemple, 1 Afar ide aceasta, e mai mult decat! indoelnié, de a v1 fost candva Igcoy, fiul tui Zevedeu, ucenic al'sf. Joan Botezdtorul, Sunt date si corchidem, cd eln’a facut \ |. parle din deca micd grupd de ucenici, cari erau ‘cu ci pentru intaia Punctele din aceasti epislola, care au; asemanate..cu predica de pe “° munte,’ déopotriv’s 8¢.pot explica si dact ‘autorul ei “Sar fi fiuf tui Atfeu, Aceste puncte de asemahare nu provoacd deloc teoria, ca autorul ‘a aseultat aceasta ' euvaniare} fatrueat imprumuturi din ‘ea le putea face ej dia gontactul cu’ Mateiu Sau -din’ citizile personale i -ale,acelor documente, ‘care aut servit, poale, de ize | |, voare, prime Ia -aledtuitea evanghelijlor 9. Si chiar, -dictioft dr daidreptul sf conghidem, ca autotul epig« folet a: ascitiat personal Cuvintele Harutui tuiiHristos," ba ; . . Cn 4) Tac. 1, 22, 275 11,15, 16, 19, 295,V,1-5 (Comp. Mats, 8412; i ‘ iadoetnjc, dact cuvaatul din, cunoscutut Joc al jui nCuvanttti*; dar in (ot cazul Cuvintarile Mantuito= fost, brovabil, curdnd cuprinse ia scricrilé unora dia ucenicit PRIMELE ZILE ALE CRESTINISMULUL — omexorecoreaome 15 totusi nu-i nimic improbabil intru aceea, cé lacov, »fratele Domnului*, precum gi fiul lui Zevedeu, sd se fi aflat in acel timp printce ceice au ascultat acea ‘cuvantare de pe munte. Parerea, cum ca expresia »Domoaul slavei*, face probabil, c& autorul a vazut sschimbarea la fafa, se razemad pe temeiuri asa de slabe}}, incat ea se poate invoca numai in caz de desperare de a gsi alte dovezi mai serioase. Orgo- fiul, rivalitatea si interesul au putut exista si ta cos munitatea apostolilor, si fiul lui Zevedeu a putut sa nu fie nici ef strtin de asemenea slébiciuni, cum n’a* fost cl strain, de pild’, de intoleran‘a apri care dovedea mai degrab spiritul fui Mie, cdecdt ai tui Hristos (Luc. IX, 54). Dar far& indoiala ca ar fi ciu dac&i am cita prevenirile contra acestor delecte yi res ferirea la lic, ca dovezi ale probabilititii unei teo: care Ware tnc& nimic in susiinerea ef. Dedueti trase din asemanirile unor locuri ale ei cu iataia epistold a sf. ap. Petru (vezi mai sus nota 156) sicu marea cuvdnotare a Mantuitorului despre timpuriie ds apoi, Sunt tot atat de forjate, ca gi celel, Ele nu dau acestei ipoteze nici ua drept la o serioasd atens fiune si o puiem inlatura cu toiul din discutic. 2) Ceva mai mult se poate spuae in favoarea fiului Ini Alfou'), rarerea, ca_anume el a tos¢ autorul uit gf cunosent 135 1%, 6) Aceasta era’o nuunire itidaicd obi: turd cu $china, Comp. ,,leruyimii slavei*, 2; Efes. 1 17. 1) A dovedi, ch ,lacov, fratele Domaului® éredue si fie unul di, apostoli, pe temeiul din Gal. 1, 19; 1 Cor. XV, 7, inseam’ si ignortin faptele cele mai obisnuile din limba greaci. Chiar dact ia aceste locuti el nu s‘ar identifica sau au s'ar exclude din numdrul apostotiior, ¢! totusi n’ar dovedi nimica, deoarcce lacov, cpiscopul ferusalimulu fost tot atat apostol, 6 Seeeseeesortso NICODIM, MITROPOLITUL MOLDOVEI epistolei dé ¢are ne ocupdém, ¢ sustinutd deo veche teorie, cd tiul lui Alfeu'in adevar este una si aceeasi- persoanacu ,episcopul Jerusalimufui* *). Din neferi- cire, in istorisirea evangielic’ se_vo le prea putin despre persoana 1ui,' asa Tacov ,celh Mic“ sau Yacov, tu! Ini Alfey” pentrd noi nu este decat un nume yOl si nimic,mai mult. Ih legatura cu ef nu ni se dé nici, tn fapt sau imprejurare. Lui in evans ghelii nu i sé! atribue nici’ 6 inydtatura, si nici o vorbis. Traditia deasemenca_nu_ne=d, pastrat despre el: nimid, decat cele scrise, primite ‘sau ndscocite de Nechilor Calist ins weacul al XIV *). Despre fiul tui ‘Alfeu noi'stim mult thai pufin,decat de orcare din’ comunitatea apostolfor. Ni se cotnunicd numai nus mele tatalui sau, si numele mamei sale, § sinimic ‘pai mult! Tatal sdu_a. fost ‘ Alfeu, care, dup cum, am vazut,' ja fost’ und ‘gi aceeasi persoand cu Cleopa oan iXIX,, 125, Mat. xs 3). De obiceiu se afirmda, c& el au poate si fie acel Cleopa, céruia Mantuitorul i s’a ardiat in ‘deumial spre Emaus (uc. XXIV, ,18), pentrucd acest nume, este forma’ prescurtata din Clear patra,’ pe ‘cand 'Cleopa sau Hafpai este nume evreese,, Pentru ‘care | Alfeu ‘este consonantul obisnuit, admis! ih. viata de! toate zilele in contactul cu lumed pagand. Dar acést ucenie putea cu, aceeasi. probabilitate si poarte. aceste, doud nume, cum, purta si luda douad hume: Levi si Tadeu. Dar orcuny ar fi, ‘noi nu stim despre Alf2u'nimic mai mult, decat numele femei sale, Maria, si cal cejlalti fii ai si se numeau Mattei 8) In instil Apostolice (I, 55) lacoy,, fiul Jui'Alfey, se. deo— sStbeste In chip exprésiv de fratele Domnului.. W Nechifer Calist (HEH, 40) zice, c& cl a 'propoveduit in . sl in cele din urind a fost ristignit in \Ostrachin ; Veri Caye, ‘Lives at the Apostoles. PRIMELE ZILE ALE CRESTINISMULUL — omesomwscreeces 17 si Toma. , Juda af fui lacov“ ar fi iarasi fiul sdu, daca am putea fi incredin{ali, cd aceasti expresic inseamna rfratele lui lacov“. Dar fostsa oare Maria, femeea lui Alfeu, sora cu Preasfanta Fecioara Maria")? Anume o astfel de afirmatie se deduce din loan XIX, 25, unde se zice: ylangd Crucea fui lisus’ stateau Mama lui si sora mamei Iui, Maria lui Cleopa, si Maria Magdalena’. Dar fara si vorbim de autoritatea waducerei Pesito, care interpune un ,si* inainte de , Maria lui Cleopa‘, astazi in genere se admile, ci in acest verset se sub- ineleg patra femei si anume: 1) Preasfanta Fecioaré. Maria, 2) sora ci Salomia, care fiind mama lui Ioan, nu ise dé numele aicea din cauza modestiei scriis torului, si alte doud Marii 5) femeea lui Alfeu gi 4) Maria Magdalena. In atare caz, este oare Alfeu sau Cleopa fratele lui losif logodnicul si deci (dupa alianja) unchiul Méantuitorului? Presupunerea aceasta e sustinuté de miérturia lui Egezip"). Este ea adevaraté sau nu, dar in tot cazul parerea, cd fii fui Alfeu au fost tocmai acele persoane, care in istorisirea evanghelicé se numesc fratii Domnului, a fost exprimata pentru intaia oard de fericitul Icronim. Autoritatea lui a impartasit acess tei presupuneri o mare raspandire si cu timpul pa- yerea aceasta a fost admisd definitiv de Biserica de 10) Fafi cu nuryarul mic al numelor iudaice si a marci rispan- a numelui Maria, ¢ grou de gisit 0 obiecfiune holdratoare contra stei pireri in improjurarea, cin cazul acesta dou% surori ar fi avut unul gi acclag nume. Astict de exemple, negresit, sunt rari, dar eu Te-am init att in istoria anticd, cat si in cea modern’. 11) Ap. LE IV, PARTEA IM, 18 eomeerencreties NICODIM, MITROPOLITUL MOLD OVEL Apus®). Dupa alt{ presupunere, Alfeu a murit foarte de timpuriu si a ldsat pe fifi sdi in grija fratelui sdu Josif, asa c& acestia’ au devenit astfel ca niste fit a lui losit gi din accasié cauzd au putut sd se numeas sci cu umpul ,Fratii Domaului*. Dar tot ce stim noi despre lacov apostolul se reduce la aceea, ca el esie tiul lui Alfeu si se mumeste “cel, Mic“; si tot ceeace se pbaie presupune temeinic, e taptu, ca el a fost ,virul Domnului*. 3. Se poate considera, in a¢ord cu vechea trax ditie 9) si cu cei mai buni dintre interprefii moderni, ca fapt neindoelnic aceea, ca autor! epistolei in dis cutiel este ,episcopul Ierusalimului* si ,,iratele Doms nului“. Jar in cazul acesta, fireste, nt se ‘prezinta ideia, cd cl ebte una si aceiasi persoand cu fiul tui Alfeu. Mul{i interpreti, atat vechi, c&t si noi ~ printre care se ipoaté athinti Lange si Episcopul Wordswort, = impartdsese anume aceasti vedere. Temeinicia ei se confirma incd si mai mult prin lamurirea intrebarei: cine. dnume au; fost fratii Domnulti? : Intrebarea actasta, e insofita de mari dificultati si din aceasta ‘pricindé a dat anzé la numeroase diss ‘guiiuni, Despre fratii Domnului.se pomeneste mai intdi' de toate fa evanghelistul Matei: ,Oare. nus acesta fetiorul teslarului? Oare nu se numeste, ma- ma lui Maria si fralif fui lacov, si losie, si Simon, ‘si —— 12), Aga, tn Biscriga anglican’ ziua de 25 lulie ¢ eonsacrati fiului ‘uj Zevedey, iat 1\Maiu, Sf Filip si St lacov; si deparece in aceastd .2i se citegte'd parte qin epistola. Sf. lacov, apoi vidit tucru, cA fiul lui Atfcu se ideatiticd cu fratele Domnului, In Biserita greack ci se gosebesc:,La 9 Sept. se cinsteste amintirea fiului lui Alfeu, iar la 23 Oct. fratele ' Donmului. !) Eugeb! H. E, Il, 23; Jot. D! Vier. illuste. 2. PRIMELE ZILE ALE CRESTINISMULUL = 19 Juda? Si surorife tui nu-sunt ele oare toate la noi?“ (xl, 55). Incheerea cea mai simpli si mai fireascd ce se poate face de aicea este, cd lisus Hristos a avut patru frati, numifi cu numele ardtate mai sus, si cateva surori. Dar comparind pe Matei XXVIL, 56 gi pe Marcu XV, 40 cu Joan XIX, 25, gasim, ci Preasfanta Fecioar& Maria avea o sor’, care-se nus anea ca si ca, adicé tot Maria si cra cdsitorit’ cu ‘Cleopa; c& aceasta avea doi fii: pe Iacov cel Mic si pe losie. Intorcanduene la Matei XIll, 55 si la Marcu IV, 3, gasim, c& lacov si losie, impreunad cu calfi doi fraji, care se numeau luda gi Simon gi cel putin cu trei surori, traiau impreunt cu Preasfanta Fecioaré Maria, in Nazaret. Adresindu-ne la Luca IV, 16 si la taptele apostolilor J, 10, vedem apoi, c& intre .apostoli se aflau doi fraji, cu numele lacov si luda, De aici ar fi, se pare, fires: si credem, c& to cazul dat avem numai o familie, alcdtuité din patru frati si cel putin trei surori, care erau copii fui Cleopa si ai Mariei, nepofii si nepoatele Maicei Domnului. Dar aceasté incheere intampind conside: rabile dificultafi si poate st fie adiisd numai dup’ inléturarea lor. Dificultafile acestea sunt urmitoarele: 1) Cei patru frati la Matei XII, 55 se numesc frafi (&2eApo!) ai {ui lisus, iar nu veri, cum ni se infatisazd dupa incheerea de mai sus. 2) Ei se gasese tedind impree und cu Maica Domnutlui, ca in casa lor pirinteascd, ceiace ar fi nefiresc, dacd ea ar fi fost numai ma tuga lor, deoarece mama for, dupa curn stim, era inc& in viata: 5) lacov, -amintit fa Luca VI, 15, se numeste nu fiul lui Cleopa, ci a lui Alfeu. 4) Fratii = kK” & ae ' ! Vi \ ' 1 ' a ¥ . NICQDIM, MITROPOLITUL MOLDOVEE ' Domniulpi, ~ prin care evident se ‘infeleg: lacov, Tosif, luda, si Simon, ~ se| pare cd‘ nu faceau: parte din comunitatea opdstolilor, deoarece, dupa méarturid lims ‘| pede a sf! evanghelist Iodn, ei nu credeau in vreds nicia, megianicé a lui, lisus (XII; 5-5) si se deosebese “formal de, tcenicii alesi,'ca_evanghelisti, in . genere {1 (Mat. XU, 48; Mare. Ill, 33;loan, Il, 125 Fapt. |, 14), +! * 8) Tacov, si luda nu,ge numese frafii Domnului ip sensil’ apbstolilor. ye ah me © ''\6), Métia se numieste, mama lui lacov 1, ,losies pe cndlea ar fi trebuit s4 \se numéascd’ mama igi Iacov si a fuj Iuda, daca, Tacov si luda ar fi fost apostoli, jar losie n’ar fi fost. apostol (Mat. XXVII, 46). Acestea! sunt in deobste cele © obiectiuni prine \Cjpale,i'ce sei fac, contra ,presupuneréi, cd familia |, ‘fatilor numi{i lacoy, Iosie, Iuda si Simon, ar fi fost deosebiti de! fanhilia Jui losif logodnicul. Obiectiunile 1" cacestea, | evident, ‘sunt indreptate contra vederilor admise ‘de Bisericd, ca fra{ii amintii nu erau frati drepti ai lui lisys, ci veri, si deaceia cer o cerces “dare mai amanuntit’: i - * |. Ce $e atinge ‘de obiecfiunea intdia, care se reas xema pe 'faptul, c§ ei-se numese deadreptul frati ai . Domnului, fara adiectivul determinator, dupa care “Sar putea vedea gradul al dbilea de inrudire, apoi | te mira de ‘poate fi indoiali, ca cuvanipl déekgol in ea. insemneaza ‘nu frafi. in infelesul cest ant, ci_veri'sau alle rude apros e.). Si, apoi ssi intelegerea acestui cuvant in ‘sens ; pee : | Fratses conspbrinos dici omnis Spriptura demonstrat. Ileron. th Math. XIL. Frater, est consobrinus aut consanguineus quicumque. Gesenius, Lexie. Yexi Fac. XUl,-5, 13, 19;XIll, 8; XIV, 14, 16; .X%, 2, 5) 125 XXIX, 12,15; XXXI 23, 28, 37. Numer. XVI, 10; lis. Nav. XV, i 175 4 Reg. X, 13; 2 Paral. XXVID, 8; Apoc. Xi}, 10. ‘ OEE ey OG 1 Rie” ff ey E 14 ; a PRIMELE ZILE ALE CRESTINISMULUL ~ comtncmvecmenoms 21 de frati adevarati la Mat. XIll, 55 ar da loc la foarte mari dificultiti: Mai intai de toate, in asemenea ‘caz ar trebui si se admitd, cd erau doud feluri de veri, cari purtau acelas nume de lacoy, Iosie, Iuda si Simon, desi ei apar in istorisire aga, incdt nu e absolut nici o putinfi de determinat, care din ci sunt fii lui Cleopa si care sunt verii tui; si al doilea, aceasta ne obligd si facem alegere intre trei ipoteze indoelnice si improbabile asupra printifor acestui de al doilea ‘fel de frafi: Iacov, losie, Iuda ‘si Simon. Astfel de apoteze sunt trei: a) orientald, care Jogodnict b) a lui Gelvidie, care_presupune, ca lacov, cele ‘trei surori ale for erau™ ai Prea Sfintei Fecioare > Maria, unifi_ dup& nasterea Tai ‘lisus prin. ca itorie les gal&_Aceasta” ‘pote, fara s& mai vorbim cd ea in contrazicese cu tradifia bisericeascd statornicd si chiar cu dogma Bisericei, di loc la o multime de dificultiti, Ea mai intai introduce doud feluri de veri

    You might also like