CCoperta de serie: af, BUJDBE 2 vorba de pirinst nosit de demult, tor Hiruinja Ditrnaled mag de odinoand © eparte dea flo simpli tute In august 1928, profesorul nostru a organizat cara- wana, ca sien cellalfi ani, cu acelasi oameni si ace Teagi’ animale. ‘Ne-am continuat cercetiile otiriii, din simpatie pentru el, si-f suportim din nou distrecille si ca- Brietile ‘Domnu Stamatin (asa Hl zlceam, deoarece era cu mult ‘mai fn virsta decit nol) se prezenta ca un fel de tircovnic firag, cu birbulé rard st chelle precece, care. se foarte de aproape si atent prin ochelarii lui, disjungind Si reclidind clemertele ; cul toate acestea era de mirare fh ce distractii comice cidea tncorl © Era cam sAltatr, cum spuneau desigur muntenii care ne intovirdgeau, =B venit de pe ceea lume-, am auzit eu pe unul 4optind si ghiontind cu cotul pe'eel de aldtures Cludate deasement pentru un savant ca el mi se ple reau efuriunile Iu lirice, care aveat Joe din cind th ‘ind, la popasuri. Atunci ‘era tn stare si absoarbé. ping Ja dowd pahare de vin, dupa ce’ varsa cu religiodttate piciturile pentru. mort Era un om interesant, in orice caz, gi lui i se da- ‘toreste povestea care urmeasi. Eo datorie de pletate Si pomenese alcl, Destinul i-a fost si plard intro rip a acclor locuri siibatice, Intr-o alt expeditie, cea din 1990, la care cu n-am mai lust parte, ‘Atunci, in august 1926, dupa ce am trecut de Obirsii, bradetul 1 muntele au parut a se pusti cu desivirsize. Din-unele poleni tnalte se vedea Oltul, din altele am 5vizut Murepul ; pe urma am avut impresia cd ne desta tem tolal de veerea sl sunstul lor n-am mal privit Gecit cerul $i scam mai auzit dectt suletal sel Pind pe ‘unde rizbeam nol, n-ajungeat clobanii_ cu turmele, ‘eich ajezirile oameniior erau prea depirtate. ‘Meniorul nostra avea placerea si ne eiléuzeascl adin sin fara necunoscatée fn unele part! calar, in altele pedestr, ciocinind stin- cile si adunind sfarimiturl pentru coleciile ui, suiram _ astfel sf coboririm cftrd. Clilmani Intr-o dupi-amiaz’, am poposit lings © arcadi. de calear, mascata de ferlgi $i jnepent Dupa ce nea adunat Ilhga el, domnu Stamatin ne ara astfel — Ji inchipui, balett, c& niciodaté n-aff véent, tn alte pirti,locuri aga de frumoase pria miretia posomorita pe care gi-au pistrat-o din vremea cind, dupii convulsiile geologice, sau fixat In aceasts forma ‘noitl. A‘el striga fr cetini, In luna lui aprile, wrogalus, eueosul cel negra. ‘ca optsprezece pene in evantaliul cozil. In ammurg, avett S-auziti bonciluind pe cereus carpaticus. Pot si va ard, daci doriti, pe povirnisul unei ripi, h&jagul pe unde am vazut trecind, cw soatele lui, un’ bison bonasus, despre care se spine c@ ar fl disparut din muntit nogtrl, SA sti cod nuci adevarat; in aceste singuratatistaruiese sl alte Snfitisird de demult, Agezati-vé in proajma foculul, gré= biji-va a scoate conservele si a pregii ceaiul, ca sf avetl pe urmi timp si privit in jur si s-ascullafi glasuclle Iisterioase care mA chiama necontenit. “Am eredinia c& aici am si-mi ispravesc cariera. Oasele mele, desigur, rebule sd se adune cu ale unor stramost. De cite orl Dpatrund in aceasta regiune neviolata, mi simt emotionat 2 un primitiv. $4 nw rideti de mine, nici = ma judecatl Pau, dacd ma veti aul descintind gf invocind ceea cy pentru dumneavoastra, e de mult pierit, lar pentea ming e ined viu Dupi. ce tam cerut si se explice, Iam lsat si — Dumneavosstrd ati crezut, 2imbl el, of ew sint un simplu adundtor de roce. E-adevdrat 8, din aceasta in- Geletnicire, mi-am facut © profesie; diseiplina ef m-a dus, Insd, pe carari cotite, in alti parte. Deprinzindu-ma 4 cerceta Scoaria pamintulul si a trage conclu, a res faura un ev de acum o mie de milenil din citeva case Impristiate, am ‘ajuns si-mi pun prrbleme de acesasl naturd seurmind altfel de sediments. Nu stiu pentru ce motive se strddulese folllorigtif, care adund mit de pagini de maculatura in colectil, N-an avut niciodate impresia, cf ar scoate ceva din asemenea epave ale oceanulit-timp. ‘Metodele mele, insi, m-au Indemnat foarte de Umpuri, de pe cind eram tindr ca dumneavoastrd, sf ceut argu ‘mentul acestor paleologii, datini si eresuri ale populatilor din Carpali. Am ajuns la'nigte conchiail firestl, care tora Wi sar parea totus! surprinzatoare. Am ajuns sf pretulese Si s& fubesc aceste aledtulri vii ale religlel vechi a pie mintului acestula, gisind tn ele tnsdsl gindirea strémo- Ssilor met 1 Insust ‘sufletul lor. Religia nowd, care mare eclt zeceveacurl, nu s-a putut substitul paterilor tree eutului dectt in parte si superficial. Poporut Inca practied Hegea veche. De aceea, si nu vi se par de mirare decd Yoi invoca umbra severd a bitrinului preot pégin care 8 silisluit cindva subt bolta unei asemenes pester, Pen tru dumneavoastra poate fio fantasmagerie ; pentra ‘mine e 0 realltate. Duhul Jui trileste inca In mine, cum tit in atitea generatil succesive ; deci eu vad a simt flinfa luk in aceasta regiune a lui Dumnezeu, Nesparat, asemenea fiin{f misterioasé nu poate apérea.decit -cre~ inciosilor si Poettlor. Puneti-mé in aceasta categorie {inferioaré daca voli; e momental cind ered si vad Intala oar am Iuat contact cu acest mag respectabil sl astrolog iscusit intr-o 2i de sfirsit de martic, In echi- Hoctiul unela din primverile trecute. Atuncl m-am sult fn muntele ascuns pe care contimporanil mel nil cus nose. Intre virtejuti de lost am ajuns pina la léeastl su, nt-un le unde tel fvoare ll salad sub plated zbitindu-se ca viperele infelepelunll lul celei fara de moarte si murmurinduci numele fntr-o alt limbs dectt ‘cea schimbitcare a oamenilor. Ascultafl ce-am vat Cenusa veche sta inci in vatra parasith ; Itra fn adin- cime ‘cifelul pamintului ; am intrat i lam gisit palid sf semet in jul daltuit in stinc’. Cu dreapta tinea to- jagul de fildes. Avea ruschi in plete gi pe sin ; it ajungea 7barba ta pamint si genele Ja plept ; deasupré-t fMtig, goninduese tn roate, Cu-aripele-ostenite, un alb s-un negra corb, Subt povara acestut semn al zilelor st noptilor stétea orb, ins’ numerele de aur continuau si cipeascd subt bolia fruntit Tui, serlind misters. timpurite Profesorul nostra. se opel o cliply privindwne. sar castic prin ochelarit Ini de mop, apot rma — Ta intrebarile mele, bateihull a dat rispunsuile cele mai bune, Dunind in'miseare, faré 4 infeleg. cm, falcétuinile statornice ale lui, Dumnezeu. ‘Trebuie si va span (ciel asta am gGsit Ja sfrgltul rumulai meu cotit trebuie si va spun ed strabuanil raed 4de la Burebista 1 mal de demult statsau, ca sie aya, co inima noua ‘in fata. minunilor. De aceea_ intelepdl Ge-atuncl au comuntcat cu divinitatea altfel dec in civ Hesha "dunce “Acolo unde” dumpesveat8 rt Gona{i sl incercafi-a rece spre adevar prin silogisme fpotere,"tnrceptal de demult aves o.cale deectisly Impartisire directa, o Insusire de a patrunde nesilit’ th rienil lucrurilor. Aspectele lumii si Yenomenele naturit rmagul le prezenia In embleme' le punea ded 0 chele YVeenic8. Dupi acceas! metoda, subt simbol, adevaral cal nai abstract putea doveni sensibil ; o properiie uscath Se migea in imagini; stfet necunoseuturlle se imblinzeat, zidirile neanimate sl entitaile morale se. poetizan ; me: {alicia se infitisa Inte-o hors de rete. St a le de 18 asl mag de demu care a sildsluit tn aceste' locue, at rimas mamelor noastre po- Seale ceive neu tint tn ee dad tn cuprind adeviruri permanente, ‘Nick nol, nici ele nil stiam ; eram impreuné copil sf ne amuzam ou selipicile lor de juvaere, Acest mag, in epoca regilor daci, practica, dupé 0 rinduialé antiea de la Memfls, grafla sacré a cuncas- terilor spirituale. Hieroglifele, cum stit, cuprindeat un principiu de tnfelegere niversald a notiunilor, infeagind pe initia Intro limbi muta. Alfabetul dumneavoastrat 8 ca gf nba vulgar, sth mat mult tn sljba insite Pia itr mel, am primi rispansar ce mi fae ruriea la-o pitrundete de are omnia easel depirtat; cel progresil neconenit a intelpenel st fat Hionameniaiat 4 set aceleaptitadinl core. De ory Tra sirine dest Prem instinct cove ce hums mneavoastrd astit sabconstient Iam eat at Sindva, ca si Fidele noase animal, nto orm pos fentots magia sl fenomencie de eepite rau tr veaboe Tile aceleu proc caente: Gunoasttie acles sable Aires’ tebulese tedabindte pe alea “in expert rion, Ditrinut mia deschis tntelogerea eresurion, @ dati- nel a desclnttelon a viel me a poporail nest, tha de" doors de lve ortgenedeck, acer ‘nea Fllele nen teecat; tof copia cave Inte a an Nersitate sar vescurle, dosticinduse deel deatidiel Dindusse sf muring Geieam eaten in fotishe atrnalul mag pe cing, 4a plcloarele Iu, grpee u oboros, ntllcindras dt eons 1h Gur, in conunice somal cero al dctonioe Baba magul eo sellin fea name rail prelstoned a paintenlor nose AT glottis tee. dumearastidoderndy ces co a Ar at faire ‘prea mull imal setimente subilce st fragt Gatendava lari noud a rinas a attlopul $l ta: alu do atddata, Semele zodiaesle ale tuifor, snotimpurle, sipti- rinile st mumele ailstos su fost cote de Taeteptl fea Gin peglerh in crten natu nt-o vrenne cr er even alt Sem numeric sau rlinas consemnate 11 alefent Siplogrtic pe care dumneavossed i vf mak teal ei dlls Pirin it ost gett sl li, domnior, au tava. de ta Palpet de a Lsbuon cole doulsprosee snbolue tele gapte simboluri qi patrarcl, s) imaginile conse flor st toate cite rebsiese pentru a cell in eternitate 4 fm lipa treeonre Numele llelorsiptiminl.sint de-ocolo. Nomencatura religions elinilor nut dett 9 tdimscce a stvechilo mami egiptoneCele sapte planets care stipinese eerul s pamintul, precaty i'estinele musitcto: is aves neta st. Fite de origing la Memfls Lina, Mereur, Venus, Soa- rele, Mart doe, Saturn, find” imparitd im patra sferturh, se consaera siecare patrar de A uncla dit acste planet succesly irrordinea lor de bara. Ded) dupa prlmul patrar inchinat Lane), cautal fot'a patra planet si vetl ala ile sip tamil Privifttabelul ce vi Snsermn ca o bucat®’ de mangal pe roca aceasta ele de ear Luna — Mereur. = — Venus — Soarcle Mart = saturn = = Luna; Mereur = Soarele Mart: Joe Lana. = Mercur; Venus = Mart — Joe : Saturn Mercar — — Venus ; ‘Soarele — Mart = Joe = Saturn: Raporturile acestea numerice cuprind sl alte ascan- zigunt pe care na lear putt descfra, of, daca Te-am Geseitat, fu gisese nevesar 88 i le communis. Bsentalal eee intetegl a ordinea de timp © biteinulad meu din Seest munte stapinests supra aetoplanulut dumnealot $t SSipca aparataltd crmneavoasta. de radio ee ‘Ghigeind Ta tasio acesten St ateptind 3 soseascd n= trun foltd un exemplar de totra0 urogelus, contempt, tin peagul pesteil,constelatie, : Avdoua a soarele trebuia sist reinceapS carfora anual La-29 marley tn semnul Berbeculuy 2a et frestre Sool et amily fey un salt un bare Stout din turma banca bate 9) bisuleste intanerical fotriie pocnese, 2aporl” se uma, coll ce tab r= Site fin cay vita tak eraienou ‘Daca mvar fl_aja de nequros, magul meu ar putea simbis ede cuncgteu af el ocel fedomem, rezltat al Uncle in multele miseast ale pamintolut a care se chiam’ pro- Sesionea echinoctilor” Axa pamintalat nse invite In fcecaml diectic, ck exeeuts, prin polul el nordic, un fel {e'spirala de tier fora de polit eerese. Deel soarele ma fevine in acelagt punct in tot anil In local exact unde 10 ‘© ordtat, anul acesta, 1a 28 martie, datorité procestunit chinoctllor, nu va mal reveni decit peste. doudzes! st inci de mil opt sute sized st opt de ani Tn vremea Tui, adieé a Dateinulu, soarele Ysl_ ince pea intr-adovir catiera anual in zodia Berbecului, Astaai, Ge fapt, se arata sub semnul Pestiler ; thea, calenderul Gumneavoastra a ramas tot in alestuirea veehs, cdc tae meq noul a pletdut chela. semnelor tainice. in rindulelile Jul de la Memiis se gésese st sirba- forile ‘dumneavosste do-acum, ‘Prienian si oamentl timpului s4u Bana-Vestire a soarelul nou, bucueie a plo: forlion st plugarilor teeututa, tot In cceeast data de 25 martie." In aceeasi 21 de. aprile e@den sirbitoarea plugaralut din partie noastre de lume ; etc! Gheorghe fnseamnd, in elind, IuerBtor de amint; si lucrdtorul de Pimint, omieli, si in ostroavele Istrului gigtele sdlbatice scot cel Wwintl rind de pul. tn orzurle plugailor de Ja ciple se Poste ascande Clocilia, Se auzen gor fst vinta tn bra Copit stujeau Ia masa Trateacd, In talgere de argint, suaatea serch Gort tage les egunele Faddcinle fierte nit addogeat Gecit pujin olete roaspat fe ji Tot astel Ia frungele oud de griugo calese do pe fousteie Insorite, Asiina,coaptd de lesped fierbint, ere Heute into find adsl tn dar de departe de bincere= dincios i Hsata in vay Sn Toe anamity hirdcisingurate Cului de pe opeina. Camara e sus mal cuprinea, in hie> burl de steal, buret sca, padureie st slane, afine Bcrisoare st cine amare. Aceio.slujior al ut urn: hezoa, inehinalt nel rinduiell a sprilal, nu Te era tee Glautla ict mincarea de carne nie luted ametivoare Tnte-tovar, partea cea moi pldcata cine lor ora © lac mura, caren se. mesteca gf nu soarbe, necunoscuth Gamehilor de rind. Ciel vorbele st gindurite despre lus frurile hotivite de Dumnezeu si rite taind sine pen tru cal medepring! ca ele, 0 primejdlosed otra, Breb "si cunoyten. de tna Snvaatoral ge privea In- cial, socctinduel ros de" suferin In’ oaplea acces Feavea bucuria pe care o ardta de obiol la acundrle wees Dicllor sl, Tminea aspru gt prea ase Intorcenecon= tenit in sine. = Parinte, zise el aplecindut fruntea cftri dinsul, cu toate verte. nu pres bune pe care le alll din cnd Jn cind de in nol despre noroadele de la cimpic, ve eu vine of ard cdtea nol ribet, cl alffel ne intoar= om Ta Tocurile noaste.impovirat! de intrstare, — Fiale, rispunse biteinnl, am fn mine st bucurfe Vertile pe Gare mi le adiceti nu mi pot mifnt ele tk ce 50 intimpla e rinduiala a Csiut prea Inalt pe care nol IT soevim AMl-att worbit-de multe legea ‘oul edt care noroadele se inreapté: dar subt cuvintelo ef prose pete eu vad aceleag semne Vecht, edel Domnal Dus fez are mie de nume $1 0 mle de forme. Poate eel Samenilor de rind au nevole de alteeva #1 sufietul lot Goreste alt joc de color dar cx! ales trebuie st smite Inteacelagi loc at sity indreptst cu foatd puicrea spit {ulut spre inelepianea cen tal presus de Yote, Cel pe ry care Ml servim ¢ unul, niscut din el fnsugl; si din acest lunul toate au ‘iegit gi ele in toate le inviluie pe toate, Nimene dintre muritori nu I-a vézat decit in va- Juri st vinturi, sien raza care strapunge moartea trezind, coljul gréuntelul. Pentru oamenii de rind e trebuinté s& se giscasc& cea mal potrivita alcAtulre ca si se teamd Si sd mu se minfnce unii pe alfii ca flarele. Dar pentru ol ceea co @ vegnic nu se poate clit. — Parinte al meu, raspunse Kesarion, stiu ci noua nu ne este Ingdduit ‘sd rostim altceva deeit adevarul, Vol marturist decl ci am legat inteistarea domnicl tale de cele ce se petrec in lume. In vaile apelor noastre si cdr cimpia Istrulul, preotii nostri trebuie si deschida Disericl — ©, fiul meu, afld ed ew nu mi impotrivese la asta Dragostea noastra'cdtra fratil nostri eet neluminati tre- bie sa se impace cu tot ce poate fl de folos sufletului Jor. Daca pot fi astfel mai bunt, sa rosteased numele Ini Isus. Datina noastré e sii nu coborim eétra el decit cind ne chiam’, Noi putem raminea aici, pind Ja sfirsital timpulai nosteu; iar preofilor nostri c&rora lt se cer alte vorbe pentru acelagi Iucru Je dim sfat si se plece stipiniril Slujese pe acelasl Dumnezeu. $4 stil dease- meni cl ce a fost rinduialé a vielii si a flin{il noroadelor © mie de ani va rminea inci o mie. Céci o lege care pare nowd nu schimbi nici frica, nici nidejdea, nici via- fa, nicl moartea. Dupé elt infoleg, aceasti sila vine de cated imparitia Bizanfulul. Acolo’s-au ridicat Smpirati ‘cu mare vilvi, au batut s-au supus turmele varvarilor si au facut drum rindulelilor nous, As dork s& allu dacé opoarele Jor sint mai ferlelte sl daca preotil legll now au sporit c-un dram injelepclunea. Aci se afld ceea ce tu judect a fi mihnire ; dar eu fi-am spus cd e o bueurie 2 sufletului meu. — 0, pirinte prea infelepte, spune-mi daci trebule sd ma bucur si eu. — Intr-adevar, fiule, hotirt batrinul, a sostt pentru tine ceasul, ‘La aceste cuvinte, obrazurile celorlalti monahi s-au fntors luminate de zimbet c&tri tovardgul lor. Kesarion, 19cuprinse si siruta mina uscati a aschetulul. Acea mind ise ridicd pe lingA timpla, minglindust fruntes, DBitrinul tsi intoarse fruntea cited copii. Acestia. se Inchinara si se retraser — Aflé fiule al meu iublt, relua marele preat, && trebuie sh te pregitesti de cale hungd. Dintre toi frat {i care se aflé de fata, copii ai sufletulul meu, pe tine te-am socotit mai vrednie ca sé te jertfese. Ta ai mal mull putere si agerime in trup sl poll indura mal Bine asprimile vietii de rind; am cunoscut Ja tine ¢ascuti- ‘mea spiritului, cict a fost In stare sf te apropit incet- Sncet de adeviruri. Ai invifat infrinarea si te-at depring 88 stal necontenit treaz cu spiritul. Ai inceput a cell Cu destulé usurinté tn oameni si in lucruri. Est gata si des faci din tine si puterile cele tainice : dar asemenea inva, Himint primejdics nu se poate clstiga decit acolo unde, este fintina faré fund, prin care potl stedbate pe tarimnl celalalt. Acolo am fost gi eu in tineretele mele, dupa pilda tuturor inaintasilor mel. Cind am Inchis ochit ba- ‘winului meu, ‘mam’ asezat in locul lui, avind acelash ume, — al'weizeci si doilea Decheneu,” Dumnezeu va inevoi si ingiduie ca tu sd fil al treizeci si. trellea, atunci cind cenuga oasclor mele va trece la odihind, in frida consacrata.”Deci, flule al meu, va. trebui 34 Tach lungé cilitorie la Egipet. Dupa ce vei cunoaste Nill, care este taldl si hrinitorul taril, sal oamenilor ae acolo, te. vei mira de toate ziditiie imparatilor de. odi- nioaré. $i vel vedea gi pe unii din acei imparatt thf surati fn scrisoarea vietii lor, dormind ew trupurile. fa, Gripte, pe cind sufletele lor ‘asteapta. invierea pe r= ‘mul are se chlama Amenti, Te vei opti Ia columnele templelor, comunicind prin semnele Tor si prin ochil tai cu oamenil si cu faptele de odinioara. Vel vedea pi- ramidele cele mari, tn care se afl Insemnate timpurile si semnele dumnezeirii. Voi sta cu mirare Iingé ledl lurias de piatra, cu cap de muiere, care strdjuicste ted hhotarul pustillor Libiei si, ca sii aflitaina, te. vel cobori cétra apa Nilului si vel bate la usa templalui pe care {il voi numi si unde am batut si et cind eram ea, fine. Vei spune cuvintul si vel face semnele pe care fi Je voi impartasi si, ingenunchind in fata preotulul celui 2 rare de-scolo, i vet infétza inelal meu. Vet vorbt p= | {ie gi vei réspunde In limba eling Ia Intrebdei, $i astfel vei intra la invatitura ta cea din urmé. si desdvirsiti, -s4lasluind fn acel ‘templu gapte ani. NAdajduiese SA iesi de acolo via st Inérit cu putert pe care tac na Te cue ost * Mionabit se bucurau ascultind acele cuvinte minu- als: Kerrion tnchisew och ="Paeinte prea injclepte, murmur el, dorese de mult remo actath ant Feri — Sint ant de primeddie, fule, Ponte am gresit De-acolo mu tes devit camesti far prinand. Cella mi fai vad somele. Dar sufletal mene. bucures, simfind de pe-acum intearcerea ta. Si fit impedes miadios ca fzvorul st tot asa de stitlter. Sa strapting! stinea max ferie) sis te cliberert citré divintate. Nowa nine © Ingidult ai trim decit prin split eu dragoste i drep- fafo; gure, sural st och ma trebuie imal slajeosed Datinilor irapalu Pinindc invajatura, “dupa sce Fapte ani, vel ange Ia taro rmait mat tare dectt cam rat ta sie, Ca chil tal adevarat, orl cu cenit suflee fulut iu vel veden departe acestl muni ints care teal Eimisit sl inte care dorm parin{ ti ge ve ii dar Sk te-aproplt de ding Dar Yel poruncl pitanulal de orabie sa nu te duck mal depacte dele Propontiga, Te Sel cobort Ia Bizang faptaind astfel_« oun porunct @ tea, Avind cunogtint ale color vazute st ale cel ta nies, fncndenente a intra in Timea de-acal st intee cel Ato Ia. cartea celor mark, pentrun cunoaste afe~ Bile tompériiel grecoytl sl toomeala adevarata a. Teg Tu Hristos, cre fe aice cA risare asupra.veaculul now a un alt "soare. Vreau si stiu caret taina et st dack sie ain ot ‘Vend af inom amare terea pe care o aduce imparatiior Asifel invattura ec- Tor gapte ani se va adfogi: Ca aceasta noul Jers. fln- {HL tales fie rpornicdy na pregeta a8 dal dragoste s-In- felepetune semanilor thi Plcind fapta bund oviunds Grieg, siujeg pe Dumnezen. Intrind fn vilmayagtl ey Sotfel vel canoaste aceaiume mai bine. Inainte. de frece catra batrinii mel, vreau sa cose cele bune sb cele rele ale oamenilor, cn ai mu gresim Tat de Do apoarele pe care Domnul Dumnereu ni lea rinduit <& fe pastor — Vol face tntocmai cum smi poruncesti, vst, raspunse Breb, umilindu-se. az es —Prea bine? {4 total cu bucurie a spiritulu, nw a Sing, Dect eta fratt atl se vor cobort in vale ucind rinduielite mele; lar tu vel raminea lingd mine, hcl am afi da. gt alle Tnvdtiminte, Vor st singe dupa ce vor tnflori potenti, la coliba ‘cou mat dees, subt vulturi, adica subt Dummezeu si subt spirital nostra ropriu far acum, Ia aceasta cin fritensca, ifi dau cele din urmi holariri care privese. nevoile. sf edlateria, ume pina la Egipet. Vei binevot sa primesti, cin tezau Tul domnilor acestui pimint, atitea bucati de aur cite iti trebutese intocmai. Cind ‘te vol imbratisa site vol Sloboai in drumul tu, nu intiesla in vale decit ping gle Sestl un om ascultitor si cu brat fare din neamul das cilor. Avindu-l pe acela tovarasgie, treei muntele si alege calea cea mai potrivita catré Tettu si apoi dineolo pind Ja Cafatis. Vet trece pe linga locurd unde att stat var= Varit huni, Acuma Jardsi sau Intins intr-acolo pamine tenli, si-au clfdit bordele in pamint si agonisese olde de griu. Ai si cunogil c& te apropli de locurile lor eind vei biga de sami cd zarea ge alind si nélucesc ape In dopartéri, Acclo piraiele tac st silbitéciunile care poartd numele-nearnulut tiu isi cladese fn Juclul lacurior, subt mesteceni, cisufe rotunde pe care Ie bat si le inldrese cu cozile.'De la el au tavéjat oamenii de la cimp a face iazuri si bordele. Dupa aceea nal a mai auzi mugelul cerbilor st al zimbrilor. Si pui Ja elochine cy sotul tau, cite © plosc& cu apa, cici izvoarele sint rare. Baga de sami Ia popesuri, deoarece tn acele intinder! bintuiese Jotri si ucigasl. Opreste-te numal la stinile muntenitor nostri ft vei ‘strabate birdganurile, Tar dup ce vei ajunge la cetatea Calatis, cauta un grec nu prea viclean ‘fa legamint cu el pentru pluticea pe mare, flrd al lisa s vada bucajile de aur, ca sf mid striluccascé. spre cele ochiul si jungherul. Ca 58 cilitoresti mai lesne, leas PAdi-fi straicle 91 te schimba dupa obicelul locurilor, Indata ce vei vedea 4 trebuie ; ca si nu pati strain ni? 2 de sus $1 multe femel Il urmareau cu malrare din pei ediori si sf nu-te bage in sama rail, Pleack-te stapini- ‘lon, itlndote sells dicte In eae ta avind’ nin ‘8 numal pe Dumnezcul cel adevarat v ul Kesarion Breb tt apare prea sfnftut episcap Platon de la Sakoudion La incepatul luni mal, anul de Ia Hristos 787, Ke- sarion Breb se afla intrat Ia Bisant de putind vieme Gazduise in Arghiropatria, ulita zarafilor, Ia casa cgip= tenilor, unde poposeau néamurl din Rasirit. Intre acel levantint, fidovi si asiatiel, el era deosebit prin albeata obrazului §1 prin’ ochii lui de coloarea cerulul 1dsfcint in apa miuntelui, © privive ascugita, tare gi statornick, patrunzind dincolo de fata lucrurifor. Pe’ fruntea lui, Intee och, gindul cel fr hodind sdpase tel linil in chip de triunghi, care tovdeauna stateau inchinate una ektrd alta, In coama-i mare incepeau #4 Tnfloreasci cole Gintai fire albe, Umbla prin furnicarul cetigit singu, humai cu slujitorul dupa el, Privea fara <& zimbeasea, vyoare ori din unghiurl de zidurl asemuind trufia tut ew ii leu balan de Liba si dorind si-l audi vorbind si ‘inglind cu minile lui albe. Ele binuiau la acest barbat uternic 0 voce grav’ si o mingilere moale. Incercau S4ei zimbeasca, dar Inghetau subt lovitura grea a ochiue lui tut verde, care trecea numal asupra lor Tard a le des coperl. Era ‘un nobil strain. Schimba sigle de aur cu chipul Jui Tustinian la zarafii din Arghiropatria, si avea ‘totdeauna bani maruntl pentru corgetoril st caliclt care intindean spre el mina din coltal unel piete ori de Je usa unel biseriel. Se mirau si cergetorit de mina acces Impirdteascd din’ care cideaoarecum pe furiy darul, hsd nu giscau blindetA 91 prictinie in privirea omulul Ist inchipuiau ci nut ervstin, de si semnul milel ar ti ost 0 dovada ; sil dusmaneau indaté pindinduel $i v aindil cd nu face semnul sfintel crucl, Cu toate aces tea slujitorul lui, omul acela mare sf pletos cu infat sare de duldty ciebinese, ficea semnul Cu smerenie, dar 23favea sil o privire neprietinoas&: pa care 0 pistra ni ‘mal pentru el. De si deosebiti, era Intre stapin st siiji- tor carecare asemfnare. Slujiferul pirea.dintr-an -vead mai vechl si mat stlbatic, gata si rupé tn mini félgile > flarelor. Umbia In ura. sépinal shu observindel et luare-aminte, de si se parea cd nu vede nimic: La ip sem sau la) un sinet erm Tinga el, Cu irantea plocate cu pletele atiruindu-i deo. parte st de alta a ochilor Unit dintre romeit calatert sf negusitort tn finuturle de cates miazinoapte cinerea, te portal. gi tn tala fea lui, un muntean de dintolo de Istru’ Nu- paves {nsh face s& ‘orbeasc8. La chemarea lor, el nu intorced eapul. Stapinal purta strat alb ining ca colan.subiire de argint, ined fard nlc o alta pedoabl Tn pitoare aved enemide ; miniclle hainet il era langi; capul sl aptra de’ putereasoarefa eco mataraInfasuratd peste crest Astfel_umbla si privea acele locurl Inctntate, fal frumease ca oricare ‘allele pe pimint, scan paras {Ho a "ge ingle sl palatal: lk etl Propontidel, prin forul Asgusteon. und" porun= fea Incd statin. 10 Tustin’ clare, peste hipoaront lunde fierbeau marile petrecerl ale demallor s1 popaeis Ii, peste ‘toate colinele unde se nda sfinte Blsertel 1 mingstir, pind. la. Hevdomon. gi. Viacherne. Taspre? Tracia ora ala cet mare de Ia Constantin gl de pe tree mea lui Ata; Inspre partea astalalt, formal eypodos bit cu_atitea zidin! 51 montimente sear“ foglindle bp Hrisokeras, dach ace) liman nar fi fost plin’de furl: caral barcilor cu vele, printre care lunecau ln off $4 ‘eau trufagi tn ancore frlerele Impardteyt. Strinul mi uitase si inte int in tempiele Iai Dum= negoa sl cerootase mat Intal cladires ini toute 1audat 4 Slintei Sofia cea eu nou turmiri st miiestste arcade: Stituse singur intre Inchinator! st se_plocase cated Dele thicmistic, edrula camenit de rind oblsnulese a1 spand ochiul-lu-Dumnezeu.Apot tntre Tacit, candele $1 feoas ne bogate, privirea ul pltrunzAtoare’cunoscuse’coloa hele scumpe, raplte de Ia templcle Eeipetuiut gh aduse aick de iopdratit lumii, Pe-aceastd frumusctd veche se Sprifineau oii lumi nou. Dect ddu laud tn ima Sa. Dummezeulut tuturertimpiiriion a In" unele dupi-amiee, ctr asfingitul soarelul, gi- fist Aveme 28 stea de vorbi cu fidovil sou esatilt ful de la silasul unde: poposise, ori cu zarafii care pindeau 4 Painjenit in umbra bolfilor lor. Ceca ce-i fopteau faceicameni vielen despre Bizant era eu total ‘altceva decitprivelistea straluclti care se infatisa “ochilor. In hipodrom 'se'vinturau aurdeti, brocarturl 31 steme; tn plrdtia Tesea In ullll cu alalurlinfeicoste, intrested deri cat platose si arme scumpe; bogatille gi fala curgeau Be toate calle pind la Sapte Turnuri, pina la Poarta. de Aur, pind la. Apeductal ial Valentié ; inchinarea ‘noro- dui se facea eu sunet; muztlle cintautntregradial faforiie; soarele.sporea’bogatile st frumaxetite Turi grimidite In acca colate de cites alitia Impirati, In Gratitea veacuri, duphalitea Tisboaie + intre cerul ca © bolt de peruzoa $1 intre Icirea de oglinzi a Propon= fide toate érau intocmite sa paré un paradis. Insé toate cele omenesti sint plrere si subt luring viermuiese pu frericunile Ta zlua a saptea a lunii, visuse © clips pe bineere- incioasa.Impirateasd. Irina, luptatoarea pentru ortodo- el tmpotve ariel Tei de la Paltl Stine n= Dresurati de patricl st sfetnicl, purtata tn Titers de slur itor tm purpurd. In fruntea'slaiulul, dvegatori mare urtau semnole impiritest «sabia, varga si globul de fur, In preajma Vaslisel, teorl de varangl st maglabii fincau”straja cu sulifi st‘seeari, ou zale st cagth de aur Poporul sttiga, se Inchina In pulbere, binecuvinta pe ea mal mare si mal sldvits Doamnd a tuturor Tumilor Sa tuturor Umpurilor. Unil dintre sfetafell Impartest Tisau 8 curga in urma convoiulut binuti de argint sf cele din ‘urma stvaje cSllrl treceau pesto zvircoliile Impletite alo cersotorilor. Astfel, in purpura of violets de rel ori marita Vaslisd trecea pe Subt platanil nfl Hit cétrd palatul Blefterion, unde se spunea cd stau tai- hhulte comorile sale, Darin. preajma et era Stavrikie Fhodlmbul,sflaicul et cel dint, stn infdigarea-t us- fats sh spind Kesarion Deb cunoscu mumaidett sem- Ful vulpel, jar in norodul care haulea observa. priviri strimbe si‘rinjete. Vaslisa era cAtra anul al’ patruzect- Teg al viet el. La moartea sotulut sau Impaeatul, inl 25turase pe flu de la lucrarea impiratiel, luase ea singurd fn ming friul si sivirsise fapia cea mare si mult liu dati, deschizind jar bisericile ortodoxiel s1 dind poruncé Si se spele varul cu care fusesera astupate sfintele augraveli, din tledloasa porancé a. socralui su Copro- hnimnal. Mulfi célugarinegri, ca niste corbl, 11 imprest raw siaiul, flfiind din pulpane, binecuvintind puterea lumeascé, Intrupati de ast dati Intr-o mulere vaduva care riscumpara ca sufletul si cu rivaa frumusota ce ar fA trobuit s-0 alba chipal el ‘Dupa obiceiul sat, Breb cut sh coteased in inf tigarea femeli cea ce nimene nu poate ascunde wnt om ‘are stie si strapunga Invellsul Iuerurilor. | Dupi facclasi ble, pe care el instsi nicl socctea bun, cécl fera,un fol dé ris tieut si Muntric al Au, cAlstort viet. in impardteast o putere aspra sl flaminda, Pires. in- tins cu toate unghiurile inainte, ca 0 lupoaicé. st cao patima vie a marirll. lupoaick ingrésata si bine th DLE, adaose el In sine Th urma alsiulut ramAsesora mirosuri si palberi Cind se itoarse din drumul sau si ajunse in deopt cu manastirea inchinata sfintulul Pantelimen, in veci= nitatea zirdfillor, didu peste o alti infatisare a vie Un alal fara’ strilucire astepta in laturea bisericit 3h doi slujitori ‘biteaw in poarta fmprejmuitii, citra frafit monahl care se aflau zivorifi Inlauntra, in césuye tupilate dupa trandafirl Infloriti. ‘Stipinul care astepta Hlare pe un asin incbiriat, cu stapinal asinulut tinind eapistrul, era un cuvios bittin monab, imbraicat In straie groase, de si ziua era foarte caldi, cufundat ott captntre umeri si cugetind cu intristare, slab, moho- rit si cu nas Tung, cao pasere ibis a smircurilor Nilu- ui, Tn preajma lui erau frail mal tine:!, care ficuserd drumul pe jos de 1a corabia poposité jos la tr, tn Hrisokeras. Duceau pe umbr pujine {ueruri trebidi cioase viefil or sérace Breb se oprl in drum sl privi cu luareaminte pe batein Cel din mandstire Intirzin $4 deschida. Intrebaur Iintai cine este, $1 Inainte de a afla cine este, poftess 26 “sh tio ce pofteste. Unul din monahil tineri isi feu Ine a 84 vorbeascd ‘— Sintom ‘frati tntru Hristos, deschideti, striga el, ‘= Cine e? — E parintele episcop Platon de la sfinta mandstire Sakkoudion, in Bithynia. Vi rog si binevoiti a nut face si ajtepte, cfct ¢ iudit de cale, gi vine Pentru slujba prea maritel Impirdtese. ‘Atuncea zAvorul de la poarta cea nalti Sncepu 4 serigneasca cu mare Intiralere. Dol oamenl, care vor beaut intre ef si se indemnay, se nevoiau pe’ dinlduntra ca S41 tragd. Cind parurd 8! au ajuns la Stirsit, poaria ‘urmi a8 se tie tare in canaturile ei —Trebule sé fie 1a mijloc un demon, zise stapinal fasinulul, privind cu neprictinie inspre omul in strai alb, care se oprise sf privea tint’, Smuncl de cSpistru, $f Animalul facu o sfriturd inddcat, ardtindusi si el pie Ferea. Bitrinul se cumplni pe samar si era si cad Rasarind cu spalma din mifnirea Tul, viza un om strain, ecu ochi verai, care-l cuprindea sil sprijinea. La 0 po! runcd a acelui om strain, slujitorul pletos sl mare trect, Ja porti, puse umérul si'Je pribusi inldunteu, "Dosmne, Maien Domnuluil! strigau-monabil sfin- tului Pantelimon, zvirlifi la o mare depirtare, jn inul episcop Platon avu wn zimbet pe fata tut Intristata. Inslfind. braful drept, si binecavintd. Apoi se fntoarse asupra strainulul. Acesta se retrigea, firé de nicl o vorbi. — 0, frate al mou, ii zise el, opreste-te, ca SI-11 pot mulir. = Mulfimirea ea mea, pirinte, raspunse Broly re. venind. Am putut ardta acestor dol asini ci se insala ‘Stapinul animalulut mormal. Ar trebui s4_mormalased sl asinul, ise Breb ; dar el a ingoles mai bine — arid pe om pentru cuvintul lui nepriceput... ise bateinul, Aluncea Kesarion Breb fnfelese ci episcopul Platon auzise si observase, de gi prea cufundat in sine, a— Acuma vin de departe, urma batrinul, si aagelor mele le trebuie hoding. Dupi ce va binevoi’ Dumhezea siemi dea un somn de patruceasuri, care nu. am © avut de cind am purees de la Salckoudion, ag vrea SE am plfcerea de a te cunoaste, clei dupa snfitigare Infeleg cA esti Darbat stein de bun neam, iar dup fapta, vad ci-ml esti frate, ori de care lege ai fi — Sint cilitor'de la Fgipet catra Dacta, réspunse Kesarion. ‘— Al umblat la locurile sfinte ? = Am umblat, — Atuncl dorese, tnainte de a ma intoarce Ja mine, si am un sfat de prietinle cu domnia ta, ’ = Pirinte, raspunse barbatul in straie albe, mink voi fi st eu aproape de locul unde te vel ala Episcopul zimbi. = Mini, prietine, voi ff intr-un loc unde intrd prea putin ‘Strainul zimbi si el = Cred, pirinte al meu, of ne vom vedlea fnt-un oe unde intra prea multi Inchinindu-se, strdinul_ se retrase cu slujitoral sku | ‘cel uriag, far episcopul Platon de la Sakkoudion in- toarse pliseud lung in urma lui, cu mirare, ‘3 v Ali so aratd frumusefa sh puterte Bi 2anfulut pe cind ara tmplriteard prea Siota Doamad trina $f se leap prietinte fntre prea sfinitut Platon st Kesarton ‘Bred epipteanst La palatal Befterion, Vasiisa nu se dusese pentra plécerea ci, cel 0. Inssheni dregitor, Sntre care. tal nal sus sta Stavrikie Gi Infétsdce nor hadimbt ca el st ca Eftihie, sic Ie de Ta Elefterion trebulau 28 se Intristeze st focile sridinitor af se oles 28 Stiri care culbaa tn chiparosl didurd somn din plscur of ara at sos in domnla lor usccumile ful Tmprejmuirea se umplu de. sunct, apoi se_alind. Sicklle popesira fn afara zidurior. Dintre barbatti cu calf 1 cu zale intr fm palat nue ‘maj Alexie, polemarh cu bun nume Intee ostenii impi- atest Decl era un sfat de taind, In care Bltiie facea fu mare Lujealé, cum Ii era abloeiul, socoteli pe rotilele Tngirate pe strune; iar Stavrikie poftea pe _polemarh, fa vorbe incicite si priviri agere, &4 marturiseascl prea yirital sf Idudetel impardtese dacd nelinjten vechilor ercenari_ ai viteazala Imparat.raposat Isaurianul mu poate ft potclid cu Ducati de aur bavute cu chipul su ‘Amintindu-l asifel dragoste lor, ei, poate, Hl vor ulta ‘mai curind, cinstind cupe mari de’vin fniru louda Vasi- Iisel Trina Cac acelostent era depringt nu numai ca rézboate cates varvarif bulgart si edted piginil tsmailitent sl se socoteau rusinali avind la Implrajie braf care nu putea Diurta sabie dar mai aveau i deprindert urlle Tumi on eis rape vrdjmag, socotindi-l 0 lumnozeire mai Ingidutoare pe care © Tespinge Tn Puc bie dar o chlamd in ascuns asa cf laa acestah m= prend-iuerdtor al dvinitaii‘umbla sf soptea In urma 33Jui cu umbletul sl soaptele cuviosilor monahl si cinsti- tilor ordgeni, Se intrebau numal uni si alti cum Lor putea cu- roagte si cum ar putea indrazni s4 inchele cu el un leg mint folesiter. Parerile $1 dorintile lor se prelungeau $1 rdmineaw un vis, pe cind strdinul vedea alte Yirmurl st se ardta altor Intovaristt de slujitorul sia Constantin, umbla_ pe lun drum pravalatic inspre foarte departatele sclipini ale ‘Mirii Pontice. Acea mare inc nedeslusita era ca un surls neguros al Mlezului-Noptit; drumetit simfeatt cind i cind tn nick adierile ef strate Breb umbla cilare pe un asin cuminte, impodobit cu margele albastre sl zurgaldl de argint; Constantin isi avea si el catirul sau ; alfi eatiri impovirati cu oboroace de griu veneau dupa dinsit, De alt caluz decit vederea depirtati a Pontulul gi cea apropiaté a Amniel n-aveau acura un rastimp popas tn umbra unui cedn, edict soarele cimineti Incepea sd-si inalte puterea, dupa ‘sce ‘zargalall de argint st clopotele Incepura a suna iar ‘Trecurd citra 0 dumbrava de smochin| silbaticl care fegea dintr-o ripi, in partea dreaptd a drumulul. Peste facea dumbrava, In fundul vali, dormea un lezen, oglin- dind sileit risfirate. Se auzea cloeirlia, pe trepte de ar, easupra linistiIor; glzele se teseau in ralul luminii firele fubirli,’ Strainul lua cunostinta de toate cu. och ui limpezi, dar obrazul Iui sta neplsitor subt turbantl aib; frumtisoja ingelatoare a lumii nu era declt viata are cargea din vedi spre veacurl nenumarate, cited um scop misterfos, Doi califari trecura tn bor de citra iezer. Cind ajune ser in capatil dumbravii, Terira intr-o parte sl filfiiré grabnic in sus. Privighetorile din lianele fncilelte de subt dumbravi tieurd deodats Breb dda o poruned. Slujitorul opri cel patru catir, logaji unit de cozile altora si descalect. Puse si steSinul piciorul la pimint, tocmai tn clipa cind doi oameni, zbir- ijl im sus cu parul capetelor si in Jaturl cw al barbilor, feseau din desime rinjind ameninyitor si ardtind sabi 54 forme cate nat orfsieeoy, lepidan bochctrile Bi Pans nea Osmenit din fiva. de ei sint rash nemilostv mace eR aie shh aa So ee a eae of tina zinbl ek Sndrazirh dey rasuceasl spre el 55i ticurd, inurntndua’fruntile spre pulbere = Ati fugit din hotaral Armanic. = Ata ete, mormaira Bieb se toaree de ctr ding un pas. "Aut vars singe? i clatia din cap cu oareeare indoiold — Pro mirite Ydoamne, macturat cel dint, care fusose supus de Breby ne-ami oprie i i colo ca a8 sgoe nism puting hrana putin bank. In unole sate am leet gone de oament chiaburl, ale case unde, cerglnd ua am fost isgonth alsin 1 alt ca voi? al snt. Tn moaptea aceasta ain intrat Ja palatal celut dint fruntas"din Amis. Am cerciat Sem dat este odal goale sl sdrace. Am clutat aut fl nam get ‘Am cittat rand’ near alla. Mi s-a pleut 0 migene Pacpatine! al Toot cma fruntaglul inte milstel sare intesadevir se pare caja tt chlams = Wes cercetat stn st yea Fesping? suiN,Avee ln, Soin asupre lula tntina-o solulul meu. Mile mica. dat comanacal pe cae purta pe este, Indomninduvma sh vind dart eind am fuse bo Solful cela de zd, 0 mulere bitiina mt La cerut inapel, Noaptea ne-am tntors, sh pridim, Gar n-am gilt siete spre'rusineastapinulu acta pela "0, nicer oamenly fe zis stra}, Isat acest neste, tot aga de primejdios ca gl eel al Hotoisialy Grabiticd a umbla cnstit Citra Bisang cersind mated Nralise milf maf’ mare dectt toate cle! mulerle at copit vost se alll statin Ancisoare’ a" Noumers = Aga este, domme, sa aust aceasta 9 I Armes na de aceea dm fight foi, de aceea s-au' lilt gf ap Ne ‘temem ins, Unde spul demnia ta, nu vown lal mild, st sible noastre va treba sf Te ascfim ‘penta'> Hiscimpérare.Indura-te st ne. sloboade, ‘clei gresala aceasta no vom mal face, te Vom cinearts pe unl ee ett stapin al duurllor gi al taineloc si te vor oeoll, AL mild ine Ingidue sf fungemycltracopll ost st elind Iuetle noastre, care pitesese in incisor, Domne tle care cunogti toate mal putem Indrizni ati cere si ne 56 spui_dacd vom mai gist cu suflet pe cei iubiti al nostei st daca ¢ adevarat ce se spune, c& se va ridica asupra Jumil-un vasilevs adevarat Strdinul infelegea ins mai bine care raspunsul cel, mai grabnic pe care asteapti el, Ridicind bratul, le Ingadli <4 se ducd. Intr-o clip, amindol se mistuird in desimea dumbravil, ardtind unui o talpa rupta a. incal~ ‘iri altal un ocht fioros, Brivighetoarea incepu s& bata iar intre ane. Intr-un snop de raze se opri neclintitd 0 gopirla cu ochisorl de rubine — Si_mergem, Constantine, indemn’ stipinul, S& hui para raul ci 'Je-am dat drumul. La Amnia aver si isin un tallhar mal mare decit acestia Catirii sunara iar din clopote ; Breb st slujitorul in- célecaré. Dupa ce suiri din valcea, vazuri 0 agerare mare, cu clddiri de platra cenusie 41 seaperisuri de arde= zie. Frunziguri prafuite de mistini se indian deasupra imprejmuiriior de zid. Coborit& intr-acolo si, 1a margine, aflard o ospatarie Go stresing incununata de vifé. Tn fund, era chili unt= broase. Linga privazul de piatra infloriti cu clubuce al intrarii, era aleftuiti vatra, dintr-o capi de marmurd: rau resturi de palate ori temple de altddata. In preajma lunei gratit unde era clddit jarul, se invirtea domol, ase- zati in picioare, tigla cu friptura de berbece. Ospitarul, ‘cu sort alb, o priveghea de alituri j-o imbunatitea ne~ contenit c-0 pleaftura de seu. Mirodenia acestei bundtati Se impristia in toati imprejurimea qi. intimpind Strdinul care sosea, fir a-l face sf-s1 grabeased asinul. Ferinda-si indaraét pintecele intr-c inchindelune, st8- pinul ospatariei si al fripturii fesi fntru intimpinare, eu obrazul Incununat de abur. Zimbi si se ploconl a dowa ard, dupa aceea apucd asinul de capastral inflorit. Ani ‘malul {si sund zurgolall, impotrivinduese i eliberindu-te, Slujitorul descdlecd 'repede gl feri catiril Impovarati fntro parte, la umbrd Veni la stipinul sau #4 primeascs asin. = Pace fie, kirie Agatocle, vorbi strfinul dupi ce cobort din ga, inaintind spre ospatar, 87— MA Inchin miiel tale, stapine, si. mulyamese, rispunse kirie Agatocle. Tat, abia acum infeleg, ct mare plicere, ci domnia taal mal fost prin aceste’ parti, de ‘yreme co-mi cunosti agezarea ; dar m& rusinez ciel h-as ‘mai putea rosti cinstital doraniei tale nume, ‘am mal fost niciodati in Amnia, zimbi strai- nul dar te cunose. Kile Agatocle tacu, nedumerit, ins plin de respect, observind Jantugul de ‘aur, cingatcarea si straiul. — Niciodata'? fi tnal{a el sprincencle. Poste e © glum — Intr-aceasta via, nlolodatd. = Intrealta, stipine, poate aveam eu alt Indeletni= ire, De unde ai putut afla c& la mine se giseste cea mal bund fripturd de berbece din finutul Paflagontel ? ‘— Am aflat, prietine, de la acest seu bine mirositor. Cred c& sien alla viata te-al {ndeletnlelt cu carnurile. Le pindeal poate in preajma acelor mari macelari care sint eli — gi erai un gacal gras. — Stipinul meu Binevoieste 8 glumeascd, se veselt ospitarul. Ag voi sii canose numele, ca #81 insemn PS © piatra alba. ripturé, nu-i nevote de numete meu. ‘rage culitul de Ia briu si slege bueata cea mai runing, pentru acest slujitor, Sia sfndult catell gt aslall fo grajd, Sdescireat poverile, s-a spilat la cismea #1 acuma ving Sicf dal dreptul sdu, Hraneste- bine si malt. S4'nuw vith piel de mine sfemi caujt un ou go ullled de lapte sh ‘St bagl de sama si nu fe pita de alaltaieri. Dar mat eles, pe cind noi me indestuldm, argotul tu si au uite de fnimalele eu care am venit; si mai ales sf aibi grijé de fsinl care m8. putat pe mine. Altfel Incepe stipe Si poate sparia tot satul Cred ci muse aflé pe lume les mai cumpit deft ai Tl Santaberenos. “Masa il chiama ? se interes&. ospatarul- = Daj sh sd gl cade multe orl e mai fntelept dectt ST asta mu_mi mini, rlspunce kirle Agatocle, um- flinduse si indbuginduse totus de mare simire Dupé ce indestula pe Constantin slujitorul 1 aduse sim fata stipinulut cele cerute #f le rindui pe masa 58 de Jemn de chipargs, 1a umbra boltel de vit, Kirke Aga- tocle ramase tot in’ preajmi, observing. chilie din fund se ardtau din cind in cind st capete de femel Strecurau priviri, Isl ascuteau urechile Stipinul meu doreste poate un ulcforas de vin dulce?’ se ploconi cu glas moale s{ unsuros kirie Aga- tod. — Iti voi core, kivie Agatocle, si-mi dai ceva mai bun, zimbi caspetele Apa se giseste si in vinul dum- nitale, dar eu o pofiese curaté. Nu te aréta mihnit si nnufi smulge barba, cel superi pe Dumnezeu. AMIE cami mai trebuie ceva. Imi mai trebuie si-mi spui vorbe ade- varate despre oamenil de aich — Negresit, stpine, Iti voi spune, cfct eu sint pus acolea si pentru asia, ‘Dar ce vorbe ‘ay putea sa spun, lunul birbat nebil eare trece prin. satnl_nostru, despre ‘oamenii nefnsemnati care vielulese aici ? ‘Traim aic, sti pine, 0 viata umiliti, po cind, fara indoiala, domnia ta vii de la Bizant. Aicca nu viefuiese deeit pastorl st plu= gari sdrmani, Toil se Inching la ieoane si fe cinstesc, po= ‘trivit cu poruncile cele noua imparatestl. Dar poate dom= ria ta vrel sf cunosti daca se afld in acest finut st dintre faceia care nu zugravese si ru cloplese pe Dumnezett? Oaspetele asculta nepisitor sl neclintit. = Vor fi find si de acestia, urma ospatarul cao peivire piezisa, dar acuma a venit rindul calugérilor s& se inalte asupra lor cu mare prigoand, In cate parted Adevirul ay vrea si cunose gi euy care mA socotese cel mmai_nestiutor dintre supusil Impéraitest ‘Strainul urma si-si tle inchisa parerea Iu Prietine Agatorle, zise cl, adeviirat si fie c&, in afaré de domnia ta, nu’ se giseste nici un om cu faim’ fn aceste locurt ? Dupi intrebare, stipine, bénuiese of poverile ca- tirilor domnlel tale morg la birbatul nostru cel sfint cu rnumele Filaret, care locuteste in parten cealalta a satulti, ‘Au mai venit pentru el in doua rinduri asemenea daruri Anul trecut mai ales a vrut Dumnezeu si fle ipsa in finut, si toti ai lui s-au mingtiat. — Nu te ingeli, prietine; darul meu este pentru prea 1 Filaret 59— Se vor bucura deci tot ai Jui, ins nu pentru mult vvreme. Mink dimineaté fi vor sta in preajma cersetorii ca ‘mustele. Tn celdlalt rind 4 s-a adus un prea frumos griu ros de Tracia wacues telieees Bead L-ai cunoscut bine, kirle Agatocle. Grful are pu tere de’ schimb, si mulfi’ dintre cel milulfl de cuvicesl Filaret au’ facut” popas aici, Ja ospitéria dumnitale Nust asa? — Nu ma tmpotrivese, zimbi ospatarul ; aga este = Data trecuta, deasement, poverile ‘au fost aduse de niste slujitori, ministiresti, care slujitort s-au oprit, sl el aici, plicindusle vinul cél dillce Kirie ‘Agatocle nu raspunse Ia asta, Gasi de cuviintd ssh aducd aminte cu placere de cele mat pline de har fapte ale cuviosulul amnian, — In privinta sfvnei intru milostente a domnului nos- tru Filaret, zicea el, #-a dus faima pind in finuturile i veeinate si nu m-ag mira si fl ajuns 2von la. scaunul Impiratiel. De patruzeci de ani vietuleste cuviosal Fi- Jaret in acest tinut $i, elnd gi-a Inceput viaja cu sotia sa, era cel mai Iiudat om pentru bogala pe care 0 avea, mogtenita de la plrintit s&i si primith zestre de Ia pie Finfii doamnei sale. Palatul stl sl acum, ling’ gradini care uncle au rimas paragind, iar altele nu mai sint ale sale. In acel_ palat umblau forfota robii, Mesele erat imbielgugate $f cercetate de oaspeti, Cai frumos! states Im grajduri; “turme de vite pistesti in imasuri. Toti amnienit se bucurau atunci de fala unui asemenca boier, Pe urmi au inceput s4 se bucure de alteeva, Click cobo- rind in el de Ia Dammeaen o intelegere si 9 bucarie «finta, domnul nostru Filaret sl-a inchinat milosteniei viata, Rivnind sé-si adune comoara tn cer, @ disprejult bunu- rile de sici, dindusle sirmanilor lumii, Nimene nu sa fntors nemilult de la pragul lui, S-au tnmmultit siracil, hizuind ca ostile spre Amnla, dar el i-a biruit pe tot dindu-le tot ce avea. Astfel, in putini ani, a ajuns inte-o stare placutd sufletului, vizind cu mmultamire ci nu mal are in jurul siu decit prea pujin. Mai are un ogor pe care-1 lucresed fili sii sil fin pentru hrana lor cea de toate ailele; mai avea o vaci, un cal g-un rob; se vese- 60 este’ cind mai poate da totus! cova de la sine si se mihneste vazind cA cergetorii umii mu s-au impufinat. Strainul asculta in tacere, Ospatarul urma si laude ‘cu vielenie pe concetajeanul su. — Un om din Terapont, vorbi el far, dorind s& se impartayeascd din milostenie si har, sla luat toiagul sl a venit Ja poarta domnulul Filaret. Nestiind cA toate rau istovite acolo, s-a Inchinat, rugindu-se $4 fle sl el daruit cu o junicé, sé prindé sAminta de vite bune si si ‘iba noroc Ja ele.’ Dar batrinul nu mal avea decit vaca ‘cu vitel. A deslegat vaca si I-a diruit-o, binecuvintind $1 lurindu-i spor. Pe cind omul din Terapont se ducea pe poarté, vesel de cistigul lul, a lesit din ghinekeu doamna ‘Teosva, sofia Iui kirle Filaret, sf, bagind de sama lipsa ‘i auzind vitelul chemindu-si din staul maica, a indltat brajele cu supirare sf a Indrznit a mustra pe dommul ‘shu ci a lisat pe copifi cof miel al casel far lapte. Asta era hrana lor. Sia lisat si vifelul fara mam, ca si tin- Jeased si s& piaré. Chiamé indicat pe acel om! a oerut fa, lar Kirie Filaret a chemat pe emul din Terapont, ard Aindu-t cd rdu s-a fAcut despirfindu-se vifelul de maica sa, gi ia ddrult gi vitelul, binecuvintinds-i din now tar mole ce avea si dobindeased din siminta acelui dar — Asia e 0 fapti mai mare dacit Ist pot inchiput oamenii de rind, zise Breb. (Ospitarul indriznt © rid, — larti-m4, stipfne, daci-fi vol spune ca asemenea dar a mai ficut dur, Ta surile nu mai sing ale Iui si stau pline de saminta daru- lor. Sien acest sat si-n alte sate mugese vacile ea viel si vin’ sara la staule cu ugerele pline; dar niment nt se dseste sA Intoarcd darultorulut o junicd ori sit in- chine un pahar de lapte. — Asta e fn rinduiala uerurilor, Kirie Agatocte, — Atunc) Domnul Duranezeu vrea si-l Incerce ea pe Tov; tns& in jurul sdu stax nevinovatii, Are copii si coplle ale copiilor sai care ar putea intra in horlle de de ingeri. Li s-ar fl cuvenit sé cunoasca blelgugul de a