CAMPIONATELE MONDIALE File din jurnalul unui antrenor Timisoara - 1988 Primele gapte runde au insemnat totatitea puncte pentru Corina. Presa| era entuziasmati, iar delegatial RomAniei se molipsise in totalitate de incintarea stimita de startul in forfA al Corinei. Ea insa raminea| RN pasiva, interesind-o doar victoriile. ~~ > pg" In aceste conditti, remiza ei din runda| aut a opta, cu Irina Puscariu, mi-a creat| #4 emofii, desi avea un avantaj de un punct si jumatate fata de celelalte| clasate. Multi au socotit partida ~ «me . La una din mesele Campionatului Mondial, neavind “timp” nici macar si priveasc& spre fotoreporter “aranjata", dar adevarul a fost altul: Corina a vrut si dea dovada de prietenie fata de un adversar aflat, in acel moment, in dificultate si, la mutarea 15, a acordat remiza. Ultimele trei runde a evoluat insa cistigind fara drept de apel. cu toate cd se putea multumi si cu trei remize, incheind intrecerea cu 10,5 puncte, cu doud mai ae decit uneioea eS Monika Lakos. Aga s-a scrisopagina frumoasa din istoria sa- huluijuvenil. Trecusera mai bine de 25 de ani de la titlul mon- dial al maes- trului inter- national de pS atunci, Florin fil ; id Gheorghiu. ‘Un scurt moment de relaxare, totugi Premiera a ecaracteristic impresionat-o in mod deosebit pe micuta mare - de acum - sportiva. Cele mai frumoase vise incepeau sa prinda contur. Dupa doua zile, in 3 august, am plecat spre Sadu. Nu putem ‘uita primirea ce ni s-a facut, Imediat dup& obtinerea titlului, | manifestatia pe care nu mi-o puteam inchipui. pilasl So antrenor Imaginati-va cd acceleratula stationat peste grafic 10 minute, iar calatorii au - 3 coborit aflind despre ce e vorba, alaturindu-se celor aproape o mie de oameni ce! ne asteptau scandind numele Corinei, purtind pancarte pe care scria"Bine ati venit acasal"(de parca veneam dela capatul lumii), buchete imense de flori, ‘intr-o atmosfera de imensa bucurie. Un cadou,Porto Rico - 1989 Cao consecinta fireasca a rezultatului obtinut la CM '88, factoriilocali, foarte receptivi la tenomenul gahist, au facut tot posibilul si au reusit sa aducd pe Corina in Timisoara, impreuna cu familia. Mutarea a insemnat enorm pentru Corina, pentru viitorul su traseu gahistic, dareaaramas, caorice copil, legata: teste de locurile din care a venit, de prietenii si verigorii din Sadu si Tirgu Jiu. $i acum, orice vacanta o foloseste pentru a se reintoarce acolo, lucru care, in planul refacerii psihice de dupa obositoare competitii, nu poate fi decit benefic. Agadar, Porto Rico. Pentru Corina a fost un soc din care si-arevenitgreu. A fost mai intiitraversarea Oceanului cu avionul, apoi escala la New York, cu grandoarea si aspectul lui ce surprinde pe orice nou venit si, in sfirsit, Punta Boringuen de Aguadilla, in Porto Rico, cu climasa ecuatoriala. Primele sase runde au insemnat 5,5 puncte, remizaiind consemnata in fafa sovieticei Darcia, una din principalele favorite si totul parea c& decurge normal. in seara celei de-a gasea zile s-a anuntat un iminent uragan. Cu toate masurile de precautie, clima gsi tensiunea nervoas& au am la cdderea fizica gi psihica a Corinei, rezultatul fiind trei remize consecutive 1m partide relativ usoare. Cu un ultim efort, va cistiga partida de final, asigurindu-si locul III pe’ podium. Imediat dupa plecarea catre patrie, uraganul anunfat a facut ravagii in Porto Rico. Statele Unite ale Americii - 1990 Timpul scurs pina la Campionatul Mondial din SUA a insemnat pentru Corina o perioada de tatonari, de cAutari si acumul&ri, pe fondul unei permanente nemultumiri fafa de propriu-i joc. Rezultatele competitionale erau constant bune si foarte bune; dar gindul ei era doar la cea medalie de bronz obtinuta cu un an inainte, mai precis la cea de aur pe care o ratase, \dintr-o slabiciune, performanta din Porto Rico socotind-o mai degraba o nerealizare. De data’ aceasta, cocheta localitate Fond du Lac (Wisconsin) nu a mai reprezentat un soc, poate cu exceptia unui amanunt: cind deschideai robinetul nu curgea apa ci cu totul altceva. La intoarcere, pe aeroportul Otopeni, tofi copiii si-au inceput relatarea calatoriei cu acest am&nunt care i-a impresionat gi surprins cit se poate de placut, la virsta lor putind fi socotit unul din atributele raiului pe pamint. Despre ce este vorba? In Fond du Lac, la robinete |curgea...Pepsi Cola! Concursul ca atare a fost extrem de greu, desfagurindu-se 11 runde pe parcursul a sapte zile. Corina insa a dovedit un calm desavirsit, evoluind constant, fara sincope, fara cAderi, pe un traseu care a insemnat in final cigtigarea titlului mondial, la fete 10-12 ani, cu 9,5 puncte din 11. Cele trei remize au fost "lasate" la jucdtoare mai slab cotate, in momentul in care ferarhia nu mai putea fi modificata, Corina inregistrind victorii directe la urmatoarele doua| clasate.Polonia - 1991 Anul 1991 a fost edificator atit in ce priveste| _| saltul calitativ al evolutiilor Corinei, cit si in plan strict; _|competitional. Dupa semiegecul (locul III) din Campionatul Europei desfagurat la Mamaia, mul | “specialisti” s-augrAbits&-ianticipeze deciinul, vinovat _ | pentru aceast& “terminare” a Corinei flind socotit in yprimul rind eu. Realitatea era insa alta. Contrar “pronosticurilor” se putea simtio maturizare strategica| gio analiza mai elastica a fazelor de joc, dar| “binevoitorii” nu aveau, la rindul lor, vreme de analizat partidele Corinei, A fost motivul pentrucare, personal, am asteptat cu mare incredere Campionatul Mondial de la Varsovia, fiind sigur c& succesul poate aparjine elevei mele, chiar dac& urma sa evolueze la 0 cate- gorie de virst& superioara (13-14 ani), in compania| celor doua gruzine extrem de puter , dubla| campioana mondiala, Darcian si campioana Euro- pei, Lomineisvili. Desf&surarea concursului mi-a dat dreptate, Corinaconducind inca din start, cu autoritate | si dezinvoltura, realizind in final 9,5 puncte din 11 gi P85i acceptind remizele doar in ultimele partide, cind aera) nu mai putea fi modificat. Sentimentele care m-au incercat privind podiumul de premiere, pe care in urma Corinei se aflau trei reprezentante ale celui mai galonat sah din lume, sint greu de descris in cuvinte. Cucerind al treilea titlu mondial, Corina realiza o performan{a tn lume! CORNELIU PASCALAUUN INTERVIU DE SUFLET ind 2s dori o scurti biografie. - M-am niscut la [>= 17 martie 78 (gi sora mea, Lavinia, s-a n&scut tot in 17 dar aprilie [ii 1976), in Bumbesti-Jiu, un vechi centru muncitoresc cunoscut gi sub f._ denumirea de Sadu. Este un oriigel de munte foarte frumos, cu aercurat, ji cu Munfii Paringului la doi pagi, cumonumente istorice, dar mai ales cu oameni buni. Lumea spune despre Sadu c& aici vintul bate de doud ori een gipee teers oe Am copilarit la Cilnicu, la bunica mea din partea tatilui. Noi fi ziceam Muma si mi-a prut tare rau cind a murit, Ce Recta ar fi fost sa stie ci am crescut mare gi sint campioan& mondiala! Ea imi zicea "cocoana mea de Bucuresti", iar "Zinul meu de Bucuresti" era verigorul meu Danut...Imi pare rau c&inu am. apucat sii aduc nici o bucurie cit n-a trecut, ba, ca orice copil, am mai si supirat-o si-mi cer frumos iertare acum. ~ Mi-ai spus c& ai vrut uncori s& fii un baiejel? - Dar nu sint!? Bine, glumesc $i eu. Tata si mama au fost foarte G nostimi...Dupi nasterea surioarei mele Lavi baiefel gi uite c& btietelul este Corina-Izabela, chiar daca inainte deama parintii mei tot alegeau dintr-o serie de nume precum Narcis sau Ciprian sau Orlando. Poate c& pasar paringilor aveam toate cele trei nume. $i acum s& vi spun un secret: cu cit am crescut mai mare, cu atit mi-am dorit mai mult s& le fac bucurii mai multe decit daca as fi fost baiat. - Am simfit cd te leagi amintiri frumoase de Tirgu Jiu...Povesteste-ne ceva... - Dupi ce a murit Muma...., am crescut impreuna cu verigorii mei de la Tirg Dinut, Apoi Tirgu Jiu mi-aduce aminte de "Coloana" lui Brancusi de "Masa Ticerii" gi Sarutului”. De multe ori mi visez c& zbor Pprecum pasarile lui tfel dorul mA duce spre verigorii mei, spre| jocurile gi nazbitiile noastre. - Intr-adevir, Corina, la tine totul este un zbor mai ales sti din acela cu moar... Tata gi azi se intreab& daci in acea zi a previizut ceva, eu stiu doar c& mie figurile acelea desenate stingaci pe: va spun cum: caii parc aveau aripi, nebu tot, turele erau ca niste paznici ri, pionii erau sirmanii “© | oameni, iar regele si regina dirijau lupta de pe tabla. La opt e-| ani, m-am mutat la Sadu. Eram mare de-acuma, eram inclasa a Il-a. Tat&l meu s-a imprietenit la un cenaclu literar, cu) viitorul meu antrenor Corneliu Pagcalau. El venea la noi acasa| iar eu am inceput si joc cu adevitrat. Apoi m-a luat la Cercul| FREER local de sah si, dup’ citeva luni, deveneam campioani nafionak, iar mai apoi am fost selectionati si in lotul nafional ~ Am auzit c&-ti place fotbalul... - Mie imi place sportul in general, dar mai mult dectt fotbalul, tenisul de cimp. Cu siguranyi ci, pe la 14 ani, acesta va fi sportul pe care-l voi practica pentru conditie fizic. Cred ci mf asemin in aceast privinta cu Kasparoy; gi lui fi plac fotbalul gi tenisul. Prin cantonamente mai joc gi fotbal, imi place si driblez, dar si s4-i admir la televizor pe Hagi, Lactitus sau Gica Popescu. Cit despre tenis, tata mi-a pus prima rachet4 in ming gi tot el mi-a povestit de vremurile lui Tiriac si Nastase. ~ Cu ce echip& simpatizezi gi ce alti sportivi ai ca model? ~ Tin cu Universitatea caine: Este o echipi cu un lot tinar si care igi creste juniorii ei. fn orice sport imi plac acei sportivi care duc viafi sportiva si muncesc mult. Eu stiu c& pentru a face sah de performanja muncesc foarte mult si mai ales sacrific lucruri... ~ Am vizut Ia tine gi citeva clasoare cu timbre. fi place gi filatelia? Da..., este o pasiune mai veche, eram foarte mic& atunci cind tatiil meu mi-a cumparat primele bre. El, pe ling sport, ‘om si 0s in} felch al ich eer - modest ile oarecum exagerate ale altor sahisti nici nu au talentul tiu gi nici cum visezi la fel? ii sper si m& comport bine. roe idolii tii in gah? Se spune c& jocul meu seamind cu al lui cepsbbeeta eu ag dori s& ajung si joc ca Fischer. El ‘a adus mult’ frumuseje in sah, a luptat pentru perfectiunea in ae gi cred cf atunci cind a atins-o s-a i Hi 11 ani. De ziua ta, Corina, iti ‘s8-fi vezi visele implinindu-se, iar anul viitor| de ziua ta si consemnez noi succese, pe care fi le‘Nue vorba de o poveste iegit& din sacul fitra fund al bunicii, ci de o poveste adevaratl, petrecuti: ‘in zilele noastre gi a c&rei eroin’ ¢ o fetijd brunetii, pe nume Corina. in povestea aceasta sint gi doi regi, doui regine gi imparatiile lor. Chiar dack una din impairitii ¢ alba, iar cealalté neagré, oe abe a ea dintre tmpiiriii st& o printest. Ea e Corina. imbricati cu o rochiga albastra, culoarea. Corina poposeste deseori in acel loc. in lumea minunati a tablei de sah, Corina se simte fn mijlocul familiei. Reaces a eeies Cae aaa a3 al aks tele ioek ee ing ‘In acea zi Corina era cea mai fericitA pines’. Piesele de pe tabla de sah cintau fericirea din sufletul printesei fn albastru, care devenise a treia oari campioan’ mondiala. ‘Cind piiriseste locul de la hotarul tablei de gah, Corina, degi pistreaz& pe cap cele trei coronije, uit €d ¢ o mic& printes’. Dar indiferent daca se afi la tabla de gah sau in mijlocul colegilor, in ochii Corinei strilucesc dou’ luminije: una alba si una neagri! De la colega ¢i prietena ta, ANDRADA Tre! partide, Béile Herculane, 1991] M. ANDREEA SASU- ARA- CORINA PEPTAN 1, 4-c5 2. Cc3-e6 3. £4-Ce7 4. Cf3-Cec6 5. INbS-Cd4 6, C:d4-c:d4 7. Ce2-a6 8. No4-b5 9. INb3-Nc5 10. d3-Nb7 11. 0-0-d5 12. e5-Cd7. (Din punct de vedere strategic ambele |jucttoare au gregit prin faptul ci nebunii de culoare alb& nu au joc) }-De7 14. £5-C:e5 15. f:e6-D: :g5 18. Nig5.0- 19.Del Nes Dhs- MLL LIGIA JICMAN - CORINA PEPTAN 1,¢4-052. Cf3-d6 3. d4-c:d4 4. C:d4-Cf6 5. it nevoie de victorie in Partid’) 12...-De7- 13. Rb1-Nd7 14. £5-0-0 15. g4-bS (Albul declangeazi atacul pe flancul regelui, iar negrul pe flancul damei) 16. h4-b4 17. g5-N:d4 18, T:d4-C:b3 19. a:b3-b:c3 20. (Albul cedeaza o figura pentru atac gi in aceasti pozitie, vezi diagrama 2, se pare c& negrul se va apra cu mutari unice) 21. £67 (Aceasté mutare pripiti a se apere cu succes. La 21. probleme) is negrului s& egrul avea mari A urmat,..21...Rh7 22. e5-Tg8 23. Dd3 + Rh8 24, T: d6-No6 25. Tdl-c:b2 26. De3-Tg6 (in aceast& pozitie negrul nu mai are probleme, iar figura in plus igi va ccuvintul)| 27, R:b2-Tc8 28. Tg1-Nd5 29. c4-T:g1 30. Dzgi-Tg8 31.De3-Tg2+ 32.Rc3-Da5+ 33. Rd3- N:c4+ 34, R:o4-Tc2+ 35. Rd4-Db4+, gi albul a cedat in fata matului la mutarea urmatoare. M.M. MARGARETA MURESAN - CORINA PEPTAN 1. 04-Cf6 2. Cf3-g6 3. Cc3--d5 4. Ce3?!- Ng7 5. d4-0-0 6. Na2-b6 7. Tel-Nb7 treaci la deschiderea = impingerea pionului a fost oarecum precipitat’) 16. Tfdl-De7 17. Cd4-Dg5 (La 17. N:g7 ar fi urmat 17... . Ne Dg5 19. g3- f:e220,Te1-T:08, cupozitiecigtigata pentru negra) 18, Nf1-Cd3! 19. Tc2 (La 19. N:d3 .e:d3 20. e -Dd5 21. £3-N:d4, cu avant} decisiy la 19.,.Ce5 20. g3-Tfd8 21. Ted2-1 ct! 22. h4-DhS 23. De7-Ng4 locul foarte bun al negrului a condus la aceast& pozitie, vezi di a 1, in care nu se. i pentrualb, La 24. Ce6 urmeazi - NFB 28, Df6-Cf7! cu cigg imediat; : 6. Rg2-C:h4 27. g: 3-Df3+, 1-0;) H+ 25. R@p-T:d2 26, T:d2-C:d2 21.Ca8-Da5 28. De8-Nf8, albul cedeaz& datorita lipsei de material