Spaeqgyeer ee (Cynara cardunculus Farmacologie Frunzele de An; ANGHINAREA Cynara scokymus L,; Articsoka; Artischocks in. L,, si Planta de cultura de la se recoltea in scop medicinal rat zele. Compozitie chimica Frunzele de Anghinare Contin pana la 2% acizi fenolici, in speciay acid 3- cafeonylquinic, — cinaring il acid cafeic, sesquiterpene lactonice amare dintre care 47-83% cyanopi. crina, cca 1% flavonoide ca de exem. plu glicozide ale luteolinei -7-beta. rutinozid denumit si scolymozid, luteolina, fitosteroli, zaharuri, insulj. na, enzime, ulei esential continand sesquiterpene, sdruri minerale etc. ighinare au proprietati hepatoprotectoare si stimulente ale functiei hepatice. In acelasi timp, au si actiune coleretica (cresterea debi- tului de bila secretaté), scadere a colesterolului Se raporteaza si actiune diuretic’ gi antisclerotica, de i si de scddere a lipidelor. Studiile clinice au confi mat si acjiunea carminativa si antiemetica, Extractele fluide eficiente decat pulberile gustative care transmit Recomandari in disfunctii he Cistite subacute mai in obstrucy nice, si in pr 1roza, Indicat si ca diu Mod de pre cronice, in angiocol Partiale ale hepatoco! si tincturile si chiar infuziile din frunze sunt mai incapsulate, deoarece vin in contact cu papilele informatia inainte de-a ajunge in intestin. Patobiliare, in special in insuficienta biliar’, in cole lite (inflamatii ale cdilor biliare), 10° ledocului, in hepatitele subacute, 1 Fetic gi in hipercolesterolemii, : ‘Parare gi ad . Infuzie, dint-o linger tistrare r-0 linguri , Mgurit’ frunze lao cang Cu apa, se beau 2 cini pe m cqstcnold peal gust sii, pin, ieaa, nord Heap i cai tie, a Bgl Rewig Sy bug ‘0SHOES OS at Dupa doua saptiméni, cantitatea de frunze se poate mari la 2 lingurite. Se poate utiliza si Anghirol solufie (10-30 picdturi pe zi) sau Anghi- rol drajeuri (2-3 drajeuri pe zi), extract standardizat. Contraindicatii In obstructia biliara, insuficienta hepatocelulara grava. fn cazul litia~ zei biliare este necesara consultarea medicului inainte de utilizare.SH ita (L) Huds.; Borsos menta; Pfefferminze) ita (L- salt pana la 1m, puternic ramificats » na de cultura te degete, este puternic, ne | frunzelor, ristic de mentol. Specie, 4; brizii si varietatile de Meng nu pot fi confundate, deoatece provin exclusiv din cultuy, Pentru infuzii se Tecolteaz, numai frunzele, in mai mule etape, incepand de la aparigig primelor flori. In scopurj in. dustriale (pentru — obfinerea uleiului volatil) se recolteazy jntreaga planta, cAnd 15-20% din plante sunt in floare. (Mentha x piper Planta pere! a baza. Mirosu! ci de | Compozitie chimici Frunzele de Menti contin luteolin’, hesperidint si rutina, acizii clorogenic, cafe-ic gi rosmarinic, taninuri (pana la 12%), colina, alfa si beta carotene, gumi-rezine, alfa gi beta tocoferol, alfa amarind, triterpene, felandrene, limonen, cadinen, cineol, aldehid’ acetics, alcooli sesquiterpenici, cariofilen etc. Uleiul esential este de 1,2-3% in frunzele plantei. Principala comp” nent din uleiul esenfial este mentolul, care poate ajunge pana la 70% in speciile sau in varietatile de cultura ameliorate in acest scop. Uleiul esenti mai con{ine mentone, mentofuran, alfa-pinen, felandren, limonen, cadinen cineol, aldehid& acetic’ si iz iani ‘lic, time! > $i izovaleria Penn timel, carvacrol etc, lerianic&, alcool amilic gi izoamilic, Farmacologie , Actiunea farmacodin; le din ulciul esengial si de p actiune tonic-eupeptica (fa amie: 2 . namic a Mentei este imprimatS de component rezena Celorlalte substanje active din plant tir rizeaz’ digestia), ugor analgezica $i © " 162 |y OES OS ae Uleiul esenfial, in cantitati mici, are actiune excitanta asupra termi- ajiilor nervoase senzitive din piele si mucoase, La inceput, in perioada de excitatie, produce senzatia de rece, apoi Senzatia de caldurd local accentua- 1s. Are, de asemenea, actiune antispastica, asupra muschilor netezi. ya. Recomandari Se utilizeaza in dispepsii (digestie dificila), in greata, spasme pilori- ce, dischinezit biliare, gastro-intestinale, Precum si ca tonic eupeptic (diges- tie normala) si carminativ (eliminarea gazelor). Mod de preparare si administrare Sub forma de infuzie preparata dintr-o lingura ras la o can cu apa. Se beau maximum 2 c&ni pe zi in mai multe etape. Intra in compozitia a numeroase ceaiuri medicinale. Contraindicatii in constipatia cronicd. Cand continutul in ulei volatil, in special mentol, este foarte mare, poate da nastere la dureri abdominale, grea{a, var- situri, rigiditate musculara. Aceste fenomene nu apar dac& se respect dozele mentionate la »Modul de preparare si administrare”.DEGETELUL ROSU (Digitalis purpurea L.; Piros gyiisziivirag; Purpurroter Fingerhut) Specie bianuald, exclusiv de cultura. Celelalte specii — Digitalis lanata Ehrh (Degetelul lanos, Gyapjas gyiisziivirag, Wolliger Fingerhut) si Digitalis grandiflora Mill (Gyiszii fi, Gelge Gléckelchen) — cresc si in flora spontana din {ara noastra, iar specia Digitalis lanata se si cultiva. 1261 exten. utilizes este de? oot Sp ah 93-8 BE 3-2-8 ah, Compozitie chimic& Frunzele contin heterozide cardiotonice (0,40-0,80%) al caror aglicon este de natura cardenolidic& si heterozide necardenolidice al c&ror aglicon contine un nucleu sterolic. La randul lor, heterozidele cardiotonice se impart dupa structura chimicd a agliconului in 3 grupe sau seri: A, B si Frunzele de Digitalis purpurea mai contin 10% substante minerale bogate in potasiu, calciu si magneziu, acizi citric, cafeic, p-cumaric, ferulic, ascorbic, flavonoide, ca digiflavona sau luteolina, colina si acetilcolina, mucilagii si enzime. Farmacologie Prin actiunea lor specific’, heterozidele cardiotonice produc o crestere de contractie a mi- * ocardului, care este urmata de o rarire a batailor inimii, prelungirea conducerii influxului nervos prin miocard si 0 usoara crestere a excitabilitatii centrilor heterotropici cardiaci. Prin aceste efecte, frunzele de Degetel rosu determina ameliorarea circulatiei sanguine, cresc oxigenarea fesuturilor, inlatura staza si edemele gi maresc diureza. Nu vom intra in detalii privind compozitia clinica a speciilor de Digitalis si nici cu privire la actiunea farmacodinamica, deoarece niciuna din- tre acestea nu se folosesc in ,,farmacia casei” de- cat dupa prelucrari speciale in industria farmaceu- ticd. Recomandari Prin actiunea lor specifica, heterozidele cardiotonice din speciile de Degetel mentionate, neputand fi reproduse de chimia de sintezi, riman me- dicamente majore de origine vegetala. Ele se administreaz numai sub for- ma de produse farmaceutice precis dozate, la recomandarea gi sub suprave- sherea medicului specialist cardiolog. Contraindicatii Conform prospectelor fiecirui produs farmaceutic, pe bazi de ' heterozide cardiotonice de tip digitalic. 197Sy at ORE FEY Observatii . . % | Dintre speciile de Digitalis care cresc In fara noastra, cea mai ris. pandit& este Degetelul galben (Digitalis grandiflora), freeventa in toate regiunile f&rii, prin poieni, paduri, raristi gi taieturi de padure, din zona de dealuri pana in cea montana superioara. Este o specie inaltd de 50-100 cm. cu frunze alungit lanceolate si cu flori galbene asemanatoare cu cele ale De. getelului rosu. Degetelul anos (Digitalis lanata) are florile albe-galbui, la exteric glandulos piroase, iar la interior cu vinisoare brune. Creste prin tufarigur poieni, locuri pietroase, dar numai in partile sudice ale f4rii. Specia Digitalis ferruginea are florile tot galbene, la interior rugir sau brun roscate, cu nervuri liliachii. Creste tot in zonele sudice ale {ar prin paduri si raristi de padure si este destul de rara. Am prezentat aceste scurte descrieri ale celor trei specii de Digita din flora noastra spontana cu scopul de-a atrage atentia asupra posibiliti confundarii frunzelor speciilor de Digitalis in stadiu tanar, cand tulpina f rifera inca nu este formati, cu frunzele de Patlagina moale sau de Patle na cu frunza ingusta (Plantago media, Plantago lanceolata), fapt car duce la grave intoxicatii.