tf Be Pep) ride Prof. univ, dr. EMIL VERZA Prof. univ. dr. FLORIN EMIL VERZA REPERE PSIHOGENETICE $I PSIHODINAMICE iN CUNOASTEREA SI EVALUAREA COPILULUI Editie revizuitd si adaugits) Editura Semne Bucuresti, 2015‘Tehnoredactare computerizata si corectur§: Conf. Dr, Marilena Bratu ‘Toate drepturile apartin autorilor. Publicatia este marca inregistrath a Edituri Semne, Orice reproducere fird avizul autorilor este interzis’, Desctierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roménici Emil Verza, Florin Emil Verza Repere psthogenetice si psihodinamice in cunoastere si evaluarea copilului (citi reviznité si adéngits) ISBN 978-606-15-0280-6 Edituri acreditati de Consiliul National al Cercetiri Stiinifice din nvaaméntul Superior (CNCSIS) Editura Semne Ser. Barbu Delavrancea, a. 24 Sector L, Bucuresti, Tel. 021 3188344 Web: yovw semneariemis.ro ‘Tipanil executat la S.C. Semne '94 S.R.L Tel. 021 6670820 Bucuresti, 2015 OBIECTIVELE FISEI DE CUNOASTERE $I EVALUAREA A COPILULUL Reperele psihodinamice si psihogenetice au stat la baza intengiei noastre de a realiza un document stiinfific pentru orientarea gi Shidarea utilizatorului in activitatea de -cercetare-cunoastere gi constituire a profilului psihologic al subiectului investigat. Pentru un asemenca demers considerim c& analiza subiectului uebuie ficutd pomind de la valorificarea indicatorilor confinuji in reperele psihodinamice gi psihogenetice pentru a parcurge o serie de etape ce semnific4 evolufia copilului in devenirea sa ca persoand maturi. Ca urmare, din perspectiva reperelor psihodinamice, analiza psihologica globala a subiectului se realizeaz pe o durata mai lung de timp ce cuprinde mai multe stadii de dezvoltare, iar reperele psihogenetice indic& o analiza psihologicd secvential& pe un anumit stadiu de dezvoltare. Desigur, o imagine complex a profilului psihologic al subiectului se obtine prin considerarea cerinjelor (pe cat este posibil) celor doua forme de repere. Figa de evaluare $i cunoastere a copilului, pe care o prezentim, reflecté perspectiva mentionati si spertim s4 constituie un mijloc eficient gi practic ce faciliteazs utilizatorului p&trunderea in tainele cunoasterii pe baze stiimtifice a copilului. Astfel, reperele se constituie sub forma de fise. Fisa este destinata studenjilor in psihologie, psihopedagogie special& si stiintele educatiei, specialistilor si cadrelor didactice care dorese s& cunoascé si si evalueze potentialul si nivelul de dezvoltare a copilului. in acelasi timp, figa oferé un bun prilej de aplicare a cunostinelor in domeniul practic si de cxersare a aptitudinilor de evaluare a subiectului, prin mijloace de psihodiagnoza. Un asemenea demers este necesar si pentru copil, deoarece ‘intregul proces instructiv-educativ poate fi mai bine adaptat la particularitajile sale psihoindividuale, oferd familiei si gcolii posibilitatea unor interventi bazate pe cuncasterea specificului activiti{ii psihive yi a riumului propriu de evolutie a personalitiii acestuia, Fisa poate fi aplicati, in vederea cunoasterii si evaluarii, Incepénd cu pregcolamul si terminind cu adolescentul din liceu, 3indiferent de tipul de institutie in care acestia su acadrafi: gradinije, geoli obignuite (de masa), copii institutionalizati, scoli speciale, scoli profesionale, licee etc., deoarece este structuraté sub o forma unitara si concisé pentru cunoasterea copiilor, evidengierea unor parametri ce indica evolutia in timp si dezvoltarea actuala a subiectului analizat. Din punct de vedere practic, o astfel de fis imprimé unitate actiunii de psihodiagnoza gi este meniti si evite erorile in relicfarea specificului psihocomportamental de catre specialisi si alte cadre din unitéji de tnvafimant. Utilitatea figei rezulté si din accea c, pe parcursul procesului’ instructiv-educativ, unii copii parcurg forme de scolarizare si de educatic diferite de la un timp Ia altul sau, din motive diferite, sunt transferati in alte colectivitati, cea ce impune cu si mai multi tarie adoptarea unor criterii unitare in cunos a a —— ew Figa este elaborata sub forma unui caiet, pentru a fi mai usor folosité si completat’ (in mod direct) astfel incdt ea sa reprezinte 0 oglinda a vietii si evolufiei copilului, ce se finalizeaza cu recomandari, atit pentru conditii de mediu favorabile, cét si pentru conditit de mediu nefavorabile, critice, in care se poate afla subiectul la un moment dat. Pentru a ereste gradul de ineredere gi de precizic, fecare secvenja din fig se completeazi pe baza observatiilor nemijlocite, prin aplicarea unor probe psihologice adecvate, dar si prin obtinerea unor date cu privire Ia comportamentul si activitatea copilului ~ in procesul instructiv-educativ - de la cadrele didactice care tsi desfisgoara ectivitatea cu acestia. Pentru secventele referitoare la caracteristicile organo-funcfionale si medicale, poate fi consultat edicul, figa medicala si valorificate informatie objinute de la paringi sau de la rude cu privire la evolutia copilului, din perspectiva amintita, Cu cat sunt aplicate mai multe probe si cu eat sunt desfigurate observafi variate asupra activitiilor copilului, cu atét se pot obfine informatii mai complexe despre fiecare structura psihicd in parte Orice metoda psibologic’ folositA este meniti si Lirgeascd. aria ‘cunoasterii si evaluarii copilului, avnd, totodati, semnificatia unui \p demers complex. {In acest context, este nevoie sa se aiba in vedere: /) - tipurle principale de activitate a copilului, raportate Ia nivelurile de varsta cronologict si mentala; \3)- tipurile de relagi stabilite de copil in colectivitate (cu semenii de aceeasi varsta sau cu adult); 4 ©), tiputle de ccf formulate fajé de copil si posite acestuia de ale face fata in mod adecvat, tipurile de atitudini si de implicare a copilului in rezolvarea unor sarcini practice sau eoretice; 4- modalititile de actiune practicd sau/si mental prin care copilul suseste s& depaseasca dificultitile ivite in rezolvarea unor probleme; , -‘modalititile de elaborare a unor comportamente adaptative in situatile conjuncturale si in cele stabile; = semnificasia progresului realizat in timp si prin forme specifice de _p influenjare psiho-educatives PD ~ sivelul atins in plan psihic, in raport cu varsta cronologicé si comparativ cu subiectii de vrsta similara; = stadiul socializari gi implicdrii subiectului in comunitatea din care face parte; ~ nivelul integrarii in comunitate gi aportul subiectului la coeziunea agrupului, in determinarea creativitigii acestuia 5.a.m.d Tiga este organizata pe 7 (sapte) seevenfe mari, fiecare din acestea cuprinaind 0 serie de clemente definitori' pentru caracteristicile de bazd ale activititii psihice, incepand cu cele mai simple gi termindnd cu cele mai complexe, caracterstii care definesc personalitatea subiectului. Imaginea general ce se obfine despre subiect, pe baza completirii fisei, trebuie si permit’ nu pumai cunoasterea si evaluarca acestuia, ci si sf oreeze posibilitatea unei prognoze si a unor recomandari pentru evolutia din stadiile de varsté ulterioare @ Gum reault din analiza de mai sus, la baza figei au stat reperele psihogenetice si psihodinamice care semnificd traseele si metamorfozele parcurse de subiect in diferite stadii de evolutic pentru devenirea umand complexa.10. 12, 13, 14, 15, 16, SECTIUNEA I DATE GENERALE CU PRIVIRE LA COPIL. SILA FAMILIA DIN CARE FACE PARTE Numele si prenumele: Data nagterii: anul / locul i Sexul:_mQs¢ithin Vans inserion in gradi sn scoala Pex ware, Za, Tipul de scoala: _GPECiALA TT Numele tatilui: VAS Numele mamei:, FA ENE KECEKATAT luna ziua_Q3. 17, Relatiile dir pain si colegtivul de cadre didactice 19. Atitudinea mamei fai de unele dificultaji pe care le prezinta copilul EN ee eee EnEEEEE ‘Vérsta tatalui: ‘Varsta mamei; = Profesiunea at Profesiunea mamei: _— 20, Metode si procedee folosite de mami in educarea copilului Locul de muncé al tatalui: al mamei: Prati RARES tnexiSfe nt Cau ese cazul] Surori: Alti mennbri ai familie care locuiese cu copilul: RAR ES Condifii de locuit. ay Relafille dintre parinji necanoscide ee ee UE ecto ea ere Relatiile dintre paringi i copii _Texiaent eee ee eee ee eee eee Atitudinea pasintilor fata de problemele de educagie ale copilulut 21, Date speciale somnalate de mama cu privire la unele aspecte ale comportamentului copilului: somn, hrinire, curdtenie corporal, spiritul de ordine, comportarea in raport cu ceilalfi membri din familie (frati, surori, unchi, m&tusi, bunici), dar si ou privire la comportamentul copilului, cfnd este despairjit temporar de print, si in legéturi cu comportamentul faji de evenimentele inedite (persoane strdine, evenimente neasteptate etc ie elSECTIUNEA a Il-a DATE CU PRIVIRE LA STAREA DE SANATATE SILA DEZVOLTAREA FIZICA A COPILULUI (Se va completa de citre medic sau de odtre specialist, dupa figa medical) SECTIUNEA a Ill-a DATE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA $I. PARTICULARITATILE COMPORTAMENTULUI PREDOMINANT MOTOR SI ALE ACTIVITATII FIZICE simri Toy A 0oi Cefaclor Tepout img! mised, coodonae final ; ; Predindt pectoral Aa tm cise nyijarea migcaslor, plasticitatea in insusirea de miscari noi Sho |. Sincinezi Co ends Le hare i fortrn Odt arma Hato oeahcas a . Tipuri de migedri mai freovent: a mm - ba, ge’ Gade Z a x ron9. Abilitati mgtori 10 SECTIUNEA a IV-a b DEZVOLTAREA COMPORTAMENTULUI SI ACTIVITATI INTELECTUALE: ‘ODE TIP ACTIONAL-VERBAL Ww. A. a) Detip peresptv-acfional obiectual sau verbal " Calusa 1 a ternbior Bard7. Perceperea relatiilor inter-obiectuale: ilor 8 IV. A. b) De tip reprezentatiy simbolic L. Volum, cor rebwrvun) a 2. Corectitudine, claritae: Corect tubio: Hail — ici Sale. teaimft = 8, Tipuri de reprezentii : - by f dupa ram wien peas Bine. 12 13de-transformare — anticipative cage a a =e 9. Forme specifice de reprezentari: 6, Forme de limbaj + solilocviu13, Tipuri de tulburari de vorbire (orale si serise): IV. B. b) Gaindirea 1, Volum de cunostinge: + injlegerea semmificgie 8. Comunicare verbal, spontand, conditii, imprejurini Conmiony, o Snort mn ate Ti Fe 9. Calitagi seis © comp ensinea comniiri serge 2. Tipu de defini: + enumerative i 7 anne? 10. Traagmiterea gi leper i tras. os ts 7+ analiza, Brovese cu fnet operator de gradul Il + reversibilitate esociativitate as _OROCO PA + combinatorice = POOR openata. 19+ clasificari 7, Tipuri dei. legere: + concret-inguitiva Rtana ola “intdoper brite com Boat A kd fex 10% + de solugii-decizii Ape scot CA 6. Tipori de jude rajfonamente: lovers a 10, Calitji speciale: ad fa ince nap + teen -f ene ablealttg ha nde w 2 > © rafionamet it inductiy © originalitate ope a & 7 " fe aa 20 OALIMMU GH j 21IV. B. c) Imaginatia + prodyse ale .ivititii L DA Oi ee Ro neue ee = Ba ee ae if paleo 2. Intuitivitatea — plasticitatea: 3. Forme ale imagi srepreductivie COL tee £4 Ic A Pormele de obiectivare: a : joc WA particnd dea elo rola Sere ReRE Reece eee eeesaeersee eae 237. 8 [2s Untal eh Ox. Povst 3. Raportul memorie — liqnbaj — actiune: ie 9 IV. B.d) Memoria’ 1. Intiparirea, fixarea: Pastrarea, durata: * voluntara wie 246. Tipuri de meitorie: 3. Selectivi a: + sengprial-conereta 7. Calitati speciale ale memorii: SAO dopa! % 7. Relatia atengie-interes: Jor Neer v oy 26 ‘ 278. Instabilitatea atemiei SECTIUNEA a V- esac toad ‘CTIUNEA a V-a_ DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR PRAXICE SIDE TIP ARTISTIC ~ CREATIV V. A. Deprinderi, obisnuinte uzusle gi tehnice . Deprind pace7. Abilitiitehnice: 2. Redarea cu. .gurinyd gi fidelitate ~ ugurihfa in insusirea tehnicii rr oa ‘corespunztoare: 24 = 2a 2 + desen, practic’ ererngapcl Toe vo Ne = “ker che Oo y 2 a. de tip artistic, 1. Receptivitate perceptiv-imaginativa ,personala” deosebitl far de: + ammonia formelor Cuneahh, fexrmond de wicbe ~ * constructii - cuburi 2 CGBULE tun, cofac dim cuit 2 * armonia miscarii, e cope. 2 naa made eis hate - peed rod Amine U0 2 < cy Os ¢ sonia culoilor 30+ abilititi grafice i 1 Ly 4 ax C, Le, duictaxe Chdeua 3. Combinarea, imaginarea si redarea fati-o forma noul original 4. Perceperea, . :xpretarea, injelegerea cu Usurinjé a unui desen, picturi text seris . iS aoa a 6. Atitudini deosebite ca germeni ai falentului erent Sectala b. de tip actoricese 1. Receptivitatea crescuta si sensibilitatea fig de: tairile sufletesti ae pertogifor din poveg, le omen Leptr_dorinrte a tefdsai ny he taidabh in pe Packer. La Procite 2. Redarea cu us sufletesti, situatii ete + gestica + conduitd expresiva. PROD AE 332 c. de tip literar 4 1, Receptivitatea si sensibilitatea fafd de pogzii, povesti, cd-uri cu Povesti si poe: ‘intdmplari 3 tntdmpl Redarea driginala, intr-o forma ineditd, a unor povéstiri cunosh si fntdmplari trdite: 4. Dominantg jocului de dramatizare: on Sen 4. Crearea de povestin gi poezil inedite: Nur 20 conatil ele a Ck d. de tip thnic— constructive 6. Aptitudini speciale, germeni ai talentului 1, Receptivitatea si injelegerea, cu suring’, a raporturilor spatiale de E marime, a proportiilor, a dispozitiei spatiale in yolumy si plan: : Fredo tice tek ° Eee Dhaka = 34 3536 1 Receptivitatea gi injelegerea, cu ugurin{’, a. Jului de functionare si a dispozitici clementelor constructici (verticala - orizontalé), a Usurinta de asi reprezenta riguros iméginee, miscarea, transformarea unor elemente ale nei juciri, constructii tehnice etc., a unui dispozitiv simpl 6. Jocuri de cons. uctie, dominante si aptitudini tehnice: Shik ~@ Wri Pus Y. C. Aptitudini wmatenatice 1, Perceperea, reprezentarea si infelegerea cu ugurinfé a relatiilor cantitative, numerice, —_spafio-dimensionale_—_(multimile, submaltimile de ,objecte, fenomene”) Usurinja si rgwbatatea encfuel~ articularea achulllor de constructie: + planul mintal a actiunii Werte CG * ordinea actiunijor 3, Abstractizarea ou uguringd a acestor raporturi ; A Hane ss Ni ee ol ee 57a Bet (LT FORE. 4, Operarea facili cu simboluri abstracte — numerice 5. Raportul interese ~ aptitudini ha aT pane lar rn Qu, OR eae Z. 6. Aptitudini speciale ou o 37SECTIUNEA a Vi-a INTEGRAREA SOCIO-AFECTIVA A COPILULUI SI INSUSIRI ALE PERSONALITATII VI. A. Relatiile socio-afecti si volifionale 1. Reveptivitatea gi reactivitatea socio-afectiva fat& de: + normele HesShugpice colectivitate ~ regim zilnic Qe ma D = coat fe Pau fib = + activititile instructiv-educative + de cadre didacuce ser ite. stresante eee ue Aa Tak tim lake Va erp atele A gem us * anumite obiecie — jucarii 0 38"reales Kaut_pe nramifesr bocel + sentimentul satis.uctiei gi admiratiai LF cadbevarea, expresiei cu confinutul tréri Se + fricos: Ea Moni da i a = Of daCiane&. Deonstalck Z Ge cee eS eee + varietatea, Inuanfarea expresiei OO § LONG — + suspicios * won Fe Do aa ony ae S Ait ma — SCORES ee ate pHi ok oe CE ican ke + capacitatea de controf si stipanire 3. Reactivitatea afvtiva complexa si de mai lung durata: + sentimentul curibzitagii Masrysi 40 41+ capagitatea u. a aprecia gorect dificultatea obstacglelor cL Oyanecile VI. B, Particularitifi ale voinfei, manifestate in procesul de integrare, in colectivitatea de copii si fata de activitate: tsa de a actiqna tn conformitate cu scopul: dirijat — (Bro (EO Acfakea de on tats Go Pui. * capacitatca de 4 formula independent scopuri: in activitifile obligatorii— imactivititile de joc qe uA. Lis POrnR¢ VL. C. Trisituri de caracter 1. Aptitudini fafd de activitate: + respectul si dragosteg fafd de munca adultului a obiectelor ete, Go Me ie * capacitatea'de a lua oportun decizii — selecfia mijloacelor adecvate 42 ‘ 43+ perseverenfa gi coptinuitatea in indeplinirea sarcinii f ee + baraje _psihologice sugestibilitate) ica 2. Adinea fd de adult fad de omen *respeetl fade adult 3, Aijadinea fi de sin + modestie 44 45VIE. Indici ded. voltare ai sociabilitai tip socio-afectiv aj micro-relafiilor de 2. Gradul de expansiune a copilului in cdlecivtate “usuroi tapiditata in sbilearelailor ~ g Davee . 7 Cate: 207 ule el Comer ct = ca nente face Cuca Ob Gare, + numérul de copii cu care stabijeste relat ——atoals ale rita VI. D. Trasituri de temperament 1, Gradul de intensitate al reactivitati * emofionali, motyca, verbal sce 7 Wo I 2, Gradul de echilibru al reactivitaqii: : FE + emotionala, motrica, verbala 3. Receptivitatea si disponibilitatea de a stabili relajii referenfiale cu moctonumant arrose ceilalti copii + cu copii de aceeagi varsta 3. Gradul de mobilitate al reactivitafit > * emotionala, motricd, verbala. * cu copii mai mari ant a dim Corea titwdiat 46 47+ cu copii mai mii 6. Forme de atasa..ent si tipuri de manifestare la copil Adee un camneta © atasament securizat, * atagament organiza, * atasament dezorganizat ® atagament ambivalent (evitant) 7. Autonomie social ‘de cooperare pasiv_ nit @ Opiay activ PART fe 49SECTIUNEA a VID. 2, Diagnoza psi. -a: Diagnoza si prognoza subiectului I, Concluzii op privire la starea de sinitate fizicd si psihica a copilului L gnoza somaticl : bNivelulinteligengsi emofionale a, Diagnoza. Box . Diagnoza de oo “i amatata x % 3. Prognoza de scurté durata: slUi. Recomandati a. Pentru subiect, 52 i