ENCICLOPEDIA ILUSTRATA ATE ew h ORB sat PESTE 12.000 DE FOTOGRAFII COLOR, 5.000 DE ARTICOLE BOGAT ILUSTRATE Sd PUEDE aUDorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEI‘Combusia sau arderea Foc pes cla hi pode FOCUL poh pada oe scm psi ARDEREA NECONTROLATA a focului in piduri sau orase ep poate provoca distrugeri. Torus, viaza fir’ beneficile focu- lui este de neimaginat. Folosim focul in termocentrale, la sinilor gi in bucitirii, pentru furnizarea clectricitiii, pentru a asigura transporeul sau pentru a pregiti mincarea. Oamenii primitivi au inreles valoarea ithe spins ses wroraed focului acum 500,000 ani - probabil in momenta in care Aprinderea focului un fulger a aprins un arbore. Faptul ca au invarat sa ain In eecut existau dous principale metode eenittare —penteu aaprinde focul: prin rdicarea emperatuti pind apireau ficarile sau, cu vane- Mag controleze si foloseasc flaca a ajutat fingul pentru al cultiva, si cinteile obnute prin loviee, pentru a Paprinde iasca. Brichetele inch mai aprind supravieyuiiasc’ in regiuni mai reci i si mindnce alimente care nu erat bune pentru consumul in seare cruda, Nu este de mirarefapeul ci unel religi ined se inchina focului, cesta find identificat cu un zeu infometat. “| << Folosirea focului Becca ener fols focul, trebue controatt ots pl Farniarea aeruli sa combusebilul, si big can: pre pentru ae putea mengineoficek a Uniforms Full, cnpeoareepenera gece dec lose bel pena energia caloric pe care ss produce Cara noe imoadenina pina ode creare a foculu In eazal ‘motor une masini, me ‘combust ard prin explocie. = Chibricurile Gazele anteneae’vehicull, dar Igoe in oa 1827, ce ildurs prods se pire Un psn dec aes eee Sudarea Necker le proce nds pe pre din akon vba apr des a ape el pakiccipaguctione fled pnd es cee open Sie hing pec de eee foculfolosind scdnteia unui cremene pe spout 9 Mituri despre foc Porc percll focal eau ew pe uments pond ner ea priv origin aa Mure cae fnbnebiboc yen acme ce epee cexplici cum au invagat oamenii si alee stipineasci focul exist in diferiteculeur Majoritarea acestora se referi a an erow care aduce focul pe Pirin. Une dng F , a eons a sn romeo aya Lupta cu focul bez Focul ese inreginuc cu carburan ‘oxigen gi cldurs lips oriciruia dintre aceste componente duce la = stingerea flcirlor. Pompieri scrios pe name Pete, impragi pd inerun inendiv, penn | Sr af pe Pn. aindeprta cia i penta cea un | sind Sou bb di sere de aur ear pret ser AMM Acounre Ciupunass — Invenyir Lowa Poronwt Reiss ESR PRERFO RC 375[FORA FOLIANA. sci ENERGIE « FORTA, es ENERGIE Viteza gi acceleratia Viteza unui obiecr et gai eu dsana pe care acexa wiping peo Gap ess ma numeste yi vlocitat. Acceleraja ee aporal liner varia vitczi i interval de emp in crea Svutloc acess vara. LUMEA NU ESTE NICIODATA INERTA ~ traficul si piel tec iute pe strizile aglomerate, norii se leplaseaza rapid pe cer, iar Pamancul se invarte in FORTE si MISCARE jurul axei sale gi al Soarelui. Forgele sunt cele sae car leg de met 12 Socberentatnken Si care fac posibila aceasta migcare sau deplasare. forgi este un impuls in timp sau o tractiune care determina oprirea sau punerea in migcare a unui obiect schimbarea vitezei ori directici acestuia. Cand forgele se compun, ele pot mengine un obiect in repaus sau il pot deplasa. Studiul modului in care se migci obiectele cind anumite forte actioneazi asupra lor se numeste dinamici ofl saul Compunerea forgelor Fore lee acne asp un cbiet din dec ‘puse nit voravea nil un efect- Dacifortele nu suntegale | Pliner \ Fog xc de teva ‘su dack nn actioneazi din direct opuse, ele sevor com | seflacdde aa de pune alg ‘mare ieed npr mand ae S popaees wand pe iva apnea o forgS numita rezultane, A Viera Same rs de mci Tnergia Ma bier esa xe hie sans dail Re heme Faden rsa inmiar Becee ona een cena fvien se nameye Reuleanta See inert. Cu cit masa unui obiect | Dostsemrces ce sjte Sagindiega a creel te diplace ene Ee agin Sire incase orm on fedlpes attire Felsen peas Pass Faecaie gp ‘Smead pe pi inerte mai mate. De exemplo, aceeayi fort va accelers mai tare o rmagind mica decit un camion incireat, deoarece masina are 0 ‘mast gio inerie mai mich. bral Samon | Ferdecreamineatanpeae Spr | mlewsunce eae Act lng ee nie cde freee dtp ne pedo pag ge de Be ‘Sredpece se spec amp chicnde aj hechichlins Ec eps Prbgere asker sconces Energia cinetic ‘Cand un obiect in migcare ners see sinc ; 5 e = ne v ce calcula ca jumizarea produsului diner mas 3 ppivatul viczct, Deexempl, 0 aonb a Bile dep | Eitgpe ds popiccar ome hatte! melee | Seon at aS | cncltmalmtc cess de Koda | get pr Sais tee Phstcaesedepaalea ge Son isp ceived denweceueo Sorel FR fr cess gar seman tmnnnes 376 Arhimede Ahimele 297.2128 fun late de maga sil Ela pus Fades adeuopentde ce pts feceudand cer: gpracge ‘srs abuso prior ss Legile migcirii formulate de Newton {In 1687, fizicianul englez Sir Iaac Newcon a formulae eri leg care reauma prinipile fori i migeii Foe A> Mars Seteatieeateae Serene ais secant Petco digi Siieenteleortn A doua le Ashen bit te

> eee enon ce owns Spam pi a es mae E Gabgdeterdaal’ ‘Esra noose Smug ming Se coat clon pte drome Sinbimmplorowestscninnnre adie flee ‘eee ran in nee ce screed i, Rispin rasa pee Foci vis cla porocsng ‘aut royale ceo 8 {de Aces ng cee ip digs dau pares creos Senile fr neve Pratl a ot rie mig devin sucuente, far alele skfrat: | deavolea din ale paegiale so Aor, de pe Langs ovat JALieNTE FLORI MAMIFERE PASARI PLANT P Praxre, eke ote CHEN : itn cock por vee Veet Ingropind nl i spindles prin aoe ee rele emis se ache poten por debra Ferre deminae je Bho onsen Bettina ‘metab ora foctle computes Ma? A Enos Pele pcan tmalmulteorareCind Sues: Seton ioeiamaeiecan Sun oapes uncle fucte lyenetoca inde Tipuri de fructe redder Drape = — accor sunt lemnoase geri sau ‘tee false Pak Fructe uscate pends | uscte precum fractcle de moe Emre eee eee Soop | eae ieee hiece: Sepacilrendl cid Ena ce Mice ‘chide scien (a a Freee ope Aces onsen ‘spnsredectnler arin Sand compe rane, Sommers | | 389| Pepe nc feo poe 04 @ # ee fine aia dian eles ore | sna mle seed Fede deny son ‘ c Fructele ee We wh rae ser pes ‘pc or one. ces ‘Sn deal rsd dear un ‘ieee ee ee sonnel ccapipene acs single 390 ree pa dei —— Fructe zemoase Bace conten Ge 7 negra seat gos aid cra ese Freie trate so pestle celeron Sepa @& Oo Co ae Go tneraal ocr paint ina re in spl Drupe si polidrupe ow ee ete eyes. remit Ramu Smile arn su IM cotta epoat ee eae Ke ae semi nr nce fate ct tm ot ele CF ® Neca ever Prat pdr net pcr ‘alc depen Sanborn a Pema So plac mn Go cole oncoraicne pute becca Pome eremao | Foc pin Renee nk orattne actmcceakimted sngetsaniainimetord scopes de tr al fea Mikepoliepeascheosning, wun lepers poe Sabet ‘sitar ernen, a oe eal ‘rac demote Fra amochini une sibs Cipande ae Gore an rae Ped pnt ‘cpl wnafook gunna congnt ian seal te, SERRE pope ero lore Cldeimtisee seine capes deer opomedemilfce ge areca. Fructele uscate eer ve Frac depp pst Free de lewingindie t Fructenemporloe de Prue decracer pinta ve Soca ci epi Hne Soe ee Pee i Test ur nv tnslorocegde teFUNGI, yal CILPERCIS1ALTI FUNG FURNICARUL, LENESUL $1 TATUUL Un Grup bizar de animale formeazi : ordinul de mamifere numit edentate. Dintre - Furnicarul acestea, fac parte furnicarul, tatuul si lenesul. Toate, cu exceptia tatuului cu noua > Exist patru speci de frnicar. Furnicaral uray triiege in zonele de cimpie-Celelalte re speci trfieic in padur i au cozi prehensile, cu care se pot brauri, eradiesc in regiunile tropicale prinde si por atina de copaci. Furicaris au boca si 8 P vie limba kang, pentru a aduna crmitce 9 furniile eu ale Americii Centrale si de Sud. Denumirea care se hranese. Ig localizeazi prada ajucagi de simul »edentate” inseamni fara dingi, dar este un cies Saas En Geer asenlnch termen nepotrivit, deoarece numai nevoiti si calce pe incheieturi. Ghearele furnicarii nu au dingi. De fapr, unele amt flonite penta deschide | specii de tatu au mai mulgi dingi decie ee eaeieaes | orice alt mamifer terestru. gps pe picioarele din spate incearci iii sfisie adversaral cu ghearcle, Tacuul d Lenesul Dine eee 21 despecit de wa, as Gapabil tsec apelin jos ed probleme lene and cup Z de crengile copacilor. i por roi capul laun unghi de 270", sa | compl rec aul ot dane infoeshe ces nape floral Seancrmadan teers Ferdi adeteee eh a Fe deal elle aie pena fei Peaberalncent oranda nbiecaa aye lunui copac, Exist sapte speciidelenes, route dew, Care atings 91,5 erence ema pals 100 de ding conic -de Shoes majritates mamiferelor care Sind 1m pec sunt schimbafi atunci cind animalul ajunge la macuriace Cea mai mici specie, eatwul ab are mai pusin de 15 cm lungime sul nage pind la patra pu oat. Tatuul eu nous brie din Meares America de Nord di nagtere la a adrupleyi de scelag, Tawa ex , ea oes i ie bat tar Soperind ots nue Acca ‘neat cx ancamel i ae pene Spat mips onion Chad ot noun cnc lesen Eo ncliaiey ra onan ae FURNICARUL URIAS Ed pe et de png | Dewoes prorca Foam Mymecophgihe Armuta corporali srinpunsa Aes de Sal fancies inant, Fumi ae Dinnstuntingine icv oad || | ‘Gaon Edens | heme calm mings In tinpce ake gp pec pec ee ee ican CONSERVARE —ASIA,PAUNA —FAUNADE FAUNA PADURH AwERICA pr sup, MAMIFERE SUNRR TASONORR! Se 391povrs Farnic llog ie PENTRU FIECARE OM existi. — Furnicile La 1,000,000 de furnici. Furnicile Force as dou perchide ochi compu och simp, | si termitele sunt insecte sociale, ethan aap Oren ance cole de | care traiesc in colonii mari si Rlomen Fumice ree print-o metamorio’ compli dela | care au dezvoltat sisteme complexe de on cir sale de lar, apoi pop, inant de ase tansforma ree eas inadhl Tekin propa uae pare fui ar un a comunicare, Furnicile por fi intilnite in Smams Regina ence cbse imperechesa cu msscui | fou lumes, dar ca i ermic! -FURNICISITERMITE 9 “== awe cele mai Lucetoare une famcladund mincaeyiau grit deo Apaarea multe dintre cele 9.500 de on AL Emmett cite nap eet cuba | specii traiesc la ropice. Exist peste 2.400 de speci de ‘befumieslds den | termite; multe sunt oarbe, | petrecindu-si toara viaga in akefamicstlepostums, acllametepneacto interionul cxribultsi lor, fie a vedés! aot Vinee flondeyametecsemibe Sasedene Gee ey Seeeeees anes vreodata lumina zilei. ) Galea Lactee Planetele ytanile Tenet NG Gils hom comp in pa i Cals ber cv ccpuca mide L000 dco. ajan prude en cum aan sre amide sel pecan lev iS pret Tico straaen rl pate Siu A densa Sunn jae ‘le Pain brie riure Bre de LEondedeieds Hinge see xe lantern nga rip deen ind elle plane St, Tanai cn plane oper espera ele ‘cmc unt 160, Galles ple die dope len cates Story Meseger (Seager sl) Desemenc cares demon sretdrepene Cope ca a elvioneen Sour na Brien Ramo, Cable aie Pel er ati in ccnirl Unie: Magra lar dea li ee Inchizitia Fapeul i Galil susjinea ideile lui Copernicus a scandalizat Biseriea Catoici, deoarece preogi credeau c& Pimancul tucbuie si fie fn central Universal. fn anu 1633, Biserica CCatolied La chemat pe Galilei in fa instangeibsercesi sau Inchiziia din Roma, Instanga -a ondonat 8 nege convingerile sale, find ameningat cs tortara, Galil a fost Forts fe de acord e& Pamancul era cenerul Universulu, dara foseauzit murmuring: »$irotuy se invirese Jodect oi Gale ry Komrige Pavers, Soames Sree ur timpurile. A fost prima persoani care a folosit relescopul pentru a privi cerul. El a inigiat o ramura a fizicii, numita mecanic’, prin care arita ci natura respect reguli matematice. Convingerea ci stiinta trebuie si se bazeze pe observatie Fncepur : 15h iP al Dp arp de a fost unul toate Gravieatia ised ‘Shes ca usc ‘okt net, =k Corpuri in migcare In secolul al XVHea, | ‘Seed Gall eer iid ‘qictece dpe rua, Seteonc peal scm edeire Ca segrimiert Soatele se invireea in jurul Pamancului Galilei nu a fose de acord en aceastt c,dezvoleind astfel teoria lui Copernicus, e& Pimineal orbireazs in jurul Soul see ale in gerd 1610 GaLiLeo GauiLer 1964 Nica Ps, ea 1589 Devine rf de maton Uninet din Pe |e rial op | to abi Nagel 1693 Cond de occ 1682 Moe Tain.| GANDHI MaAHaTMA CAND INDIA $I-A DOBANDIT INDEPENDENTA fata de Marea Britanie, in august 1947, un singur om, mai mult decit oricare aleul, a fost responsabil pentru acea realizare. Mohandas Gandhi a unit numeroasele comunitigi ale Indiei si le-a condus catre independengi. A crezut in proteste lipsite de violenga si a disprequie violenga rasiala din tara sa. A deyenit cunoscut sub numele de Mahatma sau “Marele suflet’. —NS:2u%" Cu toate c& nu a trait destul pentru a vedea rezultatele luptei sal ‘Soldat dent vet nil1.noal 893, Gandhi a rimas in amintirea celor de astizi drept iniitorul celor trei. ss!" Nici Sah nos lor sla sop migciri cruciale din secolul XX: campaniile impottiva rasismului, — Sn.hds) fuente ons colonialismului si violengei. Sepia a . > Partial Congresului Nasional ‘3 4 een gt FY toutes, coms prea nat Nationalismul indian Bc deiner controll in India nc in sccoll al XVII, dar mulyindieni dorean si sc autoguvemez. In anul 1915, Gandhi a revenitdin Africa de Sal a devene anal line lider mig de independeng. A ondis mui campan payiceimporrva aver brianic, folxind tactic nesupuner Sil lipsite de vole. Ela suit aceaseh mero Sayagraha (apiraraadevirula") Metoda fost copiat demi apt a repro cv dn inreaga lame Sandal seins de cre Bea ener spate at “Ton dp ec perso de inp pein Gand Inchaore and ies ma pteric ‘trope Pregl st pon Seaat mae nko Margul sit Tecpel ge Moora ecto paimiede efector 1930, Gandhi a (oc mde acne mare Independence repens pene op mabe oan nh | eh canada ietiean Snosldeaken Gedisbe dh paeaiaepinds Perper we simon Reforme sociale Independenga Manat Ganbit In anul 1937, provineilleindiene au inceputsi'se In anal 1947, India s-a cistigarindependenta. autoguvemeze. Partidul Congresuluia preluar | Hiindusiidin Paeidul Congresuluidoreau ca india | 14S tu in, controlul a7 dintre cele 11 provinei ia inceput $4 fie unit, pe cind musulmanii voiau 189 Devin orn Angli. Sireformereara.Gandhiasusfinutreforme pe farhaloc Asada, ara fose I 199 Lace cain plan sci, eonomnc educational, In scope | impiri in India Pakistan, mT reconstruirii Indiei. Ela separare careia Gandhi i s-a Sud, % ica meee prec opus cu vchemeni i920 Fol aia eres ndeperdenh dare ames falas gee func plaklamere industeile mich 1982 Declan cnn Tn (pets ada in anpal eel de Al Doles Ricbot pea aja Mond pn in sol 1954 sacl din 1945 Noul giver btn pomite | Independents in i Monument loc | ter indii asngs nde Gandhi it pis Degpromine Hivoutsa Iara INpta, 396s Inceputuri Greta Gustafson sa niscut in anul GARB O, GRETA SOFISTICATA, TRUFASA gi disprequitoare, 1905, in capitala suede, Stockholm, Familia sa era siraci far eaalucrat de lao vaesti Greta Garbo a fost ideea tuturor despre vedeta | on perfecti de cinema. Fiica unui muncitor sirac | inguin utes Pea sa A din Stockholm, Suedia, ea a cucerie a Hollywoodul dintre anii 1920-1930. Desi ees Ga palin? Sonera publicul o adora, ea s-a retras cand inci se afla pe magazin, culmile carierei sale, izolandu-se, nemaiaratandu-se Pregitirea niciodata in public. Totugi, aceascé accrigd, ait de parntarcnctfuoe np apreciata, nu a primit nici un Oscar, ci doar un premiu special tardiy, pentru filmele sale memorabile. Mauritz Stiller In timp ce erala scoala de inseruire, Garbo a fost observati de regizorul suede de film “Maite Stille Regizorul era cunoscut p deat come pishnerepe pentr filme cum arf comedia Love and Journaliom yi ful cu inchrestur sexual, Eroton. Stille a acordae un interes deossbie catiere lui Garbo, dindu- mamele de Gatbo i transformand-o iner-o vederd. a Hollywood In anal 1925, dupa sucesul din Goste Bering, Garbo sa mara la Hollywood, central industri’ de film din Statele Unite. Eaa seminar un contract cu Metro-Goldwyn-Mayer (MGM) sta incepue | ™ area fimalui The Torrent Torentul), Priam sa succes, deamon importants fost Fess and the Devi, realieat in anal 1926 ee de Clarence Brown, Pin in anal 1927, ea cltiga 5.000 USD Seis ‘Speimanal dela MGM. In otal, Garbo a ficut 24 de filme la dfn Hollywood sia devenic una dintre cele mai cunoscutesimai bine | Poplin plete vedete de film din lume @ « Jor Hollywood omit de i toe cet co Dap erage nin al Garbo et fining Anna Karenina a Jeera Greta Garo Garbo vorbeste! ao, Slog depletes Cabo 1941S ge dn 19900 Avanave pe Fun, Ie Now ink _AIARATE,DE, raopucyte LITERATURA 397GAZELE Fee | 2 (2B) soto epee cas de : 6 Je) experiment chimic, ’ sauce nasul detecteazi prezenga ie unui gaz eliberae printr-o reactie chimica. Gazul este un tip de materie in stare de vapori, fara Gnd desi de paar forma sau volum fix. Nu toate a pea cial gazele au miros $i multe sunt amr invizibile, ins toate sunt alcatuite din particule minuscule, mobile, care se migca rapid gi la intamplare. Condensarea Ins inerorl still recs formears miei pictur, cind vapor de apd din Ser adn ig de std prin mare, se raneor in p8 ich “Transformarea unui gain ichid se nme condensares Pe merce fen recy, particule sale perd Sinner cn: Fred Strate dnt particule crs 9 ans penn forma un ih Legile gazelor Vapor ee ese oe agile lor nun grup detent prom ‘Sn eld fee demonstrate care permit protien ar ae pest Sonar ere ‘eaceeaneiae peval Compores- Son ced cb ett ob poe es ei ‘mental unui gaz anunci cid se mens ines chine in volumul Petacchi hte prune sau epertua Lege Eis dcllcyepot ncaplcabe don stan eld gal Sree mde n ccipentinchis i inns Lege li Charles Migcarea browniani MF sca fmm eet nce pcs Parsculele de pra pot fladseavizute dan- Soe Beacmmiasete f stdin azele de mind. Tralctoia orale Pocono tear inal exe generat de parla eens trinseale dear exe bombardcuel perio arent lode pr Accotl miyere, pamicl ipere rete browniani, dupa Robert Brown (1773-1858), in nbn Ebslog sofia arch ct purdculle de gus mane contempt ince mie continu sxe al Recipient ; ber] = ime —-Difeziunea ‘git inectinese, it Boe 2 fae | plese ertiae Zirperew ‘ Seiten Ww me process numeyte difczrune, balonal se prabupeye Seana Eigen a : ry 3 Site ee sel parle dep eer pollen Sheela Eeeubole BRR eee, Steer, ome Proprietatile gazelor Gaal se impragcie rapid (sane expansibile), umplind spayial pe cael are la dispozitie, deoarece partiulele sale cu migeare libera se deplaseaza in toate divecile ‘Cu edt este mai mate temperatura ‘unui gaz, cw ait mai mul energi au particulele se eu ait mai repede se migcdacestea Presunea nui ga ae legieura ex ‘numarul de coiziuni cea loc Snare pariculele de gu si peri ‘ecipienculu in care se gisete: ct cit sunt mai fieevente coliziunile, cuarie este mai mare presinea pe care ocr Amedeo Avogadro ‘alin an J Ainaio Aros campcheres dcioeeioh fh Un TR Argan aa volun pede pe tea copcinipemceminecen | fama dere (Noen23e10%mee) | Il At ae ase ab smc de Lege ga eed sr mat me a Thin impinges ‘aoa Lega lui Bogle DeSean gel pecan ‘tog tapings patil psy com De fold scan la ere Bvk (161691) Leap ‘unl pretineseteiet popes ‘Slama Cec core deh ‘uscd peste dalle taser ct ft Slmtal arerge ‘Siedemalinc a ‘coed deuespane | hacinlcind vom | Piper compe naar in at abe MATERIE PRESIUNEA SOLIDEGAURILE NEGRE £ AsrRonomatau petrecut mult timp [= analishnd nageesea steleloe gi evolugia acestora. Una dintre probleme er explicarea destinului unei stele mari, la sfargiul viegi sale. In 1967, cermenul de pee .gauri neagri a fost folosit pentru a denumi ceea ce rimAne atunei cind moare o stea de dimensiuni mari, Patra ani mai tirziu, a fost gisiti =, gnus X-1, prima candida la idulde Explozia stelelor Secde mann edeyns via ntes explozie numita supernova, care asi in ‘uri un nucle foarte dens. Daca masa gaurd neagra. a Detectarea unei giuri negre sot repera direc, ins’ le pot veda” daorii efecului pe ‘ae gavitagiaacestora i are pe orice obit ala in jurul lor precum gazele unc stele apropiate, Limita une giurt negte se numeste orizont. Materialleatrase ete gars se par negre deoatece nimic nici macar lumina, pa de grvieatia lor puternica. Astronomia le acest nucleu depigete de eri ori masa solar arunci se transforma ine-o gaurd neagra, Forfa graviagional determina explozianucleul, Pe misuri ce nucle e 5 s¢ micyoreaz, fora lui gravitagionals Wy csednicntere mimicdeirozom FR Lt un momen da, acest atin fSuninopeislwnnsramaipne Un punc titi, de menginere a giuri rege, peste care aceasta a putea exploda depose ca int-an vrs de gravitate, formind un disc ies np ea ‘inp Gravagia a sre ie odo f a de dostan Intrarea intr-o gauri neagra Discal de scamalare Interiorul unei giuri negre Datoreiviezlor force mat spy mr ghisbel ica orm Ines ped la aspecal de paghet tal ole te petane deck def Un obsrvatoeprivind o petound dod in gach ar eden cm dimpul scone povouns adecine Roger Penrose ] Matematica engl: Roger Rens. 1931) topebt edie choo ricer aru Gaurile negre supermasive liberal can urige de energie. Caura nea supermasiv: © asl de gata pos fideo su de milioane de ori mai grea deci on Soarl co GRAVITATIA . SoARELE SI SrELE —UNIVERS. 399GANDACII 7 EXISTA peSTE 350.000 de tipuri. 7 _ de gandaci, care reprezinta 30% din totalul speciilor de animale si, 40% dintre toate insectele. Variazi ca marime de la gandacul auriu de 2. mm lungime pani la giganticii gindaci ai lem- nului care ajung pana la 150 mm, Gandacii traiesc aproape peste tot, de la degerturi canicu- Mendis ccnp Tare la varfuri de munte acoperite de zipada, dar “i Rweinen sunt mai numerosila tropice. Hrana lor este "erinemlspmopaiin foarte variat’, cuprinznd si cereale, ceea Ce fi pnj. face si fie consideragi ii daunitori, dar au si un rol Apo valoros descompunand sania plantcle si animalele moarte gi recurnand nutriengii in sol. ‘Cum zboari | un gindac Ades, gical [Ginedaclor mai mat, agacurm. exe apt nde |oSaaeeenin lat ce connec al Arie deci ee urate Gandaci-croitor Reproductia ban stad de dln ouile depse deo eel aduls i eprezin stadia principal de hr din ecu blog al unui ale O dat ce arce pa incheit proce de ectre transforms in nimfe In nteto, ces (Coeur om acd ner ar, Lerma defnd copie Ninf (Sacelons dnp sagen een nda dein, Gini ger mt peel ea ee a ie Hrinirea ‘Aaa aise. Obiccusil alimenearcale gindaclorsunedivene. | mrss desk “Mali prince care gindacipianjen, se hrdnesc co . franc in stated as in descompamere. Ali Sink omtter a 9 consun lem atitviucitsimore Unicum ari | ellie pre Eling dn com ‘cu cadavre i gunoaie, cur sune gi inane chimes patie 10 gindacul-aigra,vinca’ acti pradi vie. Oporeunisti, fae se ring tindaci de pimang, se hranesc cu vegeta, animale | pooner moar bilegar. De exempt acta nda bombard fimctoimecan mcrae, MET ind deat fees er eee epee ftine sa ee Ee figtevisle pentru a xe propulsa in. Babururce vent ated 3 fae et aoe ep eben nso I Senet pie : Gin vr sail nse cule Caracteristicile unui gindac (Gace pn components — eal oracle gabomen A och 7 compu ance na din evel cig ac Amp be epee ect spict ple poser apiece ck pose asformat in Arie ae shore Picard in ste tf pecan aleve S pec yiepest de ape jootions hetreennde Ipecac [eet tinal brs ina ede 00 ont eon dere oor ‘Deter lth mt slap ar prt ‘Cei mai malt gindaci eee prin metamorfora complet Larvele ies___psitpancm sundial wags at ‘metamorfozeazd in gindacul adul care va icp din nimi ‘eid pen tile a déntals Rogen dn nox CARABUSUL DE Mar Deusane grunutick Mlle ‘nda Samim Clea ines rs neon pre Disrstene ase lan 3 clan Doeata ve vay Lande nie de far adult ees apenas 2 ani 400‘GAS ys RATE, GASTE SLLEBEDE ADN }) Molecula de ADN inmagazi informatile de care are nevo GENETICA FIECARE INDIVID ESTE UNIC, dar, entra functions. ADN Ts de asemenea, el sau ca mosteneste A unele trisituri si chiar fizionomia de la N paringi. Stiinga care studiazi modul in care trisaturile sunt transmise de la paringi la urmagi se numeste genetica gi se ocupa cu toate formele de viata. In centrul acestui proces se afla acidul dezoxiribonucleic (ADN), care se giseste in jecare celuli vie si care contine un ,cod” chimic complex. Acest cod controleazi modul in care sunt alcatuite si functioneazi fiingele vii. ADN

in lume exista forme de relief apirute i timpul glaciagiunii trecute, precum uriage riuri migcatoare de gheata si chiar movile uriage de gheari, numite calote glaciare, In locurile unde este frig, precum regiunile polare, ghetarii si calotele sunt inci fenomene prezente gi glaciatiunea inca mai continua. Peisajul creat de gheagi este spectaculos. Gheyarii sculpteaza vai adanci in forma de jgheaburi, calotele ad reziduuri, iar clima ingherati din jur poate in varfuri ascugite gi creste cu aspect de lama de cuit. Se. a (Ghar format pe vale Nerve Cum se formeaza un ghegar tapi he cutpmneny | heya sees tne nd wey Seer ght formant de heap cae ve deplasxe oe Spr poale pln rope heared supra scescla craps dnd nape unor crease lt ae nga Ba hari Uneo, pearl idanci, Astfel, atic suprafaga, S {itor par irimarh de ‘it i parteainfrioarh ale ™ ig, Cah pnb aru se acopers de Septeerenicd me Feziduuri tase de pe pantele vai prin acyiunea masei de gheagi purk Pra sfrimati de ke pot nae Vale in forma de .U" Det ate ‘nun ghar pee ovale ‘ic {kesh Dac acute fhe rev dpc i singe ne dep fdal lew andi manatt Fiordurile Morena ates rk cd phe Senda Urmeleglaciaganit cu Costs, | ees et rene Bcd pe a pmo de Ses ghee Chest it | lnseasltopnge rile 43Limita climatica Ala a zipezilor iri ie Pesce o anumits indlyime, nur lima climatic a zipezlor, acl este atit de rece incat zapada nu se vopeste niciodati. La Tropice, limita zipezilor este mult peste 5.000 m altitudine, isi in Groenlanda ajunge la 600m = Qasal sicste la nivel sila Polul Sud, mari la Polul Nord Calotele glaciare oe si calotele polare Calotee polare (gherurile permanente) sune straturiurage de zipadi, de mii de ‘meet grosime, care pot acoper nu da ovale, ci un inereg continent, Calotele glaciare sunt portiunide gheagi mai Shenae ‘miei, sub forma dedom, care acoperafeyededec musi, Aneatctica si Groenlanda sune a acopetite de calote polae, Gheaga din incerioral calocelr polate sa format din zapada ckaued acum milioane de Calolepole se mide Vasu de mane i a seprfisoetcbe gcse a Aisbergurile ‘nc br dese Abert po ts klomerngine por Louis Agassiz Era glacar FEMI srancrica — Expronagea Grovocie —Ogeanut —Proata—RAURE TUNDRA ‘MULT orate ose a i i 414GOODALL, JANE DIN 1960 PANA iN 1995, Jane Goodall a petrecut 35 de ani studiind cimpanceii in silbiiticie sia devenit unul dintre cei mai respectagi si influengi zoologi din lume. $i-a inceput cercetirile singura, in mijlocul padurii tropicale din Tanzania, Africa de Ese si treptat a construit unul dintre ccle mai importante centre de Cercetare in natura a primatelor. Observatile sale si ale colegilor si au revolugionat cunostingele oamenilor despre comportamencul cimpanzeilor si au adus noi limuriri asupra problemei originii umanicigii, JAMER ss ATMOSFERA + GODDARD, ROBERT os RAACHETE ot Gonsall i nde Anglin 194. Din Siacceed vin hee adn Ax dori clebalseopelog Lous moet Aber Caley Cercetarea Deji Jane Goodall nu avea 0 pregitre special, Louis Leakey a hotieit sho ajute si-gi realize vst In 1960, ela strins fondu pentru ca ‘ex poata incepe un program de ceteetare in Gombe, Tanzania. De atunc, a locuit acolo In anit'60, majritareaprimacologilor seudiau animale aflae in captvieae in gridinile zoologice. Goodall a cut ceva deosebie ea a citigat increderea cimpanzeilor gi -a studiatindeaproape, in medial lor natural Goodall impeunt cu nal de cimpanzel dels Gombe Merode de Ineru Gow Comunicarea Goodall era fascinata de modu in ‘ite cimpanzei foloscau sunetee, suri expresile pentru a ee Fccare zgomot ‘eansmivea un mesa dferit iar _gestutle gi migerile corpului cra, de ssemenea, o forma de comunicae Manifest wil a zc mie coxph tesepedapgl Gorda long a Devi din acd Conservarea Goodall a fost o campioan’ a eae pros cimpanzor 2 ficue campanii pentru asigurarea unor condigit mai ibune penee cet aflagi in captivitate, In 1977 a inaugarat Instcueul de Cercetii, Educate si Conservae a Faunei Silbatice Jane Goodall, in SUA. anilor 90, acesca avea fale in Marea Britanie (Canada si Tanzania, Goodl fend campane pet cinpans Consenvans Puan Manure st VAY MATE Arnica, cei eset ace dec Hedemakcherce eye ro sono de boner Eoctpemclmpt ce he rma anne Jane Govan, | 1954S in Lond 60 | | 1965 his doctoral Uae es ero ie decay dope lic 1995 Pines Mada HabObiectele cu mase mari exerciti o forgi de gravi- tagie putemic3. Pentru obiectele aflate la distan rice object este aleituie din mici particule de materc. Fecare dinte ac particule are o mici fort de gravis ‘are acfioneazi asupra i, Impreund, orgeleacestea actioneazi ca una Gravitatia in spatiu Gewitnia ate o fort vuniversla, deoarece actioneaz! intr oricare ddoui obiecte, oiunde a fi acestea in Univers. Fora care ne mengine picioarele pe pimane este acceas care fine impreuna seoiut Galaxiile (late cipedaneapope 108.00 de uml ie Seta dem oct ‘isang are, preein ploen Aristorel - Fl pe Arse ssi22 fe eden f GRAVITATIA Sou er Forde govnge car actonens supra FARA GRAVITATE, am zbura de pe Pimantul nulobieeesemameyeegreuare.Ca orice ss aflac in continua rotagie si am Spungen spagia. oa ie ana (N). ec ra a Gravitagia este o forgi de atractie care ationeaz bie ee diet leat demas aces, fi” intre oricare dou’ obiecte. Obiectele pot fi mari, PePimine Vigde dedimenshiciea pissin tad aia d- ora tort dimensiunea particulelor subatomice. Mirimea é ee : forgei de gravitatie dintre doua obiecte depindede Gravitatia masele lor gi de patracul distangei dintre acestea. Pamancului uncle de altele, forga de atractie este slaba. rorrtad Geseadent a fecare = Central de cries panel spa Pace greutate Sree anes “gar gid non drin nga “ing pe nicer aes enh Cera de sreuate. Un obiect se vabalansa nda inven mic arco maak sme Nera eter ees ‘deface Gi inca central sis de gravee. Mentinerea oe Seam pans Un ‘Sectlfire in balans este mai ugoari atuncicind fesme dn cl nie pe a lier aren cena de eae jos Fine Dues atte centrul Pimanculi, definind direcia smisurd ce urea gi imprimindu- vteza in eidere. $1 mingea atrage Pimintul, ins acest este atie de masiv Mingle : {nede gravitaia ming are efect negljabil, ectsonunde pPinine we ie dendcingiad, hintatatlet mt fiat Ore Laep eeenantens pedinine & pte Calon perenne | einen Caer =o | orice plancare Soin pei chs ne el wep ob " eres | Sete ower ropede Sete urinal | epi [storie SAV Rekunel 91S Tepes : Reluiviatengenerd | Wilke Atcoeainta Seis Seonar Russe : Hisiitiknipme | ackeipyumapeeea plats” ecifaiesy™” Seale creche Goomoulcicscbertinpe_ spi croeartnd folosia cu succes pentru a srg ota ink Sc tp HIySTus. fowrngr Lona Marous Maus Nixons |(GORBACTOV, MIHAIL yes RAZBOIUL RECE « GORILE yes MAIMUTE I ALTE PRIMATE Petsaje iN MINIATURA, gridinile sunt zone in care plantele sunt cultivate pentru frumusegea lor vizitatorilor. Gradinile au insa si un scop practic. Din timpuri stravechi, in gridini au fost cultivate plante pentru hrani simedicamente. Acestea reduc zgomotal i aerului in orage gi creeaza un mediu ricoros in zonele de clima calda. Gradinile amenajate original si cu stil por infrumuseya cele mai interesante clidiri moderne, iar gridinile "4st Unelte Gridinari foloseseo gama variaed devnelte. Unele aproape ci mu ‘sau schimbat de sute de ani, cum ‘este cazulfutci, Uneltele cu ‘mecanizate, precum magina de licerea tun iaebi,inventaed in 18: descoperiitelatv noi botanice sunt locuri unde se desfigoars studi ers Tif stingifice. Evolugia gridinilor pees Meson China, Ep era rs Eugen inmildonioaiclraees © anata MedRernet Din ecole VdFiccinda = continua aia elvii penlor in ie dn mans Png in pron Renageeri gridinile europene a fost inchise § in mire sa in castee Grin de empl, Kyo, Jponi bla Formalism i Amc Renae imeraeales So vate Siaiesecioacemdges SOM XT ‘ipinicociarlrics Cid Cardin o decont Staeejpaahsomavm, ptrymaslecar pec Snr Pate depicmepomcreda fuse edd forma ins Cen, deh o So ee eee ri Dai = - solu XVI be oeall Gradinile botanice sic raren ic cine | in gridinile botanice, specimenele de plante Se eseee got addanar fn colecp ouefats pont Fa aa nas 10 owe pr udu ping Acestea-audervela din | peca pin ma aon or 2 trilinkeeu ierbur medicine ingjnede | Soop ci: Hes lug din Evul Mediu, unde planteleeran | shstsechis naira pore hii Hows cultivate peneru wz medicinal ape rch cn Tene, Ang ‘Colectionati de plnte Beldyedec vif —— Geidiile cfaun sibaccs | Roberto Burle Marx inet gaa an 3 inimemnbs copa oa Me Uneven eke he eacie | Senebennrte epee go eu | ain hou scr ; ‘olectionares plantelor ax Ss. ntegrat ci ha goad moa Iyjodergnardin Chin, | cei noe See a crs, PLANTEE, —RENAGTEREA ARHITECTURA Bupism ypemrer — MANASTIRIPs _GRADINI ZOOLOGICE INTOTDEAUNA, OAMENII AU FOST FASCINATI de animale i de modul lor de viata. Inca din vremuri strivechi, anima- Tele au fost ginute in captivitare, In zilele ‘noastre, multe orage au gridini zoologice, unde acestea sunt expuse vizitatorilor. In ultimii ani, gridinile zoologice au fost criticate de accia care susfin ci nu este bine ca animalele si fie ginue in captivitate. Totusi, exist’ si opinii conform carora gridinile zoologice contribuie la conservarea f\ Istoric (Oameni au animale de ce puyin 25.000 de ani, Cel mai probabil primele animale, rescute din puri cuioetate, a fose poru bei, acum 6500 de ani, in Irak. Prima colectie de animale a aparyinue, probabil, «giptenilor antici, acum 000 de ani. Ea era Geidina oologie din formats din 100 de elefangi,70 de feline mari Londra simi de alte mamifere. Acum 3.000 de ari, $i ‘onducitors Chine! as ava ogridin’ 200. Togict urias, numiea ,GradinaIneligenger In recut animalele era dresate pentru a cfectua diverse trucu in faa viztatorilor, ‘een ce azi se mal ineimpla foarte rar 1 uncle luca Ree Zenon ae Obi (Sie pbl Cried rk pina denon ncn, ectilr Rolul gridinilor zoologice Geainkecolge ae Sbeeie mesic meena th smu ioc Asi, Pronex ania noc st Faery rere poy heat Thee Bs pe atornara lrmenaln a scagen Educa Rosie ee Bec Ser pore ei lator nore els Cedi Zoo in Lond Rezervagiile naturale Maku ne ce ce riar Ina ajetus gad sodepe dn rama aispeencensr eta Seep jncokal Seen Maite Gam Zocogal Whip Pad Maca See Ads dope pe 30 ae Petllecu ee cbse conan Bunistaresanimallor a Poe nena! at nna por needle ncn Goal rere fit arbor dn pare ipl gi med Pigsn dip tle Conservarea Dane droge hb mide faa do sre umes ‘Simalt iel ieee ot Sara Magi de ils mma Gradina zoologica aviitorului dat conchae peep eerar neers Setaneg specpena shosiafi fleece a construiasi spi noi care recreeazi cu precizie condiile din medial narual al fanimalal, ccea ce sue la menginerea bane acestia le permite visitatorlors- observe cay ind ar fin silbiticie. Sun hate in considergie toate aspectele efertoare a speci, ipuri de vegetific, temperatura 3 umiditae Ae dip iets imal poctd sere ita Pe pate enue pnt fauna avis ‘elena din sna por curren lung slat in grupur as cum saris in medi lor narra. ‘Animale din access ari sane adesa puse bob, ener ae dio enzaie de confor pene ofevetatorlo imagine ce ma idl in pivnga medio wi ee Reeaiae 41s. Consenvant Gunare Axmeate: Exerasy Piyauint Balen eg in scare Renocent catGRECIA ANTICA rs ACUM MAI BINE DE 2500 DE ANI, in Grecia continentala inflorea una dintre cele mai influente GG. ciilizasi ale lumii, Din secolul 8 si pan’ in secolul \ 21. Hr, scriitorii, ganditori si artistii greci au avut 0 contribugie extrem de important la cultura occidental in special in domeniile politicii, reatrului, mitologici, arhitecturi siliteraturii, Civilizagia grea eput sidecada atunci cand fara a fost anexati Imperiului Roman, dupa infrangerea persilor si colonizarea pagnici a unei mari parti Polisul Spares "usp aie! ining pe prs Gioenice stanilor Conintarala Fewon Un di sit atc lr sie dt Come engho Teo epi amos mincind opi Muntele Olimp preteen de dee aay cae peau lpr ple afta nor dezupra Ea mak snare mune in Gre ares lim, veil pede pu Ztail ceca lo ea rosette manele limpien Beer Soghanefe anaes eft oes sco jl mah ol ei Demet ant gical Diecessyprema cra Zeus span cer al pimanruli: Orgele recep vets dee wd pectin De Oracolul din Delp Senin cre Cina sapere Ponon 2 mii deere eae cc per cer ain impee sph in pk dot me Ae. aon peclenetie ‘SogelEp ‘nora det Rel, mn Perak dope Solel Te ¢ Odes ce aaCultura ‘Acca yi einga din Grecia antici erau extrem de 148. He, Pee dezvoltae sau reprezenta timp de sevole He) af standardul pentru culeura european. .Desi ccucerta, Grecia le-a adus atele popoarelor latine necivlizate’, scria poetul roman Horati, (romani) i, prin e, Europe ‘moderne. ws| onsen Pateona gs wane | Shoei pe Acropole oe sn bacbet| Yt eine cede pe Sealpeura “Eres pts cl Cec poplar ce Toes | Limba gi literatura Plo “Tear aiteceura anders Bt Greaca veche, la fl ca latina este cunoscuth | reeemicichoipeic. prucacona”” epi lise! alec Ci brenspac dito precum Hod Aptana (pos ede A Jackie (stor) Plon sag (lozof) a supravepuie fei na in zlele nous aos Isic rem de meme Tera pda i ila de la Maraton (ian Eantvmetienet | pukelinkimdene SN ieaa | ocstecha lee Albert Genstamclmage | ic din roped Eva Aecieoarmat dency | Amt destemenc din ‘dealing at acetoraAtenienst | MBbetl grees wont lao Ped sun feo i a aa iene epera Dup’ anul 545 i He, puternical Impe Pes acucerit cetii greceyti din Tonia, partea eg mai risiritean a teritoriului gree. Atanc ciind Atena a incercat si acorde ajuror oragelor (499-494 1, He), persani a invadae Grecia continental, data fst invingi la Maraton, ‘Zece ani mai tiraiu oaliang’ intre Atena, Sparta si alte cea gecesi a invins 0 nous expediie persnd masii, pe uscatsipe mare, TemurlDell Salamina Filip al Macedoniei Regele Flip ea donnie nord Grek din 359 pind in $36 Help un ge puri sun bun diplomat E usd Slamion rece Atul cin weal pe ‘ihn pon nave | Sant de seats Psa waapowmeccingaar™ | Punt ds ipade Peri scarce Ip mason pene ea fal ss, Alerande, si continue Fapele vie Iason i argonautt Che ference ehh poor ron orl ‘erp near lt Pope ove sn de ‘Erne prc end fa lo aco Ags Seagal orf omen Rizboaiele greco-persane Istoric S10. techie momdenar — (OLHeBudndels 4591 He Spurs nsiosesiiese SOTO prenernn 359-3 He Domain mais series a Crapaittagst creda Ai : toe setae Seo-st0.1 ‘ sie sek foment Sack cea de = Andee re Rowe eis ea | BRR ere’ Erausct Eunora, Iuperiun — Iyperiyi —Istonia’ — MINOANHT. ORASE SoceaTe Zeist | Bee “oso Feroie TIRSIS' TRGMRS' Sgr ay 20GRECIA si BULGARIA DE$I GRECIA $1 BULGARIA sunt vecine, cele doua gai sunt 4 despartite de mungi inalti, care ingreuneazi comunicarea. Grecia si Bulgaria sune destul de diferite. Trei cincimi din teritoriul continental al Greciei este muntos si doar o treime cultivabil. Bulgaria, in schimb, este mult mai fertila gi are 0 tradigic puternicd agricola. Grecia este o democratie istorici, in timp ce Bulgaria a incheiat recent 0 dominagie comunisté de aproape jumitate de secol. Relief Inconjurat de ape din rip fonmai intertrial cootinenal peninsula Pcloponez 5 peste 2000 de ins. Ea exo Snbinai de manna mpi scares rift gcoaste abrupt, Inconjrats de scat et prt, Balan ae wt lrg rodioare, arate de Mang Balcani i Rodopi Se, hp - cc en ie sf de ee. uli in vere emec caap,mle itn el oad am 0 4 Marea Mediterana Ampia Dandi irc Ris Does ces mal are pa Unpantede nord eels iy pets rie rota Seaman nee tele rept ‘pei de 860k Chests 100m ees nls srepote 60 O00 de fms Mele Muntele Olimp Cain mae partes cui isan sbeapyic sane copy dea itera ‘Name Olip sxe tk fl Gesecce Marea Neagra Marea Cretei Biserica Ortodoxit ‘epin onda ete oils Peo an fg {npn come joan eat se fiers gree pipet spon Bb Ono Ex oe race ie ™ ccs Romano Cath in 188 Fecha pps feed ae pita pee a: Laine onal sposnat aGRFCIA St BULGARIA ae Agricultura ycteterea Grecia eaimelder DATE ESENTIALE GRECIA a= Una dintre cele mai vechi nagiuni — > ate Europe, Grecia, s-a dobindie independenta in 1830, dupa aproape 500 de ani de dominatie wceasc i mg [Desi este cel mai sirac membra al Uniunii Sdn ire emma Europene, gata are o industriecurstick Een ere Denserarea Spel prosper si important lots maritima “Zigesk hecpe | Nossonon Poporal gc aro puremicdunizae catenin | Speman 4 WaT Tle naplonald, bezai pe religia ortodont sic Fensoune ree pocTon 241 vrilizaa de 2700 de ani, Fat Cm Peer aese | Be i 4 Mincarea os Intake de var grec plac females nnn es Med Ezvctme de ml pea din age acted ibe erepesicct —— al de 28d le prey vind be ig g: Turismul DATE ESENTIALE, Bulgaria Cortana etch BurGarta Din 1944plnttn 969, Cipgradheuenapeeiaa pac Barca HHMI Bulgaria Bicu pare din blocul Vrs Bae Tct sien doe comunist rus. Dela eitigaren SCOPE ni ea independengei, Bulgaria ainceput si se adapteze repre I 0 forma de guvernare democratic lao economie de tip ‘occidental. Bulgari reprezined cerns aproximativ 85% din populaia ono Bulgari, resel find minorieagi de eure, inc macedoneni sirromi. Grupurile miei au een Sexe gs Varna, Forutayie7 50000 Sofia ‘Agricultura si ‘Capitala Bulgarci estes cel mai mare ora al ‘excyterea animalelor spore ioe dtabed Kime dona cial ee um Koseih din gt call deiind Balai ‘Silnndr Neo se ‘ean Peak, eb lsd ch iain fneor none spares Seeet Povowmea Pongo RHEE, GUERRA WERRRE‘GREIERI, veri LACUSTE §1 GREIERI GRENADA, veri AMERICA CENTRALA » GROENLANDA, veri OCEANUL ARCTIC « GROPIUS, WALTER weal DESIGN * GUATEMALA, ea AUERICA CENTRALA » GUINEEA, sa AFRICA DE VIST « GUINEEA BISSAU, eu AFRICA DE VEST. [GUINEEA FCUATORIALA ws AFRICA CENTRALA GUSTULsI MIROSUL Sslsises Partea nasulu pe care ofolosim pentru a miosi este AERUL PE CARE iL RESPIRAM si alimentele pe care le consumim congin substange chimice pe in paren superioarcaiap nara Receptors carc le putem percepe cu ajutorul simgurilor gustav se gisese in cavitatea Buel, pe spraiya poeaeee : Abi ype mocoasa ual gustativ si olfactiv, Ambele simguri depind de Crier chemoreceptori - senzori care reactioneazi in | ; ; a soba prezenga anumitor substange chimice gi trimit impulsuri ra hervoase catre creier. Chemoreceptorii din nas oui detecteaza mirosul, in timp ce cei de pe limba some detecteazi gustul. Gustul si mirosul sunt inseparabile. Simgul olfactiv este de aproape sr 20.000 de ori mai sensibil decit simul gustativ. Pople Mirosul “seine ‘Simgul olfuctiv ine in acgiune atunci cind respirim pe nas. Subseangelechimice din acre Cantonal dlizola in steatul de mucus eare Memb eat pene es Receptor olfacivi ects late ee see cigeiniene Dato acu aberanploe ee es ata chimice asl diz cllle nna lle rani nels ce Soenneeenae” Memciemectoiot job offic Desc impulse atToceadin al Sn Sapa nrrone sunt tanambr ee Ree ae pear ier iNeed Greer unde vant inerpretate c Sees Postma dec ce ca aporal srs percep vom ect Gustul inte Fre Seqeate Lala poms pepe pra foal dobasls Bae dulce, sérat, acru gi amar, Limba e impiryiea ire in zone gustative diferte, fiecare continind \ tng ges sensbl lacie une ire fasta fe sarees lb cae pte 10.000 de mpegs microscopic cA pyar scalltpesau re il proberage mani ir mal Decronpa clinton ‘iran deca ‘Sime ceenesle pene , Pc re rece sale ex Laman Saco mesial percgonl a Perceperea mirosurilor alg Sine Kar St panna cee feusimeaa «| Seegta lest clectaeesiaee Spemoconot | timed cheered med gc ta sea | Moematieanet pectin fone Pie cidaue | peematsesen taocetine Paige ooh Pron Map gua s | Seeeeeldemereeettbeste viaeepaie M epee | Seelam tose cristae tneperalegerel gata! Ei concelpeminal ‘Simtel meni ‘dnd attend re menear creple Guncesrdsidinaliagmecompuce | 57, Jet: pon poral ps Sst wells cavitatea nazali, cae se imparte in dona, fecare parte find deservits de o nara, Receptoriolfactvi se gsese Simpl irom Is oamen (retire pga denon in comparge cea peck membrane 10 edna Eorealegide mpulmaccapeDessemenca, —Cilalé ‘Shcesomlns pr gue depecsaele | Setembro sera pues tai ‘hemoreepnre Asem pin | nd ts Rib nr sie sonar din cre, | Tn, dara Fit Sdeimpuliic nae mrp capueare, | pwr memajomene omen dake name ' AuextE Chit Conon Cogrut xen gt. Diorsia Davpig, Engere st 423(GUTENBERG. JOMANNES yo TIPARUL GUVERNE s! POLITICA } GUVERNUL este o institutie care ia deciziile politice —sjsminsnes cu privire la conducerea unei sari. Guvernele gi = politica sunt caracteristice fiecirei rari, deoarece = acestea rezulta din istoria si cultura urged specifice firii respective. Totusi, in ciuda ese acestor diferente, sistemele de guvernare si problemele legate de dezbaterea politica se aseamana peste tot, deoarece ele se refer la modul in care 0 tara este cel mai bine guvernata, in beneficiul poporului. Tipuri de guvernare In lume, aproape ci exist tot atiteatipuri de guvernare, ana imperil rst Monashis Inge mona cpl amie on fl spc made reboots on sccoes peels clte tari sunt. Dinere acestea, eri sunt principal: | republican, monarhic si dictatorial, deyi pot si vareze _Anathigti cred c& guvernele nu sunt necesare Sciam Republica ~ erates nor ne ep i a diese Mapa tee pace B mic Ea Shon Ho Se Democratia | sepeieeee, | Agent adegen rem Cum funcyioneaza guvernul Fiecare fat are propriul sistem de guvernare, ee cate de abicei este format din pate pry aio politic, Exist dow mar ‘puri de democrat: prezidengial in cae Porn aoe alep distinete, Executival guverneaz3 fara, legis: pane in aplicare, iar justitia se asigura corect aplicat, presedincelecareconduce _Preridengial Legistcivul govern in acel moment gi Capote al i Tnpulbplawiheadbpei se esoge lund ise indenden de xc tn prim-miniser,s Mary eles (195, selene deepal oer Crp Tegal aticipangi la voealegdinece Sani oF dio Comet nts oe fiver pecaeiidarsc astariea OSG tee ctf x Clie ehe a Plamen (Caner, Ase Eien eon mace iene nen tiie Patan Serviial Cv SUM oleracea desi Giste contr spa ‘crcl edo plometeal Sars higeat vate ra on eat ete pce os heraenl moe tfeenrtniins be prema, Cobdacaal cat pred deine ef aver Majo nr mn‘GUVERNE $1 POLITICE Pande police Alegeri penpls a vor o dati la fiecare trei pind la cinci ani, pentru "M5 : or preeans edo biee de pe barn deeanciian, Det Alogi presi ooportanitc penta res sclbiient dei prezent idl de grverare a ri la pera cheers, dea dcabrc flat onsidtare problemcle diners in eeu, cet enn fa ivel oe tn tees pool gator in parte. In zlele noaste, majoritatea umpaniilorclectorae se desfigoari cu ajurorl vublicitigi i releviziunii Poles Batetepe acd agen deat pds pice in ok ‘Spb cea a abies Canes Come, Lend itn Presiunea publica ocup de © anumita tema sau de un unum eveniment, In afara de aleger, sen pot area presi supa {guvernelo,aeie prin partciparea ka proceste public, cits prin greve i emonstragi sau aderarea Ia grupu de presune, cage sunt formate pentru a face cipanie anumitor tem, cum ar & ‘crotirea mediului inconjurieor sau “repeusile civile rupurile de presiune ‘Stes probiemele eae de Derr Daggzupiee Museau Muscat Eunos _ pewter dc sin SU 196 Convingerile politice Pica carpet On el arcu, paca comania socalismnl, promoveazi aesigie deepen pecum pi SSpnesiniidu epoca el numele cetigenilor si, in timp ismul, promoveaz’ cetitean, Sectiaut A sr (If Copialismal Sion al Feselarul aN Machiavelli Nag ustuses Usiext nuk RAZBOAE Rizwowt_ HAINE stMODA rahe ea ala OAMENII AU PURTAT DINTOTDEAUNA HAINE, fie ; penne eoa pentru ase proteja de vreme, fie din decenta. Pe de alta TF} _ parce, oamenii au ales hainele si pentru a atrage atentia, AHL pentru a impresiona pe alfii sau pentru a-gi face cunoscuti meseria, condiia social sau apartenenta religioasa. Hainele trimit mesaje despre stilul de viaga al purcitorului si despre tipul de societate in care acesta triieste: de exempluy, in secolul XX, emanciparea : : Cama femeilor a fost reflectata prin hainele pe care le purtau, printre Iasi care se giseau si practicii pantaloni = stimcremb cai Designul vestimentar ‘Tinuta de zi cu zi Designer ale material, culoare ilininunai | Ppolara gut alti din cima articol de imbriciminte. Deciziile lor sunt blugi ‘ Pantofi ges eat inflaepade ancy pe cre tule pg alam, pores de respective pesoana ciel vapurea.Ockmass | tmbee sxe lovee vin, Actas {cbiou dectempla cies Hedin mara nstbobimt eum xp a teen o cma ate — Powe reas | ~imbis de atedin a de ‘a avea atcolal al deorigne vestimentai, fenomen care aavut ey loci secolal XX. Pentru prima Matt de material Dag data haincle de ai cu zi au tect Smee nf De a Begs tina bariercle visti, sexu clase: ara a dev in in ete res mines | sora sonal poeinl peel \ te Seeraspusin bnew din Sle degedid pare dine cal spore a jars deen ade a Producerea hainelor Tabi de Industria vestimentat este ura 7 sat inglobeazs milioane de oameni din pe a 1 toned lame. Uncle model ne «exclusive, lind produse de mar ase Main de cme “ ly de mods. Tori, majoritatea ee : rn st fics bce daa Cae hainelor sunt produse pe mitimi — Croieul mat nl mah decom ae comput seandardyidelacroitacdlear, Pintle 150de rence peti epee ae sch ll pai Ng nce pe Sl Tou deer ecalace nor 1.900 sunt peoduse in serie in fabrici de confeci Cosserea Cilearea Breit med penonm cae Cir cee ain ue ine pnca 26AINE sta¥ons. Imbracimintea traditional’ Hainek parse fn anumnibe plug alc bmi cabin lal aoderne Je vial ead vech de mil de ani, Costume nagionae tradivonale elect stl de imbrdcdmine al rani adapt a cli loa la munca pe eae o destigor le eiror haine radial ap Aopen (aha in prscap inma oe Coco Chanel aspera ine Gace Cot Charl (183 torent pacing {ean nen tmp in ae imbeSiecs r sds Stovemdeed Decorarea corpului inpedobie col del ceare de cenice sas car st permanente pn la machi Picts pe corp af dureact dar crews re. Un tint cle al veh forme de mpodobic un bier purate pene s ela bog onda, pons provepg inde a cereal bain boy jc = sooose- rp en fo Legarea unui sari Dieta pa | 1 noe Moda Imbricimintea la moda (dup noile | rendinge) era odinioarh atic de scampi, incit doar cei bogay go puteau permite Astiz, torus, progresee in industria confecillor si inventarea materalelor sintetice au facut moda acesibilt mai multor oameni, Stlurle eau schimbat ‘mai repede ca niciodati si moda a devenie ‘o mate industcie, Prezenttilecaselor de mods precum Dior (Franga) sat Ralph Lauren (SUA) atrag eumpicivori din toati lumea, Paliriile si incalpamintea Dea lngul ans, pide incimintes a recuc prin mute schimbar pire an cect dela Ieoperiine a berets: panto de simple sands din ple a cee x plformdvoluminse. aly Cascade protect Comet Link Secunetinmerillsumapane | Odeo tit Meats sricia Vopsetr stModa in secolul XX ldHARTIs1 CARTOGRAFIE 220% Skene oe | DE-A LUNGUL ISTORIEI, hirgile au fost folosite pentru prospectarea gi inregistrarea formelor de “SSP> relief, pencru a alcitui itinerare, refleccate in ccunostingele noastre legate de geografia lumii. Multe dintre principiile folosite in cartografia moderna au fost formulate de geografii clasici greci, precum Prolemeu. in timp, noile descoperiti din aliaailial matematic’, astronomie si tehnologia cy spatialé au transforma Tage cartografierea. eont Proiectiile Son Camogie cae elect hie) | ~ PO foloseedifrite proce pentru a representa supra seri a Pim: tulip o bucati de arte plant. Toate | > Acopore proietileconyin dstosiun ale glo bului Cartografi trebue, prin urmare, ‘ifoloseasc acele proc care se potrivesc cel mai bine cu scopal hig i ag 7 Merilande sein Pelt feene cpa Se Pines peta 2s dane est Elementele unei hargi rn Mantes hr elo oan poral plier tea ‘technic. pram inl de omer ‘similari de simboluri, cunoscure ang de peo ar isang ectnglrt Vi praia Pasi se deondepec er ideas dharani ee pro i Gras calorie, divesele slur de seis simbolurile told sane explicate in chee sat legend, ] Tipo de harti | are sane Flos nie cour ir densi lor localizarea uno! dru altel Inrgieea gece Shara ert Hind dnote heft ane pape pres lbul Conice ons peice pone lots poh ‘pone Global ae ncn care od dsr Hargile din satli Sucre nr Pans a Azimueale pect pera ae pes ct Paria in papa Sapa oh spec his Dea meric pe mis crv tape de | deiner pal pre Hare eucere (Una ie cape dh el mal feet pratt po cacarespeed —— — @autostrad de mare vite pwn dram commana Cisivon Cogn, ExeLonaniaEyguonanga Maonenion Navicaria Sarat 29a HARTIA A LUAT NASTERE initial ) Y. dintr-o planta asemanatoare cu trestia, 293 numita papirus, pe care vechii gipteni au folosit-o pentru a crea primul suport de seris din lume. Astizi, cea mai mare parte a hartici este produsi din lemnul copacilor de esengi moale, Hirtia a jucat un rol esential in rispandirea cunoasterii de-a lungul veacurilor, gi chiar si astizi, intr-o era electronica bazata pe computere, se consuma mai mult ca niciodati. O regiune impiduriti care se intinde pe 450.000 km’, echivalenti cu suprafaga Suediei, trebuie taiat’ in fiecare an pentru a sustine consumul mondial de hartie. | Utilizarea hartiei {Una dinere cele mai importante uriizri ale ha ‘este tipiireaziarelor. Aceast hirtc, lati ft, rhumeste hirtie de zat. Tipusile de hartieacoperiti, care folosese un material asemantor cu aggila penera un efect de luci, sune folosite pentru reviste. Hirtia dle seris de foarte bun’ calitae este produsa din pulp | lemnoasi. Alte produse din hitie se reaizesza din diferite materiale Rbroase, precum cinepa,folosiei la plicurife mari, ipaiele, care sune uilizae la fabricarea cartoanelor pentru ambalaje. “Hisiacufligean (simbra de apa) (Cd aut par hee ae ne ain ost therein denn sr rant psp oo ‘Acct om dene cles te! Seale spl pn pres ‘spor ual penal ior pode hi, Hircec lg ie gos ent deen a Seales fomotde Since Phen Phialb Coe dehie Direct OM caer, Conact Pouvarra 40 Sentenea Ceestehirtia? Hindle aero mad fib dors in Jem, prea one arin Pe conic tama peer clr jeer: Dal rapt fae deh, pes obser ee deca ip we eee ed alos Cum se fabrica hartia Hira poate fi creata manual sau mecanie. Busteni de lemn ‘de esenti moale sunt iain bucii si traayi ew chimicale ‘are fi transform iner-o masi de fibre. Aceasta pulp emnoasi” este amestecati cu ap pentru a produce hirtia brat ie ue in hi deem rae cea fi png toed pup i Dippin none Spar on ar dp er ja ever Bln Sates it splat pss ipo esp 3 Ciotgece nig F sbjieehinie dpe ma as pe enrol er ul despa “aor cle vpeste Sonat de samt cherho Hic fits Consumul de hartie In Occident o pesoan pout flo saree ~ pt 14.200 kg de hii in iar an, sub dfs forme, dela hie gin Is earton. Zone ntnse de pidure sine tac pene africa matere prima pent industria hei Accuses practic poate dstagereifili poate priva fauna de habits preiase. Recielarea hii ir for prin mate ‘eaepenss Restate ‘oneln pn eis peotare ener Sean js comin de aioe eecemonty proce ebro hr Tire no bis ec hc Resur egenrabil enero mene pid heres pn nce ShLopet onl ue So mur gen aps pon, espe reek apes Newege [a geen apo sl racer Plana de copa penn Metiemale BARBARA, vei CULPTURA « HERMELINA, nest NEVASTLICA $1 JDERUL Hibernarea Rozitoaree, iliecisinsecivorele ‘mamifere care hiberneazi, Dimensiunil mic le permit si se ricoreasch sau se incilzeased rapid. Unele animale minanca ‘mai mul a inceputu termi, pentru aac rua rezervele de grisime la eare vor apela in timpul hibernini, Alte, se trezese 0 temperaturile scad gi hrana este din ce conditiilor vitege Hibernarea reprezintito stare de imprejurimilor, iar ritmul metabolic animalul revine la stilul de viag temperaturii sau de catre odihnesc sau riman in acestor conditii aspre. HIBERNAREA in ce mai greu de gisit, unele odihna in timpul careia temperatura corporal a (viteza cu care consumi energie) activ. Hibernarea este declangaci ceasul biologic intern, al stare de somnolengi Rorioarle ¥ i In TIMPUL IERNM, pe misura ce } hiberneaza pentru a face fat nimalului coboara sub cea a scade dramatic. Primavara, de micgorarea zilelor, scaderea animalului. Alte animale se pentru a supraviepui meonicr cube Geis ounclog pk de pe Sean oanin aoe alg perenne pan oles Mbit tee pen Starea de somnolenta bru care elec in parle nordic le Ameri de [Nord ale Europe nt neo ware de eas nami somnoln, area de somnolegi dif de ces hier prin ace temperatura corporal a animal na ede semnifstv aca se poate ter rid dacs a in prio. Cu eat acest, ea scidere a emperanr spore cbioud espe ctl we deg estas eae ee ete pears oe fomsicc ape in erode ssl bran ‘Mind pope dan ‘peso corporlcin a Axrats axiwars wet Haire Liniect Reena hibeeazk imal metabolic sce pan la 196dincel nora, emperatrs corporal seadedela 7b FC. Atnc Lilies Nesp dei nmr Siahierare divs Eling pac decal teed ec 40%, ober ires Phaiile ojos pale mgs Sid peed eer col Diapawra itt ee Semen ote MS dna su belope Decco (slo defies resi enn ciceon aa ab scan Echo emeoseede elo par Iban rec ‘lll ede pele Dips testa Act popes Dips Sonoran bp Urge BIHIENE eta ree pesia8 : a fntilnie membru al fumilici hicnelor Poa f RAsuz sinisTRu $1 INFUNDAT al hienci {ntlnita de obice in cimp deschis, dat uncori sila pitate este unul dintre sunetele caracteristice — margine padurloz Mig seus 5 prefrnga , ale campiilor intinse ale Africii. Sunt trei Keeper cael cepa ete specii de hiene mai importante ~ pitati, age ei lee ecko oer regule Av uh sol virgata si bruna. Hiena pitati este cea mai ecologic importane pentru ci mengin curmele de rumegitoare in mijcare. Forgind acest animale mare; toate trei au un cap masiy, lat si maxilare puternice. Au picioarele din fag mai mari si mai puternice decit picioarele din spate, mai slab dezvoltate. Desi hienele seaman mai mult cu cainii, ele sunt rude mai apropiate ale familiei felinelor. Prise dn ap tsa ‘se migte cere locuri noi pentru pagunat, parol hienele jue la conservatea habicarului, etre Cla ‘brand cu pete Fence pitae ties lana de sine dake car acl ly dr Fee ce isa ede el ple vn doit de Hrinirea tad | PS a ns ee ed cid di arn el pl soe arta ‘depordse grec cs Ts porvode media C Tosa pears (hbctertekaptieress PPE peseay cep, ivarininece palin denen Hicnee pate se ines ct imigile pro iced alte animale dar ald de prinsind gurl nee pul de Aneilope gnu yi zebr, Por vina pec incite de Singure, da sunt mai eficiente Erk Pato ne in haite, Mirimea nei haice Snr dee variaa in functie de nti de disponibilicatea pe Stun | _terttorial respects Tipuri de hiena lena ieee speci cele pate virgate,bruneslupal de apc teres cen cain imine cae aneoriexe plain fae nui role HiteNa PATATK ] Scparal Hina pat ice virgat elise pote pcs apa | in Africa gi in Asia, Hiena bruna gilupul de ena patina Be Damen prneynich Cre imine ne oat Acs de Sud ae ey aman nee iis oe Fas Fhe Diet cl ma kes ead dar spardis operemrp we ‘ian cart pec en Psa anima Ar Sp nb ag Hes {ip ade atom nace pent del ‘pecan Donata ve visa 20de38) rn Aruce. ASIA, FAUNA, Fayya pe Bun Masuirene Piste Reveaey wast eK! pesterHINDUISM Bae zi Hindi venereasd mule ci up CEAMAIvECHE dintre marie religii fccate inte reprezentind -~, ale lumii, hinduismul, a aparut in India, > © parte din Brahman. Unii \ 49 cx cel putin 5.000 de ani in urma. pas Hindusii cred intr-o singura mare ‘estan Pe putere, Dumnezeul suprem, numit —itssshwtasles Brahman, care exist’ in toate. Acestia cred intr-un dine 2ei pot ua diferite forme. Hindusi i pot alege un zou preferat; dows dinere cele mai populate sunt Hanuman, inteligencul 2eu rmaimuga, si Lakshimi, zea ciclu al viegi i al renasterii ~ cand murim, sufletele ‘0 rune bogie, Ish cea noastre merg mai departe, reincarnandu-se in alt ‘nai important inte cour persoana, animal sau planta. Hindusul isi propune Evie or dice si fie atic de bun in viagd incat suflecul BP Accs rio alcituiste | siu si iasa din ciclul acesta sisi Brahman saa zeal soprem, deving el insusio parte din ‘Shiva Brahman, Exista aproape area 733 de milicane de hindusi, ‘sone emit eae del e majoritatea traind in Asia, SecGeddnatdpecchedent | mdied eee ssi Ss eamaicirncre bide em tibet Festel pee nce cand A Shia dames pose Sind para det cei ‘Gc el cca de ea inert tclepcu pa ce lia eae ‘up a nrpua gs cl Kecrecem pene degre che ef incon poole daca Textele sfinte Hinduismul are multe rg sfine care explicit religa sf invayd oamenii cum si gi trdiasc viaga. Cele mai vechi vexte fac parte din patra ciri- Vedele. Acestea congin imnuri dedicate 2eilor s texte care arat preotlor cum spi indeplincasca Indatoriile. La srseul Vedelor exist Upanizadel, care sun discuiifiloofice despre credinga religioasi. Puranele sunt o serie de cgi cate it in diseugie sicesplici Vedele, Lele lui Manu ‘ofertinvagaminte legate de viaga de 2 (Cake da alpr prrldman emul castelor ow Fpopsile Deal preeeepcg ore lps amen par ops Rig hee ccf Pie de |_ panne ams Co pt ‘nan gene pe Ege (old ‘Conia de | ey set pt lope semen, geal cine ‘pnd ie Circe ‘lion camen navn sh Ramayan porenee depecaboiespe | ein tina in nde FimiatidValanetoorete man, | Sede lnlicons 7 33Vacilesfinte Festivalurile De-a lungul anulu hindus, festivalurile Janmasirami hindu subtoroe rua de aie gad Gir daar din dtr ge Diva, fescivall laminilor, amineeyte de ppovesteavictorici lui Rama asupra Adugmanilor sisi despre drum acestua spre Tuminat et Hip Cultul Deoarece hindu ced cf Durmnezeu facut bine poate deveni an act de veneraje Ind indi destgoar, de Semester big foc pentru rgactone ete aca In fa un ala al zeulu preert, Pinte iualri se afl | media reciareaextelr sine rugiciunlor Hindusi aprind Taman, vc ofande llr si Smita tara Templele indo meng vemple ine desirous a festivaluri sin alte moments, pentru rugiciune individuala. Templal in sine este un licay de cule, deoarece se crede ch este locuinta piminteani a zilor In cenerul templului exis lara, eare g confine o imagine sacri a zeuli. In Sur exises camerele in care eriiese Preori. Vestibuluile sunt folosite pentra dansui religioase si mazes 44veges, DUPA CE it PETREC INTREAGA 21 FY) scufundagi in api, hipopotamit ies la suprafaga ’ Me Ia apusul soarelui pentru a se hrini cu i eee 7 batatorite duc citre locurile lor de hrinire Existi dout specii de hipopotami ~ hipopotamul comun si hipopotamul pitic ~ amandou’ eriesc in regiunile trcilea animal terestru, ca dimensiune, dupa clefant si rinocerul alb. Hipopotamul comun ate un apetit extraordinar, putind consuma cantitig foarte mari disogavegstatia din apropireaacuror unde pc o distangi considerabili, producind serioase eroziuni ale solului ‘i vegetaria din apropiere. Cariri adinc ecuatoriale din Africa. Hipopotamul comun este al de iarbi. Acolo unde se afl in numir mare pot si Onenzarehipopotaimior bia Puii Dupi 4 de sipeimin de la imperechere, femela dé nagtere unui singur pui. De obicei, nagterea are loc pe pint, da se poate produce si in apa. Hipopotamul nou-nascur poate s&inoate, mearga gi sSialerge hs citeva minute dupi ce va niscut, Dacko Femela prises pentr pusin timp tericoril, fi axa pal in sgrijaalet emele Manifestirle ameningitoate Hipopotamul pitic Hipoporamal pic este de cinci oni mai mic decit sipopotamal coman, Este un bun inottor, dar ms petrece acic de mul imp in apa precum acest Traige in bls piduri din spropierea mlagtinilor, unde realizeazi cit de acces asemanatoare uno tunluri prin erburi. Dac se simte ameningt, se tefugiaz’ in ierburle dese. Fipoporamal pti este un snimal timid, care reste singur sain perech. Ii perece cea mai mare pare azilei odihnindu-s se hrancyte la adipostul intunericulu ew plantele din mlagin, ew frute si frunze ory Apwica, — Consuavanea Fauna pe ee vast AAR Fauna. uactatie st Hipopotamul comun Escala aninal persra ca rete dopa cefane La cada plseazi cu viteze remarcabile, Oice obstacol Piclea aparece fic apne de Sigurang’ abun. eeepc epee poems Sa Hipoporamii emi o mare ean sc gon din varieate de sunet, dela Figete Iasforaicur : Hipepta bi debit Hipopor sub aps HororamuL CoMUN Dayowansa rneprick | oper Arnis Fats pense | asrrer Ais mp Dinesstenea 15 MasureneHIPPARCHUS, vx STELE « HIROSIMA, veriJAPONIA, ISTORIC HITITIL » PoPORUL DE RAZBOINICT cunoscut sub numele de hititi ) a inregistrat perioada sa de glorie intre secolele XVII si XII i-Hr, cand a avut una dintre cele mai puternice armate din lumea antica. S-au agezat in Anatolia (centrul ‘Turciei), in jurul sec. XXI i.Hr,, cand controlau zona din intcriorul capitalei lor fortificate, Hateusas. Treptat, regatul hitits-a BPS heen extins in Siria, unde s-a ciocnit de Egipt si puterea in ascensiune a Sena asirienilor. In ciuda reputatici lor infricositoare, hitigii erau politicieni “Ti Ansa iscusigi si preferau, acolo unde era posibil, diplomagia in locul etal conflictului armat. In cele din urma, atacurile fortelor straine, ‘Sintoomt combinate cu foametea, au pus capat imperiului hitie. ee Tide Care esi Dpto Politica CConducieori hitig rau comandang supremi ai ne armatei (judecitor i preot supremi). Cel mai ‘pac clare IopedelaKalaiee pines mare rege a fost Suppluliumas I (cca 1380-1346 k, ini wi rsciiorscewm non, Hr), care a cucere toatl Sica, dinere Eufrat gi Ghai ccreso gl GGreamh patsivaerts mare, Depia cucerc eritriul prin puterea sa Thcokiamon, ras militar a coneinuat sii mituiasc rival fat ended dccstrest egipeeni cu au. Multi i stien a fost acceptai le catre hii ca zetigi principale, prinre care i Teshub, care simboliza furtnile si rizhoiul oor rion GS dlistrugicor. oo gare ‘ag comeclbop depose “och segpent dn Spc tee 23 des npr Alga doops seul dec manele Lupea de a Kadesh (Cain i hp inept 8 ‘sont deta scale Siegel EE plat 290 UeGeicomiea rae S00 dea Alimentele si bawrura canton dink Teshb, eli laren soperinins a EES" Arta i literatura ee way ep ‘moll ny ‘Mituriehitite cor in evidengi rizboaiel divine st Felon pent produce pini abe multe infgigeaes pe Thule nvingad force Fe can pom tr peso mek soln dela Hains (Bghucoy, Trin a ear basoreliefurile de pita de pe rdure orajuli Berle anid be ‘pat eaboinid ecu ine ne No-hii 2ethii fos git mic figure sult cu tu Acesteafijeaet rel ge avind in Picioare fame dint cu vf ino. ale amenior dela mune. slope cog ite mpi nflacg cons, pe a nant 436 Istoric 1600-400 ise Se 18801, 801M6LHe «e190: Arloe forme Copaltraiat Seplmss Snap epee Ihave stipinetepeceun eect ee fn bac Sai spon Kade ee ce secineatiina ever pce ine camper a Cale rabot it Sl nso boreal lweemet — Iypentut peta Aion re tpnENCICLOPEDIA NOS UV UUW UYI ISH Un amplu material, in 16 volume ieee CRU man emo oCee OMe cee Meera ee eet eee * Peste 12.000 de fotografii si ilustratii color eit MD Sc RU I ever ace tan roe orca cRren oc ad x a ite Comet a hivac ume Section TM TUCO gUE TLRS Tome ge ALLE LC = Be Geman mrs ce cee Erne Cone Mier nT Ic s kK O: = QO ul 3 c = 2 ~- 8 wu : @ o UO