/ Colectiile Cotidianul. EDUCATIVA ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A he FAMILIEIB PESTE 12.000 DE FOTOGRAFII COLOR 5.000 DE ARTICOLE BOGAT ILUSTRATE PESTE 30 DE EXPERT! De la PLANTE CARNIVORE a REPTILEDorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEI = aPLANTE CARNIVORE —— PLANTELE CARE PRIND sina Capcanele pasive »mananca” insecte se numes aa: plante carnivore. Acestea se (Cea mai mare parte a plantelor pean pase In ae general frunzeleacestor plant a since impart in dou grupe. Unele Sroloet,prineind ineccte pein re specii, precum Dionaca mmetode diverse Unele sunt ‘ie lipicioase, altel formeaz’ o capeani Lo pripastie, care are labazalichid, acestea find numice _— ‘cu En. muscipula, au capcane active, cu parti ~ mobile. Alte specii au capcane pasive, ume prinaindusivctimele peo suprafani ii joasi sau inecindwle intrun fs ichid. Plantele carnivore triiesc in. St ort ———_ Co zonele in care solul este sarac in Ean ing azotati si alte substange nutritive, et precum turbiriile si mlastinile. Acestea obgin nutriengii de care au nevoie prinzand insecte, care sunt digerate cu ajutorul unor : Dezvoltarea unei plante cu urcior unis“) Gomide fits 2 Uniiwa —_/ Copcae inns, decade ind Capcanele active (Orice capeand cu piri mobile se capi pine isinadyt | Sipectomcemon rhumestecapcani activa. Printre moles pl ovine {cesta sane plane, precum Rows: Fine antone “lpn desc on, erult yi Foaa gras i Capcana de Spee eel ily eon * Rowrceall obra cae ; i ‘Spe de Rou rae [Sitar nd iimcc, ad pce ee ‘aie nl y Te amp fics Inc "prepa icnd ie, Pan Plan cuir fecha poe ‘Capcana de mage ai Venus apc de oe te Seppo ‘Non! cade Sud SUA. Capeana sa se Inc Ecc cdo fc ings pad poi Oral dep ‘Cum fun tioneaz 0 capcana de muste a lui Venus Capt eee cio Oimeratumrin peo) Frm ch ma eich 3 ni aa comple in de a sr Fine cpg ie sew id pica fet decane emitted AMERICA DENORD, AMERICADESUD, Fauna, FLont INSECTE PLANTE 685PLANTE, APARARE RADACINILE, TRUNCHIURILE, TULPINILE, _ »issit atcopacul frunzele, florile, fructele si semingele plantei A sunt atacate incontinuu. Animalele erbivore de toate tipurile se hrinesc cu acestea. Un atac extins provoaci daune serioase plantei si pune in pericol sinatatea si succesul inmulfirii plantei. Multe plante au pus la punce strategii care previn trans- formarea for in hrana pentn animate. Uncle au fepi ascutiti, spini sau organe ce ingeapa, producind durere atunci cind sunt ingerate. Altele congin substange otrivitoare, care nu au un gust bun si por cauza imbolnivirea sau moartea animalelor care le mananci Substange chimice Salcimiicrese in savana afican’ ferbinte, unde ali nd un animal copaci se gisese in nuit rstrins. C incepe si minince frunzele unui salem, copacul elibereac’ substange chimice cu miros neplicus, Pe Langs acesta, mai ‘mani o substangs numitaexlend, care stimuleaza yi ceili salami din 20nd si emane substange chimice. | Spinii Inca ao zonel ade cu juror pe sae lpn es oe ‘Cactusi si multe alte plane supraviyuiesc in ase free cp Frunzeleacestora au devenit spin scuff, Acegtiaprotejeaztulpinilesucuente gi si Sone amon cpl stocul val de api de animale careleconsum’, | ng dew npn Sv nd oer | Uncle plance au spini ascii in jurul a smargnilorfrunzeloy, sini care ope uml ale Mice (lex) ansectelor yi piciourele ace Plante otravitoare = ponealeeglwingse - trotinsins Ocsmne Iedeaececte @Y, nbc po em a aahPLANTE, iNMULTIRE PLANTELE, CA §1 ALTE fiinge vii, se inmultesc pentru a asigura perpetu: pen mart rea speciei. Acestea se inmultese prin iste seminge, spori sau butasi, adesea in Eetelinge | numar foarte mare, Semingee gi sporii se | formeaza prin inmultire sexuata, care implica prezenga gametilor masculini si feminini (celule sexuale) de la diferite plante. Butasii se formeaza prin reproducere asexuata sau vegetativi, in care o planta produce urmagi singura. ranted pln cas amon Reproducerea sexuata Semin se formes prin eprovdcre sexu See ined cdblnsende cal genetic dela dferite plate, menine speci Scmid gerne dlls desse apeala Pathan, condor ds medi ncorhertor Deck ccs seul mining ee val de os maint semen 6 Dis fet din jr mnie Stings bbe | tare ei ‘poor argos vince tipi pitcedworeiaa Aecxpresie ane er ce atid polcadelne Peale galbene ad te a Simin cdepepnin, Boe Seolonit Ct ie Reproducerea asexuati Uncle plante se inmulfese fir Prima fort de pole «fost iniingacd in In FIECARE COMUNITATE exist legi, pentru a impune jal emi TOL: perro ordinea in socictate. In cadrul societitii, de obicei poligia se Bani, Bow et Rane ‘ocupa cu supravegherca modului de punere in aplicare a expan a5 pe pnd acestor legi. Politia previne infractiuni sau rezolva cazuri ‘nocun eae agi eroptns in care este incalcat’ legea, prinde infractori gi ii da pe tack ees mina justitiei, protejeaza si ajuta populatia, In timpul ducerii la Wonca cli es ndeplinire a acestor misiuni poligigtii desfagoara si alee activitiyi, pre- cum dirijarea traficului, controlarea grupurilor cu comportament Politia in lume : An | Essel pun o fore de poten care} lise poate cere si adiposteasc jars, inst mel in cae st condae 9 Cine eoutokens varied fare male de anathic, investigarea crimelor sia altor infractiuni grave. In momen- tl in care se dlr tare de urge sisi protejeze victimele incendillor, ale inundatiilor sau ale altor dezastre. a preengena | Hatta ark De exemplar, | de politienagional, care invest deliceele majore, iat fortele locale se ocupa de cele minore in alte tri, precum Australia, exist Forte de politi separate, care au in subordine diferite zone. Brigizile de politic ‘peal necator mille Incl ot de plieo EFgppligt n unfoon pas pe sea pind inflate arsine peel exci lege Un sper imesh inne elf dines Pai Aplicarea legit in SUA juvenili,waficul de scupefiance sau ingeliciunile. Seas ‘peat RUA fa plist ‘ancl ae ike Emblem cece mee ee leer de Sains pe sors Pd 7 pie din SUA, ‘Snecma gran Incrpol ‘steno pom depres ec Sree spergianl petra gel onre scombec ince ineel eared poo oi Preveniea infact Supers to pare iportneh precision Pu ‘npeeghd concn oc eid eae Detectarea gi investigarea Canunlor at mimes detec nopector Prin anaes dlveilo,incervcvresmaroror interop suspect inspector au ex obiecdesoperiea pnoane Farce ulin dei existe ‘onvingitor penta lene aducereainfractorulat de polis sare di spire dove serait Seal merlin afra Parl Fan Pola secrets Tinspeaneiesd incriminae in aga maleate insane yi pedepsiea moun Spee peasant : t Aponte 698P OLUAREA IN FIECARE ZI, SUBSTANTE NOCIVE sunt ee cliberate in mediul inconjuritor, ca rezultat al Secikes tans hea | activitigilor umane, Aceasta este poluarea. Multe sos feluri de agenti poluangi ~ rezultagi din esi ai agriculeura si cresterea animalclor, din industre, transporeur i Smear in eke din folosirea energiei -ajung in aer, in sol, in apa dulce si oceane. Efectele poluiirii pot fla scar mic’ sau globale, treptate sau radicale, si includ ameningarea faunei si a tii oamenilor. Poluarea este o problema ecologica stringent ~ una laa putea contribu irei rezolvare am Tipuri de poluare Potuarea aj in medial Foal inconjurior in diferice modus, pe Gunsiaeseadoes din diferite tipuride activi : Gazele si furl rezultate din oe Gapri eae smec por ctviiileindustriale gt meri Mee ere eee fancionarea vehiculelor se ‘rege en Gunoalingoptseoseiniebina ridicd in ar. Reziduurile mducanie paccarepoteaplois — menajere, pesticidele foloste in agriculeuri sale lichide sune Sntaniclechinicedin_ liberate pe pimant, in oceane oe eegenijale pede gi in rhur. Reziduurile solide, slebane penrecnicteedincs —precum degeurile yi sterlul din he rminest, sunt depozitae pe ppimdne sin mare Combai ar de motor rit oe se psede spr eae exam pate apr ie Grae . Pericolele poluatr nel pur de poate reprezneo ameningare srioasi pentru vag ond een mari Animalele pot f otrivte sau rinite direct, de substangele potuante sau por suri de pe lurma efectelor ecologice indirect. Prinese acestea sunt reducerea rezervei de oxigen in apa Minish dale te poluati dsparigia suselor de rani sau a pind om dpe me ‘vogetafci si modificareaclimei, din cauza poluarii samostrice 699Poluarea atmosferica In ficcare an, milioane de tone de in atmosfera Pimineului. Uncle contamininnd acral Efectele asupra faunci ge poluant sunccliberte Cea mai mare parte planecor ya animallor suport efectele poluari, inst nu toate in aceeasi misura. Speciile imbolnivind oamenii. Altele ; ‘ ij sensbile la poluareau scizut foarte mult, deoarece eA Nivel scizue 1984 (Gturile din strata de ozon jen de ek Incidente majore oe Tt we cer cps dean Rasbotlt din Golf ivan 19901591, pe Spleshde peal seo ania Pinzele de petrol ebay Vidrele Biston bela Reducerea poluirii Prin canpanie impor pol cee er on Ps _ 1968 Osman de i rap exe dscoperclemeel event (rn cb Prima de dice {Tap oe deh Gorse) pensar TGR Rerdhdeconcrese sina de de nae ca Mille sinperie enon Maa | Istoric t 1911 Final dene Tadd seca ens inden 196 Beoen dcop euson cu lm ‘aloe re Exrncia RazexRATE, GASTE $1 LEBEDE mn af MAJORITATEA RATELOR, GASTELOR $1 LEBEDELOR igi petrec viata pe sau in > apropierea apei. Ele fac parte din familia Anatidae, fiind inrudite unele cu celelalte. Au ciocul lat si picioare scurte, cu degete membranate. Sunt bune inotitoare si au penaj impermeabil, care le mengine uscate si care, in acelasi timp, le ajutd si pluteasca. Familia Anatidae cuprinde peste 160 de specii de pisiti salbatice. Unele specii de rare si giste au fost domesticite sisunt acum crescute in ferme. ftdomeel| Ratele Ragele sunt cele mai mic i mai variate. Masculi sunt vu colori, iar r femelele au 0 culosre maronic,ccea cele ajutd si se camufleze atunci cind fi clocescouile. Unele rage elise in apee din Mena Inocul apropierea firmurilor, dar majortatea por fi ao Tepee sabes inal in rhuri, lacus elestie neon pst pe avep , Soet etigurnd me tt de |e Arne Lebedele Lebedele sunt cele mai mati pisiti din familia Anatidac, cu o anverguri a | _aripilor de 2.3 m. Majortatea cel 8 specit sunt albe, dar Iebida neagri de Australia ate penele negre, cu exceptia penclor de zbor, care sunealbe. Lebedele ii petrec 0 mare parte timpului in ap, folosinds-i Jung pentru aajunge la ierburle din adaincur | cnt cee cicoon Cuibarealebedelor [eed comsrai uh pe pg. a Oadelebads nce Gastele Spre deosebire de rae slebede, gisele se ‘Decolarealebedelor hrdnesc pe pimint. Ele consumi iarbi, pe | Lebel caer cise 15 ceca cle ise ‘are o apuci io smulg cu ciocul, Multe ; sigtealeg eundra din Nordul Indepareae pentru ase inmuli. Gagtele eu giul ab, dln imaginea de mai sus, seafla in vesel Agmicunrurs | axiwaty | Awinate, EUSSHTRES attr contra tt 716 Penajul ae aba con Jeri teow era de eee, “iid, inte niente spe ogc plac cma men {pO0A PashRAZE X si SPECTRUL ELECTROMAGNETIC UNDELE DE ENERGIE INVIZIBILE, numite raze X, le permit doctorilor sa ,vada* prin gesuturile moi ale corpului uman, putind astfel si diagnosticheze boli sileziuni fara a recurge la chirurgie. Razele X sunt 0 forma de unde numite radiagie eleetromagnetica. Acestea sunt doar o parte din gama de radiagii clectromagnetice, numiti spectru clectromagnetic, care include undele radio gi lumina. Spectrul electromagnetic Tec ip do seine darned srokapandsemtyiateonan (rua de unde peed ee Getaaode also ed anges dor (in ‘wet ‘Splenor ackate, Ace ‘piecn neg as ne Scents ce an, eandpancory Papers net ombe Radiagia electromagnetic’ oceans en eee acelasi timp, este aletuiti din particule minuscule. Aceasth energie poate cilitori prin multe tipuri de ‘materi, chiar gi prin vacuum, Foronii ‘eri pura andl ‘ig dace trl Acts tan dere descrip ‘pace dead 0 eromaprencs esl, Razele X paren tree pean anda tue Rie X por ee Ecard dng any de Xan Foengraiecs ie X proband Undel lectromagnetice Ona radia nea i cps ‘steel coer ‘Eploce pin pice de Ssprvanie=atepede ec eke dee din Une imp store a lace eman de deter eal Die tn mn Foto dein es James Clerk Maxwell [Radiatinsolarh | Ulravola. wi Named (HSII89) foe | apn abe plea gadareane tin [SPCR eye ela ee y - cent nt i ‘Pineal, bor = ina onde a » scene eet smiee FE Plt: iene nar prec | pin sent, Iscoric Ioan Rr dcop ie ewe trac onde Peal Villas pial 1467 ma de ing re dette date Sire maga samc Miho nee ene pim Cinpona rowprlearun’ Cotoane usermictrare ELECTROMAGNETIS ENERG be ct ener oe teyoditerest Spectral razelorvaibile ‘alone cca on mcs frarosile Ton elec ‘nary Fergie mame farep eng parece find ewe cles te Salo dee mao) iturin ite Microundle Migoune ne unde ali changin fe Fouagraieininfarone ‘ee pesmi Seo Ne ‘en pede and Undele radio inc adn Ace pr ne Fp mar Sean Ace dean spor de lot = tree cetera 1e LuwINK MagNerisa RaproaerivirareRAZBOAIE Rasbosideansce | CAND OAMENII NU SE INTELEG in privinga Uti cig inca cnr teritoriilor, proprietigi,religici sau politic, Fhe ance aca lo a sear ma mi confliceul se poate sfirgiin acte de violeng’. Grau mai putin distrctve. Fara Cand nagiunile nu pot cidea de acord, actele industria moder’ si miloucele de de violenga imbraca forma rizboiului. Daca o natiune este foarte transport, era mai dificil si se aprovizioneze o armati uriasi ca puternica, rizboiul poate prea o metoda ugoara de a cistiga teritorii Pe'er si bogitii naturale, insé luptele fac atitea victime gi costa atae de mule, Incit cle incep doar dupa ce negocierile diplomatice au eguat. Organizagiile care incearca si mengina pacea in lume, precum Nagiunile Unite, au ca scop imbunatigirea relagiilor diplomati- ce si aplanarea conflictelor care duc la rizboaie. i Shiai singe Razboaiele moderne Rishosicle mondiale fir 19, [Insc XIX pe mir ce cing industria aa progresat i fermele proluceau ‘mai malt hrand naiunile europene au conceput noi forme de rzbot, ma terifiante. "Sip aera Ceagien: de Eeyetintrenteat Canpoelbune amd parelapain Soman wglbindguree aramid hens" resin este alimenteloe ln acest ,izboi total oricine pata lupe sa alimeneatrupele, Richoial civil Enc grap aera genase elo ab ‘Boyd Jel Rishi in Bex pone 70.00 ‘Seagull groped gel Cameron shoo de gherlt Tropa crop eri amie (Cee on ees Soe ide tne doouce cant trea SY Resbosc nite | Sola amercin in Viera Soli deinfinerie Pe seat Unde au loc razboaie Un conducitor militar tebuie sisi aleagi ‘cimpul de luped cu gril. Armele, telecomunicagile yi logistca (posibilitatea de asi rani soldai, dea le oer’ imbricAmince siarme) ale fie rei piri decid care ar fi cel ‘mat fivorabil cimp de lupe Karl von Clausewitz sem re Dap iae Sine one laps ae pot pares Neve de Shes pororoani eft iver proce te marin german board wna inne pnd dea merit Der Rice: Mod eer i a pone mare 718Regulile razboiului Nienberg Prizonirii de izboi Dele Rei aumento Formac nor repli formae penta pron soldi cit in empl laboselor fost inert, pent prin dats n 1863, cin 1800-1872) ascxs Cod entra guerre mateo pe cimpud de lipo. rae provoca suferinge nnecearea pros cor nigga priznicaor de labo. Ela fluent sconrie internationale de nei, care CConvenya de la Gener Fer bee pie de shot seem Costul razboiului Iniabo Scare abies temedeinngereaiede | -$OMMarul costisror. Costurile rizboiului nu se miso Financia, cise reflect sn pierderea rsa sia vigor omenest In secolul XX, au muri inrizboaie peste un miliard de solday si de persoane eae nu a participa la lupe Daunele provocate medilui Primal Placa peneru a fis a taaboaie Ment Had cma ome pane topic en ‘prema bies le Rar ibs de Amur ARE Ame HotocausTot MisCARL Napiuniue Rxznon Réznorut Rizsorr RAzBOIUL RAzBoU, 79RAZB OAIELE NAPOLEONI INnTRE 1797 $1 1815, Europa a traversat o perioad: marcati de rizboaie. Cunoscute sub numele de Rizboaie Napoleoniene, acestea implicau Franga, pe de o parte, i vechile regate ale Austriei, Prusiei, Marii Britanii si Ri pe de alta parte, Franga fusese in rizboi din anul 1792, cand armatele sale au luptat pentru a sprijini Revolugia. Cu toate acestea, rizboaiele de aparare s-au transformat in rizboaie de cucerire, deoarece Napoleon lirgea granigele Frangei pentru a crea un imperiu, Pan in 1808, armatele lui Napoleon controlau cea mai mare parte a Europei vestice si pireau invincibile. Suprematia britanic’ pe mare, campania dezastruoasi a lui Napoleon in Rusia io revolt europeans general au rasturnat insa situatia si, pana in 1815, forgele Morons | Luptele si campaniile {int800 1803), apa proce (in 1806 sia rusilor (in 1807), imperial lui Napoleon cracel mai mare din Europa, dela eiderea europene unite |-au invins pe Napoleon pentru totdeauna. Trafalgar | Armatele lui Napoleon Mee Sent Lorduli Neo temic din Enropa, Ca mal mare pace a ios ada | supra foe la soldailor era eprezentat de recruiter Sree ey Napoleon la “Trafalgar (in 1805) 2 asigurat suprematia, brtaniilor pe mare obligayi si lupte), fie din Frana, fie din grile ‘ocupate. Intre 1803 si 1815, a fost receutai aproape doua milioane de barbagi ar in ape dls Borin epee Ini de 30000 dels aha nge \ Rear eeme. | Napoleon condacea de regula forge de ~ Siitsinucblocada’ | 250.000 de oameni. Armata lui Napoleon Ac ri fon ‘ta impaeied in corpurisemiindependente fice ‘supra bunurlor britanicilor ase inci provzileau ajuns afore alate din zonele ocupate Soldafi se migcau rapid si luprau in grupuri abide in ingles ‘clara Todo pies de ron ip aes ado gig Cleanses ova urges A pct Bitiia dela Waterloo Campania din 1812 in Rusia | CN ip 50000d soldayi, a ivadat Rusia, rug atras mai ane gt | in ercoria, esriginduse,arzind culture gi se cd ore cee | aoe ‘ipo pe prc: Fane a hats Seperate | | ee Pl sor pide prov nara ope Seeecsaetopna | ME tales made ame es nhc Istoric 1904 Ripalon doin soe 1792-1795 Ribouce MnP Pll ot Beem 7 cine, Siiweigt Be eam isa Rena eacne pen reek we ‘raliareslor peri 1805.1809 Prine viroele dealin inritn Fans. | Uniformele 7 eer ae ee . - Socteataeenins aneezloe. pooper peioadi scuri de timp nsi este Sinneei 8 es mide ac — te ka — co 720RAZBOL, AVIOANE re ee Ing ‘motoring =: = AVIOANELE AU FOST FOLOSITE Less dena pentru prima data iner-un i conflict in Primul Razboi Mondial (1914-1918). Acestea au devenit de atunci un element esengial al conflictelor armate. Avioancle de razboi variaza de la rapidele avioane cu reactie la elicopterele pentru cimpul de lupea si avioanele-cisterna, pentru alimentare in timpul luprei. Avioanele localizeaza si distrug aparatele de zbor in: tintele de la sol. Ele transporta trupele gi b ws rata echipamentul catre si dinspre cimpul de lupta. Pe eeeinimvaeocwiede» — Elementele unui avion timp de pace, aparatele de zbor militare ajuti Tropitone dele Avjoanele de lupe lanstouele de situagii de urgenga gi in caz de foamete rachete sune aparate de zhor sofisticae. ‘Computerele aflate fa bord aj pilotal si navigheze gsi foloseasck armele.Avioanele de lupe transport arme aer-acr (rachet si arme de foc) pentru aracareaaltor aparate de zbor gi arme aersol (achere si bombs), penteu axacarea fintelor alate pe ap sau uscat. De asemenea, mai Seria paral dlispun gi de sisteme de autoapirare, diye imp deneapr frre pri combu Harrier GRS, vedere laterals Fachetelorlansate impottva lor. puri de avioane de rizboi Forgele acriene “to Avioanele de rizboi pot participa direct la forgd aeriand reprezine’ mai {upelsau nu cum esc cazecorcate nade sunk deci oenlecie de sparee sttinale forge mia Prince svouncle RS de bos cu chip. Exist mi | de persoane cae lncreaza lao, incluzind ingineri care asigurd dletupes sane cle dupe propria san deintercepare), bomberdicre yi ing hombardieree de lupe, ar igi lptele mentenanavounlo. eatrcaaenaeee a Majctates foreloracriene Epon de cchipamentee in zona de lupe, Brianiek (RAF) infin in apo snl 1918 sp | Hcgpurde deat om pa facie de pe impel melon deeb proven Unbecnd sont Replace Avioanee de mare tons} Memb Cates ance de recunoastere pordtove oe cen ‘lund xara ener det - ter Rizsour — Raznowt Mt Pe PRontaste eae BoekRAZBOI, NAVE IN RAZBOAIELE MODERNE sunt implicate mai multe tipuri de vase, de la cele mici, rapide, de patrulare, la uriagele portavioane. Fiecare tip de vas indeplineste un anumit tip de misiune, precum protejarea navelor merciale impotriva atacurilor sau cautarca vaselor gi submarinelor inamicului. Un vas de lupti modern este echipat cu sisteme de navigatie si arme sofisticate. In mod normal, vasele de lupta actioneaza in grupuri, numite flote. Ele sunt sustinute de nave auxiliare, care aan provizii, precum combustibilul si hrana. egatle ‘enh ant Tipuri de vase de razboi Vasele de rizboi sunt fe de suprafai, fle submarine, Cel mai important vas de suprafayl este portavionul. Alte tipuri de vase desuprafiga apira portavioancle si atacd vasele inamice. Submatinele sunt fie de vinacoare, cae caut gi distrug vasele inamice, fe balistice, cu rachere, care rimén ascunse pe fandul oceanului luni inerei Drage de nin ermin Portavioancle wok debe ie ‘ana 1008 pl won de Elementele unui vas de lupea sel de le une precast fe apes Irene cage oe por oats ind a ‘Nise gts bine ecipl pyie de poste camer de cnt Despes machete orp Ra Flotele militare fn perioada de conflict, misiunea uneiflote de rizboi este si mengini deschise clile navigable ale unei naiuni, si protejeze vascle comerciales alte vase, sh derectze si sidistraga navele inamice si sustind armatele yi forgleactiene. Pe timp de pace, cle ajut in zoncle calamitaee salveaza persoane si vizieazi fir, promovind paces. Uniformele haar = au echipamente speciale care ‘orpile. Un crucgior cu heliport A Crucigitor al Marine! SUA Prasat — m2RAZBOIUL DE 100 DE ANI Iv 1337, EDWARD m1 AL ANGLIEI (d. 1327- 1377) a pornic un rizboi crincen impotri- va Frangei, rézboi care cea si dureze peste 100 de ani. Edward si succesorii si se simyeau indreptatiti si revendice tronul Frangei, insi, de asemenea, voiau si apere si teritoriile moseenite in sud-vestul Franrei. La inceput, in timpul dom- niei Ini Edward IIL i al stranepotului siu, Henric V, se pirea ci Anglia va cistiga rizboiul. Apoi, dupa ce duca- tal independent al Burgundiei a trecut de partea francezilor, situagia a risturnat si Franta a inceput si cistig Inceputurile Ajai de aig burg, engl au repre muke vio pa in 1429, ind fare rau lavnsla Onan Alana franccallor cu burgunalidn 14355 dove af prea porerich pet Angla, care edajines. 1340-1360, Engeaiae 1360-1429 Deja pcb ‘Gilgen ol Taso Toana dAre int eg iy In cele din urma, francezii i-au alungat pe englezi din fara lor, lisindu-le doar orasul Calais, unicul teritoriu englez de pe continentul european. Firdeclacpt ie free Criy (1846 del Ainconre Ease beara combate wr dec Sie ous pnt rama alg ep onl fe a fc feati ance pec ads arma engl an Arbaleecl feanceze aire cem as da pent Depa ce leo Areal lang! engleaeti Acc ange are pi de ne, Un ey pce ting pnt le 12g pe mint Oo Drm ar cha de 180m de a de Henric V Conducitorii razboiului (Caraceraly mesa militar ale oanei Arc yale Jui lei Val Angi eau inspira adept car siieredee. Duct de Burgundia au vc un rol fun lament dint-an mov diferit acca detrminan cchilbrul de forge dintre Anglia si Franga Frame lca Stakepeae He Pringul Negra cai pe a Eland (13901390 « Stale nc male medion tec de es ace iS minded ge Docral Mon ice, Hie me 1495 Con deb nue st FeupauisaRAZBOIUL COREEAN, su! RAZHOIUL RECE + RAZBOIUL CRIMEIL, yes NIGHTINGALE FLORENCE /RAZBOIUL MONDIAL, PRIMI Zi ‘TIMP DE PESTE PATRU ANI, lumeaa fost implicati intr-un rizboi de o atrocitate si o dimensiune nemaiintalnite pani atunci, Conflictul, numit atunci Marele Razboi, este astizi ccunoscut ca Primul Razboi Mondial. El izbucnit ca urmare a rivalieagilor economice, coloniale si militare dintre imperiile curopene. Asasinarea, in 1914, a mostenitorului tronului unuia dintre aceste imperii ~ cel al Austro-Ungariei ~ a fost scinteia care a declangat rizboiul, In cateva luni, rizboiul izbucnise in Europa, Africa si Asi Pang la sfarsitul confliceului, in 1918, vechile imperii erau ruinate, iar locul lor era ocupat de o noua putere mondiala — SUA. Frontul de vest German plinuiaw si marsluiased prin Belgia si nordul Frange, si ocupe Paris si sii pun’ pe france in ? imposibiltace de a lupra, Planurile au fost dejucate de armata franceea, pe riul ‘Mame, Ambele tabere aa spat tangee, pentru agi proceja porgile, care se incindest de la Canalal Manecit pn la granigaelveian’, . FF Rilsomme Passchendaele La ile 916 uple aie (ee din bia * seman ttcn somthin fara ashen dep ees oS a riitcdgmfosaiaiicepeiat st’ erator deme fee 300000 det aag "AERC prep Toa tm Un mon a Fronturile de est non oan esnlrme Some ne Rizboil din Europa de Es dine Germania Anstro- ‘kip sso pro dca ‘Ungar, pe deo pares Rosia de cea, ra mal dinamic : Gore i in-zona in cae ata se fla Polonia in ea geet Medieranct de Ext Razboisl sacrinsgiinAsincind ws Imperial Oroman a atace Rubi, la sfrgialanlai 1914 $i Aliag lansatcampania Aeinsprats de la Galipl Imperial Oroman seprezenta 0 Pig ameningare ati pntra Sr, ce entra alestna jase a fos eimise trupe din Egipe sapere regiones | decein yes. Majoriatea lupecio aveau loc in imp deschis, Porn — | “Trupebeienice a Palestina et rar Rao Ung ore Shae Tanah Tale 1914 Astrea Manfred von Richthofen Nass chk (ORE 1918 Se egne cs du depute debra {rl dene ae Ao omental er a Pahendade Senne nce teac delle pilin yrmane de dae cea in spropires ale Frame ivan ug fee Maes Bene sia eg rk Sei, Fan Septembre 1914 Ave Pah nse cenale dbuenirea ah ee eee ea Pere cetle ofA Inperisl Ooman Soha Rass aoa | AtaH090 int An mind ‘Recrutarea csp sold de tute mide woke incr pee mama ciel. are Teva apeadela its) peers lrg eo Sve S ‘it and penis Infect Cpe Ma 1915 tannin sb deTan bitte Mat V Pog cu lnc Rom, Razboiul civililor sgl arma ale Primal Risbol Mondial sem neotede ip op reece fod yonder apscle pease «conomia pe linia de plutce in ‘imp ce milioane de soldi lupta pe front. Razboiul mondial Noi arme Primal Rézboi Mondial a fos prima confruntare ens tlobali din istorc. Auparccipa la rizboioameni deste faye 15, rn manta pe toate continentele In Afica i Asia, Imperial Sa eee roman gi fostlecolonii germane au fost infrinte de init Tintin mnet mast ‘eupele Imperiul Bitanic. Au exist upee in ‘ane in pe dep el le Oriental Mijlocia gi in Oceanal Pacific. Intrarea in ‘shonin 9. ambele aber iaboi a SUA, in nl 1917, a marcat sfeyeul dominaycieuropene a politiii mondiale ofr Seaman pe fone Arta in timp riboialui Femeile in abot Sfarsitul razboiului eve fran a ote Goede gee | La mijlocul anului 1918, forge proaspete americane sau aliturat Aligilor, Perigo dina a saa ‘octombrie, iar Aliagit au forge Germania sh fack pace la 11 noiembrie 1918 nb eo fo Sora mp ‘mut ingpemia de pac 918 Istoric Bula dpe eames! aa es ‘epimcnal al XXVen mane, pet manaal accu de-Al Dosa Ri POEM arcs, Anuare — Fuxora, — Frawra, Grmwania, urea RAzsorur wowprat, REGATUL UNIT fey roar Werte RSI sone prea eeRAZBOIUL MONDIAL, AL DOILEA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL a fost cel mai cumplit rizboi din istorie. Pentru prima dati in istoria conflictelor armate, si-au pierdut vieyile in total, s-au mai multi civili decat soldat rregistrat peste 50 de milioane de victime, printre care se aflau 20 de milioane de rusi, 6 milioane de polonezi si 6 milioane de evrei. Razboiul, care a durat din 1939 pana in 1945, a implicat oameni de pe toate continentele, pugine tari ramanand neatinse de carnaj. In Europa, a fost nevoie de forga armatelor rusa si americana pentru infrangerea Germaniei. In Asia, bomba atomic a fost folosii pentru prima dati la infringerea Japoniei Razboiul Mondial Iniunie 1941, eeupele germane at ivadat Rusia. $ase ln mai rz, aparatele de zborjaponeze bombasdau baza naval american de la Pearl Harbour aducind SUA in boi, Pini ka sfirycul anului 1941 se formaseo aliang international Ince SUA, Rusia si Marea Brtanic, ‘are se infrunta cu Axa format din Germania, Ilia iJaponia, oo Operatians Baracoa A Resa cm ai mane ernie nlc prac La berpe wer prograt bir ind verte uplor sop lncerce de caper s Mono Leniogl Momentul crucial ay ‘germanii ocupaseri cea mai mare parte font evra iat ar ss ‘unde SUA i-au oprit pe japoness El Alamein, din Nordul Afric, si Sealingrad, unde rusi au obligatforyele de ocuparie si se retraga, Ariel de inbiciminte din ‘ira a oer perma ELAlamein Jn 194 apes ene, ‘nd de al Rome cut Fe jC Ste neo ape ideas. sop 726 Rishon Eaopa Inceputuri Adolf ier a preluc pee n Germania 1933 nceputeficerea poral in Europ. Argun arma pons ¢ fom acl incpur a exsind ertorl german cre Europa Conta de Ese La Tipembrc 1939, rupee emanc as nv Plona, Drepeispuns Mats Beanie Feng delat coi Geman. escrchiie BEO3E Arion de ope Harrcane Mack Risboiul-fulger Bit Mee Fite Comm ‘euler Mas awe apart dese Semnbardanene stan Acar eat milo ger (iki) =o Stade ae ) pao din Niet Ocean [Bl Zone coma de Ak ( Pas “one como de Aa y Ste eae ‘Lone doa de inde stcd “awl jose pian 1942 ccm de german a) Ocapain pores A Pearl Harbour naan 37 dsb 191 ele 6 Pi ena Ps 4 ates Hora ainda SUA an deca cul bo omar amercane Adolf Hitler ier (199-1945) advert acca a4) Clomede | Lipa Risbor Monda pil Sepcmbc 19396 Istoric inves olny Mae Botan Fen Manic 19366 ‘Eels Geman pune on amie de Api 1940 Taplerman ng Octobre 1946 Germaine Rome Ben nes Iecomah 19 oa Siaten poi. be Mes : ans tninied ea epee, trees Ce inetEuropa sub ocupatie Viaga in Europa ocupat’ era grea. Hrana era sagionalzat,zarle radio era cenzurae i ogi locuitorierau pusi la mune’ pentru producer de provizi necesae rizboiulul german. Evrli se ‘ce mai multi ind temeau pentru viajar, din ana trims la moarte in lagieee de concentra, precum Auschoritz i Treblinks Reristcaga Winston Churchill Charl (1874195) a ee pi see oc fin ipa noid gel 5A fused perma S55 thas, coe A) PE Newnan a ir mesic AnMaTe | Asta, Bono Civilii in razboi Pentru prima dat, zboiul ajunsese incasele oumenilor, eparce de ‘impure de lupea. Bombardarea ‘oraselor si metropolelorinsemna ci fintele acfunii inamiceerau civil, care se refgiau adesea in adiposturi Pe mare, rizboiul incendie submarinelor a oprit vascle care transportau hrani sale provizi, provocind foamete res dap aa seran din 1945 Rida serione Necnbardr ke ore bn ki Rasionalizarea opens Smee Tox pens ee a =e Sfargicul rézboiului — 2™2.,,.... i fasese intoarsi in favre Aliaylor. alia se predase iat rusiinaintau incetcitre Berlin, In iunie 1944, Alig au invadat Frana, deschizind un nou front in Vest. Rui a intra in Bein {in aprile 1945, iae Germania -a predat in mai 1945, dare rg Nepali age. [pone pred hee ma Resa din Hiroshima ace rue Aprile 1948 Ade Hier Innere 194 ae combi ana Tani augue 1964 rely seid aceon Seareye w Geman,/RAZBOIUL RECE A In 1945, FORTELE ALIATE ALE SUA, Marii Britanii, Frantei si URSS au invins Germania in Al Doilea Rizboi Mondial. Pacru ani mai tarziu, aliagii deveneau inamici, izbucnind un nou rizboi. Acesta nu era un rizboi militar, ci unul ,rec lupe politica si diplomatica intre Europa de Est, comunista, si cea de Vest, capitalist’. Blocurile rivale si-au exprimat ostilitatea susginand tabere opuse in conflicte, precum cele din Coreea sau Vietnam. azboiul Rece s-a sfarsit in anul 1990, cand s-au pribusit guvernele comuniste ale Europei de Est. swine fg Cortina de Fier fn anal 1949, in Europa apiruse 0 separace cla inrestatele comuniste din est, care craw influcngaee de Rusia, sicele din ves, care erau influence de SUA, Ace Vestul cit si Esta au Razboiul dvenit discrete yostile. In 1946, pprimul-minista britanic Winston Churchill a rosteo afirmagie care avea a sidevini celebea, descriind aceastd Sst In situafie ca pe o cortina de fcr. (coborind) de-a latul continental Criza nucleara cubaneza In 1962, vasele sovetce a livrat Spioni eens itp ib Roe Rofl financier sae arme nucleate guvernul cubanez.Sttele Unie = aflate a sdoae 145 km de Cuba ~au insctuieo blocada asupra insult, ape care dus lo ri ince SUA 1 URSS. Dups mai multe zile de es tensiune, URSS sa retras proectille nuclear Introd io URSS Detenta In anit’60,rensiunea dintre Es si Vesta inceput si slabeasc. In anii'70, Willy Brandy, conducitorul Germanici de Vest, a negociat cu Polonia si URSS. La sfrgieul anilor 80, Mihail Gorhaciow a inceput si reformeze URSS, tendinga care a dus la prabusirea comunismului in Europa de Es. “Zilina ete demab, 1989 Istoric 5 Eaopa separa Necule de de Vo 19612 sox Rube Re 1950-1953 Riba in a 728 Rusia Uxrunes Eungra, Rizsoate Riznowut MoNDiat CConferinga del Ylea Selina Confers dels Yaa Mihail Gorbaciov iadRAURI ee ORIUNDE EXISTA DESTULE PRECIIrATiIse ‘gone Epnsnd le nsinn oma g formeaza rauri, curgind din mungi citre mare seit desbundents ince pot inunds teen dn jut sau lacuri. Réurile sunt canale naturale, in care | apa curge de la deal la vale. In general, raurile | incep ca un firicel de apa ce apare in dealuri, Pe misura ce | curge la vale, apa de ploaie este colectata din mediul | inconjurator si cursul devine mai bogat, initial fiind doar un izvor, care apoi se transforma intr-un rau sau un fluviu larg. Prin efectul nisipului, al bolovanilor gil altor resturi, in piatra se erodeaza un canal, Raul formeazi, in cele din urma, o vale si se apropie de mare, intr-o campie larg’. Raurile Permanente Insonee ute hse mt de adesea un curs serpuitor in aceasta cimpie, formand coturi fermen complicate, numite meandre. ‘Suk Dee conane al opt art ind pl din pla eh me Jeet fora de pvione toe Caracteristici eon ert In poryiunes albiei minor, 1 sant mici si adesea formeaza ape rile Albia superoari inporpns peru tae por Ades op fercei ea ce reper si cascade, Mai depart, in aval rile devin mai larg, pe om misuri ce afluengit contribute cu mai mule api gi alvin. In general, cind se apropie de mare, Cuca urilecurg de-a langul unei ‘mpi lrgi de aluvioni, eare au fost rispindite in teren in timpul inundafilor. Acestea se pot separa in brate formand o dele, sau pot ‘urge prineesan estuat lrg. Lacurile de meandre mss dale loc, ‘eid dbl ep Bry mort (le de meena) ee Albia minora Cn sane zoe joe ‘eda dary Ve sbrapee loc unor cimpi de inandarelag Eseuarele Rial Chckahominy SUA ra Blackwater, Real UnitCascadele De-a lungul cursurilor, rile pot eroda uneori roca ‘moale din abe, lisind in ‘urmi un prag inal de rocd tare. Apa cade de pe acest pag pe roca ‘moa, inferioa’, formind o cascada, Roxile gi pietele sunt prinse in viregj la baza cascadei, sipind astfel 0 cavitate adie, numiti bazin de plonjare Apel rep inti ewe sept retard teres enol eee le po ade dae nce a dep Pele Fresnel in nar prin acta ‘Sop bi in tl cag cen team pre sero nebo rycen cn tp decree Apa de pe pamant Cin ploaiaeade pe imi cama mar parece inflcard su ioe; etl seevaport sm eteaborbide plante. Apa cate sitoiese rhumita scungere de supra seaduna in piekiage gi cursuri de api. Cind sune ploi ‘orengile, scurgerea de suprafara poate inunda terenul, formind o pinzi de api care provoaei eroziune de suprafas a tide Bazinal hidrografic apn de nt pe lin Real va Desenrunt 730 RAURI A mat fiance Meer condi a potato Sursele de api ale raurilor “Toath pa care cure in ur provine din inna mule Elan O pare vine dice filets. In regiunile muntoase, sursele por forma de ghe Invoarcle Cand (Coumbuee wc vn rr oe Invecde mete Nn dea nile Ape subs Zan esata Nont Proata — Roci s1aaNenate ae ‘Tarot pt Aline nauper sont ‘See phtocin pA dnc ue ‘Mefeedia ‘Apa din ropites ziperit ere. pa de oie ingha nip is Apa de aac te pelinge Asin depo ais Vase sr maneRECHINI st ALTE RAIFORME ‘Topi REcHINH $1 TOATE ay marron RAIFORMELE une pes cartiaginos,—uicuisnaressnt ceeace inseamna ciau scheletul ——utinont jy format din cartilaj elastic si nu din os. Au deschideri ran separate pentru branhii si le lipseste faldul sau operculul, care acopera branhiile pestilor ososi. Rechinii sunt cunoscugi ca pridatori rapizi si feroce, dar unii dintre ei, impreuna cu majoritatea celorlal pesti cartilaginosi, inoati incet, aproape de fundul mii, in cautare de peste, crabi si alte animale mici pe care si le manance. Unele spec filtreaz plancton in largul mirilor. Numai cAteva specii sunt periculoase pentru 2 a ctl dg ito oameni. eer, a penta din ae le rechin all Unprsier ‘cmon de on cen De obi sles de ede as fronds reine Specii de rechini Rechinii Rechina oped Rein -Existi aproximativ 375 de specii de rechin, teeing dintre cate cele mai mulke ties in oceane {totic pope de dal Rechinul albastru poste fide asemenea intilnit Shana ose {in ur gilacuri Rechinii au inotioarele prinse spre laterlele corpului, inapoia sat dedesubeul fantclor branhiale Fant brane pect Cop plate Rechinul-doics Raiforme Eris 456 de speci cnoscte de rife rine cre vp de mare, pent ferdserin gi peyti-chitars.Tosian Snowe pefandal de ore Ihodtoare pocorale semindroare unoe accel don aii unite eu regunea capulifane ale | Snr ss iranhilor pe pares ventral corp Ioraplaszat Mle raforme pote aproape tout vias pe sain apropicre de Finda mii unde sun cama de dks de pe partes dona Cle mai ‘nar dee forme, rechini- manta, Inout in gl maior ocancon, | Rechinu ree, Reskin ioe Cerra _ is Obiceal stu de ase igs de ad superior ab Rechinal Rechinul de Pore Jackson upton por din Asean. (Crepe ping a5 magi peta poe valid vd celal Specii de raiforme rend | de pens ncn Br epoca Psade morecupacalteere | Manan Rech Pisca de mare cu pee albastre Acs pes de marc in Mates Roi it ical se Oceana dian yale Ose pl Pasa Rechinul-vulpe cc oad per ton Reshinsupe = pends Coa rea pater Peyele-chieara ron pore nite eens tet Tceshsomenepufcesage | acndin ipl ‘hice. Cela pepchiadee | Sepeindl mii fom Inmiiee detanontincciaey | nest Retin dept | Pete hit enraged pa Lam lenge, | 1[RECHINES1 ALTE RAIFORME Inotul Rechiniiraiformele nu au verciinoetoare pentru a plu, aga ‘cum au pest osoi, Uncle speci de rechin au un eat mare bog in uli, care led o mai mare Hlotabilae, dar ect mai mul trebuie st inoate coe cimpul pentru a nuse seufinda de to. Rechini inoats dnd din coad, dln pare in alta, in timp ce majoritatea rriformelor i floss inotiroarele pectoral penteu propia Tori i | storpla”cleesich Geil ler et des ‘Hranirea Tei echini i raformee sune praditori, ei mai rap dele eciror eng, precum rechinii-doica sau rechinal care se umf, st * a i precum rechini ‘mako sau marele all, urmresc i omoars pet ale pric. Rechinii mai in agteprarea SS sperm fois CCincle de mare tal fd de" cree doe nga poker copa spovecs mal mare pe propel Mpcwccue pone pocorn pene Pisica de mare pt ie echindd Po Jaca do Sot dt a pte ‘prado [Snenesitaoute Tous bctimelor lr pe Fundal ocean su se hrinesc cu animale care se pte ceewsccumiens nec coc fate prin nip sn noo dae cinema pay serine cu planton, pe ae reac din ap | sgt i rahul Digi aR (Cel mai mares cel mat mic MP Flectrosensiivtatea | Calmimurerechin cacoedencmonesyccl_| Filtrete branhiale Rech por detec taimare pee ce china tlt cae singe | Ine gure ci ‘Soc mic Se lecice raclpain 2mm Later akggsnai | pompin ced srt nhl (ener depada le leg | ocean rine han din ph fons le inure fs eps Senna cr orl noe nin pepdoeal_| mnie fren Fle creat eateries Fretde peter Speck acc pe ce inns dea a ‘Sinmghent onenindse ‘depeche din cel | torent itaport aw pal magne al Pani Rech tne trae Reproducerea Clie mare 2 som Acie la rechini cit gla raiforme, “POS O8 act eae 732 ln de mc secede thnpeses ae BaLene gt Fauna, ova aun, Pesrt pas Dg ind de Iie enroute ppt ids an ‘indo rib loc wb. a wl ep del “Tn oul nace MARELE RECHIN ALB PS tact aan ecb Cassa Coli REPRODUCEREA cooRECIFE DE CORAL Ss Reale de orl acoper ese 619000 gi PLINE DE FAUNA de la creveti pan Expose oe oc kangal emu SPB rechini, recfele de corali sunt cele mai Aolsunerecie care cep marin OP frumoase structuri subacvatice. Este neevoie de mii de ani pentru a se forma un recif de Co-op cen lind oe rali, acesta find alciuit din scheletele vi gi moarte fay galeria sive ale unor fiinge minuscule numite corali. Coraliis-au «indie forme! mii dela ¥ alin ime dis de rane dezvoltat foarte bine siau dat naytere unor recifein Sey WOES apele tropicale putin adanci, acum mai bine de 40 Gis) ein ma de bolt saa de de milioane de ani. Coralii sunt inrudigi cu anemo- ccs Make animaleseasund ino nele si meduzele gi apargin unei file cease din si familii de animale numite Cnidaria. Marea Baier de Coral a Australiei are 2,000 km lun- gime, insi este setios ameningat din cauza poluirii din ce uanorvulean sting exseind si insule inergi aleituite doar din coral, Coral ince mai intense. stance cle i ek le reupe Une de ale ita tbls pada « Pestii * Recifele de corali gizduiese peti de toate cin ama stan bic angi’ de Miele de coal pid bance de pyr ra ale depart coral, Unit, prec rene apa Nevertebratele — lotin!Syal peep =<. Sai ; Reale ads yomar vari Calidemare eecaeae preaea eae uae © inane a ‘castraverii de mare si aricii de mare. ke Spc rin Coane | Recife proejeaza de impacel cu ter a prnfleaeapepem bagi Cataacomed Peiemandar Uncle moluge bivalve se ascund in Reset mea a es ancoreaz de coralicu pet ce seaming ews cet pride pada i te ig ene, Chad ‘cu nist ridicini Mule crastace, pr eoecueae cum creveisehrinesc cu resturle et carecad print coral. Che te ares Scoicile gigantice di dent oa POEM vsrnauia Brossre Canscartye Oceay, Pryrt | Recuins vad peri RR PRRORE PEMBURY SREY SALTERZande REFORMA car i In secoxut XVI, crestinii Europei se bazau pe Biserica | Romano-Catolici pentru a fi indrumagi in viaga lor pe Pamant ue | {sipentru a ajunge in Rai, Cu toate acestea, mult oficial ee EE! catolici au devenit bogati si corupti, in timp ce preotii simpli” AB gs eh O\ ona, rau siraci si nestiutori. Carturarii au inceput si ceara reforme care s readuci vechea puritate a Bisericii. Din cauza faptului ci autoritiilor lea 4 trebuit mule timp pentru a raspunde, cérturarii nemulfumigi ~ susfinugi si Lameacepin ca 560 | de anumigi regi si pringi - au inceput propria lor Reforma, creind ree Biscrica Protestanta, care a dainuit pana in zilele noastre. ‘Stennett dont Siero peg de coalesce Primele proteste Predeeor efoomel a ot ‘ clrvurarul englez John Wyclif (cea rugsasrie Soins 1329-1384) gt preotul cch Jan Has SSeS ‘ otitis | Martin Luther Categorii de fomnt Marca Later(risv is), | PrOtestanti Pacer, | Besta trecenseninpiniain | (cca 1369-1415). Wyelifa acuzat Booch Hou cle rsind din 517* | smal mule segment, in fn de Biserca Caolict de incompereng yi Bera tsi “iumaparrs | _tvdteurle propovaduite de dite corupfie. Dup moarte sa, mul reformatoi cum a Ulich Zing dlincre sutinatori si, care Hs au formar migcarea Lollaed, a ose ccondamnagi la -moarte pentru ck au continuat susfndideile (1484-1531) John Calvin (1509. 1564). Calvin aavuc o mare inven asupra Reformei din Flveia, Tile de Jos, Frana, Seoyias Polonia, ok < ow rsp cjtoral peat | puns dela doa —- ‘Secle n Erdeapraccne Mone ee i comemorea pe Har sige er Unt : Penal ar par o Protestantismul Imp in 130 Reman) me pelt | Protestant ji doreau o reforma a Biserici Catolice, cae, Sfcatin gaat oy | apa | considera c,seindepartase de la idealurile crestne seablite in | ree Biblic, Reformele lor presupuneas intoarcerea la ceremoniile mule asupra incerciri fecirui credincios de a gisi pe Dumnezeu, |. sinplco ma pn cent aups ere polo eer au pentru ca servicile sociale si se desfigoare in limba local, nu in lvin, si pentru un clr educat i incorupeibil, Aloe remand de Comte el Tine , it pip * imblnes p proena Maral din pes SF, artolomen Higheno sino petairy ope ia per en ae Sinton e800 dchapn cement Fountains Abbey Yorkshire, Angla | _fParcija pele pati er ei Martin Lather Contrareforma Ste ett Inimpul se. XVI, Contaefoma alent st rede Europ provtane! Berl, Seis fm Fiasco yon pues mia fox >= Incite raise Loyola 1491-1556) in 1594 lei, Ca et mani devel, Capron Gyan, Ire Raton —‘RaNagranea Thm pegos, T4 é2 REGATUL UNIT ReGarut Unit este ALCATUIT din Anglia, Tara ) Galilor si Scotia, care formeaza arhipelagul Mari Britanii, Irlanda de Nord si sute de insule mai mici. ste separati de Europa continentala de Marea Britanic Canalul Manecii si Marea Nordului. Tara urbanizati si dens populati, Regatul Unit este una dintre situna dinere cele mai vechi monarhii. In sunt teritorii dependente autonome ale Coroanei: cocupa de afacerile externe ale te OCEANUL WATLANTIC at mai importante economii ale lumii ula Man gi Insulele Canalului avernul Regatului itoriilor. Tirmal Tegel Unite pe Bem die ‘i pcome Comm Clima Folosiesterenulul eve dew cin in nee font pene apn coger animales Regma cream fru cae cede nde Soin DATE ESENTIALE Recarut UnrT (Carrrata Lond Porutati 5950000 aor 0 Relief ‘Cimpiile veri, vit, din sud contrasteazi cu zona neteds, anligtinoasi din es. Scogia, Tara Galilor i nordul Anglei au mungi cinoase gi stncogi cu dealusi Ilanda de Noed ar pajigt Tine si mung jos pe ala prec eeh ‘col ney de pelos Pel oe nscap dou de ‘ipl col ma bandon ca : Reps decir mp popu det Londra (Cpt Reals Un cl si mac or in| ‘et epee ponerse ni m oonea i ite tel Europe Lanes ne unc ops ‘Reopen Brean am oi ated cele wrce ec pele Big Ben Camera ComancorLocuitorii Engle, sorieni gale inlandezi au proprile obieiur, radii chiar prope limbi Societatea britanici este inci impinge inte-un sistem de clase sociale bazat pe ereditate sibogific. Nivelul de eat ‘ste idiat, ns exist si siricle Timpul liber fifind spect de bal ug ih fell coke. Pocuital deumeile ficielismal sune activiagi cunoscute in aer liber. Totus, mui preferd si meargi la ‘earu sat cinema si i se relaxeze acas, la televizor sau citind un ziar bun, Gesdinirical orasclor. a rind ma nin aie gt ‘Socictatecoumopoies —— OO th eit Akiak sha tidnmiiat Coke ‘ab, Py Uni Rema ae expo Unmecid in unelezone din interioral Agriculeura $Poier cok dnacrzed tines ‘Repeda ie ado Inc eres ‘nomad Jour un dla. Bani sunt cuoxcy penta ttiedjnark cae pee cna Gecesenespnr sl dlp. Ese pox fe foo ae ‘Sl pomiede sto pee and pei ‘andgl~oieni ban cu din Conall Regal Unita prec cogandvat de bere prenin Chediar Suen Bam hao sarectolbeas ‘ikl scopan Agricultura i creterea animalelorse desfigoarhadesea {in aceeasi fermi, Mijn opie bam Transporturile dprep ome nr a ca Industria Pind de curind, Mares Britanieaavut 0 indus prosperhacirbunehi a erg eo aol Asti, petrol guzel naturale ‘hn dos din Mares Norduli a inlocie cicbuncle, Tinea far ehnologia, industria prestatoare Resursele din ce in smal mic de pete au ds indetnal pec Industria bancark copa pence : ior Tun Lee se fae at Se Terma Heaton eee dips fcc an Dinoceeare Richard Rage Armovonront Semicurruss Baxi Fayors, Fsrivatont Gkivist tment Jocumice Regaror Tenstunt Use Heathrow | Acsoporn Tako New ee de miloae de sig vier soqulinkches ff us lon pr spe 4000 deer ancients 736REGATUL UNIT, ISTORIC De-a LUNGUL IsTORIEI, insulele ai gee ae, 4, britanice au trecut prin invazii eae AG) nc Inurl nei VL & freevente, Pend, cel, romani, ‘Ml Gaga snc” anglo-saxonii si vikingii au invadat as @ Rage sine sulele si le-au stapanit. In 1066, normanzii au invadat si au supus Anglia. Incepand cu aceasta perioada, Anglia s-a afirmat ca nafiune puternica, cucerind mai intai Irlanda si apoi Jara Galilor, inainte de a se uni in 1603 cu Scotia. Regatul Unit a devenit astfel una dintre marile puteri industriale si coloniale ale lumii, menginindu-si supremagia pana in zilele noastre. rican antics Britania romana Tulius Cezae ani 55 gi 54 LF, pentru aopri triburile celtice care ajutau gait din Franga si submineze Imperial Roman. fn anul 43 d.Hie, Anglia $i"Tara Galilor au fost cucerte gi au devenie parte integranta a Jmperiului. Romanii au construit lke orage si drum sia Incurajat comergul Orage romane nvadat Britania in Invaziile anglo-saxone Dept ie mall dl lg Age i romanen el Bath ssxonii germanici din nordal Europel au incepue si invadeze Briana. Pind in anul Anglia normanda In 1086, Wiliam, dece Normand invade Is Sera od a Hawes Sa 613, anglo-saxonit cuceriserd toata Anglia, impirgind-o in sapteregate cconsolida stipinirea fii i i-au ofeie Angliei un ppaternic sistem centraizat de guvernare. Magna Carea crm de dct wi Boor tapioca Sf Augustin Potnenene baie pid i : Paraeneal dling facped sai ge ‘Thea eal tcc cere Tis Caer Tan ola Fars alder rata md cc hog Gae scDinastiile Tudor gi Stuart ‘Henri al Vil-ea, primal rege din dinastia Tudor, a preluat eee purtereain 1485, Aco res prereslorlog efcut Rn "re gpl conc ni def Men linastiei Tudor au condus pana in anul 1603, Au fost urmagi ie de cei din dinastia Scuart, sub guvernarca cirora Anglia a ag in i meg ral des ain de in politics Europet ncaa unoe ‘vel wee ee Desfiingarea minastirilor oe Tes owe SV epee “le Arar deel ste pe prem ep As opp de eer apr a opie nn ei ii ple em incon ee a ‘nde um deo it imsimitmiacsevrrangein — depepe gaa decor fe ancora le ee Crwmsd iactnt os Frnt gine drapisichatred | | pede “ ‘pari maine ene deme dee ema er ma sie One nme epee Sopletemonicor capa ae sera ct = Aligeoc american rom Repel in pricol | ete spevtde vince sven e ase niscuy Oui eu coaja moale de Calabi ‘olen foal Polamcnicaiécacherense Nakepetderpraerii puowtccode | at pc fomce renga tmnbrnocacseigch ttn daph moe Rep tft | eam en oneness Sper Acasimandide pede ‘agro cece drt Forms ure con mae ar ge Sapo pyedn oedema in enelearnee dary hace ‘areola spe posession lr pasa ant 746ee DK ENCICLOPEDIA IB ORY EUW UNIONS Un amplu material, in 16 volume eee oan eon C Ee Per Eee eee ee eee LOL * Peste 12.000 de fotog Elta, Since anos Ucn Testa rest eo Pee RU RC ue emcee ere enn eon ce oil ICT nce coerce set ene enti Planeta Marketing LIBERNOVUS oriflame Colectiile Cotidianul. EDUCATIVA