Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Enciclopedia Ilustrata A Familiei Vol 15

    Uploaded by

    alexandra_ars
    2 views65 pages
    Enciclopedia Ilustrata a Familiei Vol 15

    Original Title

    Enciclopedia Ilustrata a Familiei Vol 15

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Enciclopedia Ilustrata a Familiei Vol 15

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views65 pages

    Enciclopedia Ilustrata A Familiei Vol 15

    Uploaded by

    alexandra_ars
    Enciclopedia Ilustrata a Familiei Vol 15

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 65
    1D Keer Nec uma ee ENCICLOPEDIA IONE LO.Cbaara PESTE 12.000 DE FOTOGRAFII COLOR 5.000 DE ARTICOLE BOGAT ILUSTRATE Pa chH USI DDO U aT , — ee 44, Be ee Pe A e eee § Sly m ; a oe P=. Oe Nain & oT dl ee ¢ Wee oo ad 4 $,) mn Dorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEI RSELE GLOBALE Construirea tunelelor Metodsafolositi pentru construirea tunelelor depinde de tipul de roci (duri sas moale) prin care vor teve acestea side adincimea la care trebuie si ajunga. La tunelele a TUNELE Sup STRAZI, DEALURI, mungi, rauri gi mari, in toata lumea exist mi kilometri de tunele. Unele adipostese artere rutiere, ci ferate, canale si pasaje subterane pentru pietoni, ficind transportul mai rapid si mai sigur. Altele sune tunele peneru utili, adipostind conductele de apa potabila, de ape Mero range menajere sau cablurile pentru comunicagii. Vechii Ssh Cosine gteci si romani au construit primele cunele care le-au Sse isi aprovizionat orasele cu api folosind doar unelte deity ee 7 zl Siesclitlnts dsc! Metoda frie prin explo mani. Tunelele moderne sunt spate cu ajutorul unor _& Mer ee Prin Me Sellpi de sunere utilaje speciale sau prin explozii. Majoritatea tunelelor Ss Lerma se aflé aproape de suprafara, ins’ tunelele din munti se pot afla Ia sute de metri sub pamant. inci, spicurile au loc la gura tuncului, Roca desprins’ este coast prin tunel inc dd sme dee de =e propia Bande Mache anu wij peerafrtentncelor ha i dures de Smee _ scons Copied and rare a sane area tunclelor ‘Uno pea tne TM) pin pts ose (em eo rl de ac Pet Aco dpa ice coma po Elementele unui tunel Scent inns | it Tanclele sunt aleituite de obicei dinee-un invelig Finn Condure desigurans Cone de sigrsealeenaro, 5, sath dle beton, oe sau de ck, care le face emprtet intemaade gor meson Seo impermeabile. Multe “uncle” — precum Tunclul indidor ‘ramen pn mde Canaulat Mined ar rece = pe sub Canall Mane i — leagi Marea Bs Franga ~ repre de fap, ssteme de tunele, alcieuite din ‘mai multe eunele separate, paralee, cate sunt legate uncle de alee prin pase. og ee amencsiweniccrcume Temdatdewironc lost Pair aad paticgmrcnteon | schipmerl eset ingne demenini Lagtmmede een pac tid are es Sania de vee, ‘ciel de rene Greedplas ined don drei | Siguranga in tunele ‘Aesisiea Tull moseme Taneleretceteovine | Istoric 167 Foren Alpi ee primal cael potrecapoagesapons | Sec. 1. Igineiromant ‘ein Inne amg | omic um apd ang Wie c ee S275 fomar din cnc ‘Spa tuna onc rehicldedpih puede | pe ron Tribe piste spent “mebcransomn | supe on vena Feamae "sian on epee pow ome ‘hinteal Aled Nobel dus Cinvom ‘Deon Iya Manian | Peows — Pasmoma Thgurons, TRINIDAD i TOBAGO, vr! AMERICA CENTRALA + TUBMAN, HARRIET yeu! SCLAVAGISM. TURCIA Rape SrruarA inTRE Europa gi Relief Sermaraya 790580 Asia, Tarcia are o influent Tueiaeuropeand comunici | Borer 67400000 ie : : ca viful Peninsuet ina rach ore strategicd asupra Mari Negre, Beanie. In Turcia aati / Reticia DoMINANTA sani a Mediteranei, a Orientului ciimpie de pe gir s aan Mijlociu gi a Asici Centrale gi este serabatuta de un vsciveaei ca bay fl drat | SPERANTADE VATA TO dean intins podis. Partea curopeana a adoptat cultura delangurile de mungi Taurus | OAMENI PER MEOLE 833 occidental’ si se mandreste cu 0 industrie puternicd i Pontci. Mungi se intilnese | Govmenans dene map sicu orase cosmopolite. Turcia asiatica este inima _Insoresiuneining de. | auranrzany tradigionalista a parii, influengata puternic de si Tigra. Sil #8 Deg | islamism si adapostind agricultori si nomazi | Dupa pribusirea Imperiului Otoman, in 1913, Tarcia a trecut printr-o perioada aaa te de modernizare. 23s Folosres tremula Poder a Antic fos ake | (poor plumed ina rade | Epa muro Mac Eee Mederne omer pence gine opal pope on ede eco Regiuile de coasts Terie gine ne pi A pmo ang: ilo pc ney sce dracon Nat FaeejiMediennese peng Pydiul Anatolich ‘a leorl mcrae coreant gpg 7% ds aie Tr ene en ak, pl fee Silom niet sIMsi GE nbnancede Aria Podpdeaceneanics | Ankara Nope we plc lnghcu np pine aide dia pessoa,” | Conall name inca Anta inoue mina. [oimpdecdnureroproaikic peptone. | pean anpamon ata senmone tclmtschinblee: Cen Anal ae minis campaioperinibun | eur faces nlc 923. inom tempt Sinmprai op | Clima Rene de cout a Mara Ee Mederand one Berton ie Poel Arete mang eseemperte sa clef en Cocipad seca X peda ‘dame on a A B c D E F c 4 1 J k L 872 Timpul liber ea ences piel Wee ae pastip tins er cu toa Ftbll lope a oe maar aoe Locuitorii Aproape 20% sunt kurz, cate trese fn estul extrem, Mai exist armeni, arab, grec i refugiai din fostele ‘mulkimi imense Lupele Lape na pein 9 Populaia Cafenelee OY ‘peed nied Ta ) Ppa Mal Biba ne Mba ang copa ce chem, ‘ronda : ‘dn landie Pies, Agricultura (ef Mancarea Aproape 38% din orga de mmoncd a Turciei lutea in agriculeurd. Clima varats 2 at perme culkivarea eager ln de oath corto pect. PP anna rer pric Bumbacul, care susfine 0 Industrie textila prospers, si ‘urunul, cultivar pe podisul ile x caprele nie dnl in el Tac Baile de cape Colpo: Mak go mda gritar Sade iat ‘kan ce annie gp : central, sunt principalele miefuri deexport e® ‘dae Fe ees ‘Epc éeor pre feck ne Industria Istanbul “Tarcia are mai ales in veseul git peste 30,000 de fabrici care proceseazalimente, produc textile, fer si oe, substange chimice, ‘masini yi automobile. Industria minieri este concentra in est, Tutcia ae o industre ‘uristica in erestere sapidi, arcana Covoareekitim Tursrul es not mioane de ri vinin Tec in eee At deans Lebel Asa. GHESAPTE Fonona, Iumenir Dypeniur ISLAMISMUL TextitE st TARMURT VASE gE | TWAIN, MARK MILIOANE DE CITITORI, tineri sau batrai citit cu plicere Aventurile lui Huckleberry Finn, povestea unui biiat nonconformist sia unui sclav evadat, care calatoresc pe Mississippi cu o pluti. Cu toate acestea, in spatele cartii se afli nemaipomenita poveste a autorului, Mark Twain, Nascut in 1835, Twain si-a pierdut tatal la varsta de 12 ani. A lucrat ca maginist intr-o tipografie, publicise si pilot al unei ambarcagiuni fluvial Apelind a experienga dobandic la frontiers, Twain a scris o serie de lucrari care au schimbat literatura americana datorit’ umorului si limbajului colocvial folosite. Adunirile populare Inbuenirea Ricboiuli Civil American, in 1861, a inemnat opriteaaficuli pe Missi ar Clemens amas fr un lot de mane. Ast Incepat sd sere pentru Viginis City Examiner nai iri, a color lan sar din San oq Francnco. A ineput si publice povestle umorsdce sub preudonimal Mark Twain ge eicoreaed muy Yorbin fa adunri populares povestindugl isp groave Tnocengi de peste hotare Dap repre an cos Mares Meera Trl Bat in 1869, Twain ret Ieee par hte Sacer Be Seren por lames eh Vapor cu abr pe } renumigi autori american “Tom Sawyer si Hucklcbes dnc sm Sayer 197 Arent Heber En Mak Trin ml dnc co al rr ror ‘inperoc Art ci te naps dn copia ‘seul peel Hann oompun 9 apne et et ante de pe Mimo De pine <2 cmor ante conn ci more prune aes ‘iin American gener ye nope ® am Bea Rg Falimeneal lier sip Nk Tin ude re, ending ror. Penal pi sincpat ose detree de vedere erred Leptre de pune de ScmteneA 874 Samuel Clemens ‘Adeviratl name al ui Mark “Twain este Samuel Langhorne Clemens. Elsa niscuein Missouri, partea nord-vestick a SUA, in anul 1835. Dus ‘moartea tt su in 1847, ineso mica spogratc din Hannibal, pe mall fviuui | Misssipp. Ach lpia Jc la atl al cia proprictar era Frac i reveal de pilor ot de vas cu abut 11857, Chan cnt intial ie cle Ameen SoE Nema pirmepe ‘pl evn plo dees Se Sti hat psn de Mark owas pe inci dd bs (1 crbeevtargens leaded Eiuco sudan foane Sa inet Charles Webster & Co eee Dup’ 1870, Twain a pus la punct propria editur’, care si-i publice swe mel Arehurrepresioe a sank romancle sinuveel. A scris multe cig princre cae Pring i ceetor irons incr arc a ins (1882), 0 fantezie istoric’ care are loc in Anglia, si Viaga pe simon doer date Misispp (1883) aucobograia ui Twain in peionda pecui__ pp sco ied capil de vapor eu aburi. Twain devenise deja unul diner ei mai aa frtan Tran snus nail Yankew Viaga de sual viata rin die de one dele sie nc del Oxford Angi ina sh Ses tsb onl rein 904 ot “Gare ene ee aoe, wa de mal cates deeds po ei ags “eaten bo 190 fot eas prope ae de eaincinvata Crema re egal age Aoxttd 135 Snape in Ford, Mino 17-1861 Laces plor una | 8 Ape Cals ranch tanned 1869 ni de po re 1985 Vata pe Masizipps 18 Arena Huber Fe Srareue S=TARILEDEJOS _ NUMITE $1 OLANDA, Tirile de Jos se intind peste zonele de delta a cinci fluvii importante din nord-vestul Europei. Olandezii spun ca si-au format fara deoarece au cucerit o treime din teritoriu in lupta cu marea sau cu terenurile mlistinoase, prin ingridire cu bariere si diguri de pamant gi prin asanare. In pofida faptului ca este una dintre girile cel mai dens populate din lume, Olanda se bucura de un nivel de trai ridicat. Amsterdam este capitala oficiala, desi sediul guvernului se afl la Haga. Canaluile somipiatand ecrecon Matea sm Samed pacts poser Nordului ‘ct Aer mal inde Morile de vine Vise deca pened clades {vim cae sinene poops pompa cles pd ener sie Mine le yen nimple de te ed be cm eed (Cleat ap cairo ings Amsterdam (Cp li fone pe eke ape 750d pone mergpebcteals yl lara cv ingre coe rr Populagia lanes red dope Dicut Foxora—Funora, aren QLaxpa, | Dare esenqiate OLANDA | Sornanapa3.350kna ie orviyo1620000 los Seuss oe raga Ede | Relief (Olanda are un elif lin, cu 2 supra fla sub nivelul mai, ind bdin | protejati de dune de nisip naturale aflate de-alungul coast, i prin diguri artificiale, Campi intinse,nisipoase acoperi cea mai mare parte din testul fii, cu clteva dealur joase in partea dest side sud a acestea wicks Pier Tere abl peo ee din plas fal ii ene nt cence wb nance sinduseria med one wna ‘mportrlor exporter oc pin Reda coma sme port alin Ping ‘Seneca dei ea bare ‘Shnlate Usiuves | TARILE DE JOS, IsTORIC DE-A LUNGUL IsTORIEr LOR, olandezii au fost puternic influengagi de mare. La inceput, au fost nevoigi si-si recagtige pamanturile joase de sub Marea Nordului si si le protejeze de inundagii. orase precum Amsterdam si Rotterdam prosperau din comergul mirodenii desfigurat cu Orientul, iar negustorii patronau artele si stiingele. In ciuda unui declin, inregiserat in secolul XVII, Olanda si-a pistrat relatia stransi cu marea pana in ziua de astazi. Wilhelm Tacivurnul (de Orania) ig Witn (1533-1588) proven din Ora ‘kin al range ln san are pops de rasp paolo on furan general A foe lt inp ‘Wilde Oran, cond beaten iain Epoca de Aur Seminal” Ber de mb pds spanioli,statul olandez a prosperse. Negustori sau Imbogigie din comeryul marcim, far refugiati evel si procestangi calificafi veneau in valuri, fagind de persecuyia din Europa caolics. Deschiderea socieciti olandeze a stimulat iculaia liber aideilor. einga a {nflori, iar pictori precum Vermeer si Rembrande au realiza opere de arta pentru clasa mijlocie bogat, Bogigia imperil Negi onde imbopg di comerlen Osea Det ean ur (at ares, Inder) feveen feaee oteee a owe dence cb apo pon cespieme Capesa iol ‘camer cae pce fc print piers aig early rn ware pera (pean foam ‘Rizboaileolandere Pies teeire tae ‘main Europes Olan ie aaa Syipber pon Angi apotca Fg ScxVil dsl eo {be pure ‘Olanda a fost neutra in Primal Razboi Tsroric ‘impocriva spin Westfalia recunoagte -ocupata de Germania ness eet | Soe a KA cer | aan oc, HeMeA iicplemmctieaal” | Geis iminonas nn protectie social. Olanda suspine inten - _. pa reece Omerrae | eects Mlpmimetnae Base, Menbiean omireme Afi Paredala ae Socal Democet 876 Apoi, si-au folosit maiestria de marinari pentru a crea un bogat imperiu comercial in toata lumea. In secolele XVI si XVII, 156 Ics ea Maat dia pe iovoel cg Tnginriahidrok Insel XI din Maes Nonll conic ore de ipa de Spire impoursimanstior dana de dee cu Revolta impotriva Spaniei 11556, Olanda a devene parte a ramus pete Uiapredt Heron Slander procestani nu eran de acord cu seipnrea Spunici tlie. In ana 158 isbuchi o evo, ar ope peovinl nordic yu delarat independent fh 2 ae igo peocrna wn sca tn 1649 Independent fa de Spania a fse teeter tn exe din or in 1648, SEY Imperiul Olandez La sii scoala XVI, nego Wsde ating Onsen! irda se ecard Nh dlessid behets eect ae bana Coepen Glande dil Once Au ete ae ae Inds Chins pons in era cr betel ee ndonera ana150, ininde Be Piper ley oucoar, EE 19401945 Oundsoxe Comergal cu miroden rodent perl ci tind ape nn ale XV GX ‘lander a ivi portaphes pe rani ‘dn Europa salind yan va impers in Sais a sBAZBOWL, — Seanta, TARMURI Evoluga girmurilor RM a ‘Valurle se lovese de mal cu 0 forgi nce min de ‘TARMUL ESTE DEFINIT ca figiade hance roid ole pan arsine {BS piminede-alungul unci ape mari, o stun apes prin aie peor de ® zona care variaz de la faleze stncoase [rosie panei, ceind fale. Desenl ==" Ia plaje nisipoase. Aceasta granita se afl de mai jos ilusereaza efectul erepeat al in continua schimbare, deoarece marea asale valor yal pet mae asups emul neobosit uscatul — valurile se migci inainte gi inapoi, iar marecle urca si se retrag, Mares rede ‘irii asupra uscatului di nastere —“énd/ome prem jor forme de relief specifice, precum falezele, create prin etodarea (macinarea) rocilor sau plajele, lpi wa led formate prin depunerea fiend aluviunilor pe garmuri. $i ; croziunea produsi de vant si — ploaie contribuie la schimbarea aie) aspectului girmurilor. pdt ae ste Tipuri de rarm Ticmurile varia in fancy de compozite gi de sructura Inalgimea si duriatea rocilor din care este aleiuie girmal afecteae’ modi in cate se formeazd acesta prin croziune sau prin sedimentare Daj propr-2isi, de golf Acct ese cod Valurile ‘Vintul biciniesuprafiga miei, formind valusi. Valutil se deplaseaza pe suprafata apei, ins apa din acesea crcula doar parent. Cand valurile ajung la mal, baza atingefirmul st incctineste, far vrful Deebeergccece yy merge” mai departe ficindul se sparg menace Tiem inale Marerile de pe plaje eit ec Se deal sin dine cpl de vl r np Protsjareagirmarilor (lod re aang tiem sete pal Sopa pennies ni Saal = | Eauya,, GIACIATIONEA Mant gt Morr st Peprent REGinE DE Roct Rreetaeg recite: SQRME COREY sa NEL ‘TESTOASE TERESTRE, vezi BROASTE TESTOASE « TESUT, veni TEXTILE $1 TESATURI « TIPARI, veri ANIMALE MIGRATOARE "UCRAINA, es ROMANIA, UCRAINA SI MOLDOVA S UGANDA. vert APRICA DE-VEST. UNITATI DE MASURA $1 GREUTATI IN EGIPTUL ANTIC, cotul cra principala — Msurarea spatiului unitate de masura a lungimii. Acesta ‘Cind masurdm lungimea, suprafara sau volumul, misurim reprezenta distanga de la cotul unei spatiul. Lungimea este spagaliniar dinere dou puncte. Suprafata ana la varful deperelor «ste misurara spatial bidimensional ocupat de un obiect solid, persoane pani la varful deg iar volumul pe eel ocupa de ocantcatedelichid sau de gu. Deoarece bragele oamenilor nu au aceleasi dimensiuni, a devenit necesar pentru egipteni sa defineasc& un cot standard, astfel incit acesta si fie acelagi in coat’ fara. In acclasi mod, sistemul nostru modern de masurare, cum este cel metric sau cel imperial, se bazeazi pe unitigi standard, Prinere marimile pe care le masurim sunt: lungimea, Rogie de mia ne ‘soaps dane art levied ng ct it Canin angie ee fle se marc lange thet digs er ope | Sine dul poet ne nae (lagime me diag ue Psoralea na) ‘ulead hm) e Sober miour suprafaya, volumul, greutatea si nyo =m. “~ Rade de oe | va Suprafaga Cesta ve campies ‘ea open oe inpree Sopa perl pears ‘Sree Spas nnn in ‘is pr can 2 oer pr (a pu ptt) Sipe deen st mute de ‘hee nn cite chm tech) sl). Masurarea masei De obicei, descriem masa” unui obiect in grame sii Jilograme. Acestea sunt unitigi de maisurare a masei ~ dict masoari cancitatea de materie diner-un obiect. In sting, greutatea se refer’ la forta gravitaionala care erage lun obiect in jos. Volum Dein | macnn) 4S ie ma (cna tang. Cn ge are Sp (cin ( Sloe component ei et derina ‘nal bce Bars ex oma in do ere Stace cape we ping Oba de cite Fane pond dc leer nck age {gre vandal Caledon gre rc Unie de capac eal 0 spins (7) et Cecchi Volume ‘lor seven ah Eesehelenr ts “cand wor avea acceagi greutate. Zece chrimisi, Gecare vied un volum de 640m capaci Sec deuaicimeeana Semin Ne ‘st pene 0, Usage fs pos Speck aoa singer | comun, find folosie de oameniide ging’ din Peta precim mil tindt unite | coat lamea. Uncle iri, precum SUA, folosesc Maumatmima Decl mi, | vechiul sistem imperial. In alte fir, precum fr 1.000 nseana omens (kn) persian boi nig in Regatul Unit, oamenit folosese ae sistemul Soren metric, cat si pe cel imperial. ‘Ulei(volum): Seon win, ae gee rumsinasy SEE Cecpoe pet de iniiaas & s Seve ne Sagan (engin) ri 20057 0 ext ite % cae Ausesre Cat Gnavirayia— Marewartek —Mavanta —Nuwens — Srunsta Vor, Douzect $1 $APTe DE FARI s-au aliat pentru a forma Uniunea Europeand (UE). Ins Europa nu | a fost dintotdeauna unit’. Intre 1870 si 1945, Franga si Germania s-au confruntat in razboi de trei ori, Hotarati si se asigure c4 arile lor nu vor mai lupta una impotriva celeilalte, francezii si getmanii au decis si-si puna in legituri industriile ‘bunelui si ofelului, pentru ca nagiunile si fie obligate si lucreze cs a impreuna. Crearea Comunititii Europene a Carbunelui gi a Orelului Belgia, este servic administreaza UE; ‘mone napon se coor fit Saget UE cet Ss puriprnianes fo Mae Bea, Danae Sani Structura UE Unirea Europei oo a Jn1957,CECO acrolat in malaga pe Le Semen tet 8. ge ‘Zece ani mai tirziu, aceasta a devenit ee { ‘Comunitatea European (CE). {n 1991, e & comchor CE senate dei Masai ae gest Earop pe cea, Maman Cd inert in vgoare easel, in a 1993, Caden Unianes, ie European (UB). minetEaepemar?27de fl 957 nie devo a ~* D, | orepean de sige BS | Lenemburg sigur plc corer a lgilor UE Paramentl Eaopean ae, 2 pra ations fc Ennpetn rel eprint Dep ‘star cag propa ea en prance ‘aioe Palamenedl Eaopenn conics | Com upeeges ts bo drei cine es Males? Ce face UE? financiare, comercial, politic, industrial, agricole | sociale cultural. Principaleleralziiale aes at fose sabia comerqului liber nee satele membre, rin s x abolireataxelorvamale sabres une Este pa | strategii comune privind agrculeuea si pescuitul preine Prin Taropa cee cone de dru cfr, peneraca | stares UE de ati et saingeck a cpestberendewrangi possi Igor 1957 Nariunil eo a a rae E peeruseree praca pen 1 Comite Earns (CE). 204Tac edn bk UE freind nel nine In on 207 Rami Dapeng BU sod ncbea te 1979 cori Seca Manca Bales 879 UNIUNEA SOVIETICA NAscura pin HAosUL Revolutiei Ruse din 1917, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) sau Uniunea Sovietica a fost prima gard comunista a lumii. Pe parcursul istorii sale de 75 de ani, Uniunea Sovietici a devenit unul dintre cele mai puternice state din | Iume, jucind un rol important in politica lumii si realizind uriase laurie cncnale Statul sovietic Uniunea Soviets a fost alee’ din mai multe republici, care erau guvernate cde comitete sau soviere. Fiecare aspect al vieqi sovietelor era contrat siguros de citre stat. Industria siagriculeura au fose acaparate de stat, presa a fost cenurata ae viaga culeural a fosedirectionath citre slorficarea sstemului ‘omunist. O imens’ poliie As depropagands politica (cunoscuti sub progrese tchnologice. Cu toate acestea resist itonteaen SENT fumed de KGB) menina Uniunea Sovietica nu a reusit si ofere inn petencelngpen spac AMEE populating prosperitate sau libertate cetigenilor sai, sui indepieto oporan Eforturile dea reforma sistemul comunist erator” Joy Sealin " * aa heen Sealin (1879-1953) +a ndscue in Georgia. au eguat, iar republicile sau desprins, in ac pineepncande_Saln.0219% tn Gn cele din urmi, din Uniune, in anul 1991 URSS in razboi 1422 janie 1941, 79 de dich gee ia tee ineiabot de aceeaypaneca CUSUA, Dey Cenmanins : Soomdcashdrmre spidcckcscime, | Sasace | Zp = Weep ral dep ln we ioe * Fehipanene Pe sh a cath, Tineptemeul Lisa fra Menpneti _ 2 acs meu se lias See Tage & eee | ee ste GF omeo & “on ieee ORS sont ou Zmeie be vee, > Pe Zmeie simple Zmeie-cutie cK ANEXE BIOLOGH CLASIFICA FIINTELE Vit in grupuri mari, numite regnuri, Fiecare regn este impargit in alte grupe mai mici. Clasificarea din aceste pagini prezinca cinci regnuri, impreuni cu grupurile mai mici, care alcdtuiesc lumea fiingelor vii. CClasificarcaspectlor ingen cae in ne desu pe cele incom Regus slot grupe din omal rota ‘tronomi rece cel mal mi ere ypece concn Ac gn oa unde flge case lamin cle Digs emai inert ipl ‘jr de Sgr elas xt Forum dike pec igal-din ep — ss ae rere ey | asa Inet eso rp ajr den ey. Ades ese LEGENDA, eae pnd ppt mms aoergin ‘thing ca din mie O ane (inca plaee) ft prince pe ‘crengne Digna ‘Skopewpracten ce sional clder pon " cae 18 a me cen 0 spec Gh wen a. How PRUSISElee eee BP rane CLASIFICAREA FIINTELOR VII ie Incengis Monera Acs rep inde rani ilar prem cere fom Fine fone dvi aca ct pee Sooo depect De eenumites seingfics eae pes 0 ‘Anum din doa ‘cea in eo lames Prim partes mame tara dou oe pec Cie ost pecler one Spronimatne deve chink malt et neSocoperte Pasar (archaea) soondenect | | yee — | [ln mi emma fac, | | eee eeeeeenet reticle (Cooma) soma Onda tm popes Ge * a [nia amir (Cmte Gane | Sxmtcncopere dram donb i ieee siege Fein ine (da) I ‘mee oop de psa Tea eres — sem= oe sites | Gea inna hen) ateteeeees a Phe alge verb Manel pot mi: cee ‘epi poe semige ‘toe ep capris ps 1000 eyet Poante cu on (angiopamaninal Mascia| ee ans aoe, — I oe copes | eb ore tees —_ animale. Exist mule mii de speci — I can [[ conor Coupe Case Darinonrers jos || sss mom Honocoranwowrs] | Sood ape Sea ‘Sion dpe I I or Dicovevoxare ] | (Crlopsit) (ero) oe ‘ualomeon) ‘ em || Sein iy mae C ore | Sater La ] (cuasa Guerorsina] tare | [Tieeccacr—] [GasGomer) [Excascomar] (Goya) (Gynnespemenl) | Zygmcou) fay (Come) ‘Asonpeee | Sem omer | Smt ff See Fp sere | 4 acnnnne coc ] Amin) Brae rage ie st deg Sa ab oy Rar pai Seri yee ont despa) Septet |saupele Joram dees ese 2 de online din i Pep sor Pin in pet spall con Emon pe Peer eu scHnsr oso Owe aamoderpecs | Peqteclorn (aera) (anaes ond pe \Chondsine)| ‘i dpe | Free aap (animaleca baru) | Manatee imac dep ingest ein Foc de mar se Laman Chan cope, [Balen dein Torna oak] [Nowe Gis) Bangeaie | [Cove Zooodespet | | 110000 de speci ewwoneae | nase om (Chilops) : ——— trope || 500. pen renee | | (Ceo demec | EEE Maree Dip) |_| Garona Qa] aiotees | | coma spr oom deme f Soe wen pe ine Sate am | Sore { ncxsaetence Si ——= [Wemcowen] crower | | STUREDIMI | | Pop cron Pane [reece] —_|otenin| | tras | Sin: rm et Lee canoe (enon Sa | Fae cre Semmens | : re] Fscorrremane] | srmstewne Bene od T Cop | | one ac) Smt” | [oscars @ranay ] | Secs | | aod pct Iesecre (ec lp 10000 vomit | [ome] [curone "| [ Casrmmtrne | [Furi Abie Lele or agin Gio) | |" Sete PY asa” | [Sateen | |Site, = oer eee? ode spelt a Pichi de Paduchi “Muste de pisces = Fi a Ee ces Salat x Invecrcncouds —Gricbatde Seopa Virscamronr | [iinvcnnga] [Vmmsenase] [Ux oes | [Soamananaa] | ae fines Tee Choatsy | | Atma | [exer | | Etc | || | Ble cree ie swconiegess_| | atmos | [Stes | | Sooatgee | | “Enger | | Fates a Ene Meet ee eons Gili” ge et Sonatiumore (es) | | “emp lacs kn Sipe Soot a ees Cee] ‘Gnonoare (Chora) 48.000 dep pel pin, Coco ge de aie drop Gace epi ainda ite bei am sie intron, Pate shigihyenc plea Come ‘Bian ee hp Bains Pein pig aadsiract Pai youre een il in Pe Resa os deren omroer ge sghie Fa oui coco de mat, Grp poms Nevdul hin dese | | Chee ca | Gime de pangs Tio (Cicero indir eae se lagi ama 0.00 dept ravoorone (Banh) | to dee Se cam ‘Gina (Cire) Tato de poet ‘Qechinn) Rs despect Cavern Cho) 1 Malone) 20000 de spec ‘Cana nao (Osa TRASATURILE FIINTELOR VII ‘Toare FINTELE Vit au trisituricomune:ele [RegmuLREPRODUCTIV. nk ima | cresc, se hranese, se inmultesc, consuma | energie i interactioneaza cu mediul a inconjurator. Majoritatea fiingelor vii au pus la | srecia Marunitarea Purlereun ax pure siesjar ql modelo de comportament =a | care asigura supraviequirea speciei ee Sgedmiat 8 VITEZA \\, Sour \ cence ‘Aex Lees S8 kav Pee ign Tscnalcuconla Semi (Cena pa nace ‘pine 170k J Sotten ter Cexmal pi pste.olmal (Cena piel psi pis ner Ste Sou Gindual amen Slo Cena pi necting Sry Patni hepa SOE SebmhCelmalepid 365k Cen rp ‘numer pedoante Pgs Genco Maem cee Nei Carma pi psi Cleat pid marr Pinguin Gene Mesa negre | |DURATA DE VIATA A PLANTELOR $I ANIMALELOR Table major aa ct de Sacre Provozoan | Gea les pal animale, Cie indi pei nic main Convers Pusey Axraonone Masccomani/ Fomkavegind (0730s) Mane coms Osan) 7 Pest Cara acta ‘imal (Sada oe Sn cles Aximest ase pt vom harm Tescnmier( Han) Tan Br i ‘Aigewclsocan Coma) Gehan) mS) asin Masarene a acm (tn). a en Oa) Ss Ga and enc ne sican Condr din Ani INFORMATIL DESPRE DURATA DE VIATA # Bgl ore in le cs ma Tang hig Cena bl ft gets | | erie ate 1 One mule ctl ang ur ih Sc mas | | Rect diese smc a arn St ce alli - | | cde in tank Pld 20 de | Sree de imp | Scie seetick am 916 ‘TEMPERATURI CORPORALE Dingeaa de ionic pera corpo li pen unger homeo oneal” PorcHt1oTERME (CU ,SANGE RECE") xe we sc 10 se ac ase wre ase wre os Reged gest INFORMATIDESPRE | HomroreRwe ‘TEMPERATURA (cu ysANGE CALD') © Tempera corpor sunt lh Oem? & DURATA GESTATIEI NECESARUL DE ENERGIE RITMUL CARDIAC | Doria get ees pevoads desing | | AL ANIMALELOR AL ANIMALELOR | “het eee it J Asad cuc Sewer perme Sra pape dee Groen nlp). ‘ aon atch reson || Annan ‘Ky NECESARI| ‘aft Ia0 inibfime de 100 Balena grt 9 Cele mailungi perioade = || NMA BS Sedmencerse” || | a de gestarie Satended 399 propia sine, Berea 5 MAMUFER DURATA MEDIE A ‘Veverta gr 386 ee ‘Omul 70 fens) || Pow 154 | perme el va se @ owt tele | sate mentne || | a Bake 13718 Eola ‘te sh Ba 500 te i eo Noss ease rae eo Kaine a — Gre | |___ re J Cele mai scurte perioade de gestae CAPACITATEA AUDITIVA NECESARUL DE ODIHNA | | Grsvapens) | | A ANUMITOR ANIMALE fn poe fom BNW | | recs snr mou in (He) ORF BESoMN DINERO 2 cine a ie ma mae ope de | “rE i InFrorMaqu Om ¥ : Saree Bow ito 1500 1 Cle de al se ota mone capsid Trays nce punto INEORMATU Kemcwigpedhandncecimcnms | || Deepepayy Inrorsapit DESPRE ODIHNA | Fe coe op spoape 1 rein cae, Devrce 3 pms nanrl pote dowd oop, © Gove a archi pe gnuncicare mane her dct wenn ae 1 Urchadepe ne fie se ade ‘ese sme dec ceaacngh cot ceo opal 917 RECORDURI ANIMALE si VEGETALE ReGNut VEGETAL gr CEL ANIMAL reprezinticele [By ayeTE CU INFLORESCENTA mai mari dou grupuri de vieguitoare. Aceste pagini cuprind deginatorii de recorduri ai lumii, de la cele mai mici si cele mai otrivitoare broagte la cei mai inalyi si mai masivi copaci. Vietuitoare ale aceleiasi specii difera ca marime, aga cA toate masuratorile sunt aproximative. Copact che a aplre acum a iat denned sin Chia, Acbere op cova pot pee 5400 de a (Cau wat tua conse; Un arbre oma odin Saki peior we | FRUNZE at Laem Linedegt * Crurerct Caer ee catcteplat de | | SeminTE |_| Stet ene cna pe a an pra 20 de ‘ea bbg og sade: O specie oct Un Simin decocodemer Capes pia mori CELE MAI OTRAVITOARE ANIMALE i Ace pot (sigan oh ne din Ameen jel i ein Aco ann ngs ach dai vena ne Fo. — 918 MAMIFERE (Cau wat ate anne: Balen albese Celi ug yi gaia iam, (Cet. mat atc mauarenrexesrav: Chica! san pgm, Dela capa coadh REPTILE $1 AMFIBIENI (Cea nat sans goin: Dragon de Komedo Ret ee pl 166 gid pm on Croco de aps (Cen. mar una gate: Araconda Langimer mee rch asc (Cesar scunr pan: arc fed "Aco ppm din nde de Ve Aneconda ifn pone ltr x vite de pra 9k PAIANJENI $1 INSECTE scene din Nous Guince eli de tS Seri Ame le poner cir Saeeaee | ANIMALE MARINE (Cet wat ate repr: Golo pe Legis retire poe meen ge Geekicher Oke R poms ange LS (cut. mat mic cxustacey: Pre deat Alon Aco PASARI edie Malacca (Cea wat sacs pasins Cobain, Acca pate cbenest dees pe sar dn cnt pi 165g po ANIMALE PE CALE DE DISPARITIE De 1a iNCEPUTUL vietii pe Pamant, multe specii de plante si animale au pietit, mai ales din cauza interventiilor umane. Astizi, principalele ameningari PLANTE PE CALE DE DISPARITIE ees xine etd 9 dopa re pea la adresa faunei sunt distrugerea ce coe habitatului, vanatoarea, colectionarea mic(SUA) Zefa Desastral si poluarea. Multe specii de plante si | O™*= PF Chap Mes) Phmpetion: ‘ktgustmores. animale sunt acum protejate prin lege. DEZASTRE ECOLOGICE Rodd Sora) Pare cinoma (Af Ee) Steno ‘Winds a lc Tae) Drage an op go (ue Care Maes). Somiomae gecesi, sm Buk ANIMALE PE CALE De DisPanuTIE ‘lp Bry (Ur Fs) Showa (tales Maky} dines Cale (Petine) Tey Cage he Selly Mare Beni m0 Dawuaine ontpxvrTé (Locaris) Denustne grapinick Ser Sar (Cala Oman ‘kecmbae 972115000 ue alba (Oceanl Ana) aleve ct Cure 3 mie Loe Dirac pore ere (America de Nord) eds (Chia) Test marin Kemp Re (Mex) franc (Ade ud) INFORMATULDESPRE MEDIU # Seetimes cl nui 20 den lard gine Aland (pus Nous Gols) Onis alxndhar Gomme caiman Tih meat prone deloe Ml ia Tit ode Fuck pena cranes fare eect popiec | + Pople ca doc nse elle pl pon Balen aba | | PApuRr CARE SE MICSOREAZA ORGANIZATII ECOLOGICE | seh tn pe pec ape pe eel pee fled coop inne mete aed a Sus Garth Se | | = On: sTHNTE UNIVERSUL UNIveRsUL CuNoscuT DATEDESPRESOARE. DATE DESPRE LUNA contine nenumirate milioane egies ydestde: Depe | TESS TGR FS a Pamént, se pare ci stelele | * Dyzntistrinie veg Deen aid imi se formeazi diferite forme pe | + Toma seraronccmt 3 Mans pmwcme 23 cer, Aceste forme sunt Enpenanempaserssarc * al cunoscute sub numele de | * Series bmtiiede Mower tee Sone constelapii, De lao luna la | + Ms (ininst--sa0s6 | alta, pe misuri ce Pamancul orbiteaza in jurul Soarelui, i se pot vedea constelarii diferite. Ginietaapnd Consreapiiue Consteapmte Sede din paper ‘meget dein Thelen de Pelt de to dor mat Voge af Se mer dat land peet Naa ‘are ‘posed sedepe ln sedge murcbesd “or Reine de Bana rePoede Frm al Tree per, Xe Cnn emt 20 ap Ve sanilede Ch Ma aNd Cc Sep Sod 38 Magne 2 Tes 3D! Vs “which eS Origa 0 Cape 1 esc ce HC 5 Sages 6 Leb 7 Andromeda [Noni 23 Visi 24 Orion 25 Gement_Phoent F2 Scopora 13 Vinod 39 ecu 4 Banat Cons $n ee 1a Lomi 2 Cince Mi D6 Fhe U4 Pepl Anu 13 Cpr 6 Mroxopel_ 42 Lapel ch Tage WCaia ste Otucne Me Neuter Reus fond 21 SpudedS ead Pad $8 BOR 1? Spl 8 Coane Boras 2sClmloel te Roeiede Aur? Povo S0Scupon PLANETELE INTERIOARE PLANETELE EXTERIOARE Pegnere Mercer | Viwus | piaixr | Manse | Junrrax | Serunw | Uranus Nevrow | Provo —— @ 2 @e @@e@ece puss nghete Decorpagicascees DA 1082 96 yl 279 TRS | iar 1 er 34 [PS MILIONNE RM + + — 4 a vasos [arse ferme [moon | rouse [suas | ose | ame maruonone | 77a irae | Ss26oe | esos [staan | scans | ota kan | 28a Torus sreasax | se 28 Pore Wor ror, on, ale, cemmuanoma, | ise Ther SSmimee | Orie | Wimimte | Trine — | Soe Thartaroane — L@—are | 307 wo rc ave | are incon ee ae Masa (rAmANTUL=1)_ baal aid = ae = sco Dassen ae ss ae 38 1 0 i aaa ou sruNTe PAMANTUL PesTE 70% DIN SUPRAFATA Pamancului este acoperiti cu apa. Deasupra nivelului mari, uscatul este alcituit din sapte mase de pamant, numite continence, Pimancul se afla in continua schimbare, atit deasupra cit si in adancimea supraferei, Majoritatea cutremurelor sunt produse de miscari ale plicilor tectonice uriase din scoarga terestra. CELE MAI iNALTE $I CELE MAI JOASE PUNCTE DIN LUME. Cowrivenr Cru Marinatr ——INALTIMEA CEL Maryosruncr — ApANcnsea ae ane 2a MacaMons 400 ‘ica Kinane 95 Depresnes Quien 133 Ames deNol Dena (Mune Kinley) 6194 Vales Mog 46 | Aime de Sed Aconegue £96) Penis alder ‘0 | Ararcice Maal Vion S10 Grosse Henley 2538 | erp Ee Sas Nowe Cape 2 ‘Ausra ManleKowinske 3338 Calin is Maal: 8481 m || Cet mai inalgi mong || Cetera in ame se 8 on ial rant dane Tiber, Chia ‘nbconieea indian RZS6IIm——Kandening bates 8511 m CELE MAT LUNGI FLUVII CELE MAI MARI LACURI $I MARI DE PE USCAT Locatizant SUPRAFATA Iv KM? es Coie ro roan | | Nowe Lonone sie Crasen fae | [seine Local ron Cinssu Nicasic) 609s CLM sn BES | | Amon Amesa dS) 6500 eal Ts tics Siar || Yngoe sy 300 {ea Ba Ste Soe || Misi Mian Me rl Aaa Suimo | | :RedRosk(sua)”” oxo ‘enmey Angas “lng (a) Cade Ug Norra, 800 Dare Despre PAMANT (Diaet:12756m a Teun, 2213 pal Vine: mila dea Ding i dear 150 one (oda: 5854 made de eden dete esipesis 2928 TK 1 Timpal nee pnt route 363.26 le (eVice de roi: 2938 ks 922 DESERTURI (Cour at ARE DESERTURI —SUPRAPATA DR Ss) 9.098000 Degeral Aabet() ‘oo. obi (aa 040000 Nat (A) Sooo ‘Mare doer arn (Asal) Ano hiss SUAY son Til Maan (A) sano eK (8) sion ager Namib (A) sion ‘har aon eye Saar OCEANE §1 MARI “bel demain cone cele maa cen ale Nowe surat xa? ccna Pasi 165241000 (Oceana Adami 1500000 (Oceanian rsase ‘Ocean Ate 1.600 Me Abit $464000 uc Chine Sad | Nts Cetcor ae Being Tame ore Cascade ‘Angel (Coal Inger) din Vee A eto pm a aca dng, Vice 79 Cacade Tg, Bede Su 948 CUTREMURELE Ei dow sce difote pnts mires _curemndr s Ries Rfeepencqpecuc ope heen he le pesa rene Icke pcge Scomogra impure Macsrunnves — Externpronamis | 5 225 Powe singe de amen 3 3 Poarecamuyoare pate | é Dect ; Coomamipeh | 3 SUK 1988 ConDITII METEO EXTREME Cex at yoasd rpeeanrunds 192°C ke Vowok AMAL RIDICATA TEMPERATURA LA UMBRK:S7.°C, a 2461 ram dung unepvonde de ai a Chern li ai cae mei e335 le pl 42.127 deere de marta Boe (Cat at view Loe: Deer tsa in Cie lout spray dca inp anae Tango din Chia in 176 Ace pad poser Ric aprge 2 Page dps cura San Franco, sTUNTE Scara Mercalli (modificat’) nt acts dela un Ice Epecre pronaaite | Nace red oament ia ce grat de Eve sm de oameni iain ep, Sime pinche ne cole crates hima Gye sie Copa tem renee nin pear Ca lect. Srp eg spc. icra enti Uno al ple Ameri acts dean Set ele Fae ooh Pina se dlc i mau Line dee Dec tl Sn shine co dep Scimograf italian (Cet wat eat 10: Dill ip : Mane Rainir, SUA. de a ci 31.102 mam dep temper medic anual de 109°C eye Atacama Chile Mande Wishing, SUA, a 12 pee 1984 ral, Ut Pah SCARA BEAUFORT Scar Senor mor vine ito Acta oe lol pre ee oa i ea are frre prghene matne Af e ‘Eames banc Se Pct emf Fonts puseaienta depot 9 dec ‘VULCANI Cele mai mati erupsii vuleanice Locate Dara Viertne Lik and tm 2000 | | Mian fe u 3000 Tambor indonesin IS 92000 Kr Somara/foe 8336380 Monae ae Nordns 19024000 Newel Ras, Calonbia 1985 22940 Mari vulcani activi Num Isierine Aexure Monk tHe 258 1998 aap Now 26 199 Klachonot Sin 85D 201 Npmungin,Conge 3053 Tiguan Eeador $023, Fosge Guacmala 3763 Scneradoncsa 367% Sapwprtoap an: | Naren Soufricre, Monserrat 915 2002 stunt TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELO! ‘TABELUL PERIODIC clasifica elementele chimice in funcgie de numsrul atomic si de proprictatile chimice. Acest tabel plaseazi elementele in coloane verticale, numite grupe si in siruri orizontale, numite perioade. Elementele cu proprietagi chimice aseminitoare se regisesc pe aceeasi CaTEGoRH DE ELEMENTE LEGENDA [Dh Mee seine Mele deaneie coloana. Nera seca eles Se Toa) (Se iol ect | crete ae a ne [vee | f ae | ae 12 2431 t— - er etic 7 ee Mele de porramii Mg Sine, ae . .CLh6T hr ‘ceafeemaimormatan {19 291 |{30 soar] (21 s4oe ||22 aren ||a9 sooe| a4 sia ||as sane | 26 ssas| a7 saan skee K || Ca || Sc || Ti || V || Cr ||Mn || Fe || Co ve oon || cabin | | scan || trans || vanatin || Crom || Mangan ipa Cabal 37 8547) | 38 8762 39 88.91 40 91.22 | 41 92.91) 42 :9594 43-98) 44 101.07 45 102.91) Rb || Sr || Y || Zr || Nb |) Mo || Tc || Ru ||'Rh Rubin ‘Serongiu Yeriu | Zirconia ‘Niobian Molibden || Techneyiu Rutenin “isin pame Hence (ees Lao LL Leterme (55 3201 | | 56 13733| [57 sansil 72 19| [73 1so9s|| 74 usaas||rs 1ac21) [76 1902] 77 192 faire mmm | Cy || Ba || La || HE || Ta || W || Re || Os || Ir Pool ceil Cosi Baru Lanta Hain Tantal Weliam | Renin Osmiu |i = w25| | 09 22603] 104 261 106 246 [107 266| 108 267 ||09 2 Samat Fr Ra Rh | Sg Bh Hs Me a | Fanci Radia Rushey | leases) (iliac! Hana | | ime tdias cu cupita, 7 - ' [PoNcieberieneme/romme| 4 [*t"|/? 7] [¢ mero wl mas oo 'UNCTE DE FIERBERE/TOPIRE a i [&} Pr Nd Pm Sm Eu Gd om tc me Cos 4 | came |i || omc |] root || Soe || are | [eat Co EE a i TTT a Rha tlaccend lal Sng Meese remumeremmnhen peer ee | $2000 deant Capel ‘Descoperitn 81, se eegea rar mae een @ 1.000 2000 3.000 4,000 5.000 000 individal sain alia od yume iodur, sunt fobs L-* 924 ale meta presi sTuNTE DENUMIREA ELEMENTELOR a ELEMENTE Fane ton pa oa. DIN ANTICHITATE Niel me denen de dicing Denise | enon no ees = eee arms na pr dance fem or Gas ica pe aoe 57 Fusenr/siunot Cuvier sens Tiina Te pac ble ss io fwenmaca ntl pnd en a Tin cere Agon(n) yer cs Secreta dvaile find Tha ae Asan (Ae) ‘ss Tat tlnereactve G 00 tn) Fs oon - gm ce OO Bom (Be) a Misr fe mie Pay rd a fe hb Digests) Dupre Gendecbyne | mt gee Raf oes | 7 ie eee Tilepn th) ipbegen mc ied pt fie | Mewes HLH Nowe) irm pc teint rate Fer Paple”——Ador dais | oe ee a | as ol mide” B “ 15 16 eae Metalele de erage ete desrnee Formea see wl tab petd Accs sont al pug eae ce tae alin ane indo au pane de rey de eee ae inal flit dees ras Ni Cu nu | ea " = 79 19697|| 90 20039 Poo Au Hg Subseie metalelor tanztionale neal tnngale sine alec in de acne Ural enon mc ince rs actin Reso maces combunl opal ran 25, Guuraw Grom Gaurav ‘en de waneadinet dit ectrmeent o 15893) 6 162.5 67 1H] 68 Ee ce 168.93, | 70 ete ‘Th 17497 Th Dy Ho Er md OD || eee (eee (ts DATE DESPRE ELEMENTE eAacsina wcol ma ar doweat imide pe Fomine Cel mal melo i fel stenpertr came oom ee cel ma dens cnc ioe cll pga dene mene SNimiceid eon ane el ma de nice Scene din univers Fou onal omnes wnt ace din ip ccten eign emer enlecon {al Inpren, ace nc meme compan 9% ‘domes toporl pops (VID Toe sane Cra ge rei onl Star Seoara terest (Csi mae pare a scout eet orkid dncrign pan falcons inves seiip (ecddeaa) Argidessne | ems din cng eigen, Sombie aumina es ince mat monet covet, 358 oe 8% ale dont ‘abc Guay Gruso ELEMENTE PRODUSE ARTIFICIAL Funwexr AN Ropero | Tinga 1987-—C. er Sag aU) ice Tio Dik Canon ea SU) Njunio 1940. EAL Senin & Baton (UA) Felons’ 1980 GSabo aa (SUR) Geum Tout Gr Sao fea (SUR) fmwice 1043. G- Sabogal (SUN) Framers 1945. JA Mary ap SUA) Raisin 1989. $6 hompon (SUR) Chis 1990 $.6-Thempon a8) Envciniu 1952. AGH a GUA) = 1553 A.Ghione & as SUN) Nani 1958. ACGhonn 6 a SUAIUSSRD Not 1558 A.Ghione & as SUATUSSR) mena 1961 Gho a SUNUSSR) Rebevonis 1964 6. aww (USO Date Vet 8 Gh SUA) Storge 1904 A Chun SUA, Feo (USSR) i tare. Munscbay (Germano) Neweio at Ambon (ma) ne 198k Ambre (man 925 sunt MATEMATICA SISTEMUL MaTeMaTIca EsTE studiul numerelor, formei si empire BINAR cantititilor. Aritmetica este baza matematicii; (poncce sun echdiamee fh de cena, | Seal necimal bast pe ‘10 Delage ‘open malig deen Sehr a pei is maegl da reese sank ‘andl vad wordt de aceasta are la bazi adunarea, sciderea, impartirea si RESSUSVAE NESS a, mete i ful lint Se domeeg oisee inmulfirea. Geometria este studiul inilor, dew dame sc formelor ji unghiurilor. Seamer on tne NUMERE PRIME, ‘ine soar noerorce | (2) Ca) IE) Stele Sipe | GG) fb) a mi rin pos 8 impi = oeen Hees Doog ooo Goon of Onoe of Conn of Oooo of aoo8 boos cacrdoa eel ny a De ‘empl 13 te un ue ps Noa est manic ris pose 8 inp eracla 3.09 ya 2 3 os 7 i oo 7 © So 8 16 @ 3 Sa @ 7 ano B® 97 or 103,107 m9 37h Jurlcec Sete 0 ie” dan ‘ce frat din do FORME PLANE $I iN SPATIU ‘Triunghiul ‘hianghi chem angie en siughican | Figuri in spariu Eeeeetnem etnies | Reet Teteaiciaerae seo lc pin J sit Ae — meter Z . cates cianptxincs SGP Emomrpnce ae /\— == A pda = Nemes \ tienda \ a injec 7 acu ple. / lind cop een gi chal gh Last se pices pas res fie ere Roane a Sntooe pea Eesileee (7 SEE | CD) marin < ira (ff site | OY ae L Sede fete Bonin aa ma é os tes = rn cr As werariatpa SEF 7 wie sumpic© ———_rnidapteniceun Parallograms un ne tena Drepranghi wn pater — alae 2s mpi ‘rear Sees SS] eters | sentpmamtmadegeh ea. tein =e | zoicee! Seatac Sp ey ‘aie cere can = Tee eee cower Spline ne ‘Unghiuri si fege Upland pt ° St @= Nowe Nios Usouiva Nuin Neos Unowwn Fos Cee ree tien base Tg 3 me ent iG ee ee ee Sere tor 3m Oe on pk Hgape 5 8 Diktgon 12 cons ee Fe ake hte Eig Se fit deal 26 srr UNITATI pe MASURA $1 GREUTATI EXISTA DOUA sisteme de ‘misuri majore: cel metric CELE 7 UNITATI ALE SISTEMULUI INTERNATIONAL | PREFIXE DE MULTIPLI | een iteneee | Passe Expurey Sexe sicel imperial. Desi uncle | po paewijemtadsesemiverains | | (00000) fri, precum Starele Unice | Stina Clennam” | | a inci maifolosese vechiul | Snzmgrmcsr™Prvsewmemrsime” | | ets) |" hd i sistem imperial, oamenii de | Cer orae sino | |G? es that stiingi din majoritatea Lange New = ow Perea Howto farilordin lume folosesc | [2 am see) segmers Sn 1 sistemul metric. ——— i ee Iicoseand_©onune10* = a s ceccendh nde 0? UNITATI DE MASURA Lungime Suprafaga Masa Volum Meza Meznic | Mernic Marae | dic ma dine pt) | teamie Tl () | LAS cn) torn (MME locmincrnpcsm) =r00mm2 | 1Ebpsndg) 20004 | Leentmeoweab fom) = 100 mn eles am) = 1.000 Mt hear(ha) indo? | APERIAL me tee S106 = {sme poe (kn?) = Lemon | a) oe Ti) Inransat tom Vso Gn) pert) = 12in ARN chpa Gi) Tain) por pe) Laat) Ipempien(e) =a tpl) vai Fister 2 oc fas on) me Tiatoye 1 pes UR Ge 20 1 pes Tetons TBie UK ga) ape TABELE DE CONVERSIE Conversia unit Prxrnu a Iv ermic Mie ioe Pesraw a Isnwentat Ns Fie Nore Mie Me Fong Mon Raton loner le tice nv ia unit lor de lungime yr de suprafagst Iwueqrrtcv Pextaw a Iv aeraic ao Unc “ ao ie pime 16093 Hndedncghe Kiam Toe to oawuprttce: Peru s ly weraic 0936 Kilograme Lite ics legume Stone ows ‘pone Mes on Maru de wm yard ‘Convers Prerau s Iwaermc: —Iewurqricu: | Peraua Is mermi | iSrae Sarin ase eee * menial) Xr pata Meu pan Yad Mer cbt hes Hesse Us ide Cume Ale pee Komcpiemp 259 Pave UR Tt Prsrau a Irena revs | Sane UK = PeGomanernc *™ Pernu a nena: Seciparst Pes pre TE act Mestpin een ‘aie nc ide Hawe x er Peter pi Mile pice Mc Modest Te tea Pe Uk Close UK Conversia unitigilor de masi Iauryericu 2a3405 tore ter oho ss mi) 24819 sess autre: finsse L358 meus Conversia temperaturii Pai 9 inmate pores anafone neha (Xana eee | 10 4 263 | 27 LUMEA INTERNATIONAL SCENA POLITICA INEORMATI DESPRE STATE MAPAMONDUL ESTE IMPARTIT in 193 de state independente. +. ma mar at din eo ees a Linia care separa o fara de alta se numeste granigi. Granigele aaa ee disputate sunt marcate pe hart’ cu o linie intrerupta. OCEA ue ATLANTIC [LUMEA INTERNATIONALA Fusurile orare ‘Mapamondul este impargie in 24 de fasurt orate cite unal pene fecare ora zl ‘Ceasuile din fiecarefus sunt porrivite dup’ o ali ori. De exempla, cind este miezul zl la Greenwich, Anglia, este ora 22 la Sydney, Australia, cur “Timp slr mia ‘ObreraarllGreeich (Gren Mean Time GT) sete inal ner Greenwich Anglia In ec is orcas pie in angie deloalenc versa or de Gren ‘Naren exact te ose iusows oad de GFE Liniaiternatonali de ‘schimbare a dati niece ts longline nt sie tena pe pei: prt Merdand (ine cen Tongs) vena abl dela an poll Lis inenponal de hind ch ope medal de 16 Arun cand te tenet acne ie deat et esc a Emus vented en cv finest cir \~sala em OCEANUL ATLANTIC 929, LUMEA INTERNATIONALA -POPULATIA LUMI La iNCEPUTUL SEC. XVI, populatia mondiala era de aproximativ 435 milioane. In zilele noastre, ea a ajuns la peste 6,5 miliarde, cu un milion de copii nascugi in fiecare an. Cresterea rapid’ a populagici, inregistrara incepand cu anul 1800, se datoreaza in principal _ progreselor din industria alimentara si medicina. in PopuLaTIA URBANA Lancet coal XX dou 10% din popula mona lca none Freel sue Te Sani de dst inset) ZoNA.URBANA PoPotariE multe zone de pe glob, cresterea rapid a populagici | Esq seh cauzeazi probleme grave, cum ar fi penuriadehrani Se, BA Sons susan siorasele supraaglomerate. sor ‘asesom0 Popalaia lumi Numb carom Hara de mio at nicl poplin pincpae zone Ak pegbh Dine scoees Ch ‘eee da poplg mona. 1 din pop Cont ‘es.000.000 Tokina asian popula . todas ~ 9% dn poplaia mondial REFUGIATIL )PULATIE NUMEROASA || POPULATIE SCAZUTA, epucin ioc mie deomrian | | Tana Poronaria Taxa roruiayia een fag Risa sc ames hin Lagoaonano ican 2s tnt {oso too aa 10300 Sipe cae inne 14000000 Palas bom Regia ive mond tedin 2002) | | Baia reqooa00 Sin eens 0% dein de Sad 268 — = wit po TT Nerd 48% soy | | RATELE DE FERTILITATE ( — Rocke de feria isa are { ae flere nea mrt op soe mcd S26 ‘tis a cb a wd — Iitefinie eig fg Hain Reads, 196 uss | | ath 930 STANDARDELE DE VIATA In uLrimoL sECoL, standardele de viagd s-au imbunacarie substantial. Ingrijrile medicale de mai buna calitate, chiar siin farile sirace, au dus la sciderea numarului de decese cauzate de foamete sau de anumite boli. Progresele medicale, alimentagia si educatia imbunatatite i-au ajutat pe oameni si duca o viaga mai lunga si mai sanitoasi. Cu toate acestea, riman inci multe probleme nerezolvate, mai op oa ales in firile sirace din Africa sau Asia. rer es = ] SPERANTA DE VIATA _ Locurrorr Sper de itp devia alactoror Ingees.in | | PER MEDIC eats de ig ema ic des ne Table air compar mea mamta ea mai idicata sperangi) Cea mai rdicat sperang Geamal ie spear | Cosme en ner Tana Vansta | Tara, Vansta pe Locurross = be | | Ble 4 Thad Cea mai segura sperangi | Cea mai sciuti sperangi de viata (barbari) de viara (femei) = | Malawi ey | PRINCIPALELE CAUZE DE DECES = | | REZERVA DE HRANA INFORMA DESPRE DECESE INSTRUIREA ADULTILOR ewes pacieae Td Soul dips Sh Pala Reais APA POTABILA RESURSELE GLOBALE sunt extrase din api, aer sau sol. Unele surse de energic, cum este cea solar sau cea coliana, sunt | Elecricitatea Cirbunele COMBUSTIBILI FOSILI regenerabile. Altele, precum petrolul sau cirbunele, | Ushi mi a en sunt neregenerabile gi, la un anumit moment, se vor |. as Tana owe | | termina, Pe misura ce populafia globului creste,

    You might also like