Copyright © Au sie’ Cus Titlui in limba postughezs © CODIGO Da INTELIGENCIA A Formagao de Mentes Brithantes ¢ a Busca da Exceléncia Emocional e Profissional Copyright 2008 by Auguste Jorge Cary Copy Wi © 2012 EDIT URA FOR VOL beserierea CHP 4 tablioweil Nationale a Romania CORY ALGESTOD Codul inteligent ISBN V78.0N6036 010-5 232.931 owe deeptutiie asupra versauni it inna roma aparan Editar Hor Vou Reprudtucerea integral sau paniala, sub orice forma, a texualui din aceast » renterNoi psitioterapcutit st psihiatnii, tolosim diferite tehnici in Junctie de teoria pe care 0 insbratigim, $i, practic, daci un pacient sia rezoivitt cu sucees conflict, inseanina ci a descifrat codul eu- iui ca administrator psite - sau, eel pujin, a construit ferestre parse tele sau a reeditai feresivele traumatice, Studierea acestor fesiomene ne sjuca si intelegem din ce cauea homo sapiens este homo paradoxal’, caci. pe de 0 parte, peartd nichole, discrimincaza yi ucide - gi, ia acelasi timp, cultiva flor, arte si plange de durerea ceiorkalti, Cei care mu au ferestre p:vatele in cantitate yi de calitate semnificative pot, inteua anumit moment, si fie delicaii iar in altul, violen{i, intro anumita situatie pot fi siguri pe ei tar in alia, foarte slabi Ma intristeaza faptul ca, in ultimii o sat de ani, psihiatria gi psihologia au investit un mise efort in tratamentul tulburdrilor poilice ~ dar foarte putin in prevenirea acestora Cui puiem sa prevenim conflictele psihice si sociale dact cul nostru e un administrator intelectual timid? Cum putem sa dam un soc de luciditate mingii noastre daca nu folosim arta intrebaii si a unalized critice? Din nefericite, devenim specialisti in aadministra umea in care trim si nu lumed care suntem, Ne-am transformat intro soctetate bolnsvé, care formeaza oameni bolnavi. Fiimul subconstientului Ami viadl. in timp ce am abordat construirea ferestrelor paraicle sanatoase si frontaliere, cl exist zone de conflict, iar acum Uebuie sd injelegem ca administrarea psihica trece si prin eeeditarea acestor sone Orice reatizator filmeaza timp de sute de ore, reeditand apoi scenele pentru a face un ling metraj, de doud sau mai multe ore. Keeditarea filmutui din subconstient nu consta in a tia scene, nici ita sterge Imagini, clin a inser noi texte, in contextele existente ~ side noi mesaje, in zonele de conflict Se sdul sntetigenter Sublinies ca, ori de cite ori e necesar, trebuie sit se fac pana {a sfarsit un tratament psifiatric sau psihotcrapeutic, fa wana sau vreun sentiment de vinovatie, Din nefericire, din cawza cost rilor financiare ridicate ale acestuia, nu iatotdeauna esie accesibil in primul rand, dupa multi ani de experieata clinica, suit convins ci nu © posibil sa reeditam toate traumele si contlicwele aflate in miile de ferestre killers sau in zonele de conflict ale tree tului. Este mai usor de construit aceste zone, decdi ne-am imawitat tufivient sa stim ed arhivarea experienjelor se face automat. In fiecare zi arhivam mii de experiente sanditouse - si, wne- ori, nesinatoase. Dupa nastere, acest proces se accelercazi Dis confortul leaganului, foamea nepotolita kt ora poirivita si colicile intestinale constituie surse de stres, in multe cazuri, nu se wjusige la formarea de ferestre killers cu conflicte blocante ~ dar cle Sut zone de tensiune, care confin traume. Impreuna cu estrea yene- ticd, calitatea gi cantitatea acestor zone de tensiune ne vor defini caracteristicile de personalitate, gradul de timiditate. siguranta, vesclia, iritabilitatea si ereativitatea, Scoarta cerebral are milioane de ferestre. cu miliarde de experiente arhivate, inca din zorii vietii intrauterine. Nu stim unde se afla ferestrele maladive, nici cate sunt. Putem doar si detecuins prin sistemul nostra senzorial, comportamentele maludive ~ si, chiar si asta, cu limite in al doitea rand, daca nu e posibila reeditarea intregului film al inconstientului, trebuie sa reeditam cel putin zoncle de con flict care influenteaza cel mai mult imbolnavirea psihica, ferestrete killers, principala cauza a fluctuatiei emotionale, a dispozitiei depresive, a angoaselor si tobiilor. Pentru aceasta, trebuie sa actiondim direct in focarul de tens: une, in momentul in care fereastra killer e deschisa, in epicentrul Crizei. Yotusi, se cuvine si mengionez ca avest procedeu e diferit de constructia de feresire paralele, Exact in momenta in care apare, 85 ee aaadia 20m de caitlict deschisa. o reactie fobica scat 0 intagine mental distructiva, cul (ebuie sd actioneze rapid. sa analizeze gi sa evalu- examineze, in fine, sa bombardeze cu inteligenta aceasta zona de conflict, cu acele exe critic i intrebari pe care le-am propus in eazul mesei rotunde x eului in felul acesta, masa rotunda, realizatd in afara crizei, con: struieste ferestre paralele ~ far in timpul crizei, reediveaz: indtoasil. Cel mati important lucru in acest procedeu este ere- area a ceca ce mumeste platforma de ferestre sdnatoas plaiforma trebuie si fie suficient de extins psihice si sociale, pentru a trai cu demnitate. In sens figurat, inconstientul seamana cu o metropolé com plexa, cu numeroase cartiere, strizi, bulevarde si piete. Subconst: entul bolnay seamana cu un oras cu strazi pline de gropi, prost ilu minate, cu supermarketuri jefuite si teatre pusti Putem trage de aici o invatatura important, O person care a fost tinta unor abuzuri sexuale, privatiuni, pierderi, violente soci ale, care a fost vietima de razboi, de atacuri teroriste- nu trebuie si curete intreg orasul psihicului sau, ca sa] facd locuibil, Altfel, viata arficu totul nedreapta fata de acea persoana, care probabil ci nu ar reusi sa se elibereze niciodata de toate zonele sale traumatice si nici nu siar putea exercita vreodatd drepeul de a fi fericta, libera si lipsita de grij E posibil sa supraviejuiasca daca se curata un cartier impor- tant, chiar daci mai exist unele spatii maladive, care provoaca Scurte recaderi, precum stari de tristee, anxietate si temeri. Nimeni nu trebuie sa fie pe deplin snatos, in toate zonele subconstientului sau, pentru a fi vesel, lucid si productiv, Asta, si pentru ca, de fapt, nu existd nici macar un singur om pe deplin sinatos ~ nici macarcel mai ilustru psihiatru, Observati c@ exist multi oameni productivi, desi sunt obsesivi, nesiguri si sufera de claustrofobie. fereastra a Aceasta vonditii ca sa ne ofe1 - Catal intesigentei Marele oras psihic nu e perfect, dar putem consteui cartiere foarte placute. Un director executiy webuie sd constrniasca un cartier agreabil - cu toate ca are o viata agitata gi si investeasea in visele sale, intrucat, altfel va avea o viata foarte grea Cand iniram in cartiere psihice .jefuite*, cind avem recaderi nu trebuie si ne pedepsim, nu trebuie sa renuntam, sa ne lasiam con trolati de sentimentul de vinovatie si sa credem ca s-au intors con flictele in toatd plenitudinea lor. Pentru ci nu se cunoaste modul de {unctionare a mintii si procesul formarii de ferestre paralele si al re editarii inconstientului, recdiderile, de exemplu, folosirea de div- suri, depresia, fobia sociaki, atacurile de panica, se transforma int tun dezastru pentru pacienti sii duc fa disperare pe unii werapeutl Recaderile ar trebui sd fie privite ca un prilej pretios peau Teconstruire, nu pentru auto pedepsire, pentru reeditarea zonelor de conflict care nau fost niciodati curajate. Ma refer la reciderile spontane, care apar la persoane implicate in acjiunea de admin strare a psihicului lor si in modificarea propriei povesti a viet Avarie psihica intr-un avion Acum cateva saptamani ma consultat un mare proprietar de firma, E un om lucid, intreprinzator, generos, dar se simea limitat pentru cd incepuse sai fie frica sd mearga cu avionul. Cu doi ani in rma avusese o criza intrun Boeing. A simtit c@ avea si moar, iti mma a inceput sii vibreze, iar plamanii péreau si nu mai primeasca ser. Au fost cele mai cumplite momente din viata lui, dupa cum descria episodul. A chemat stewardesa si comisarul de bord, dar nu sat simpit mai bine. Voia ca avionul si aterizeze, dar asta nu era po sibil. Mai bine de o ord a fost intro stare de disperare, pana cau a ‘terizat avionul. A avut o criza atipici de panied, De atunci, n-a uni cilatorit cu avionul. Dar era nevoit so faca in continuare, pentru x si putea conduce afacerite. Cum trebuia si procedeze, pentru a it vinge aceasta zona de conflict? Era capabil sa infrunte oric mi i ECT CLEA ui iia it tanitaputin ipoteza de a trai din now aceeasi drama. A facut doua de afaceri cu mayina, parcurgind peste patru mii de kilometri in figcare dintre ele, aumai ca sa nu mearga cu avionul. Aw incercat sed ajute dileriti medi¢i si prieteni, dar fara succes. Intro zi, pe cind se afla in virita la un prieien care avea o avioneta. a fost anungat ci tvebuia si se intoarca rapid acasa, Prieienul ka ureat in avionul su Cand au fost actionate motwarele acestuia. .motorul” ferestrei killer ‘lost siel actionat, generand un vartej emotional incontrolabil. N- reusit sieyi duca la bun sfirsit cilatoria consultat. tam explicat cum trebuia sa desc codul administrairi psihice de catre eul sau, cum trebuia si fact masa rotunda sisi reediteze matricele inconstientului. Chiir in acceast zi 1 a inceput sit dea un soe filozofic si psihologic inti sale gia recurs {a arta intrebatrii sia analizei critice, N-am mai avut ocazia sa vad, dar pentru el a fost de ajuns © consultatie ca si-girescrie istoria Dupa cincisprezece zile a facut o eakitorie internationala. $i in timpul acelui zbor a fost testat. La ducere, avionul a sulevit 0 ave rie. Elaavuto mici recidere, dar a durat doar citeva minute. A pro- fitat de ocazie, ca sa reediteze matricele inconstientului sis ince- teze si mai fle marioneta fantasmelor care sakisluiau in subconsti centul stu, Dupa aceasta cilatorie, Lam revizut in cabinetul meu: se simea ferict si sigur de sine, isi recuperase bucuria de a wa. Se afla inieun proces horarat de depasire a problemei Marele paradox: igiena fizica versus igiena mentala Statisticile psihiatrice evidentiaza faptul ca, odata cu trecerea uimpului, creste probabilitatea de a dezvolta tulburari psihice. Con: tar celor sustinute de simtul comun, timpul in sine nu ne maturi: zear’, Acumularea de experiente dureroase ne face mai maturi, nue ‘mai daca invatam sa descifram codurile inteligentei, Daci nu le des- cifram, traiectoria spontana a unui om este, teoretic, urmatoatest Codul intel copilul va fi mai vesel si mai sindtos decat aunci cind va ti adoles: cent adolescentul va fi mai vesel si mai sanitos decal {i adult, iar adultul va fi mai vesel si mai sanatos de va fi batran, Comparsti-va nivelurile actuale de ves atunci cand vit atunei cand ie si de sponta aitate cu cele pe care le aveati in vremea ingenui a copilitiei Observati cA niste stimuli mici reuyeau sii ne readuica zum betul pe buze, grijile nu ne controkau, lume parea un orizont de bucurie care se cerea descoperit, Ia prezent suntem mai setios! ‘mai chibzuiti, mai nesatisteut, complicati si exigenti Poate ci niet cuceririle noastre nit ne mai incita. Daca un individ au face baie cateva zile, mirosul il dade ¢ Dacd nu se spall pe dinti dupa citeva mese, halen il va incrimnisl 4. Dar daca acumuleaza material putrezitin psihismul s va da seama? .Mirosul* nostew psihic ma fost antrenat seama de traumele invizibile, decit daca simptomele se se inetensi fied. Sunt persoane care se afla in pragul sinuciderii si nimeni nui imagineava drama in care traiese acestea. Sunt alli care se sisnt an goasati din cauza simpiomelor psihosomatice, dar cei care vad ui, cine igi si cea Fareori descifreaza cea ce imaginea nu arata, $i ce e mai grav ‘unc’ cu pietre fara pic de mila. Din nefericite, unii vor injelege drama unui conflict psihie abia atunci cand vor patrunde in vaile acestora. Sunt superficial pentru ci traiesc intro societate artificial, care nu descitreaza si ici nu exerseazd functiile cele mai importante ale inteligents Multe cupluri se distrug, pentru cd n-au avut niciodata capacitaten de a descifra amiiriciunile care n-au devenit sonore Multi profesori siau considerat elevii insuportabili, fra sf incercat vreodata si descifreze drama ce se ascundea in spateie comportamentelor for reprobabile. Baca nu invatam sa fim adm: histratori ai psihiculai yi s& descifram codul altruismului, al cars ‘mel, al intuitiei creative si al rezilientei, vom continua sa ne pedep- sim si sii pedepsim si pe ceilalti. 89 2 heananapeeennitamtaeantaaaaaPosibile coasecinte pentru cel care desciireaza codul eului, ca administrator al intelectului: 1. Isi pastreaza sanataica psihi 2. Devine, dea hingul timputui, tot mai calm si mai senia, 3. Are o orbita proprie, nu graviteara pe orbita yandurilor si ideitor perturbatoare si nici a avcidentelor sociale 4 Nate sckavul trecutului si nici al prezentului stu, in spe al celor spuse si gindite de altii despre el 5. Pretuieste mai mult calitatea vietii sale deceit aurul si argintal ial Posibile consecinte pentru cei care uu desvitres codul eului ca administrator al intelectutui: 1. Prezinta predispozitie pentru deavoltarea de depr boli asociate anxietagi 2. Dovedeste predispozitie pentru dezvoltarea unei persons fit irascibile. agitate si eu o insatisfactie croniea 3. Are senzatia ca ¢ foarte bolnay, din cauza simptomelor pst hosomatice de care sufera 4 Ave dificultati in a se darui si a avea incredere in oameni, caci teama de a fi deceptionat sau tradat il controleaza, 5. Are sansa de a trai urmatoarele paradoxuri: sa fie bogat sub aspect financiar, dar un amarat sub aspect psihic, s aiba cultura, dar sa fie un slab administrator de sine, jiside Descifrarea codului eului ca administrator al intelectului: exercitii 1 Plimbiri de cel putin zece minute inkauntrul vostru sau de cateva minute de mai multe ori pe ai, astfelincat si reali- ‘ati o mas rotunda zilnicd, cu temerile, nelinistle, grijile, angousele gi stilul de viatd nesanatos, oo a Cou inteligonte’ 2. infruntarea fiecarui gand negativ, prin arta analizei critic Sia intrebarii, in chiar momentul in care apare. ‘Trebuie sa Sandi, si reflectati, sa interogati si chiar s& va opuneti si Sa protestati impoiriva fiecarei idei perturbasoare sat sti- ‘mul stresant care survine si care, prin urmare, va va Sie foea bucuria silinistea interioara. 3. Formares deprinderii de a conserva simtul de spatiut seu de proprietate psihica. Nimeni nu poate invada acest sp {iu, fara permisiuaea voastrd 4 Intrebativa continuu: cine sunt, unde ma aflu, ce sunt, ce Yreau, ce rol joc ca fiinta umana si ca fiin(a social, 5. Ingrijirea psihicului, ca si cum ar fi cea mai important intreprindere a voastea, singura care nu poate da falimvnt. o iA’ doitea cod ad intedigentei Codud autoanadizei critice - eejGectarea @a conseciatele comportumentedor seodul auioanalizet critice esic codul celui care se autre NS hucaza, al celui eare isi cantaveste faptele, isi evalues wil comportamentele, se udapteaza, se autocorecteaza. retlecteaza asu ra reactiilor sale 9 face pr uupueri despre sine: Este cudul care ae face sa iesim din sfera 2 ilicirii, pena a umanului, este atitudinea matura a celui care isi anali weaza rolul ca fiiord uma untrain ster jalist sica cdr ator ins codul auto-analizci critice merge mult mai departe deca 14 Ca fit social, ca 9p © constiin{a superficiala a propriilor lipsuei si greseli, Pana gi un psihopat are aceasta constiinta, dar nu se sehimba, Este secret ce- fui care se gindeste la consecingele comportamentulai sau, al celui care ramane fidel constiinjei sale si isi eanalizeaza energia pentru asi transforma traiectoria Cel care descifreazat codul auto-analizei evitice se situeaza in timp. in spatiu si in stera existentiala, sina dour in linyp si spud Acestia sunt parametii teorici relativitagii. Stim cd viata ¢ foarte scurta, dar este extrem de luaga sub aspectnl comiteril de nedrep- Litt, a poticnelilor, a greselilor sia crearii de contlicte. Existé multi tineri, in toate socictitile, care au hotarat si eli mine codul auto-analizei critice din dictionarai lor existential si, in consecinta, nu gandesc inainte de a reactions, nici au se gndese la rezultatele faptelor lor. Nivelul de anxictate indus de socie atea de 1 inteligented consum nu a oferit uri climat placat pentru ca tincril sa mere si se interiorizeze si sisi estinda nivelurile de autounaliza ¢ iese, pentru ca respira, dar nu vibreaza in fata misterelor implicate de fenomenul existenjei. Cuplurile de indragostiti se vor distruge. daca nu descifreaza capacitatea de a gindi la consecintele faptclor lor. Directorii executivi gi sefii, in general, vor exclude munca in echipa, iar educatorii vor compromite formarea personalitatii copii lor sia elevilor lor, daci musi Lirgese viziunea asupra inpactuta psibiic al gesturilor lor Multi oameni straluciti vor avea un viitor lipsit de stalucire daca nu reflecteaza asupra propriilor fapte Comportamentele aoastre sunt seminte. ‘agile, dar vor putea rodi, fie imediat, fie in viitor. A reflecta tic, Tra Seminiele sunt mi cate, fi secin{ele comportamentelor noastre, constituie ava Care ne va permite sa construim un vitor sanatos bazat pe un prezent Sulu tar. Cine nitzuieste si descitreze codul autoanalizet critice trebuie si ia in considerare urmatoarele observati la cot 1 Cel care cheltuieste compulsiv in prezent. ar putea si sc simta angoasat. in viltor 2. Cel care crede ed succesut deprimat, cand va descoperi ci succesul e mai fer mai trecator dect isi imagineaz: 3. Cel care se ingroapa in diferite activi, creziind « tatea sa e de fier, ar putea fi surprins, atunci cand copul iu Vat intra in cokaps, 4 Cel care igi ia studitle in gluma, va fi surprins atunei cind va descoperi cau sa pregitit cum trebuie, pentru a trai intro societate care ii exclude pe cei ce se joacd cu viata 5. Cel care crede cd iubirea dureaza pentru totde: s¢ ingrijeste s-0 cultive - s-ar putea speria, atunci cand par au € elern. ar putea sii se sit si iin unit ~ Sin s (cnerul igi va pierde sentimentele sti va cere divortulAugusto ¢ Vorbe rostile pe un ion coborat, cu repercutare inalta Noi ii infhucnyim mult mai mult pe ceilalti prix eves ce expri un in mod spontan, decat prin ceea ce spunem into formi elabo- rata si gandita. Nu suntem constienti de faptul cd dispunem. in mi tea noastra, de cel mai grozav aparat de fotografiat: fenomenul IAM ~ Jnregistrare Automata a Memoriei. Acest fenomen fotograliaea sute de reactii spontane pe care le tansmitem in mod obisnuit si ahiveaza in mod pregnant tot ceed ce prezinta o mare inedrcatur’d emoiionald, De ce reproducem, in viata adult, comportameniele pe care Je-am dezaprobat cel mai nuult la parintii nostri, in copilarie” Pentru ci fe-am arhivat, in mod continuu si prelungit, Cum nu invatam s& dezvoltam un filtru psihic, am construit nenumarate ferestre tala. dive, din care sa tesut tapiseria personalitaqii noastre. Modul in care infruntim greutatile, suportim pierderile, ne comportim in fata adversitatilor yi reactionam la trecerea timpului sunt fotografiate de cei din jurul nostra, in special de copii si de adolescent Cel care se gandeste la consecintele gesturilor sale, stie ca ‘oamenii ne respect mai mult pentri imaginea pe care o construim in mintea lor, decit pentru cuvintele pe care le rostim, Imaginea psihicd determina gradul de admiratie care, la randul lui, ne deter- ‘mina impactul, Un tata care are o relatie excelentd cu copilul sau poate vorbi incet cu el, dar ecoul va fi intens, Va fi auzit. Un tata care are 0 relatie proastd cu copilul, care nu e admirat de acest, poate si sitipe, caci ecoul va fi slab. Atitudinea lui va genera o inva ‘une « intimitaqii, care va nelinigti, va deranja simu va educa. i Descifrarea codului si a strategiei sale Fiul meu nu ma iubeste, domnule doctor. Sumt c& mid pri veste doar ca pe un cont banear. Dacd as fi stirac, mar abandon, ne dul inteligemes ag insemna nimie pentru el.” Citi parinti au gandese asi despre Copiii lor? Exploatarea din partea celor din afard e grew de suporsat dar din partes celor dinauntra e aproape de nesuportai. De mute ori, Copii nu sunt vinovati pentru aceste comportamente nest toase, si nici parintii nar tebui sa se invinovateascd unul pe cel: Jalt. Un om care descifreaza codul auto-analizei critice nu se pliage din cauza trecutului, ci cautit mai degraba sisi consiruiasca viitortl Nu € usor si refaei o imagine in solurile inconstientuiui, ia special atunci cid aceasta este distorsionata, Dar ¢ posibil. i ve. cesar sa se utilizeze strategii pentru provocarea fenomenuiui {AM. Si in relatiile de cuplu, precum si intre colegii de servieiv. se xplica aacelasi principiu, Conform acestel strategii, vechtle comportamente trebuie reciclate, Un om devine mare in universul psiiie al ceioe dragi, numai atunci cdnd se face mai mic. Nu cereti niiciodata cuiva sa valiubeasca, Nu cereti niciodata cuiva sii va admire. lubirea, adi ratia, ca si respectul, se consteuiesc fara presiune, pe sulul de neinte cuit al libertatii, sunt codul imaginilor construite in feresireie cele mai intime ale inconstientutui, Acere sia implora sunt tehnici amilitoare, care functioneaza doar cinci minute, fubirea si admiratia dobandese profunvime. numai daca sunt spoutane - altfel, vom crea sclavi si nu oameni liberi, capabili sa ia howirivi Codul auto-anatizei critice ne obliga sd construim strategii pentru descifrares codului iubirii si al admiraiei. Cine vrea si descifreze, va trebui sa aplice urmédtoarele instrumente: J. Laudati intotdeauna, inainte de a critica sau ai araia culva 6 greseala, Cuccriti mai intai teritoriul emotiei si apoi pe cel al ratiunii. 2. incereati sa aveti reactii generoase si surprinzatoare 3. Vorbiti mai puiin si actionati mai mult, Faceti economie de argumeme.slug! capicte din viata Goantra. Poves: dig celriaiti despre tacrimaile pe cave le-ail vasad, despre utuirite pe Gare Kea tral Coperitii pe cel dagh iuterenagiv' de gastric bor, i Drebajed c¢ geeakali gu sl antatin a grips peauru el 6, Daca simitsid nevoia sa fil porlecti. sa agi odd commpalsiv 91 si aves intmidenina dreptaic, schinabativa ai wade pe cei drag aitudinea, cact acest tip de compartamecie distruge re ile, Puten castiga deabacerea, dar it vey Dani CoRviAS ca wigjoritites CUrecHiln® pe Cale be apiicam Tiel CUticd pe Copii Host, pe clevi, pe sou sii gf pe prieweni, ci aid de unvadae a iathaniLiyii gi aw ae deeriocoura imagined, € ii sar aven faptele nial degraba genereaca iui sent Oo maturiaare reali, AUiudinile noastee stunei cand mu ne git noasire in miniea celocialys Exist psildatvi, psibologi, avocaii, ie 1 La imp tpi divectori execty ivi sivaluedli dar care au sunt admiral de pscpeni lor copll Vor sa impuna respectal recurgand fa presiuni, predici, avertismeme si sfaturi obosiioure, Susi dau seat ca fenomenui LAM coastruieste, in universul psihic al copidior. o imagine lipsid de admirajic Frica sanaiousa Codtul ano-analizet eritice nu elimina wate iy intrueat stie ci exist’ frici inevitabile. Pare ciudal saliva cd enist, in teatrul psi, 0 fricd sindtoas. dar aceast evisté yl e necesard pentru conservarea viet. Absenta acestui ip de irica reprezinta cea mai bund cale pentru a devent autodisiructy. frica se transforma intro fobie sau intro tulburase psihic’, atunci cand veactia fobied ¢ disproportionata io eapert cu obivctul fobiek © persoana care ase cultura si competenta wtelectuald, pen wuasi exprima ideite, dar care isi blocheaza covreata si iueiditatea, atunci cand se alli in fata uned asistente priautoare, dovedeste 0 SN LENE TEC A AGA tN ORI tt ac iene liana anaainittenninienachiie imetigesites reactic dispropoationaci a raport cu gradul de amenitarc evercivat de obiectul Lita de care existd aversiune — in eazul cesta, uiediad in care se afla persouna Prin urmare, aceasta sulerd de o tulburire psihied, numit fovie social O femeie care intra itt panied in fata u controlul, are o reactie supradimensionata, in raport ca gradu de micniuare exercitat de obivctul fobici, Prin urmare, sulera de 0 tuiburare numiti fobie simpla. © persoana cireia ii este groaza de indlyime yi care ited in se upropie de baiconul casei, face tahicardie. su ferd de agitatie enoqionala si simte o atractie fatal pentru spatiul gol sufera deo tulburare numita acrefoble. in acclasi mod, cei care au o frica sufocanta de situatii voi. de provocdri viitoare, de examene, de ascensoare, de caitoria eu avi onul, de sofat, de mersul in locuri aglomerate si de afi containitiati de murdarie, sulera yi ei de tulburdri fobice, Toate aceste reactii sunt disproportionate in raport cu gradul de amenintare exereitat de obiectele care provoaca frica, Gradul de ameninjare este determinat de traume arhivate in zonele de conflict si aw de obiectul concret. Majoritates fobiaior nu le produce limite semuificative pita torilor, pentru ca se decianscaz numai atunci cand acestia se all in fata stimulilor care produc stresul. Obiectul fobic deckanseaz un percutor inconstient, care deschide 0 cond de conflict, Hacind ca fantasmele arhivate in subconstient (moarte, raniri, ameniavarijsa se iveasca in mintea umana, Departe de obieetele fobice, purtaterit de fobii pot fi senini, aiecwosi si lucizi. Cu exceptia cazwrilor fobice ~ ca cele enumerate anterivs - fricile sunt, in general, sanatoase si inevitabite. In aceste cazuri wu Se produce 0 reactie disproportionata, in raport cu obivetul eae in- spird fried. aceasta irica este, de multe ori, rodul capacitatii de ane didi fa consccintele comportamentelor noastre. vi insects srsi pacnteDaca unei persoane ii este fried s8 conduca cu vitezi mare, din ewuza riscului de a suferi un accident, de a ramane paralizati sau dea muri, frica ei este sandtoasa si mu supradimensionat’, in afar de caval in care o impiedica si conduc, Absenja weestei frici este un sem ca persoana © autodisiruetiva, Mii de vieti ar fi salvate, daca frica instinctiya ar fi fost distrusi ki tineret ~ inclusty friea de a de- veni dependent de drogur. Dac’ o persoana e constienta ca suc Lico poate face sisi uite originile si tie team ca, intro zi, alingiind asemenea succes, se va transforma intrun zeu/reita, csi va pierde simplitatea, precum si ci va uit valoarea lucrurilor mici, atunci twamia acestel persoane . Daca celebritatilor politice si artistice lear fi teama casi vor pierde originile, am avea mai multe fiinfe umiane si mai putini zei: mai multa bucurie si mai pu- tind dispozitie depresiva Friea de asi pierde serviciul, privtenii, purteneral sau parte nera, de a nui realiza proiectele personale poate fi sanatoasa, poate genera o atitudine reflexiva $l poate opera sthimbari in stilal de viata personal ~ cu conditia sa nu fic intens’ si sa au blocheze tibertatea de a trai. de a gindi si de a actiona. Instinetal fricii, care ajuta fa prelungires si calitatea viet este fundamental pentru muritori. Tineri si adulti auviosi si sule- id de insatisfuctie cronica igi rise viata cu ugurintd. ca si obqina firimitari de bucurie. Gand exista oameni care nu simt aceasta {rica, apar actele teroriste, iar religia sl ideologia devin mai impor- tante decat viata. A gdndi, inainte de a reactiona A giindi inainte de a reactiona, reprezinta unul dintre meca nismele cele mai nobile, folosite de cel care deseifreaza cele ma inalte niveluri ale codului autoanalizei eritice. in primele treizeci de secunde de tensiune, comitem cele mai mari greseli din viata Hinteligentet hoastra, rostiny cuyinte si facem gesturi ostile si dezagreahiie. in fata celor pe care ii ivbim mai mult, in intervalul acesta scart de Limp, suntem controlaigi de zone de conflict ce blochewza mii de ale ferestre, impiediciind xccesul la informatii care ne natate, coerent’ intclectuald si rationament critic Un inteiectuat poate sustine © conferinga siralucita, raspun zaind cu mdiestrie la toate intrebarile puse de asistenta, dar cane un cineva ii pune o intrebare care il contrariaza, iyi poate pierde suk natatea riypunsului ~ adic’, poate reaction Fara elegant. ‘Un medic poate ii foarte rabdator in fata plangeriier pacien: tilor sai, dar poate fi foarte nerabditor cind e vorba de reclannatile propriilor copii. Prin urmare, in fata strdinilor, acest individ gin deste inainte de a reactiona, dar au gi in fata celor dragi. In focaral ‘cnsiunii, nu stie sa fact rugaciunea injeleptilor ~ adica, sa ta mai ticerea mentine inyelepciunea, atunci cind suntem amenintat criticati si nedreptititi Daca trim sub dictatura rispunsului, « necesitatii compul- sive de a reactiona, atunci cand suntem presati, vom comite greseli, ~ si unele dintre cle ar putea fi foarte grave. Traim intro societate 7gomiotoasa, care, in mod normal, detesta linigtea. To miai alti ‘oameni igi pierd pliverea de a sta in finiste, de a practics interio: rizarea, de a reflects si a medita. Indemaul popular de a numira pana la zece, inainte de a reactiona este imatur ~ nu functioneaza. Cee ce propa este tice rea filozofica. Tacerea nu ¢ sinonimd cu 4 suporta tical, pentru nu exploda: ticerea inseamna respectul pentru propria inteligenta. pentru propria ibertate - libertatea de a ne obliga sa reaction in situatii de stres. Cine face rugiciunea inteleptilor, au e sekwvul binomului daiytineasexi. Cine se bate cu pumnul in piept si spune ca nui place sa fie . fu a descifrat codul anticiparii consecinjelor faptelor sale induce senb Nu. coAugusto Curvy Gine se mauileeste ca spune Lot ce gandeste, ii rineste pe cei siragi - si, pr urmare, n-a descitrat limbajul autocontrolului, Nu exista relatii perfecte. Nu exista suflete gemene, oameni care au accleast qustuei, care gandese La fel si aa pareri identice in orice situatic - asa ceva exista numa in filme, Deceptile fac, si cle, parte din menial celor mai bune relatil. in acest meni avem ae- voice de condinwentul tacerii pentru a prepara sosul tlerantel Pentru convietuirea cu masinarii nu avem nevoie nici de iacere, nicl de tolerant ~ dar, pentru convietuirea cu fiinte umane, aacestea sunt fundamentale, Amindoua sunt roade nobile ale codu- li autoanatized critice i ale codului capacitagii de a gandi inainte de a actiona, care intretin sanatatea psihicd, constiinea gi linistes interioara, Tacerea gi toleranta constituie vinul celor puteraici: reactile impuisive constituie betia celor skabi. cerca si toleranta reprezinti armele celui care gindeste: reactile instinctive repre vinta armele cetui care nu gindeste. E mult mai bine si fii lent in gindire, decat si fit iute in a rani E preferabila convietuirea cu un om simplu, fara cultura acct demica, dar tolerant - decat cu un om cu o mare cultura, dar plind de radicalism, egocenirism si vedetism, Intelepciunea si autoanalizs criticd nu se invata in bincile scolii, ci pe parcursul existente Posibile consecinte pentru cel care descifreaza codul autoanalizei critice sau care se gandeste la consecin tele comportamentelor sale: 1 Devine un om admirabil, pkicut, senin si ponderat. 2. Amplificd gradul de rabdare si de caim. 3. Contvibuie la formarea unor oameni cu 6 personalitate sanatoasa, cirora le este familiard arta de a gandi 4, Construieste o retea de relatii cu oamenii care ii sunt cei iia apropkt 5. Trdieste armonios, rckatiile sociale turbulente. row _ Coxtui intetigente Posibile consecinte pentru cel care nu descifreaza co, dul autoanalizei critice sau care au se gandeste ta con- secintele comportamentelor sale: J. Dezvolta iritabilitate si agitatie, avand dificultali un a gest: ona situatiile stresante. 2. Reduce gradul de solidaritate, compasiune si generazitate 3. Dezvolti impulsivitatea, reactivitatea exacerbatd si lipsa de control in fata unor stimuli minori. 4. lirineste frecvent pe cei dragi si influenteaza negatiy pro- cesul de forniare a personalitati 5. Imitd comportamentele nepotrivite ale aitora si plese scump pentru ele. Are o atitudine simplista fara de viata. bescifrarea codului autoanalizei critice: exercitii 1, Practicarea opririi introspective: opritiva si ganditi, mma inte de a reactiona, Ramaneti intotdeauna fideli propriei constiinte. 2. Practicarea rugiciunii ingeleptuiui: ticerea. Nu va supu neti dictaturit raspunsului si nici nevoii patologice de a reactiona, 3. Nu trait in functie de binomul stimubraspuns sau de ait dinea loveste-incaseaza. Amintiti-vi ci acest instinct este animalic si distructiv, 4, Nu fiti sclavii cclor gandite si spuse de ceilalti despre voi 5, Umanizativa in relatille sociale, Nu cuceriti temerea, ci iubirea si admiratia celor apropiati. Provocati str fenomenul LAM, cu imagini care surprind, 40 ea IN PC IN a ana taints meena anemiaOe Ald teeidea cod af inteéigentei: Codul psihoadaptdzli sau al zezitientei - capacitatea de a suptaviefui .czilicnja reprezinté capacitatea unui material de a su calitatea de a se intinde. de a fi clastic, de a adopta anumite forme Si contururi pentru asi mentine propria integritate, de asi pastra anatomist gi aeyi conserva eseata. in cadral psihologiei,rezilienta este airibuita, in general, pro- ceselor care explica adepagirea” de erize si adversitag ka indivizi, grupuri si organizatii (Yunes & Szymanski, 2001; Tavares, 2001) Este un concept relativ now in domeniul psihologied si care a fost dezbatut intens si freevent, de comunitates stiinified. In cadrul Teoriei Psihologiei Multifocaie, care are 0 baz ana- litica si cognitiva si care, prin urmare, depaseste limitele psihologici poritive. am adoptat acest termen datorita semnificatie’ sale ample. Printre codurile cele mai remarcabile ale inteligentei se numara si cel al psiho-adaptari, care reflect capacitatea de a suporta sufe- ringa, de a transeende sau ocoli obstacolele, de a administra con- Hicte si de a se adapta la schimbaei psihosociate. Fenomenul psiho-adaptivii ger codul revitiented. De mai bine de douizeci de ani studiez giscriu despre fenomenul psilio- audaptarii, desi termenul de rezilienté* a inceput sa tie utilizat in mod sistematic abia prin 1998, Gradul de rezilienia depinde, prin urmace, de gradui de adaptabilitate gi de capacitatea de depasire a we oe Coda inteligentos fiecarui om, in fata intimplarilor potrivnice cu care se confrunta pe parcursul existenjei sale. dea hingul itinerariului viet. 0 persoané ew an grad seizut de rezilienta nu suporia, un nod corespunzaitor, adversitagile gl erizele, putand sa sutere de de- presic, panicd, aasietaie si simptome psihosomatice. Atunci cand codul revilieutel au e descifrat yi dezvoltat in mod corespunzitor sufcrintele si egecurile pot duce kt sinucidere, Exist 0 simmedere imaginara (dorinja de a dispirea, dorinta de a dormi si de a nu se nai tezi), o sinucidere fizied gi o sinucidere psihiica, concretizate in alcoolism, in dependenta de droguri, in comportamente wie distructive siin autoabandon Fard nicio indoiala ca exista vcrize™ si cerize*. Gnele sunt dea tuatice, provocind o suferin,a indescifrabila. Dar in toate cazurik poate aplica codal rezifientei, care, la randul Iu, e strict egat de co- dul administrarié intclectului, in special de administrarea gindu- rilor morbide, de constructia de ferestre paralele si de reeditarea subconstientului. Un soc de administeare dat intelectului, capabil si disteugi pesimismul si sa alimenteze, cu speranta, orizonturile vietii este fundamental pentru construirea temeliei capacitatitor psihice, ase fel incat sa poata fi suportate tensiuni emotionale, presiuni sociale si adversitati profesionale. Hipeructivitate, anxietate si SGA Capacitatile de adaptare gi de depasire a ccea ce ni se intan pla in viata depind mai mult de ceea ce invatam si mai putin de zestrea gencticd. invatarea poate fi spontand sau promiovati de educatie, ceca ce este net dificil in societatea superficiala in care traim si care ne pregiteste numai pentru succes. Desi acest cul e descitrat prin invitare, pentru 0 persoand inclinati genetic spre hiperactivitate, ansietate si irascibilitate poate fi mai grou deca penteu ceilalti, y ipteze la adversitgi 103Sindro- suul Giindirii Accelerate, va fi mai greu sai preluereze egecurile twacelusl mod. pentru un individ care sufera de SG sitgi administreze deceptile si sa reflecteze asupra greseliior sale ketineti in ineriv copii agirati repera freevent aceleasi gre. eli. Dar si nu uitam ci hiperactivii, ansiosii si purtatorii de SGA care dezvolta codurile inteligentei vor putea construi importante competente, sub aspectul rezilientei. Problema este ca sistemul educational ¢ deficitar si super: ficial. Scolile existente in toati lumea il invatd pé copii si pe tineri sa studieze un spatiu imens unde nu vor calca niciodata, dar nu si terenurile eyecurilor, ale crizelor, ale provocatilor si adversitatilor existentiale, Chiar si cei care ne iubese pot si ne atrofieze gi nu si ne extinda capacitaile legate de rezilienta. Pe la varsta de cinci ani, aveam 0 pasate exotic’. Din nef cire, a murit, Mama, vrind si facd din mine persoana response bila. a spus cd pasiirea murise de foame, din cauza mea, Reactia ci inva facut si dezvolt o fereastra killer. Citeam si reciteam continu aceasta fereastra, Am plans de multe ori, fra si vada cineva, Am su- ferit ca si cum as fi simrit foamea pasarii, Fapte minore petrecute in via{a noastr’, pot avea consecinge importante si pot genera un an- samblu de ferestre in memorie, prin care vedem viata si reactionam la stimuli, trasind, astfel, caracteristicile personalitatii noastre Lipsa sentimentului de vinovagie genereaza psihopati, 0: meni insensibili, in timp ce excesul acestuia genereaza hipersensi- bilitate. Dupi cum vom avea ocazia sd vedem in cadrul altui cod, hipersensibilitatea provoaci numeroase tulburari, intre care slaba protectie emotionala. Eyecurile pot avea un impact intens. A trebuit sa descifrez codul euiui ca administrator al emotiilor si si-mi prelucrez hiper. sensibilitatea pentru a fi rezilient, ca 84 pot supravietui intro exis tenta deosebit de frumoasa si turbulenta. 104 . Coxiul inteligente’ Fenomenul psiho-adaptarii trebuie slefuil Unii cercetitori recunose rezitienta, ca pe un fenomen obi nuit si prezent in dezvoltarea oricérui om (Masten, 2001). inte adevar, cu totii avem fenomenul psiho-adaptarii in psihismul nostru, Para acest fenomen, o mama nar suporta niciodata pier derea unui copil, un copil nar supravietui actelor de violenta prin care trece in copilarie, iar un aduit n-ar supravietui jignirilor, umi lintelor sociale, a pierderii locului de munca si a crizelor financiare care ise intimpla de-a lungul viet Aceasts reprezinta, ins, numai o parte a istoriei, Fenomenul psiho-adaptarii nu ¢ suficient. Daca vrem si fim rezilienti, .adapta Dili, ,flexibili* si .rezistenti* in faa stimulilor stresangi. trebuie sa descifrim, si educim si si imbogitim fenomenul psiho-adaptarit Suferinga, eyecurile yi kicrimile trebuie evitate intotdeauna ~ dar nimeni nu traieste permanent, sub un cer fird nori. Cum turbu lenfele sunt inevitabile - inclusiy in zilele cu cer senin ~ ar trebui si Je utilizim, pentru a ne amplifica maturitatea rezilienta. In ce fel? Pentru a descifra si trai codul revilientei, sa invatam ci 1 Nimeni nu e demn sa urce pe podium, daca nu-si foloseste esccurile, pentru a ajunge acolo. Nimeni nu e demn si atinga maturitatea, da seste incoerentele, pentru a o construi 3. Nimeni nu e demn de sinatate psihicd, dacii nui foloseste crizele, angoasele, fobiile st depresile, pentru a o distil. 4 Niciun om, nticio intreprindere sau institutic nu vor fi demne de succes, daca igi vor dispretui esecurile, afrontu- rile, piedicile si accidentele 5, Nintoarce spatele adversitatilor reprezinta cel mai r lept mod de a le depagi 6. necesar sit se fucd masa rotunda a eului, pentru a ne auduna cioburile, a ne mentine integritatea, a discuta cu dis- 4 nui folo: ‘inte- 105perarea aoastra a me fua la mntrebari pesinitsmal sia stabili strategii de depasire O persoana hotarata, care mu renunga la visele sale, eare fu renunta si fie ferieita, in ciuda haosului in care isa wansiormat viata, are mult mai multe posibilitari de a folosi tormai acest haos care ¢ un prile) de creativitate Unele aspecte ale incapatanarii au sunt pozitive, dar nu incape indoiala cd o persoana revilienta are doze ridicate de ineapatinare Inainte de a avea citi publica in zeci de tari, de afi mem bru de onoare al unei academii de genii, de a fi yeful universitatit s texte utilizate ca referinta, in teze de cursuri post-uni- trebuit si-mi infrunt prostia, sa-mi recunose ignoranta. si ma confrunt cu respingeri si cu pierderea mcrederii gi sd-mi infrunt esecurile. imi amintese ca, intro zi, am batut la aya uncia dintre cele inai mari edituri din Europa, Nu aveam o intalnire programata, dar am incereat si fiu perseverent, Cu o carte sub brat, am incercat sa ajung La imensul edificiu care era sediul intreprinderii, N-am fost primit nici macar de sub-subsubeditor, Eram un simplu necunoscu pasionat de umes ideilor, in fata unui mare imperiu, Nu mau kisat sd intru, Mam simtit umilit si am descoperit ca publicarea cirtilor mele in straindtate era o treaba dantesca Dupa sase ani, am fost chemat tocmai de presedintele acelei edituri, Spunea ca trebuia sa se intalneasea urgent cu mine. Hota rat, na informat ca, daci eu nu ma puteam deplasa in tara sa, ve ‘aca el cu toata echipa, si ma intalneasca, Cum nam putut sit ma duc, caci eram in curs de negociere cu 0 editura americana, in legit turd cu drepturile de autor pentru cAnile mele, a venit el sma intalneasca. In timpul prinzului, presedintele editurii mi-a spus c& dorea neaparat ca eu si fac parte din grupul de autori al edivurii de a fise versitart 106 - Codul inteligentes _ sale. $i mi-a oferit iste conditii La care nici nu ma gindisem vreodatd ca voi avea acces. Mi-am amintit de trecut si, cu smerenie, am tras ined o data. concluzia ca viata ¢ ciclica. Muntii si vaile se succed. Umilinta de azi se poate transforma in succesul de maine - iar succesui de poate transforma in umilinta de maine, sau poate conduce la zone imperceptibile ale anonimatului, Nimic nu e absolut sigur in exis {enta umana. Trebuie si prequim viafa mult mai mult decat succe sul, aplauzele si recunoasterea sociala. inainte de «si realiza marile descoperiri, multi cameni de stiinga, au dat lumii idei mediocre, au fost criticati si exclusi. Uni politicieni celebri, precum Abraham Lincoln, au atins succesut abia dupa ce au trecut prin mari infrangeri, Unii intreprinzatori de sue- ces au atins apogeul, abia dupa ce au vizitat vaile falimentului, ale strmtoracii si ale oprobiului public Cine vrea si atingd stralucirea soarelui, trebuie si doban- sisi-gi dezvolte capacitatea de a depasi furtunile gi sa fie rezi lient, pentru a traversa beza nopfii infricosdtoare. Nu exista mire: cole, Viata este o mare aventura, in care noptile si zilele alterneaza. deasi Drama siliricul Dintre toate materialele, apa este cea mai rezilienta, Urcd pani la ceruri, coboard ca lacrimi, parcarge povarniguri, coboara in ascade, incape intun ocean sau in cel mai mic dintre toate orifi Giile, Nu cauta niciodata seuze, pentru a nu mai ocoli obstacolele. Pentru cd nu descifram codul rezilientei, nu adoptam forme si contururi potrivite pentru a pasira ceea ce iubim, Pana si cei mai buni prieteni se indeparteaza. Nu o fac intotdeauna psihic, ci fizic Unii se muta in alt oras, alti igi schimba stilul de viata si se retrag in desertul activitatilor lor. Permiteti-mi s& parafrazez vorbele Invafa torului inva{atorilor: fericiti cei care si pistreaza prietenii dea lun- gul vietii, pentru ca nu va fia lor, imparatia singuratati 107A trl inseamnd a cuceri a av ii ‘0 mare iubire: a trai inseamna si a pierde, inseamna reducerea dex- teritatii musculare. a recunoasterii sociale. a vitalitati sociale, A trai inseam a fi incdntat de cellalt sia avea asteptari implinite: a trai inseammna sisi pierde incdntarea sia avea deceptii. Drama si liricul ne insolese continu. Cei care descilreaz codul rezilientei constra: iesc. in subconstientul lor. de-a lungul vietii ~ desi nu sunt constientt de asta ~ sute de ferestre lights, care le vor fi suport pentru lucidi tate. insufletire, sensibilitate, injelepeiune si calm. Chiar daca pierd vitalitatea fizica, $-o pastreaza pe cea psibica; chiar daca aplauzele inceteaza, viata va continua sa fie un spectacol in anonimat Sunt oameni care prelucreaza lutul, alii, marmura, iar altii asambleaza piese gi construiesc aparate ~ dar putini invata sa pre- lucreze materialul deceptiilor. Am fost pregatiti pentru a cistiga si nu pentru a ne simfi frustrati, Am fost antrenati sa traim prima: verile, Nu e nimic mai frumos in viata decat s& ai copii. Nu e nimic mai pkicut decat o imbratisare, un sarut si 0 propozitie simpli precume: ,{e iubese. Dar timpul trece, viata se scurge sicopiilor le crese aripi si strabat alte vazduhuri. Tristi si insingurati, paintii incearca sindromul cuibului gol. Sau daruit, au iubit si s-au ingrijit pentru ei, dar copii nu sau transformat intotdeauna in oamenii pe w visat, Unii au consumat droguri sau au dobandit alte tul- burari, altii au devenit indiferenti, iar alti n-au invatat sa se gin- deasca la ziua de maine si isi cheltuiese banii compulsiv Este necesar, ins, s2-i Lisi pe copii sd mearga pe propriile lor picioare. si plece ~ pentru ca si se giseasca $4 ne Tu- ‘4m inapoi hartia si pixul. pentru ca ei s2-i scrie propria poveste. Sa incetim séci mai super protejam, pentru ca ci sa iasi din umbra noastra si sé-si construiascd propria siguranta. Multi copii vor recunoaste maretia paringilor lor, abia cind suferinta fe va reduce ceroismul, cand se vor izbi cu aripile de adversitati, E necesar sii lasim sa zboare, ca si deseifreze codul rezilientei. -texperiente, cultura, prict care 2os . Codu! inteligentei Un om care a facut din viata lui, un spectacol de neinlocuit Nu cantitatea de timp determina profunzimea unei relayii Putem si facem din fiecare fracriune de timp, un moment unie Exista pacienti care sunt bolnavi din punct de vedere fizic, care mai au doar cateva luni de via, dar care fae din fiecare clipa o experi- enti solemna, Sunt mai demni si mai fericiti decat aceia care traiese zeci de ani de existent lipsita de continut. intro zi, cind tineam o conferinta inteun oray pe care nol mai vizitasem, un preot aflat in fazd terminald ma rugat si vizitez Era de origine italiana, foarte inteligent, lucid si extrem de alectuos. Avea cancer la ficat, in stadiu avansat, Cand m-am dus si viziter mi-a dezvaluit cd de multi ani citea cintile mele yi le daruia prietenilor sii, pentru ca gi acestia sisi deschida evantaiul inteligentei. Spusele lui m-au facut fericit. Pe masura ce yorbeam cu el, ochii imi lacrimau la vederea unui om atat de slab. care respira atat de greu, care abia putea merge, dar care dovedea 0 duiosie nemisurata si o eredinta de ne clintit. Nu se plangea, nu condamma, nu se considers fiinta cea mai nenorocita. Se psiho-adaptase la limitele sale indescifrabile. Era un poet al Autorului vietii, sub forma une: fiinte umane. isi avea si el temerile lui, dar invatase sa descifreze codul revili- in haosul din el. [nvatase fiecare minut. ca si cum ar fi fost etern. Devenise un om profund si senin, o fiinta umana mult mai buna decit mine si de Ja care aveam de invatat lectii importante. La sfirgit, cind mi-am luat ramas bun, mi-a muitumit pentru tot ceea ce scrisesem. Eu am fost, insd, cel care ia mulfumit, pentru faptul ca exista yi pentru ca imi permisese 34 cunosc ‘M-am simfit onorat, in fata unui om care invaqase sa fac din viata lui, un spectacol de neinlocuit. 109a 1 mai mare fenomen al jocurilor olimpice Mike Phelps era hiperactiv si suferea de tulburarea cunos cuta sub numele de atentie deficitard. Era nelinistit, agitat, nu se adapta la sistemul ycolar, nu putea sa stea locului in clasd, Simfwa nevoia si se miste, sa vorbeasea, si actioneze, si re actioneze. 0 profesoara, care ii observase comportamentele. a atir- mat ca era un candidat lao viata nereusita. Aunei, a fost dispretuit discreditat Ela descoperit, insa, un secret pentru descifrarea codului re- zilientei, pentru a depasi adversita{ile gi a infrunta crizele. A com. binat, in psihismul sau, doud ingrediente indispensabile: antre- namentul (disciplina) si visele. A infeles ca visele fara antrenament au ca rezultat oameni frustrati si conformisti — iar antrenamentul fara vise, Ia randul lui, are ca rezultat sclavi ai sistemului social, oameni care nu fac decat sa asculte de ordine, care nu au obiective. ‘Tanarul hiperactiv a visat sa devin un mare sportiv, A depa- sit capcanele mintii sale sis-a antrenat mult, Antreninduse, concen- tranduse pe obiectivele sale, visdind, infruntandu-si agitatia, a inva {al sa se focalizeze asupra tintelor sale. Rezultatul? Fara sa aiba cu- nostinte de psihologie, sia reeditat subconstientul, zonele de con- flict si a creat, intuitiv, 0 platforma de ferestre fights, paralele cu ferestrele killers nereeditate. unde se aflau arhivate experientele de dispret si lipsa de incredere, construite in timpul copilariei sale. In felul acesta, a inteles c4 orice alegere contine si esecuri. Cel care vrea sa castige mereu nu e pregatit pentru viata, nu stie ca aplauzele de azi vor fi huiduielile de maine, E necesar sa pierdem lucruri importante, pentru a le cuceri pe cele mai relevante. ‘Tanarul Mike Phelps stia unde voia sa ajung’. Eul sau a invayat sa fie rezilient, sa invinga drama, ca sa zam- beascd pe scena, sisi depaseasca crizele, ca s evolueze in interior, si se maturizeze, Eul siu a invajat sa fie autorul propriei povesti si, astfel, a reusit si traiased cea mai important’ lectie a jocului viet: simu se concentra 10 nimeni iu ¢ denn de podium, dacd musi utilizeazd esecurile pentru al cuceri (Cury, 2004). A devenit cea mai mare slea a jo- curilor olimpice din toate timpurile. A castigat opt medalii de aur, in cadrul unei aceleiasi ediqii- fapt ce nu sa mai intimplat vreodata. Inotatorul Mike Pheips nu e un super-erou, nu © un supr dotat, este doar un on care a descifrat, cu maiestrie, codul rezilien: tei, Dar :irul Phelps, fenomenul jocurilor olimpice. ar putea ti un esec in alte domenii ale existenfei, dacd nu invata sa descifreze sicelelalte coduri ale inteligentei: masa rotunda a eulu, filerut psi hic, protejarea emotiilor, dezbaterea de idei, altruismul, carismva Acestea sunt provociri uriase, ce trebuie infruntate nu in .cubul de apa”. ci pe parcursul timpului, Provocari ale caror izbanzi nu sunt recunoscute prin medalii si nici de reflectoarele mass-media. Sunt anonime si de neinlocuit. Cultura competitii la jocurile olimpice e stralucita. Oameni de toate rasele, religiile, nationalitagile se adund ca o familie, fami Jia umand, pe scena sportului, A concura, a participa. a da ce ai mai bun in tine sunt acte nobile, Dar cei care cultiva distinctia ~ care Jauda in proza si in versuri, numai acea minoritate care ajunge pe podium - fac parte dintro cultura paranoica, lipsita de inteligent’, Siraci in umanism, limitata in promovarea codului rezilientei. Excesul de nationalism printre popoarele care castiga cele mai multe medali este un simptom ce emana din subconstientul unei specii bolnave, care deseifreaza prea putin codurile inteligen (ei. Jocurile olimpice pierd o ocazie fantastica de ai da un soc de luciditate familie umane, Medaliile ar trebui s fie un supliment, nimic mai mult; nu centrul atentiei, Sarbatoarea ar trebui sa fie alta E fundamental sd fim rezilienti Cine nu descifreaza codul reziliengei se inveleste cu o patura de pesimism gi sulera de insomaii, in cel mai confortabil pat. Cine isi prelucreaza crizele, isi indulceste viata, devine generos fara de 1