Colectia Biblioteca Italiana apare sub ingrijirea lui Marin Mincu Coperta: Interior Catedrala Notre-Dame, Paris onney Gianni Vattimo ACREDE CA MAI CREDEM E cu putinta sa fim crestini in afara bisericii? Traducere de Stefania Mincu Editura Pontica 2005 Constanta BCU Cluj-Napoca (OM fee 2005 04610va mai numese robi, ci i, ci prieteni», Firu itreti pe cae us © Veil Toon noul raport, mai iului Testament teal mpm es, de cat, dite Du aa tnal eu ella. fh avant crept ume, dnte came Ure ela Tn acs lamin ~ a mnt fa iri ca Dumcsea, art tot mai deplin keno, pie adich visele-metafizc zminte inteley 7 eee a lass eligi poatiy ‘umii, altfel spus, ca — alomputeri, transcendent; ny tole BOW ete. (metaphscun) pendent; sa, Scrat naturalist cote Prowesiva ates liste, este esenta insagi cea 8 oricarei stinismului Ces Testinism si Modernitate mentalitiii metafizice, Dar tocmai reflectnd mentalititii metafizice, Heidegger va ‘urmeaz asa-zisei « cotituri » & tivitate umand care se vrea & cin parati contra organizAri totale, pregatitt si de catre stiinfa-tehnicd este profund Fizieii, deoarece crede c& va putea face s8 coateze propriile ei drepturi in ‘numele unei esente Obie, Inc o dats, « obiectiva », ceed ce © doar un alt spect al lumii, esentelor de la care provine Gbiectivismul —tehnico-stingific. Subiectul uman, covpnistic, cel care ar fi vorba sf fie fer de efectele nefaste ale organizSrii totale este, spune Heidegger, emai « subiectul obiectului > ~ noi Vom PRES spune: mvpjectul erestin-burghed. care a construt [umes vointei de putere si care acum se retrage nspaimantat din fafa consecintelor propriei lui actiuni. ° se veritatea filosofiei de origine existentialist fat de lumea tehnico-stinjficd, la urma ume’, este inspirat’ de © idee despre esenta umana ce trebuie piratd care nu mai poate fi valabi, odatt recunoscutd aearnai im numele bert si al istoricitlfil existe i, necesitatea de a ies! fizica. Pe baza acestor i din metafi Teflecti, in timp ce mare parte din gindirca critic a secolului al XX-lea_ramane legata de o viziune demonizanti a societ&fii te extinderi, in rate sferele vietii, a ied aceea a stint $i tehnicii. asupra radacinilor Gescoperi, in operele ce tad sale, 8 cea sublec complice meta snnologice, Heidegger (mécar ustrare a acestor teme, imi permit s& trimit la Ie Introduzione a Nietzsche (Introducere in verea, Roma — Bati, 1994; gi Introduzione a * Pentru o mai ampli dou dintre c&rjile mel ‘opera lui Nietzsche), Lat Heidegger, ivi, 1993. 43fn unel i ih mele rare pagina opere sl ajutorul si al de ‘ alo lestramat ae ‘IM = aceastd societate, fer elastic din metafiick te cup tee ft in chip suma « > de la inc i | eputul secolului ae lui al XX. organizari total ae ol ‘he lea socetii care se profila en een ofila ca eft are p fect al foemsi fn numele acest vismul metafizicii gi 5 ) Tecunoa ste ubiectuli, ve Putinta ‘sa se astfel: gandirea ° Ma refer, er, de exemplu, la celebrul te xt di awe nab retge sgrijirea lui U, aceasta vrea si insemne ee Minuebim daci acea destrimare anume a F vidualtii care se manifest jn societatea de mast, fi mai cu seam tm socitnit noastré, a comunicarii generalizate, nu este gi 0 ocazie de « salvare », in sensul cuvantului evanghelic: cine nu-gi pierde sufletul nu si-l va salva. No intoarcem astfel Ia secularizare cae nts a modernititii si a crestinismiufui insusi. “Ameninjarea societitit tehnico-tiinfifice 1a adresa ‘subiectului este Sea ce din punct de vedere religios © vizut ca par mai populare eneral a rasismului, aspecte de retorica, ric tn unantaism ce ered ‘at de mizeria lumii a treia, supra nor aspecte imposibil de apéra ale moralei tice (s8 ne gindim numai la interditia sexuale catol ndim nu serps: mijloacelor profilactice in timpurile SIDA) nu rotivats atat de rafiuni fundamentale (nici chiar Pond de baz metafizica naturalist i esentialist® pe se papa o considers precumpénitoare), ci din cerinta Je a evita orice impresie a unei slabiri a doctrinei si a de lei exestine. Crestinismul, in sfarit, webuie sf se Tereased si capete o imagine prea amicald fat de om, de nile sale chiar legitim trite, chiar de cerinfele pe planeta (mi gindesc, evident, Ia imitari a nasterilor in vremuri de pas insele ale vi interzicerea oricarei explozie demografica). re Faciltarea » credinfei ce poate deriva din idea de secularizare ca esen{a instisi a mesajului crestin de mantuire nu se reduce insi in intregime la usurarca oralei, Ceea ce ¢ inutil de seandalos in mesajul crestin save numai sau mu mai ales cate un aspect deosebit de vincomod » al moralei ecleziastice — aga cum, cu un pretins realism se tinde sf se ereads. De altfel, astiz! Fisind lao parte documentele oficiale de catedriy practica pastoral e mult mai putin cemtrath pe Prestiunile moralei sexuale. Insusi locul central al viata — acea centralitate datorité c&reia astizi jh limbajul curent imoralitate echivaleazi eu exces si dezordine a comportamentului sexual — pare c& e pe cale si dispar’ sub loviturle, poate si ele providentiale, ale pornografiei deginjate. Ne putem chiar intreba, urmand Fa altimei opere a lui Michel Foucault, dac& insisi psihanaliza, att de concentrati asupra sexulitifi, nu € en fenomen datat, aplrut intr-o epoci de moralism sexului 51sexofob si, oricum, obs , ,obsedati dese st xul care, odernitate, a sfirit prin a deveni ultimul samen ii conti individ, poe 9 din exwa ol i ep gi nivelri a tuturorceloralte a ae iefii ce nu mai scapa a : procesului falar Dar gacasa ovate probleme! oi pet i lecat sid aici; ceea ce mi se pare ia e a fi considerare este ipoteza cd si alia a $i rolul sexuality ini individual oil implica in oe scl. Ne uns sam npn fen ch pin shies ra ligase raiinae , ; ci mai ales deo: i acea aureoli ee sacri - paradis si infernal buphead secolului al XIX. sihanalizg, lea pe care si-a pistrat-o si in A demitiza dogmele adevarat c& intreg ans cu lumea trebuie privit samblul raport io unctul de Menaliatea naturals. tga tului ui Dumy mnezeu Vedere al kenozei : min religioasl cress itt @ ceea ce 82 gandeasc despre divinitate, N-ar mai trebui si auzim in predicile duminicale expesia favorité pentru unii resi cull, « nefericitlacela de Kant» (un nume care, pavaltfel, multora dintre credinciosi nu le spune absolut oe nic), pornind dela faptul cd prin a sa eid a rain pure, a ficut cu neputingl sau mcar foarte indoielnice Fin punct de vedere filosofic, radtionaele dovezi ale Gkistenjei lui Dumnezeu ca si cauza @ lumii. cu- Crevarat e cu. neputingl si ascultiinvapaturile Tui Iss daca nu admiti ci Dumnezeu este, in chip demonstrabil, Sauza existenfi lumii fizice? Sigur, Biblia i! numeste pe Dumnezeu creator si Tata. Dar, dacd-i asa, fl numeste si pastor; sii atribuie si multe aitudint de Dumnerce Pizboinic > il pune s& impartdgeascd gi el ura Toraclului fafS de dusmani, pe care uneori El porunceste sf fie exterminati. Cititorul se va fi asteptdnd ca acum eu si-i vorbese pe larg despre « absuditile » textluibiblic,precum 5° Gespre invatitura traditionalé a Bisericii, Dar, dincolo ide orice alte considerente (incompetenja mea exegeticd; Si diferte alle motive privind dificultatea | une! Fiweprinderi de acest fel — de altfel, abundent reprezentati de critica rationalist si iluministd a Scripturii..), un subiect ca acesta ar trebui inspirat jumai de ideea c& s-ar putea duce la bun sfarsit 0 data de vedere al ratiunii ca si pentru totdeauna, si din punct eeteriu al adevarului, o demitizare a_crestinismului, chiar daca nu pentru a-l “Hisiruge, cum au_vrut §-0 fack ‘tia critci raffonaligt, ei numa pentru a-.rea Aucteu!_siu_neeliminabi (de _adevar.” Dar exestinismului e numai acela care din cind in cind se 53.Broduce eu jor «autentfcrlor> ce au foc 4 dso e sori en assent SF. Dub, ate ned int Is. Pater si gndim eb Biseria secolla a XIE a git condumnindu! pe Gaile va chip legitim i nostra a numai din a vedere itor stay, invita pees Pett fe tip sa cexa eam inva Nu din Puncal e vedete al devia epic ~ al ita sats mumal al « Stine». Nu putem, prin w mip ar si ne inchipuim sarcina de a demitiza meonch esajul erele des, aed : ‘Sora mint, cae fitz dea lung ci : : Ceea ‘aes ie stim, asadar, si totodaty sine etm pas ee lisim ir Eien ion crn de invafiture Ia ‘Mmentalitatea pad fn ea ia aoe ‘Mmacceptabili, fie aera bey iastic ce fixeaz’ o dua oo : = ae in forma de mituri iatons ca ae transcenden | Deze. Rely i ni se clarifica 4 prin esential’ a istoriei ne este dati ca vocatie, daca voim si fie se lipseascd, prin aceasta, de una rile originare ale lui Luther, anume de ‘examindri» a Seripturii. Cu toate cl, asa ‘ai incolo, aceast examinare mu poate unitatea Bisericii (care care singura eich — nu poate SH autentic dintre invatatt jdeca « liberei umn voi spune T jasa de o parte legitura cu com mee, nsf, identicd cu autoritatea ecleziastici), ¢ devarat cf nu (mai) puter sane fnchipuim salvarea ca weultare si aplicare & unui mesa) oe n-ar Mt avea avoie de interpretare. Actualitatea hermeneutic. cu bune motive, este socotita a fi filosofia insigi_a_ qmodernitétii™, inseamna, din punctul de vedere al experien(e’Feligioase, c& pentru noi, poste ‘cA mult mai err gecdt in orice epoca a trecutului crestindlt, metuea tece prin interpretar; nu se cere numai Si fie fnjelestextulevanghetic pentru 2-1 apica practic ‘in viata reeds ci mai ita si la modul mai general decat orc® 1h infelegere se identificd cu «« punere in practic », aceas jnsisi istoria salvarii (noastre), $i interpretares personal ‘2 Scripturii este primul imperativ pe care ‘Scriptura ‘nsasi ni-l propune. Trin urmare ce anume regasesc, daci si cind — indemnat spre aceasta de anumite concluzit la care afh dar si de un ansamblu de ajuns pe plan filosofic, odvatit « culturale » pe care le impartdgese cu lumea _ 7? primi ia, pentru o dicot ma lar pe tema aceast, 12 ICE. Dincolo de Iucrarea mea deja cit, Olire [interpretazione inrerpretare, Pontica, 2001, trad. St. Mincu] i a esc! «Carre 0 ie eres scualtatii» tn Filosofia 87, sub tngrirea Wi O ‘Vattimo, Laterza, Roma ~ Bari, 1988.omy mea, si mai ales de 0 mo fn stenire ce n-a i ei e incetat fn mine ~ reads cretnismul? Nu sunt ms, dos in fa unui patroniu de doctine i de Hee mci define, ce ar ezora tote indie mle ae aaa ee ce si fac. E adevarat ca toon a Greatness eat led ae inde s& mi se prezinte; asa i at igs Honea in felul acesta, asta ar fi ja ai in -O regisesc in a ae a in adevar a stinism dogmatic si disciplinar iene ae -a face «regisim »; nu in de a 0 predica t lumii? Crests 7 in os Supe ene noi crn py EEiim include, desigur Bieri arte a unui fenomen chestiunea reinterpret e care il regise sc lumiiate de astizi si Biserica oficiala; dar a i ai complex, ce cuprinde si de invititura lui Hristos » din cauza yaméntului oficial al Bisericii. Stu bine, srrau repetat lucrul acesta atijia confesori si rarumatori de constinf, cH nu-i nevoie st ne lisim veandalizati de Biseric’, sau c& si acest scandal ¢ 0 fneercare la care Dumnezeu (dar no fi tot acel Dumnezeu paradoxal, capricios si imprevizibil, al religie’ naturale?) m& supune ca si se asigure de puritatea oredinfei mele. Pot si accept foarte bine cf Prandalurile trebuie s& se intimple. Dar sensul lor, in. acest caz, este toomai acela de a ma face sf simt nevoia_ ‘unei interpretiri personale a Scripturil, fara de care Isus ‘sisalvarea mi-ar ramine inaccesibile. Bg jndepartati scandalului inv Secularizare: limita caritatil Existi un soi de migcare ciudati de cfutare si dezamagire in atitudinea multora astizi fay de Bisericd: se repiseste interesul pentru crestinism si ne indreprim secuttaren edtre invitimintele papel si ale episcopilor: dar foarte curind ne indepartim din now deoarece ceasti predic& nu spune « cuvinte de viafa vesnicl »» rede ci-si implineste misiunea repropundnd o viziune rigid, si teoretic deja imposibil de susfinut, & naturii ‘mului si a moralei care ar decurge din ea. In termeni tai apropiati de experienja mea de cercetitor fn filosofie: regisirea crestinismului_e ficut8 posibila de 7_ eBtre_dizolvareametafizicii_- adi _- adica isofilr bisiviste, dogmatice, ca gi ae foci uns ul, cea european care cede ca ey fa eat vrata « natu» a omului; celor eent reps rial Pomind de la aceste experiente © ae, tepetin, nu sunt numa oso tot tall de Sn — lai societatilor in eon enti nse dao cen Sara impulsurilor reactive, egresive. care fe ‘a , care stau la baza atit tor fundamentalisme in mijlocul carora im. Crestinismul regisit ca doctrins a salvar, adica a ismul regasit i adic: Kenozei $i a Seculariztrii solid in marea de antd gi i s nesi i Be na e rang si in Babelul de limbaje al aise ofera insi un principi precy Cth ain dette, in prvi Bisrieh secularizare insu, a rae mos i aoe ean iul critic se cl; fic 7 ies spundem la ‘intrebare; ‘ae a secularizarii, Kenoza nu os tari ale fiing nedefinit d mee = mt ara le consumare si destram: nastere, in incheiere, ne acestor unei iesiri in alta «nimie deplin realizat» (chiar expresia dezvluie earacterl Pe raictori al idei). Chiar si nimicul «in sft» cei in ncheierea ‘storeiniilismului ar fio prezentt aecivl desfasuraté ca atare. Ninilsmul poate fi doar 0 erorie (chiar atunci cand Nietzsche vorbeste de nihilism fmpinit infelege doar acel nihilism care nu mai e tit fn tip react, ca pierdere si lamentare penta sfirsiu srerafizcii, ci ca sansi a unei noi pozifionii a omului fatd de fing). E oare numai un motiv logie = fapr ‘ontradictoriu de a gandi nimicul ca pe singura prezents fnetafizic’ dezvaluitd la sfargtul procesului, tn locul fiinfei ~ el ce ne impune si concepem ihilismul c8 Pe 6 istorie infinité? Sau trebuie s& considerdm c& tocmay inspiratia crestind care acfioneaza in filosofie (in aceast filocofie) este cea care orienteazi gindirea in acest vine? E o intrebare care a fost prezentatd de diferite or jn paginile de fat, si Ia care mu ered c& se poste da vrean rispuns. Cel pufin nu in sensul J, odati vecunoscuti inrudirea sau chiar dependenta a ontologiei Tfabe de mesajul crest, ar tebui si ne intoarcem la devirata origine: de exemplu, si admitem cf aici doar a vindem » ca filosofie un discurs teologic, care aparfine ni alc gen » si are alte reguli, si mu poate pretinde st reach drept ansamblu de enunturi filosofice Raportul filosofie! al acesti filosofit- cu teologia cregink est srecunoscut in cadrul unei conceperi a secularizarit carey jntrun fel, prevede tocmai ‘astfel_de_« transcriere » FhocoRch’ a mesajlui_ bibl, dar nu. considers. tiamsctierea un echivoc, o mascare, o aparentl pe care sf frebui so destramém ca si gisim adevarul onginas sia peo inlerpretare, legitimati de doctrinatntrupati ty Dimnezeu Dict se formuleaza ideea nihilismului ca istorie infinitt in termenii « textului» religios care, putem admit, ii sti la baz& si o inspird, acesta ne va vorbj despre kenosis ca orienta, si deci si limitaté si dotata cu sens, de cdtre iubirea de Dumnezeu. « Dilige, et quod vis fac, un precept care se gaseste in opera Sf Augustin", exprimi bine singurul criteriu Pe baza iruia trebuie s& privim secularizarea, Mi s-aintmplat {n at parte si observ cum insusitermenul «caritate»gi- a Bisit recent, in mod neprevazut, dar prin aceasta nu inal putin semmnificatv, o cetitenie in filosofie'*, Dar, parte lucrulacesta ~ care ar putea fi un alt simptom de reintoareere a crestinismului ~ si dincolo de orice Preferinf sentimentalé pentru iubirea mai degrabi decat entru dreptatea, severitat € destul de clar c& intre Spre Tecunoasterea acestuiuniceriteriu suprem, Interpretarea pe care Isus Hristos ¢ i’ la profetiile Vechiului Testament, ba chiar aceainterprétare a scesior profetii care este el insusi, te dezvaluie adevarat ~ultimul, Peremptorietatea principiului metafi trece si in fafa c&ruia inceteaa nu are ie peste care nu se ‘A orice intrebare. In epistlam Johannis ad Paros, tat X, P. th Dncolo de Berpretare, Wo. S15 (eae om cit—nar), 60 ‘ocmai pentru faptul cd este caritas, ~ il ilismulu i inabilé a cursului nihil itatea niciodatd terminal ism Infinite até numa de faptul ch hie e poate mrevelajiei nu are nici o ari fe ee snpes x. Vai.