You are on page 1of 6
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA §1 LITERATURA ROMANA Filiera teoretiea profil umanist Filiera vocafionala — profil pedagogic I. STATUTUL DISCIPLINEL Proba de limba si literatura roman are un statut impottant in structuts examenului de bacalaureat, evaluand competentele generale si specifice formate pe durata invataraantului secundar ‘superior, ca proba comuna pentru toate filierele, profilurile si specializarile. Curriculumul liceal, care stabileste principiul studierii limbii gi Hiteratur’ romane din perspectivi comunicativ-finctional’, pune accent pe latura formativa a invafarii, fiind cesitrat pe achizitionarea de competente, fapt care a determinat precizarea, in programa de bacalaureat, » competenfelor de evaluat gi a confinuturilor din domeniile: A. literatura romani, B. limba $i comuniesc:. II. COMPETENTE DE EVALUAT Prin sustinerea examenului de bacalaureat la aceasti dise.slind, elevul va trebui sa facd dovada urmatearelor competente dobandite in ciclul inferior gi in cel superior de liceu (clasele a TX-a —a ‘XII-a), corelate cu anumite continuturi parcurse in cele dove cicluri liceale: 1. Utilizarea corecta si adeevata a limbii rome in diferite situatii de comunicare Competente specifice Confinuturi asociate 1.1, Utilizarea adecvati. |—reguli ale mor*iogului (contactul vizual cu auditoriul; astrategiilor sia raportarea la reactulle auditoriului si in conditii de examinare), regulilor de exprimare | tehnici de cczstruire a monologului; tpuri de monolog: oral in monolog gi in | povestire/relatare oral, descriere oral, monolog informativ, dialog, in vederea monolog aryi.mentativ, exprimarea oral a reactiilor $i a opiniilor realizarii unei privind te.:te literare si nonliterare, filme artistice $i documentare, comunicati corecte, spectace < de teatru, expozifii de pictura etc.; adecvarea la situatia eficiente si de ci nicare (auditoriu, context) si Ja scopul comunicarii personalizate, adaptate | (inf rmare, argumentare/persuasiune etc.) unor situatii de —‘vguli si tehnici de construire a dialogului (atentia acordata| comunicare diverse pertenerului, preluarea/tedarea cuvantului Ja momentul oportun, + dozarea participirii la dialog etc.); tipuri: conversafia, discutia| ) argumentativa, interviul (interviul publicistic, interviul _de| angajare); adecvarea la situatia de comunicare (partener, context] etc.) si la scopul comunicirii (informare, argumentare/persuasiune etc. ); argumentare $i contraargumentare in dialog stilurile funetionale adecvate situatiei de comunicare —tolul elementelor verbale, paraverbale si nonverbale in| comunicarea orala: privite, gesticd, mimi spatiul dintre| persoanele care comunica, tonalitate, ritmul vorbirii etc, 1,2. Utilizarea adecvata atehnicilor de redactare gi a formelor exprimarii scrise compatibile cu situatia de comunicare in elaborarea unot texte diverse —reguli generale in redactare (stracturarea textului, adecvarea la cerinja de redactare, adecvare stilistica, asezare in pagina, lizibilitate) —relatarea unei experienje personale, descriere, _pove argumentare, stiti, anunturi publicitare, corespondent privat’ yi oficial; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intentie, scrisoarea in format electronic (e-mail) —exprimarea reactiilor gi a opiniilor fata de texte literare (studiate sau la prima vedere) si nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analizi, comentariu, sintez?, paralelé, eseu structurat, eseu liber/nestructurat — notmele citirii — normele limbii literare la nivelurile: ortografie gi de punctuatic, motfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textuai ire, = limbaj standard, limbaj Titerar, limba} colsvial, limba} popular. limbaj regional, limbaj arhaie; argou, jargon functiilor stilistice ale — expresivitatea in limbajul comun gi in J.sabajul poetic limbii in receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte é 1.4. Receptarea_ —texte literare (proza, poezie, dra. saturgie); texte nonliterare, adecyaté a —memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, sensului/sensurilor stiintifice, argumentative, mesuje din domeniul audio-vizualului unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise “sens denotativ si sensuri c~notative —calititile generale $i peviculare ale stilului: claritate, proprietate, concizie, precizie, rviitate, corectitudine, variatie stilistica, simetrie, naturalete, arsivitate, eufonie —elemente care infesnese sau perturba receptarea: canahul, codul, contextul —fictiune, imeginatie, inventie; realitate, adevar —scopul comaicarii: informare, delectare, divertisment etc. file receptorului: cititor, ascultator 1.5. Utilizarea adecvata aachizitiilor Tingvistice in producerea ¢i in receptarea diverselor texte orale gi scrise, cu explicarea rolului acestora in construirea mesajului —componentele gi funcfille actulai de comunicare — nive'vici ale receptarii si producerii textelor orale gi scrise: fonetic, ortogratic gi de punctuatie, morfosintactic, lexico- sei antic, stilistico-textual, nonverbal si paraverbal —sormele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, dttografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual —tipuri textuale gi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ — discursul publicistic ~ rolul verbelor in naratiune; rolul adjectivelor in descriere — rolul formulelor de adresare, de inijiere, de mentinere si de inchidere a contactului verbal in monolog gi in dialog, 2, Utilizarea adeevati a strategiilor de comprehensiune gi de interpretare, a medalitafilor de analizi tematicd, structural si stilisticd in receptarea textelor literare si Soe ~ Competenge pecifice | a i ~Confinuturi asociate_ : ZI. Mdentificarea temei | — TES identificat(e) in texte, viziune despre lume siamodului de — genuri literare: epic, liric, dramatic reflectare a acesteiain | — modul de reflectare a unei idei sau a unei teme in mai multe textele studiate sau in | opere literare, apartinand unor genuti sau epoci diferiv texte la prima vedere 2.2. Identificarea $i particularitati ale constructiei subiectului in 1¢ narative analiza principalelor _| ~ particularititi ale compozitiei in textele naratove: incipit, final, componente de episoade/secvente narative, tehnici narative stractura, de ~ instantele comunicirii in textul narativ compozitie si de limbaj | — constructia personajelor; modalitati de ertacterizare a specifice textului personajului; tipuri de personaje narativ —tipuri de perspectiva narativa ~ specii epice: basm cult, nuvel4, re‘san — tegistre stilistice, limbajul persox:jelor, limbajul natatorului = stilul direct, stilul indirect, sti’) indirect liber fificarea $1 ~ particularit&i ale constructii subiectului in textul dramatic analiza principalelor — particularitati ale compoz1,i

You might also like