PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU
DISCIPLINA LIMBA §1 LITERATURA ROMANA
Filiera teoretiea profil umanist
Filiera vocafionala — profil pedagogic
I. STATUTUL DISCIPLINEL
Proba de limba si literatura roman are un statut impottant in structuts examenului de
bacalaureat, evaluand competentele generale si specifice formate pe durata invataraantului secundar
‘superior, ca proba comuna pentru toate filierele, profilurile si specializarile.
Curriculumul liceal, care stabileste principiul studierii limbii gi Hiteratur’ romane din perspectivi
comunicativ-finctional’, pune accent pe latura formativa a invafarii, fiind cesitrat pe achizitionarea de
competente, fapt care a determinat precizarea, in programa de bacalaureat, » competenfelor de evaluat gi
a confinuturilor din domeniile: A. literatura romani, B. limba $i comuniesc:.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
Prin sustinerea examenului de bacalaureat la aceasti dise.slind, elevul va trebui sa facd dovada
urmatearelor competente dobandite in ciclul inferior gi in cel superior de liceu (clasele a TX-a —a
‘XII-a), corelate cu anumite continuturi parcurse in cele dove cicluri liceale:
1. Utilizarea corecta si adeevata a limbii rome in diferite situatii de comunicare
Competente specifice Confinuturi asociate
1.1, Utilizarea adecvati. |—reguli ale mor*iogului (contactul vizual cu auditoriul;
astrategiilor sia raportarea la reactulle auditoriului si in conditii de examinare),
regulilor de exprimare | tehnici de cczstruire a monologului; tpuri de monolog:
oral in monolog gi in | povestire/relatare oral, descriere oral, monolog informativ,
dialog, in vederea monolog aryi.mentativ, exprimarea oral a reactiilor $i a opiniilor
realizarii unei privind te.:te literare si nonliterare, filme artistice $i documentare,
comunicati corecte, spectace < de teatru, expozifii de pictura etc.; adecvarea la situatia
eficiente si de ci nicare (auditoriu, context) si Ja scopul comunicarii
personalizate, adaptate | (inf rmare, argumentare/persuasiune etc.)
unor situatii de —‘vguli si tehnici de construire a dialogului (atentia acordata|
comunicare diverse pertenerului, preluarea/tedarea cuvantului Ja momentul oportun,
+ dozarea participirii la dialog etc.); tipuri: conversafia, discutia|
) argumentativa, interviul (interviul publicistic, interviul _de|
angajare); adecvarea la situatia de comunicare (partener, context]
etc.) si la scopul comunicirii (informare, argumentare/persuasiune
etc. ); argumentare $i contraargumentare in dialog
stilurile funetionale adecvate situatiei de comunicare
—tolul elementelor verbale, paraverbale si nonverbale in|
comunicarea orala: privite, gesticd, mimi spatiul dintre|
persoanele care comunica, tonalitate, ritmul vorbirii etc,1,2. Utilizarea adecvata
atehnicilor de
redactare gi a
formelor exprimarii
scrise compatibile cu
situatia de comunicare
in elaborarea unot
texte diverse
—reguli generale in redactare (stracturarea textului, adecvarea la
cerinja de redactare, adecvare stilistica, asezare in pagina,
lizibilitate)
—relatarea unei experienje personale, descriere, _pove
argumentare, stiti, anunturi publicitare, corespondent privat’ yi
oficial; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de
intentie, scrisoarea in format electronic (e-mail)
—exprimarea reactiilor gi a opiniilor fata de texte literare (studiate
sau la prima vedere) si nonliterare, argumentare, rezumat,
caracterizare de personaj, analizi, comentariu, sintez?, paralelé,
eseu structurat, eseu liber/nestructurat
— notmele citirii
— normele limbii literare la nivelurile: ortografie gi de punctuatic,
motfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textuai
ire,
= limbaj standard, limbaj Titerar, limba} colsvial, limba} popular.
limbaj regional, limbaj arhaie; argou, jargon
functiilor stilistice ale — expresivitatea in limbajul comun gi in J.sabajul poetic
limbii in receptarea
diferitelor tipuri de
mesaje/texte é
1.4. Receptarea_ —texte literare (proza, poezie, dra. saturgie); texte nonliterare,
adecyaté a —memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative,
sensului/sensurilor stiintifice, argumentative, mesuje din domeniul audio-vizualului
unui mesaj transmis
prin diferite tipuri de
texte orale sau scrise
“sens denotativ si sensuri c~notative
—calititile generale $i peviculare ale stilului: claritate, proprietate,
concizie, precizie, rviitate, corectitudine, variatie stilistica,
simetrie, naturalete, arsivitate, eufonie
—elemente care infesnese sau perturba receptarea: canahul, codul,
contextul
—fictiune, imeginatie, inventie; realitate, adevar
—scopul comaicarii: informare, delectare, divertisment etc.
file receptorului: cititor, ascultator
1.5. Utilizarea adecvata
aachizitiilor
Tingvistice in
producerea ¢i in
receptarea diverselor
texte orale gi scrise, cu
explicarea rolului
acestora in construirea
mesajului
—componentele gi funcfille actulai de comunicare
— nive'vici ale receptarii si producerii textelor orale gi scrise:
fonetic, ortogratic gi de punctuatie, morfosintactic, lexico-
sei antic, stilistico-textual, nonverbal si paraverbal
—sormele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic,
dttografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic,
stilistico-textual
—tipuri textuale gi structura acestora: narativ, descriptiv,
informativ, argumentativ
— discursul publicistic
~ rolul verbelor in naratiune; rolul adjectivelor in descriere
— rolul formulelor de adresare, de inijiere, de mentinere si
de inchidere a contactului verbal in monolog gi in dialog,2, Utilizarea adeevati a strategiilor de comprehensiune gi de interpretare, a medalitafilor de
analizi tematicd, structural si stilisticd in receptarea textelor literare si Soe
~ Competenge pecifice | a i ~Confinuturi asociate_ :
ZI. Mdentificarea temei | — TES identificat(e) in texte, viziune despre lume
siamodului de — genuri literare: epic, liric, dramatic
reflectare a acesteiain | — modul de reflectare a unei idei sau a unei teme in mai multe
textele studiate sau in | opere literare, apartinand unor genuti sau epoci diferiv
texte la prima vedere
2.2. Identificarea $i particularitati ale constructiei subiectului in 1¢ narative
analiza principalelor _| ~ particularititi ale compozitiei in textele naratove: incipit, final,
componente de episoade/secvente narative, tehnici narative
stractura, de ~ instantele comunicirii in textul narativ
compozitie si de limbaj | — constructia personajelor; modalitati de ertacterizare a
specifice textului personajului; tipuri de personaje
narativ —tipuri de perspectiva narativa
~ specii epice: basm cult, nuvel4, re‘san
— tegistre stilistice, limbajul persox:jelor, limbajul natatorului
= stilul direct, stilul indirect, sti’) indirect liber
fificarea $1 ~ particularit&i ale constructii subiectului in textul dramatic
analiza principalelor — particularitati ale compoz1,i