Dedicam aceasta ¢ parintilor duhovnicesti ai Bisericii Ortodoxe Ro- pentru ajutorarea lor in lucrarea de prega- lire vrednica si de chemare ai Potirul Vietii si al Nemuririi, adic ta Cin stitul Trup si Prea Sfintul Singe al Dommnului si Mintuitorului nostru lisus Hristos. CUPRINSUL cuvaintul PS Episcop 9 25 PARTEA INTAL Impartasirea deasa este de mare folos Cap. 1: Crestinii trebue sti se impartaseasca des 29 Cap. 2: Impartasirea deast este mantuitoare 44 area Sfintei Impartasanii este pagubitoare 59 PARTEA A DOUA Cuvinte protivnice desei impsirtisiri Cuvantul 1: Numai preotii trebue sd se impartaseasea des 65 2: Impairtasire numai la 40 zile, nu mai des 68 3: Impairtasire rara si cu evlavie "4 4; Pustnicii de alta data se impartageau rar n 5: Pentru impartasire trebue mare sfintenie 19 6: Impartasirea deasa nu este de fol 85 7: Imparasirea deasa este erezie 87 8: Oamnii suparati de patimi nu se 89 9: Impartasirea sminteat o 10; Este un Canon care randueste impartaisire nui trei ori pe an 94 Impartisirea deasi nu este dogma 98 12: Trei marturii contra desei impartasiri 103 13: Impartisirea de trei ori pe an este deajuns 108 Cuvant de incheiere 110 Insemnare 710 de Sf. Taine. Viata erestina se reduc. carnat si un invidual tfel a un pictism dezin- itor al comuniunii reale gi vii a tu- turor credinci = Treimea, care se realizeaza aul din Treime”: Hristos, Cuvintul lui Dumnezeu intrup Euharis\ cu Dumnezeu, Fara Hri credintei (Si. trinew ‘numai prin prezeni tuturor spre unirea (os euharistic, care ne di certitudinea Lyonului (see. I) zice c& “eredinta ‘as Euharistia confirma noastra este conforma cu Euhari credinta” (Adv. Haer, IV, 18, 5), crestinismul se transforma intr-um sentimentalism neluminat, capabil oricind si schimbe credinja dupa bunul plac al unuia sau altuia, Toate ratacirile are pe seama ei adevarul Seripturi aparut atunci cind s-a slabit legaitura eu Euhari re reclama f re, €: i Dumnezeu n-a ma urgic, ci scos din Liturghia, Caci fi inteleasa de- ecu Bisericii, si nu po cit de stos din Euharistie. cel care se afl nivese: pe de ur pe de all de si mai parte prin pr prin insasi aceasta primire, multa curate, de si mai multa osteneala pentru 0 fi. Dar daca a Li am oricum, fara exige pregatirii pe care 0 reclama primirea Sf. Ta Liturghia devine o slujba printre altele, iar viata ceri Ast se pune problema desei sau rarei impiirtasiri freeventa azi mai cu seama in Fe primeste, spre ra, cele mai contradictorii 1. Este 0 intrebare legiti Findurile celor mai buni credineiosi -, dar mirarea daca nu spre sminteala mul si derutante raspunsuri, Adeptii inno rica prin accentul pus pe Sf. Taine promoveaza impartisirea cerestine in Bise- codificate ca la ortodocsi: spovedanie, post ajun euh ‘anon special de rugaciune... De unde teama a de a nu se ajunge la o “banalizare” a Impartasani impartas sa cedeze in le) ‘Conserv; 4 ori pe an, " isericesti", nu v nici un chip impartasi dese de sase stiptamini (40 de Raspuns, care pare a satistac dent si intelept, Dar numai mai indeaproape, constati ci de fapt el nici nu este un rispui intrebaril, Caci problema “vrednicie’” este findu-se. Intr-adevar, ar fi lun non-sens si ne intrebiim daca cel ce se afl sub osinda ca-noanelor pentru pacate de moarte trebuie sa se impartageasca des sau rar! Evident, cel ce per t8 in pileat'nu se poate im- atita timp cit traieste in pacat, AU ca problema desei sau ra ce nu traiese in paicate de mourte, si care se silese sa duced o viata erestina ci nt gi unii care 1 partasi niciodat intelege de la sit trebarea ce ne preocupa aici raspund: deasa sau rara impartisire este sului, potrivit dorintei sale. Alki, m tudinea credincio- intelepti, spun ca este de ompetenta duhovnicului, Dar cum duhovniei sint toti cei cate dau rispunsurile de mai sus ne putem imagina subiectivismul wre opereazi intr-o problema atit de importanta pentru viata crestina. 2. Cauzele acestei diversitati de pareri sint mi diferite ordine: istoric, teologic, canonic- d i, sentimen- ti credineiosii care participau la Sf. Liturghie se impartaiseau cu Sf. Taine. Fapt firese, caci sco- pul Liturghiei este constituirea Bisericii prin adunarea laolalta a tuturor ¢ cu Hristos prezent in Ei Liturghia era socotita si traita a, Invierea, Inaltarca la Cer, Pogorirea Duhu Stint, impartasirea cu intele Taine la fiecare Liturghie repre zenta pentru primi crestini punctul culminant al adundrii euha- ristice, sensul insusi fe este unirea cu Hristos, pentru “a (cf. Gal. 2, 20). Era de neconceput participarea la Euharistie fra impartisirea cu Sf. Taine, Caci atunci Litur- ghia nu se implineste, nu-si atinge scopul: unirea cu Hristos, si se transforma intr-un fel de spectacol sacru in care, ¢ adevar inte si inaltatoare dar care rimin departe de realitatea unirii concrete cu Hristos, realizaté numai prin impa- rtagire, E adevairat cA primii crestini erau foarte constienti de ‘impartasirea cu Sf. Taine si nu se apropiau de el constiinta impacata cu Dumnezeu si cu semenii for. Ei stiau mai bine ca noi “ca oricine va minca piinea aceasta si va bea paharul Domnului cu nevred jovat fata de trupul si singete Domnului” (I Cor. 11, 27). De aceea, cind cineva paica- tuia de moarte prin lepadarea de Hristos, ucidere (inclusi tul), desfrinare, hotie sau alte fapte grave facea mai intti peni- tenta citiva ani de zile si numai dupa aceea era reintegrat in co- munitatea euharistica si se impartasea cu Sf. Taine, Pe timpul va fi penitentei, un astfel de crestin nu avea voie s& participe la credinciosilor” (euharistica) ci doar la “Liturghi humenilor”, trebuind sa paraseasca biserica odata cu cei ce se cate- pregateau pentru primirea botezului, cuvintele preotului “Cei chem: Asadar, picatuirea grava il face pe crestin si cada din starea de har primita la Botez si confirmata si fntarita in fiecare Euharistie si-1 desparte de obstea Bisericii, nemai- fiind vrednic sa participe Ia jertfa euharistica si sti se imparta- ci cu Sf. Taine, Caci Biserica se identifica cu Euharistia 0 constituie si 0 manifesta. De aceea Sf. loan Gurai de Aur sea ice cA cel ce nu este vrednic sa se Impartaiseasca acela nu este vrednic nici si participe la jertfa liturgica. El trebuie sa para-seasea biserica odata cu duiala impartisirii regul: noanelor sau a excluderii de la impartasirea cu Sf. Taine a celor cu pacate grave era strict observata, Pentru ct aceasta di este singura conformé cu teologia euharistica, adic cu sensul insusi al Liturghi Aceasti rinduiala insa va fi tot mai mult neglijata, incepind cest gen, deosebit de at SA reaminteasea parti Sfintilor Apostoli, spune: “Daca vreun episeop, au diacon ori cineva din cler mu se impartaseste in tim- Astfel cano- preot pul jerifei liturgice care se aduce, sa spuna motivul si daca cesta este justficat sd fie iertat. lar daca nu, sa fie excomuni- cat ca unul care produce sminteala..." Canonul 9 apostolic se refera in aceeasi problema la credincivsi: “Tori credinciosii intra in biserica si asculta citirea Sfintelor Sc nu stan ta impartasire sa fie excomunicati”. Acelasi lucru il spune in principia si canonul 2 al sinodului din Antiohia (341): car puri dar 5 “Cei ce vin la biserica si asculta citirea Sfintelor Cari dar nu vor sa ia parte la rugaciunea liturgica cu poporul, sau care prin indisciplina refuza impartasirea cu Sf. Euharistie tori aceia trebuie exclusi din Biserica pina ce, recunoscindw-si gre- seala si implinind canonul rinduit aduc roade de pocdinyd...” Hotiririle si canoanele acestui sinod local vor fi adoptate pentru intreaga Bisericd de sinoadele VI (can, 2) si VII (can. 1) ecu- menice. Parintii bisericesti recomanda si ci impéirtisirea deasa. Ast- le Meu are viata vesnica” (In. 6, 54). Noi insane impartasim de patru ori Pe saptamina: duminica, miercurea, alte zile face pomenivea vreunui sfint...” Evident, St ‘Vasile si cilugarii sai se impartayeau de patra ori pe saptamina pentru cai slujeau Sf. Liturghie de patru ori, in zilele mentio- nate. Impartasirea deasa, chiar zilnica 0 recomanda si Stintul loan Gur de Aur, care deplinge faptul ca multi credinciogt din impartaseau decit o data pe an. in acelasi orbese si Sf, loan Casian (see. IV-V) si Sf. Teodor Studi- tul (Sev. IX). in cclebrele sale Epitimii (Reguli), Sf. Teodor in reg 0 zi cind se face Liturghie un calugar nu se iseste sa spuna motivul, alifel sa ramina nemincat pina inerea si simbata, ca si n vremea sa nu se m: seara” (n, 31). “Cel ce din proprie initiariva nu se imparta- seste, acela trebuie sa se separe de obste pentru o zi” (n. 10). Sau “Cel ce mu se impartaseste mai mult de 40 de zile, daca nu este oprit de canoar va trebui sa spund motivul. Si daca se16 s-a impartasit sa fie su- constata ca din pricina neglinjentei pus unei pedepse de 40 de zile” (n. 6). 3. E adevarat ca la pierderea sensului profund al Imparta- sat ca act comunitar, deci_privind pe toti cei ce participa la Sf. Liturghie, a contribuit si problema “vredniciei” personale accentuata de toti Parintii si indeosebi de calugari intr-o vreme in care Crestinismul a devenit pentru multi doar un nume. Fireste, la impartasire nu poate avea acces cel ce traieste indi rent sau in pacate grave, Aga au aparut canoanele care interzi impartaisirea un anumit timp, mai lung sau mai scurt, potrivi gravititii pacatului. Dar degraba, insistenta Parintilor si a ca- noanelor pe “vrednicia” necesara pentru impartasire a fost rt fnfeleasa, incit cu timpul nu s-au mai fmpartasit nici cei ce nu rau sub osinda canoanelor, socotindu-se singuri nevrednici de impartasirea deast, Desi Sf. Joan Gura de Aur spune ca cel ce nu-i zilnic, acela nu-i vrednic sa se impartaseasca nici o data pe an, la Pasti. De alta parte, insistenta pe pregatirea pentru f. Taine nu lucreazst auto- - legitima in sine c tborarea omului prin efortul propriu de despatimi re - a dus la 0 altd atitudine gresita: credinta ca impartasirea este 0 recompens’ pentru virtute, pentru efortul implinit in ve- derea primirii ei. “Cu cft mai rezonabil este, zice Sf. Toan Ca- sian, sa primim Sf. Taine in fiecare duminica, cu inima smerita, ca un remediu pentru slabiciunile noasire crezind si marturi sind ca nu meritam acest har, decit sane tnalam prin convingerea desarta ca cel pujin vom fi vrednici odata pe an” (Cony. 23, 21). Sf. Chiril al Alexandriei (+444) constata in vremea sa gi alte atitudini gresite fata de Sf. impartasanie. care dupa ce au gustat din harul dum noi insine ‘Sint uni, zice el, 7 biserica din neglijenia si amina primirea Sfintei Impartasanit uh pretextul respectului i al pietati, in realitate insa din lipsa de evlavie si din raceala. Acest refuz care pare a porni din pie- tate nu este decit 0 cursa si 0 pricina de sminteala care duce la cadere” (Comentar in 1, 3). De aceea, mai multe sinoade locale: Elvira (can, 21), Sardica (343) sav ecumenice: Constan- tinopol (in Trulan, 692, can 80) se vad nevoite de a ameninta cu excomunicarea pe cei care timp de trei siptamfni nu participa la Liturghie si nu se impairtisesc. in Occident, unde situatia era si mai grava, diferite sinoade locale insist& pentru impartasirea cel putin de trei ri pe an: Pasti, Craciun si Rusalii. Tirziu, un sinod din Latran (Roma 1215) fixeaza datoria impartasirii cel putin o data pe an, Dar deja aceste hotariri nu mai sint ritul Liturghiei ca jertfa si ca Taina a comuniunii care constituie Biserica. Teologia euharistica a primelor veacuri crestine va fi onforme eu spi tot mai mult uitat, accentul mutindu-se acum pe pietatea indi- vidual in faja Sfintei impartasanii (care in Apus va fi expusa fn afara Liturghiei spre adorare) si pe interpretarea simbo tuturor actelor si gesturilor liturgice. 4, Renasterea isihasta, din sec. XIV va atrage dupa sine cum este firesc si 0 renastere liturgica indeosebi prin Sfintii Pentru Ni vorul si desavirsirea viet desavirsite si impartasania) este iz- Mu sint i nu pot da roade... daca nu luam parte la ospajul dumnezeiesc”. “In schimb daca ne apropiem cu zdrobi re de inima si ne marturisim pacatele inaintea preotului, Sf. Impartasanie este cea care ne scapa de orice pacat... de unde urmeaza ca nimic n-am fatcut numai marturisindu-ne, fara ararile euharistice” (Despre viata in Hris sanie trebuie si ne semine ca vrea sa se strice, onceput fara parti este insine prin efortul nostru ase« Hristos euharistic lu creazit in noi si di valoare si sens la tot cea ce facem pentru 4 impartasanii poate veni si 3 care nu pune accentul pe onceptie proprie r sete din vechime (pelagianism, pris bogo necesita dogmelor” el zice: “Drept aceea Tisus pentru ca sa fim una cu Dunne Rasaritene, insista gj art adesea cu soi impartasim ¢ infd si cu spovedar iar ceilalti si ei adesea ia sufle jem de Domnul sa ‘icosatoarele Tain imi si cue sce. $i nimeni din ‘aca peste 40 de zile (neimpartasiti). si daca cei ce vor pazi pe cit vor putea sa se apropie si mai ¢ Hristos si daca se va putea si ecatura $ cei batrini si cei bol in secolul al XVIIF-lea a avut 19 tre care si al Pilocaliei (culegere de texte in acest sens si aceasta “Carte foarte ipartasirea deasa cu Sfintele te ale lui Hristos” in care el argumenteaza cu texte din nevoia dese si combate pe Nicodim si de jurul sau va fi aprobata si de Patriarhii ecumenici: Teodos 1773 si Grigore al 1807 si 1819. Renasterea liturgica din Grecia contempor: welegerea Sf. Liturghii de cat pare pentru suflet. Despr mntrariul. Po 8 si pe impartayirea dea fratii religioase, a fost crierile Sf. Nicodim Arghio parvisirea mult mai deasd a credinciosilor in s-a impus din partea acest © evident a ave gi lipsa tatea biseric sea, potrivit unei pus. Caci nu trebuie si uitim a “porunea” de ru ori pe an sau cel putin o data este de influent’ apuseana si contrart se impartiyi de ‘nu are nici o justificare teologica. Dimpotriva, ea es spiritului Liturghi t poporul tui Dumnezeu si vasa nu merge nu- ‘mai ca sa se intretina cu gazda si cu cei prezenti, fara sa mii ce efectiv. a creat in jurul unei mese este (i, dar nimer Sf. Ni impartasi cu ssi hrand spiritual pentru cei im renunta si manince, siturindu se numai cu nt mai multe feluri de a Ftul spune ca20 Hristos: prin Sf. Taine, prin rugaciune, prin auzs cint lor le sfinte, prin contemplarea facerea de bine. Dar mnezeu, prin ud una pe alta. Dimpotriva. primeste pe Hristos eubatistic il va pastra in rugindu-se mult, citind din SF. Scripta Dar nimeni nu po Cel ce sind numai bi neglija Sf. Taine pe motiv ca se im- altfel Mintuitorul nu s-ar mai upat simu s-ar n pe cruce ca sine lase Trupul si Singele Sau ca “adevarata min. care si adevarata bautura” (In. 6, 55). Cel ce neglijeaza Sf impartisanic, neglijeaz’ f'rd s8-si dea seama intruparea gi jertfa insaisi a Domnului. Caci Euharistia este taina prin excelent a Noului Testament. Fara Euharistie nu exist’ nici intrupare, nici jJertfa, Protestantii si cultele neoprotestante care pun accent uni- lateral pe Cuvintul lui Dumnezeu in detrimentul Euharistiei in care nu mai vad prezenta real a lui Hristos, uita c4 “Cuvintul trup sa facut” (In. 1, 14), c& in Noul Testament, Dumnezeu nu numai Vorbeste oamenilor ca in Vechiul Testament, ci se si uneste cu ei prin Trupul si au jertfit si inviar pentru mintuirea lor. 5. Cum am putea reveni ast Ja 0 practica normala a Eu- haristiei? Desigur ci numai printr-o injelegere just’ a sensului si rostului ci pentru viata crestind, Aceasta presupune ins’ pre- oti si crestini responsabili si Iumin: jent in angajati con trairea maximald a Evangheliei si nu oameni “caldicei”, dispusi ricind la orice compromis. Aprofundarea teologiei euharistice primelor veacuri si cunoasterea evolutiei de-a lun- lor privitoare la impartasire, mai mult sau ‘mai putin conforme eu gul istoriei a practi ceastt teologie, practici dever 2 seori "ne va ajuta si exorcizam mintea noastri de o multime de prejudeeati sau chiar supers Taina a impartasaniei, Trebu cu privire la Sf. sa fim constienti c& nu toate dat in istorie au si o justi logic. Pot exista “traditii” cum este si cea cu privire | impartasirea o data sau de patru ori pe an si chiar Ia gase sipti- mini, care nu pot fi jus “raditile” impuse la un mon te teologic, ci cel mult sent stim c& nimeni nu impartigeasca. Caci “yi gr laca zicem ca paicat nu avem, ne amigim pe poi ingine si 8). * Stim, zicea Sf. I nu este scutit de gres meni nu se poate Kiuda c& ar avea o inima curatd. Ingrozitor este, nu alit a nu avea inima curata, cit c& neavind-o astfel nu lergam la Cel ce poate so cura pacate geave si picate mai putin grave. “ Orice nedreptate este pacat, dar este i pleat care nu e de moarte” (In. 5, 17). in ca- zul pacatului de moarte (crima, inclusiv avortul, desfrinare sau alte pacate trupesti, urd, hotie, drog, magic, erezie...), trebuie si jm canonul rinduit la spovedanie sis. nu ne impartasim jem in paicate de moarte s& indraznim sca...", Desigur ca sint imp © vreme. Dar dae nu s cu inima’ inftints si log spune ci nimeni timi de Sf. impartiganie) si cu con- st ne impartasim cit mai des. Bineing smeritt, cu lacrimi (Sf fara i, dar si cu donrinta de a primi prin SI Impartasanic ajutor in lupta pentru despatimire si imbunatatire. Caci fara Impartasanie deasti nu putem deveni mai buni, mai iu- tori, mai asemenea cu Hristos. impartasania deasa, primita cu jimeon Noul sii nu se apropi stiima pacatos pregatirea necesara ne transforma in Hristos insusi22 i mai slab” zive Sf. Maxim Marturi- na de foc mai tare schimba firea ce yeul dumnezeirii devine ea pastrindu-si inde se pune in mod jus infa noaste’ incal ul introdus. jorul. are devine fo insasi 18 natura Sa proprie. $i problema pregatirii pentru Sf. impartisanie trebuie sa spune! it pentru preoti si alta pentru mireni. 1 tere (cel rinduit de Bi nu exist or trebuie si se pregateasca cu post dupa seria, adi : miercurea si vinerea ca si cele patru posturi mari), njugala pentru cei casatoriti, cu rugaciune inmulfiti $i mai ales pri Pos | trupesc ne va ajuta si adi (0s din Euharistie, Ni vietii" care este Hi impanssania, s& nu putem tr nu ne-am impartasit, sa avem constiinta m refu t pe Hristos pentru ca nu ne-am pregatit ca si-1 primim, pre~ nd mai bine mincarea, odihna, place tu artis na nici pe departe obisnuinta si devalorizare a ei, Dimpotriva. Cu cit te rogi mai mult cu atit te rogi mai bine, cu cit te impartisesti mai des, cu atit ifi ereste dorinta si rivna pentru Hristos. Obisnuita rea poate interveni numai la cel ce nu are credinta si fried de Dumnezeu. ‘Trebuie sa mai stim si aceea cd pregatirea pentru imparta- de o zi sau de dow’, ci de toata vremea si ne retinem de la pacat, si avem aplecati spre savirsirea binclui. Ea culminearé cu participarea trenie ca si la Liturghia propriu-zisa. Toata apt o pregiitire pentru impartasire ind seama de situatia deosebit de grava existent’ in Bi serica noastra in privinta impartisirii credinciosilor, indemnam Vecemie si 23 woastre de lauda Ta, Doamne.... ca ne-ai it pe noi sd ne impartasim cu Sfin a facatoarele Tale Taine...” sau miele... lui Hristos 1 dumnezeiestile.. si de ‘Drepti primind Dumnezeiest find nimeni nu s-a impartasit? Cu ce c i de la fiecare Liturghie: frica de Dumnece fa si cu dragos Hristos care a venit si vindece pe cei bolnavi si sa dea celor paciitosi vrea sine v jsindu-ni -se in Sf. Taine, Lar n psim evitind sau aminind Sf sistematic chemare Mintui cu cre Wdece si si ne ierte si pe nu ne dim seama de ce ne impirtasanie! Cucernicii parinti ar trebui sa Incurajezs mai constienta a credin- n care acestia sA poatd urmari caracte~ rul ei de jertf se impune citirea cel pusin a rugaciunilor din tare, $4 nu uitam ca in vechime canonul euhari iczul Liturghiei si de care de- Epi- invocind aceste rugdciuni, care formeaza pinde intelegerea si trairea ei se citeau cu voce tare. Pind si mai fint peste obs! raspunsul si intarirea credinciosil si peste Darurile puse inainte, primea 1 de prefacerea lor in Trupul jn-uri pe care a im te ro © Domnului prin a tot el, ceea ce este cu totul nefirese. $i aceasta in timp ce24 credinciosii stau pastvi, multi fara s@ stie ce se petrece momeate! Or, daca preowul, dupa ce stra teste cur voce tare canonul eubaristic, credin continuitatea rugaciunilor, isi vor da seama de sensul lor pro- fund si se vor simti implicati in ele. Liturghia se va prelungi c! Jo minute, insdi cu fecte! Credem c& numai printr-o renastere liturgiea cu accentul pus pe Sf. impartayanie primita regulat, cu pregatirea necesara, putem nidajdui la o renastere duhovniceasca trai ca si eu roa- ji frumoase pentru Biserica si neamul nostru, Caci noi si ne va schimba nsusi dupa chipul si asemainarea Sa ¥ SERAFIM FAGARASANUL Episcop-vicar la Archiepiscopia Sibi CUVANT INAINTE Cu adevarat avea dreptate poporul lui Israil din vechime sa wrednicit si se hrineascd cu mana cea duk 1 preaslavita minune. Si avea dreptate sa apa ca nectarul, pe care ta dreptate trebue si se laude binecre- dinciosul popor al Harului nou, pentrucd sa invrednicit sa aiba ca hrand Preacuratul Trup al Dumnezeu-Omului lisus. Si Si ce era acea mand faa de Preas apa fala de izvoritorul de cei ce au maneat si au baut dar din acestea cine mananca Pustie si au murit; dar de va manca cineva din Pdinea aceasta valtrai in veci™ (loan 6,49). Acesta este adevarul, Nici o asemanare nu este intre cele vechi si aceste noi. Deosebirea este asa de mare, Poate spune prin cuvant. Dar intre pro este deplina aseminare26 dupa cum atunei Dumnezeu a dat Israiltenilor mana ca si o mandnce adeseori gi apa ca sao bea deasemenea, tot aga si acum a dat crestinilor Trupul si Sangele Sau, ca s& se im- partaseasca cu ele adeseori. Cu toate acestea, eu vad c& act u mult folosite de evrei, pe as robia Egiptului si sd bea apa si le-au folosit Terusalimul oastri, dimpotriva, dupace s- ara robie a Egiptului, adica a pacatului si a Wu trecut prin marea olosese de |, unul stipanit de se impartagese cu i pe an, desi nu sunt opriti ni de parintele lor duhovnicese, re Si-i opreasca, Mare pacat! Caci daca pun al evreilor: mana si apa, cu darurile pe care Trupul si San; Domnului le dau crestinilor, le gasese aga de slabe, umbra fata de lucru; si daca voi asemana deasa intrebuintare a evn um este cu putina intrebuimtare a gasese aga de vie, cum sunt lucruri- acestora de cutra crest Te fata de umbra, a Dar crestinii din vechime nu faceau aga. A‘ ele Taine tot asa de des, cum foloseau evreii Mana, Fiind- sea c& dupace se botezau, se impartaseau cu mi es, ri de trei si de patru ori pe saptamana, cum zice Marele le, alteori in fi a i Sfintului foan Gur de Aur, si tol |, adica, dup’ moarte, intrau in patria cea jerusalim, ca sa se impartiseasca cu Pai nea pamantului aceluia, fara mijlocire si desavarsit Noi crestinii de acum, insd, urmam nu pe evreii cei bu pe cei nemultumitori, care din prieina kicor tului, Pentruca si noi ak rupul ceasea si cereasca hrand a stei nesocotinte, lipseste tea, a crescut rautatea, D de depseste cu fe te sicual Deaceea, un iubitor de Hristos crestin, vazdni multa lenevire sau mai bi zis, nesocotire, pe care crestinii de acum o au fata de Sfintele Taine si deci si folo care se pigubese, cu rivna dit ste, Pe care, cu chel 1a data,28 dind cu marturiile Sfintei Scripturi, ale Apost Parintilor cum c& este de trebuinta si de suflet mantaitor, ca tot crestinul dreptcredincios sa se impartaseasca adesea, daca nu ilor si ale are piedici. Pri deci cu bucurie, 0 iubitorilor de buna credin ‘tori si hranindu-va mereu din cetirea ei, va rog cu frayeasca dragoste, aprindeti-va ini urmati pilda si obi- ceiul crest din vechime, a straimosilor nostri si, partasiti-va adesea cu Sfintele Taine ale ci le de ravna lor sfin cu cuvenitt pregatire, Preadulcelui nosteu lisus Hristos. Pentruca prin Harul Sfintei Impartasanii sa va in lupta impotriva raului, s& lucrati toata fapta buna, si va sfintiti cu impartasirea celor sfinte, sa va indumnezei prin gustarea celor dumnezeesti, sa va faceti ne stricaciosi prin impartisirea cu cele nestricacioase. In scurt, sa aveti o vi buna a si aici, cu ajutorul fcdtoarelor de viata Taine, (4 pasnicd, cu bucurie, impreunata cu toate ir dicolo s& va invredni iti de dumnezeeasca si ne- sfirsita vial a veacului ce va sa fie. Aceste bunatati dobandindu-te, nu slabi a ruga pe Dom- i pentru mantuirea si iertarea picatelor i a celor ce au cheltuit cu tiparirea. nul cel iubitor de oa . a ostenitorului 29 PARTEA I IMPARTASIREA DEASA ESTE DE MARE FOLOS CAPITOLUL 1 Binecredinciosii crestini trebue sa se impartaseasca des cu Dumnezeescul Trup si Sange al Domnului. wecredinciosii crestini sunt indatorati sii se imparta- seasca des. Acest lucru il poruncese 1) Stapanestile porunci ale Sfintelor Sinoade si mirturiile locale ale Sfinti- Apostoli si Jor Parinti, 3) Cuvintele, randuiala si sfinyita luerare a Sfintei Liturghii si 4) insasi randuiala Sfintei Impartas tru lisus Hristos, Inainte de a ne preda Taina impartasiri, 2 zis: “Pdinea pe care Eu o dau este Trupul insemneaza cd dumnezeeasca Impartasire este pentru ci ciosi absolut trebuitoare pentru viata duhovniceasca in Hristos. Si pentruca v ‘imputineze ni (a duhovniceasca in Hristos nu trebue sd se st Inceteze, precum zice Apostolul: “Duhul sa nucl stingeti” (I Tes. 5,19), ci s& fie neintrerupta, pentruca cei vii, dups i Apostol, si nu mai triiasca viaja lor trupeasea, ci viata lui Hristos, Care a murit si a inviat pentru ei, este de trebuinta ca sa fie deasa si intrebuintarea Sfintei Impartasiri. «4 parte, Domnul zice hotarit: “Amin, amin zic voua de nuveti manca Trupul Fiului Omului si de nu veri bea Sange-30 le Lui, nu veti avea v 'u voi” (loan 6,53). Din aceste cu- vinte se vede limpede ca Sfainja Impairtisanie este pentru crestin 1 Botez. Piinded aceeasi hotirire dat-o si pentru Sfanta Impar- asa de necesara ca si Sf pe care a dat-o pentru Bote: tasanie. Despre Botez a zis: “Amin, amin zic voua, de nu se va naste omul din apa si din Duh, nu poate intra sparayia Jui Dumnezeu” (loan 3.5); iar despre Dumnezeeasca Imparti- sanie a zis de Ami jc vous, de nu veti man- ca Trupul Fiului Omului gi de nu vet ingele Lui nu veti viata intru voi". Asa dar, dupaicum fara botez este cu neputing’ ca omul s& traiasca viata duhovniceasca si sii se man tuiasca, tot asa este cu neputinya sa traiasca fara Dumnezeeasca Impartasire. Si fiindca aceste dowd Taine au aceste insusiri: Bo- tezul se sivargeste o singura data iar Taine Sfintei Impartasiri se savarseste des si in fiecare zi, rezulta in chip firese c& este wmin absolut necesar ca si Dumnezeeasca impartasire si se faca des, Apoi, cand Domnul a predat aceasta tainé ucenicilor Sau, nu a dat-o ca un sfat, ca adica st mandnce Trupul Meu cine vrea si si bea Sing vrea sii vind dup’ Mine” Pporuncitor: “Luati, mancaji, acesta e ‘Trupul Meu si Beti din- tru acesta Toti, acesta este Sangele Meu”; adicd neapiirat trebue si mancati Trupul Meu si neaparat trebue sa beti Sangele Meu. Si iarisi zice: “A ea Mea” (Luca 22,19). Adicd, aceasta tain& pe care Fi v-0 predau, s& o savarsiti nu numai odata, de doua sau de trei ori (precum talcueste Sf. e Aur) ci 7 este cuvinte ale Domnului recomanda lim ua lucruri necesare Sfintei Impartasiri: neaparata ei sim, dinciosul, in orice stare social s- negresit sa primeasca si sa plzeasc’ aceste porunci stapanest. asta hotaritoare po cf cei tre si se botezasera, erau invatatura lor si sii se Folos asteptand Painii si varatura Apostolilor, in impartasire, in fran gaciuni" (P. Ap. 2,42). Si pentruca s& se pastreze std necesara Predanie a Do mnului si de catra crestinii de dupt ei, si trecerea multimii ani or, cee: Apostolii au facut atun din canos scris-o in al 8-lea gi al 9-1 pedeapsa afuriser Dumnezeestile Taine, “Daca cineva nu se impartaseste cdind se savarseste Liturghia u care nu se impartaseste si de va fi hi: pricina necuvdntata sa se ie seasea (Can 8). iar daca nu 0 va spune, sa se afi 19-1 ica trebue si afuriseasea . care merg la biserica, asculta cetirea Sfinte-32 Jor Scripturi si nu stau ni la rugaciune, nici la Sfnta Imparta- sire, ca unii care produe sminteala in Biserica Pe acest canon talcuindu: ‘Hotirirea ace- stui canon este foarte aspra, cAci afuriseste pe c biserica, nu stau pand la sfars impartasese. In chip nndtor, si alte canoane ale Sinoadelor poruncese ca toti sa fie gata si vrednici pentru Sfanta Impartasire. Sinodul din Antiohia, urmand Sfintilor Apostoli, mai intai fntareste canonul de mai sus, apoi adaoga: “Se cuvine ca tofi cei care intra in Biserica si asculta Sfintele Scripturi, dar nu stau sa se roage cu celdlalt popor si se indeparteaza de Sfanta Impartasanie, sa fie afurisiti panacdnd se vor spovedi si arata roduri de pocaina yi se vor ruga si atunci sa fie iertagi (Can. 2) Vedeti fratilor, e2 toti crestinii sunt supu trebue si se impartigeased adesea? Ca sunt indatorati sa fact aceasta la fiecare Liturghie, ca sf nu fie afurisiti de Si Sinoade? 3. De vom lua aminte cu atentie la Sfanta si Dumnezeeasca Liturghie, vom vedea ca dela inceput si pana scop are: si duct la impiirtasire pe sfarsit un singur restini adunati La rugiciunea, care se numeste a celor cre ne: “Da-le lor (adic& credinciosilor) ca totdeauna sa-Ti slu- jjeasca cu fricd si cu dragoste gi fara de pacat si neosinditi sa se impartageasca cu Sfintele Tale Taine”, In rugaciunea care ur- ‘meaza dupa savarsirea Sfintelor Taine zice: “Ca sa fie celor ce ‘impartisi spre trezirea sufletului si spre iertarea pac: lor”, adict Sfintele a ‘impartisesc, spre cu Rugaciunea din: sted Si se facd credinciosilor, care se tirea sufletului si spre iertarea pacatelor. (ea Sfintei Impartas: ceste prin mana Ta cea preacurata si ni se dea Pre ‘Trup, si Preac tice: “Si ne invredni- vuratul Tau stitul Tau Sange si prin noi la tot poporu wr la ecfon p si gind cu mare glas: “Cu frica lui Dumnezeu, cu credi dragoste apropiati-va” adic veniti cu frict de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste si va impairtayiti cu Dumnezeestile Taine, Dupa Sfanta Impartasire, preotul si poporul multumese lui Dumnezeu pentru mare Har de care s’au invredni noastre de lauda ‘Ta, jumesste: "Sa se umple guri Doamne, ca ne ne impart ine”. Lar preotul zice: viata facatoarele Taine, cu vrednicie si multumim Domaului Dar si cdntarea Heruvicului, care se cdnti de pepor, daca iai aminte, este o pregatore pentru Impartasire, fiindca zice: re in chip tainic inchipuim pe Heruvit si cdntim cantarea cea intreit sfanta, sa fepadim dela mintes noastra toata grija acestei lumi, pentruca s primim in sire si SA ne Tmpartasim cu Impa \conjorat de cetele ceresti tuturor, Cel icru insemng34 er dela Dumnezeu si Tatal sa le dea care este cu adevairat Sfai re Sfainta Liturghie se numeste ymuniune si aduna- -a spre Hint’, Impartasanic. Insusi numele cu ca- cu Hristos si un Trup si un Duh cu Bl Deci din toata sfanta rnduial’ a Sfintei Liturghii, nu se ve- de oare ci sunt indatorati crestinii, eare merg la Sfanta Litur- hie sa se impartaseasca adesea? Nu sunt oare indatorati sa aca acest lucru, ca sa arate cai Impartasirea es! nu fie caleatori al ered si le marturisesc? Tar daca nu se impartasese preaum 0 marturisesc, caleatori. ra pe care si preotul care fi rari si rdnduc finte, Rind sa f se apropic gi S4 se impartiseasca. Deaceea si dumnezeescul Hrisostom, un noane ale Sf lor Apo inainte si mai ales socotind ca toate sfintele lucrari ale Sfintei Liturghii au in vedere impartasirea cred , Soeoteste ne- vrednici chiar gi de intrarea in biserica, pe cei ce merg la Sfanta turghie si nu se impartasesc. "Vad, zice, e& multi se Impartasese mai mult din obicei nu dupa dreapta judecata. Pentruca atunei cnd vine Postul M: orice stare s'ar afla, fie vrednici, fie nevrednici, se 35 e $i 1p nu este pentru ind vine ziua Bobotezei, chiar aire Boboteaza si nici Postul Mare nu fae vrednici pe tru impartasire e poti Impartasi in fiecare zi. Caci zice Sfintul cd oridecate ori va imparcasiti vestiti i pomenirea mantuiri inefacerii pe care ati prim Gandeste-te bine cit grija aveau cei ce tea si voastre, neau din je Legii Vechi? Ce nu faceau? Cum se pregtteau? Necontenit se curateau, Tar tu care vrei sit te impartasesti din jertfa de re se cutremura si ingerii, vrei s& te curitesti numai in anumite puri? Cum te apropii de Altarul lui Hristos si indriiznesti sa te impartasesti cu cu mainile si buzele necurate si intinate? Impartasire. In celelal npartasiti chiar daca adeseori sunteti cand vin Pastile, chiar daca ati facut ceva rau, i de nepriceperea si de raul vo- Vad ca se face vile ale anului nu va siva stru obiceiu! Zadarnic si savargeste Litwrghi . cal mu va impartasiti. Zadarnic stim in fata Altarului, c& nimeni nu vine sai se impairtageasca. Acestea le spun, nu ca sti vai imparta in fiecare oricum, la intamplare, ci ca si va faceti vrednici Omule, nu esti vrednic si te impartasesti? Atunci nici pe celelalte rugaciuni ale Liturghiei nu esti vrednie si le auzi. Auzi pe diaconul care striga: cati sunteti pe Dumnezcu sa va ierte: cei ce nu se impartagese se afla in stadiul de pocainta pentru p: lor.36 ce St si te impairtagest ntre cei ce se poctese. Di "? Dac esti Pentruc’ cel ce nu n tre cei ce se pociese nu poti impairtayeste face parte ce pricing striga diaconul: iesiti cei ce nu puteti si va nu socotesti impairtasirea ca un mare har, ci o dispretuesti? Ganteste-te bine, Masa impirateasca este pregatita. Inge susi Imparatul este de fata si tu sti isi este murdard si tie nu-ti pas? Sau ast slujese la Imbracamintea sufletul este curata? Atunei stai ta Liturghie, Hristos vine sa vada pe cei ce stau la mas& si spune si acum fiecdruia, prin constiinia sa; Pri in de nunta? Nu a zis: Dece zice ci nu este vrednic ni as si mAndnca din cind. La fiecare enilor, cum stati act ai Biseri masa? ci inainte de sedere ir sd intre ral. Los Ctra noi toti Cacel ce nu se ru, deoarece nu i-a spus c& dece Pe toate acestea le striga si acum Hi pentruca stim nerusinati si cu obraznic npartaseste este nerusin: Din pricina aceasta, diaconul intai indeparteaza pe cei ce se n picate. Cuci preum afl ‘masa, nu trebue si epairate, tot asa se intampla si aici si se jertfeste Mielui si Oaia stip Cand auzi: $8 ne ru mpreuna; cand vezi c schid usile altarului, s& socotesti ca se deschide si cerul sic board ingerii, Deci nu trebue si fie nici unul din cei nebotezat dar nici mw 1 botezat insa necurat sau spurcat 37 He Sa-mi spui daca cineva im intra (tru, se spald pe man ndned, oare nu jigneste pa imparatul mai bine sai nu se fi dus deloc? Ava situ, iesit cu cei nevred partasesti di Dar Sffint coboara nu numai Nu vezi pe slugile le intinate nu la poalele 4 pe urma s-au apro: cul unde a stat Dumnezeu. piat si au vazut Asa si tu, crestine, dact nu esti vrednic sa te apropii si si veri pe Dumnezeu la Sfinta Liturghie, pleaca impreuna cu ca- Wu te deosebesti de ei. Deoarece nu este acelasi lucru ca omul si greseasca inaintea lui Dumne. {inte de botez sau dupiice s-a botezat si sd se fact nevred- nic de impartasire. As fi vrut s va spun lucruri mai multe si mai infricosat acestea. Cici cei ce tehumenii, pentruca cu ni ca sa nu va impovarez mintea, sunt deaj se infeleplesc cu acestea, nici cu mai fe nu se pot indrepta.8 i: Cine va face Ja masa mea, oare sate pazesti ca sti east pierzi a sai ne impartisim si (Omilia a treia la epist, catra Bfeseni), Auzi, frate, ce spune acest mare dascal as Biser ca nu sunt vrednici si se duca la Liturghie, acei care far motiv nu ire 7ice: “Cel ce nu merge tS Se € Asa hotataste si Sfint Deci cazi sub riseasca, iar di 1 Sinod local, di iubit adicd si mergi la Sfinta Liturghie si sa te pregatesti ct poti ca sa te Impairisesti, daca nu esti oprit, Nu trebue si nesocotesti daca nu faci aceste dowd: jurisent dela Sinoade si de la toti st Dumnezceasca Litrughie este o lucrare sfanta pentru pregati 30 ea Pre a lui Hristos, ca si fie dat spre ipartasire tuturor crednciosilor. Ac scopul si rostul Liturghiei: impartasirea credi . episcopul serie: “Lue este si prefucti painea si vinul si Sangele lui Hristox, iar scopul ei este sfintirea credin- (Taleuirea S cartea sa despre Taine, serie ct Dumnezeeasca Liturghie se savarseste pentru trei pricini: in pentru slava si lauda lui Dumnezeu si Man pentru pomenirea mortii si inv sta silo odihna si sfi pest adormi Insusi a zis: al doilea, pente savargeste Di menirea mortii si invierii Domnul dreapta ereding’, prime it este cu putinta, Insa credincios tusese cu Sfintele Taine nu mi pricep cum pot sa se sfinjeasca, $Pintul Cabasila zice ci nu se sfinjese. Ci si-l Wn iar pe el Daca suf OF care Se apropie sunt pregaltte si se npartayeasca, iar Domnul totdeauna doreste si voeste s8sfinteascat si sa se dairuiasca pe Sine mai poate desparti de Impartasanie? Bine ‘nfeles c& nici unul, Dar ar putea intreba cineva: Daca un crestin, avand prega- tire sufleteasca, d nu vrea sd se impaitasease’, oare ps primi sfintenie dela Sfintele Taine, a adom te si el Si riispunde ca nu © poate primi decat numai acel care nu se poate duce trupeste s4 se impartigeasca, asa cum sunt sufletele celor adormiti Daca cineva putdnd s4 mearga si se impartageas duce, acela nu py |. nu se intirea Sf Taine, nu numai pentrucd nu s-a dus, ci si pentruc& putand si se duct, a neso fitele Taine sau s’a lenevit si m deloc si se bucure dk a mers. 4. Dar nu numai cele spuse pana acum, cerestinul \datoreaza pe tot ‘are nu are impedimente, s& se impartiseasc’ si insasi Dumnezeeasca Taina si Impartasirea, daca ne gindim bine, ne atrage sine impartasim des pentruca este un element vielii sufletului. $4 vedem ce insemneaza acest lu- i spun s& esential este acel element far de care este cu neputinga si se fact ‘ment esential eeace se face. Pe pilda, ele viata omului este raisuflarea, pentruca fara de ‘nu poate si traiasca, Tot asa este hrana pentru intre {inerea trupului, Deci, aya cum este trebuitoare respiratia nein- cetata pentru a trai, si hrana pentru a eo aya si deasa impatasire este necesard pentru viata sufletului si pentru sus il mult si fart de as Sa vina in mi invataturi ale Biseric Sau ca SA spun mai bi nare mai necesara tru Marele V; si sa ne, temelia drepte- spuna, “Ca sa se invredni- 41 easea omul de vi a vesnicd, zice, trebue sa se imparuiseasca cu Trupul si cu singele lui Hristos, Si iarayi: Este de trebuinta s’a reniiscut prin Botez si se hrinease cu impart Sfintelor Taine. Deci toti drepteredinciosii crestini avem nevoie sd ne hranim cu hrana viet Fiul impartasi omul in fiecare zi cu Trupul si Sangele lui Hi si Domnul 0 spune: Cine mandnca Trupul Meu si bea 108, trupesti si sufletes monahul lov marturi des decit respiratia. Daca este cu putin(a si in fiecare zi, cei vrednici pot sa se impiirtaseasc Ghenad cand npartasanie lucreazi mare sporire a vietit jor ce se impartasesse. Fiindea cea ce lu in trup elementele cele d si vinului, aceeasi lu- creaza in chip tainic si nevaizut Trupul Domnului la suf tru Hristos, ear neste sufletul nostru, Si precum pi lua viata Harului in loc de viata pacatului pe care . tot asa hranindu-ne cu Sfinta Impartasanie crestem Harul lui Dumnezeu. Caci precum caldura cea fi- reasca a trupului ar putea usca umi este ajutata de hrand (cdci p n hrand si bauturd se mentinea2 alcatuirea twupului si se implinese acele lichide, care s'au sumat din cauza caldurii si a omeneasca nu ar putea dura nici putina vreme), In acelasi chip si cildura rautati vee: ue rand dubovni- are a rdului si deoparte hrineste trup ata sss se impargesc si ce multi hrana duhovniceasca. Astfel, fiind bine hrai ceasta hrand, ne redobandim sanatatea duhov nezeease’, care ne pizeste acum. Si aceeasi viata s’a stricat, iar acum se pizeste. Totusi din aceea Dumnezeu ne oprea Sa nu mane: 1d Santa Impartasanie ea. Hrainirea ac pe da sine indeamna la Sf Dumnezeu, ci El insusi s’a f ceea a luat Adam ca un fur, iat la Sfanta Impartasanie ne io gustam, deamna Dumnezeu si ne porunceste nu se hranese adesea cu aceasti hrand duhovnice: adevarat mor, Si desi se aratt cd trupeste traiesc, sufleteste ins sunt luhovniceasc’ si adevarata, mo i, pen- ruc sau indepartat de viata c% pe care o face Sfinta Impartasanie Si asa cum pruncul, cand s-a fiscut, pliinge si cere cu ne primejdu Zice si vrednicit de atat 3s, €a SA ne impart Angele Lui, si nu ne Ienevim a face aces sanul sim cu Trupal si cu ucru, Nu vedeti pe copii cei mici cu cata grab’ apu pun buzele la sin? Cu asa graba ar trebui ca si ropiem de aceasta Sfanta Masa side acest sin al duh iptam din Sfanta Imparta- Sfantului Duh, brand bine sis, cu mai mare graba si ne ca niste prunei care se alaipt si singura noastsi manhire sa fie neimpsirtasirea cu ac Deviatii Mestoare” (Omil. 82, la cap. 26 de ka MateSAspspieloplossissgels CAPITOLUL 2 Ca deasa impartasire cu Sfintele Taine este de folos si mantuitoare. de impartisire, yi cand se impartigeste si dupa impartasire, Crestinul are mare folos de la Sfintele Ta suflet sila trup, sila Inainte de impartasire, omul trebue si fact cuvenita pr adicd se spovedeste, isi infrange inima, se indreptteaza, se se pizeste pe cfit este cu putinya de Deasemenea, se infré- si se stridue- ste fa toata fapta buna primeasca intru sine. Sim pregitiea pe care a ftcut-o va primi si Harul din Sfanta tm- partisire. Este limpede ea cu eat cine mai des, cu atata capata si lar cfind crestinul se impartageste, rile sharismele pe care le primeste din Sfanta Impartisire? Sau str cea slaba sA fe nemele una cate face aceasta pregatire ¢ poate pricepe daru- iarasi pe dumnez: {tori ai Biscricié sa ni le spuna una céte una cu gurile Jor cele insuflate de Dumnezeu. jgorie Teologul spune: “Sfantul si Preacuratul ‘Trupal Domnului nostru, cfnd, este bine primit si cu vredni leparteaza de Dur ccloree se lupta le este arma, celor ce se 45 onezeu i cere, pe cei bolnavi ii intareste, pe cei sAnatosi bucura, boalele le vindecd, siiritatea © ocroteste. Prin Stim Impartayanie, ma ndreptam, sumtem mai indelung dura in drago- grabnici ta lucrarea darurilor. Tar celor ce nu se im- partayese fe urmeaza toate cele dimpotriva, Fiinded nu sunt pecetl ul Sange spane fantul Grigorie: “De atun satu singe fapta si cuno re sunt ca niste pervazuri ai vs Domnului nostru, precum mielul se juneg noastre care se deschid bine Ja cunostinta si se inchid iardsi ca usile, din cunoasterea lor si neajunselor in sfantul inistea, cu postul cu rugaciunea, cu | cu luerul mai convorbirea cu SI uri cries “Sa ng rea adevarului, in auzirea Sfintelor S rele, dar mai ales sa ne facem pe noi insine vredi sirea cu Preacuratele si Dumnezees ca si se curete sufletul de gandh si ale necuratiei si ca st lo cuiasca intru noi Domnul si sine izbaveasea de vicleanul dia- imparts. vol nezeeasea Impartasani tre prin simtuti in i Usi ale miurile, prin care intra in inimi Je noastre inchipui nu pot furi noastra sii se varsa intr’ multimea nenumirata a poftelor. Pe aceste simturi, proor46 loil le numeste ferestre zicdind: “Au vrut sa intre tlh: restrele voastre pentrucd nu erau unse cu preaci lui Hristos”. Si iardsi: “Porunceste Legea ev vor junghia miclul, si unga cu singele lui sori w de sus si de jos aratand pri lor si pragu- aceasta ca prin Preacinstital i Hristos pazim cort trupul nostru, jar prin primirea facatoare, izgonim dela noi omorirea neascultarii celei vechi si asifel izgonim de la Jui lui Hristos, Tot dun sanie ne cur i si pe pierzatorul, prin folosirea Sange- \ezeescul Kiril 2ice in alta parte; c& prin Imparti- de toats necuratia sufleteasc’ si capatam osar- die si caldura pentru cele bune. Preacinstitul Sange al Tui Hei- stos nu numai cé ne slobozeste de toata stricaciunea, ci ne si mune ticu duhul tl Teodor Studitul, in chip minunat, descrie folosul pe i SA ne racim cu folos. Deaceea nu ma ie are mare putere pricep si ma minunez. vétzidu-va asa de lenevosi si va gribiti spre dinsa, ci numai Duminica va impartasii, iar in alta zi desi este Liturghie nu va cuminec: 18, flecare putea s4 se impartiseasca 1d mai tar se sAvargeste Liturghie, tot nu va imparts Acestea vi le spun, nu c& vreu Si va Impeirtisiti oricum gi la si bea din Sfantul Potir, c& cine se impéirtayeste cu nevred! 47 fi va fi spre o nicie de Sfantul Trup si nesacotesle s4 se apropie cu vred: inge al Domnului, Deci ou spun acea- sta, Doamne fereste, ci spun sa ne imparta: curatim ct putem cu dorinta si iubi we le aver pentru sfanta Impartasanie si asa curati sf ne impartasim. Pentruca Sfanta Paine, care s-a pogorit din Cer Hiristos, daruieste viata celor ce se impartigease si ci ca din aceasta Paine wai in vec CAci spune Domnul:“Psinea pe cae Eu o vol da, este Tru. iarasi ramane intru Mine si ice Vezi dar neti sine insusi s-a gatit pe Sfaimta Masa ca si ni partasim cu E salt semn al multe Sate dragoste fat de noi pote ma din si bauturile obisnuite omul mandned in fiecare 23, iar dacti se intimpla si nu mandnce se amaraste mul lar noi daca ne departam si nu ne impairtasim di hovnik ‘init Vietii si a Paharului nemurini asc sire ni se pare un lucru cuviincios si fara minte? at? Si ci acest géind nu este ne- pad acum s-a intdimy bine. Si sen jar dai lucru, pentru vitor, va rog, fiilor, 88 ne pazi de mare putere si har are Sfanta Impartasin des. Si daca se Ampla sa fim la lucru, lastim gi sa mergem s& ne Impartisim cu sa aceasta deasa impartasire intr” adevai 1 ne ajute, pentruca48 ne pastram curati cu pregati impairtasim des, este cu neputin(a sii nu ind deasa Impartaire ne este este un bun de vec. ea pe care 0 facem, Jar daca nu ne robeascii patimile, pe or pentru viata 1, daca facem asa cum ne poruncese Sfint Parinti sine impartisim des, nu numai ci vom avea impreund lucritor si ajutor dumnezeescul Har in aceasta scurta viata, ci gi pe ingeri nezeu Stipanul vom izgoni de} ii draci, precum spune dumnezeescul Hrisostom: isi pe insusi care sufla foc, asa ne intoarcem dela acea dumnez icem inf Tainelor si ne noi pe Stapanul angele acesta lumineasza icoana cea imparat jului, pentruca ave tru, pe Hristos si dragostea pe care El ne-a re; nu las si se vestejeasea bunul neam si str pe care il adapa si il hrineste adesea. Sangele acesta cénd este primit cu vrei si chiama la noi pe acesta se bucura sufletul, cu acesta se infrumuseteazii, cu acesta se incalzeste. Sangele acesta face mintea noastra decait focul, acesta face sufle se impartasescu cu Trupul acesta stau impreuna cu Inge Arhanghelii si cu Puterile cele de sus, f cea hing impara au cu ei armele cel nos I mai frumos decat aurul. Cei ce cu ndca sunt imbracati cu duhovnicesti e se impartiisese asc Dar inca n-am spus darul cel mai mare: Cei poarta. pe insusi Imparatul 49 Vezi, iubil 1 meu frat aruri primesti d impartasesti des? Vezi cum cu deasa impartasire se lumineaza mintea, se straluceste cugetarea, se cura toate puterile sufletu- Daca vrei si: omori si patimi mpartaseti si o vei dobandi, Ne lear de aceasta si Sfantul Kiril al Alexandriei: “Impartaseste-te cu Sfanta Cumi neciturd creznd ca ne elibereaza nu numai de toata boala pe care o avem, Fiindea atunei cai cueste in noi, prin de razboiul cel salba te mergi adesea si te arte, Hr a impartasanic, adoarme si vestejeste ec al trupului si aprinde evlavia cea extra omo Dumnezeu, iar pati sire nu ne putem elibera de pi ‘Aga cum evre ibera din robi lui, Egipt insemneaza viata impatimita. Si daca nu n impartisim des (daca ar fi cuputinta si stitul Trup si Sange al Domnu! beram de faraoni jecare zi) cu preacin- i nostru, nu putemsa ne el e gind. Precum isi dumnezeese Ki ril al Alexandriei zice: “In vremea cand israiltenii erau robi la Egipteni, au junghiat mielul si au mancat Pasca. Ceeace era semn ca sufletul omului nu p alt fel sa se slobozeasca din ia diavolului decat numa impartasirea cu Trupul si cu Sf. Evan, eri. Si iarasi zice: . dupace au jertfit indca in alt chip nu puteau si se e iberare nu se poate face decdt numai cu Hri: 4 daca Fiul va va elibera, vet Abia atunci s-au eliberat cel din Isra lul in chipul lui Hristo bereze si orice stos. Deci, daca vrem si noi si fugim din Egipt, adic’ de poso: moratul si prigonitorul pacat si de faraon, adica de tiranul cel50 giinditor, precum zice $ jimi si al Pigad ‘au avut comandant pe Tisus Navi, pe Domnul nostra . prin imprartasirea cea deasa, ca sa biruim pe Ha- nanei si pe cei de alt neam, adici patimile cele nestamparate ale trupului si pe Ghibeoni in orasul lerusal I Grigorie Teologul si sa mostenim nei, trebue sti avem si moi, asa cele i . ca stl stim are se talcueste sfanta Pace, spre deosebire de pacea lumeasca, dupa cuvantul Domnului nostru: Pacea mea nu precum o d& lumea v-o dau Eu (loan 14, 27), acea mea o dau vous, 0 ucenici ai M a i sfaine dic cea sfin- ‘are adesea tinde $i lumii, Wu aya cum este pa spre rau, Deci rimanand in aceasta pace sfanti, ne vom invrednici inima noastra arvuna dubul ramandnd si stiind in Jerusalim, dup’ pon primit desdvarsirea si Harul Duhul proo- in cutre- in foc, ci in adierea de vant usoari si pasnica, acolo era Domnut Dar pacea nu o poate dobindi cineva fara st aiba si celelal te virtuti; deasemenea virtutea nu se agoniseste fara lucrarea iat porunca nu se savarseste fra de dragoste si ni tea nu se reinoieste fara Sfanta Impartisire. Ast ta Impartasire zadamic ne ostenim. indc& multi dela sine gasese multe virtuti, socotind ca se vor mantui cu acestea, fir deasa Impartasi aproupe cu neputinta. lucru care este idea nu voese sa se supun’t voei lui Acestora, le spune Dumnezeu prin proorocul Ieremia: “Pe t lorusi Mine izvorul ap virtutii si al Harurilor S| fund, care nu viata, adica sapat in ei fantani sparte prin proorocul scare 7i ma cautt si dorese si invete infelepciunea Providentei Mel poruncile lui Dumnezeu. Si spun: Pentruce nu vezi care a pail Doamne, cand postim? Penteuce nu vrei sa stii cat ne ticalosim? Si raispunde Dumnezeu: Nu va aud. Pentrucd atunei cand postiti tot voile voastre cele rele. Un astfel de post Eu nu- icdlosire. Ci chiar de-ti v Jui Dumnez runceste Domnul nostru, Care ne spune: "Cel ce mandnea Tru pul Meu si bea Sangele Meu are viata Aceasta este nu numai porunea, ci cap rsitoare si cuprinzatoare a tuturor porunc oF porun pentrucd este si Asttel, iubitule, daca doresti s@ aprinzi in suflet dumezee- scul dor si st dovandesti dragostea cea pentru Hristos si cu aceasta si dobandesti si pe toate celelalte mergi des la Sfanta Impartasanie si ai st dobandesti ceeace doresti. Pentructaceea, ciind se nase, pentrucd decat singele care s acelasi chip, cei ce se mpartayesse adesea cu Trupul si ce Singele Domnului in chip firesc isi vor aprinde dorul si dragostea fata de El. Pe deoparte, pentruca izvoritorul si facatorul acela de viata Trup si Sange cu cat este impartasit mai des, cu atat aprinde spre impartasese, chi mitori si invartosati cu inim: de ar fi c ce se goste pe c i nernul iar pe de alta parte, pentruca cu- de Dumnezeu, nu este un tueru nostinta cea pentru dragoste in chip firese este samanati in inimile noastte. cand ne ni npreuna cu facerea omului, indata se putere, chip Pe aceasta putere resc naste dragostea cea catrt Dumnezeu, lereaeil Stivarsirea porui zeu cu grija, o hrineste cu ¢ lor lui Dumne- inta si o desavarseste cu harul lui agostei de Dumnezeu este uni Dumnezeu. Acest lucru al di lucreaza si cups 3 Pe aceasta putere fireasea a dragostei fat de Dumnezeu 0 partasire cu Trupul junghiere. Si pentra Trupul si primisera isi varsau propria for fiecare si faci luminatul Pasti oricdnd voesti si sa te bucuri cu n aceasta viata amdrita? Alearga des la § se jertf intele Taine, pre- Fanta si ma. lui este Hristos, Cel cum zice Apostolul si dumnezeescul Hrisostom: mare) este 0 si facem, adicd ne impuirtasim de trei si de patru ori pe mai bine, oridecite ori vrem. Fiind c& zi pe nostra, care s-a ide cateori te impartasesti St. P: Jertfit din dragoste pentru no cu curati constiinta, faci Past postit Patruzecimea, ci pentruca te-ai impartasit cu Dumne- el, care zice: ate. Nu pentruca ai Taine. ea cel ce nu este inca botezat, catehun data nu face Pastele (chiar daca posteste Patruzecimea). m si dimpotriva, crestinul care mu ps nu se impartaseste. Preorice timp se va cumineca. Fiindca pregatirea cea mai bund gi aleasa pentru Impartasire nu se judect dupa respectarea tiny rior, adics dupa trecerea cel i de zile, si atunci sa ne nstiintel cl seve pot sa priznuiasca adevairat, ni sarbitori ale anului, toli act Sirbatoare si se impartaseast cu Trup lui nostru, pentruct nu au cu ei pricina sarbatorii, care este Preadulcele lisus Hristos si haste din Sfa sicu Sangele Domnu- bucurie duhovniceasea, ce se fanta Impartasanie. Deci se inseala cei ce socotese Pasti si sirbatori bogat artose, Jumanarile frumoase, tamaile inmirezmate, Iucrurile de F si de argint cu care se impodobese bi c. Deoarece nu pe acestea le cera dela noi Dumnezeu ca prim si principal scop, precum ne spune prin Proorocul Moisi: “Omule, ce cere del ne Domanul si Dumnezeu) tk de Domnul Dumnez tie decat au. Sa uml besti si st cinstesti pe Domnul Dumnezeu din toata inima ta gi din tot sufletul thu, sa piesti poruncile Domnului Dumnezeu- itu si Indreptarile Lui”. Dar cuvamtul nostra acum nu est sd ardtam daca sunt bune sau nu, cele ce se adue a biseric’ din evlavie. Da, sunt bune gi acestea, dar impreuna cu acestea trebue si adu ascultarea de sfintele porunci ale Domnului si pe aceasta st 0 ate. Precum zice proorocul si em mai ales cinstim mai mult decdt pe 55 impairatul David: “Jersfa lui Dumnezeu este duhul umilit; inima infrdnta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi” (Ps. 50,17). Jar Apostolul Pavel, in epistola catra Evrei, zice in alt chip: remit” (10,5), ceea- fe jentfe si daruri nu Taine si prinos n'ai voit, ei up micai “Jertfa [-ai pregatit la Sfanta Masa, pentruca aceasta este voia Ta. Dea- ceea voind saa este gata spre ascultare zice: “lata, sii fac voia Ta, Dumnezeul meu, si Legea Ta inlauntrul inimii Adica, iatdi Doamne, vin s& fac voia ta cu mult cu toatd inima mea, tuirea noastra, trebue sa facem cu avn si si implinese legea Deaceea, daca iubim bucurie si cu dragoste voia lui Dumnezeu, ca fiii si nu ca rot cu fried, Fiinde’ frica pizeste poruncile cele vechi, iar drago- le Legii de frica, ca sa nu fic pedepsiti si chinuiti; pe cdnd noi, crestinii, pentrucd nu mai suntem sub (im poruncile Evangheliei nu stapanirea Legii, trebue sa imp! de friea, ci din drag nezeu, lar voia lui Dumnezeu si Tatalui, dupa bunavoire si iscut Fiului Su si Domnu- trebue sa facem voia lui Dum- te sica inte povatuire a fost sa faca trap Un lui nostru lisus Hristos si s2-si verse Sangele Sau pentru man- tui i tofi erestinii sa ne impartasim ade Trupul si cu Sangele Lui, pentruca prin deasa Impartasire, in aceasta viata sa fim pati de cursele si vi dnd va iesi sufletul nostru sa zboare ca o pasare in libertate a lumii, iar si bucurie la ceruri, fara nici o impiedicare din partea duhurilor celor din vizduh,56 spusese ca-i povestire uz se impartasese cu Preacuratele constiinta curata, cand pentru Darul Impartasan frate, pentruca nu sti a de pace si lui Dumnezeu este sa mori, apoi cu Sfanta Impartasanie vei trece cu sloboze- le dracilor care se afla in vazduh, ca sf te salasluest surile cele vesnice. Caci deoarece esti bucurie negraita in totdeauna unit cu Preadulcele Tisus Hristos, Atotputernicul Imparat, si aici ai st traiesti o viata fericita, iar cand vei muri, au si fugi de la tine, ca trisniti fntrarea cereasca si te vor duce draci citei Treimi, te de Sfintele Taine cu frica si cu inima infranta gi ti se vor | si se vor ierta, Aceasta o adevereste si Sfaintul Anastasie al An- ici: “De se va intampla sa gresim, oare care gr suntem, fi , Saul cu Ochii sau _ne Inselim si cider mici si cu limba, sau cu ure- ca nigte oameni jin mandrie, sau in intristare pe noi impartasim, crezdnd ca Sfinta Impartasanie ne curita de aceste pacate am facut. Aceasta 0 marturisesc si multi alti sfingi. Sfantul Climent spune: “Impartasindu-ne Trup si cu cinstitul Sange a lui Hristos, s& mulumim Celui ce ne-a invrednicit si ne im- partaisim cu Sfintele Sale Taine si sa-L rugam sa ne judecata, ci spre mantuire si spre iertarea pacatelor”. Sfantul Vasile cel Mare zice: iceste, Doam- ; dar nu side cele grele, rele si necurate, pe care le nu spre Si ne invre ne impairtisi fara de osdnda, cu preacuratele acestea si de viata facatoare Taine, spre iertarea pacatelor” (in rugaciunea dela Sf. Liturghie), Dumnezeescul Hrisostom: “Pentruca sa fie celor ce se vor jertarea paicatelor”. pacatele, totusi este necesari Sfiinta impairtasanie pentru iertarea pacate- lor. Deoarece asa cum la o rand infectata se scot mai Si desi spovedania i facerea canonului po asa este si cu pacatul: 3 ie cele putrede, apoi Sfanta Impartisanie este ca o re timadueste (Matei 12,45). Pentruca daca nu v nta Impartasanie, bietul pacatos vine iartsi la starea dintat si mai rele ca cele dintai se fac cele de pe urma ale omului a Auzi, crestinul meu, cate daruri primesti de Impartisire? Ca si pie le cele neinsemnate, si scute ti se iarta si ranile qi se vindeed site faci cu deasa ‘eva este mai fericit decit 4 te pregatest58 patayesti totdeauna si cu ajutoru zeeasca Impartasanie SA te ji cu pregatirea pentru dumne- fli totdeauna slobod de pacate? Sa ‘an pe pamant, asa cum sunt curati si ingerii fii curat, tw pa in ceruri? Ce alta fericire poate fi mai mare decdt aceasta’? c acestea iti voi spune una si mai mare. Daca, frate- le meu, te apropii adesea de Stintele Taine site impeirtisesti cu cu ace! preaslavit Trup si Sange al Domnului nostru lisus Hristos si te faci un trup si un singe cu . puterea datatoare de viata si lucrarea ac ie cu acel nestr ui Preasfant ja invierea drept Fifi va insufleté si trupul preuni cu al lui Hristos, precum serie citra Filipeni dumnezeescul Apostol zicand: “Ca- re va schimba trupul si pului slavei Sale" (3,21). Toate aceste mariri si daruri, aceste mari si mai presus de vit iei nostre, ca sd fie asemenea t nul, cand se impartascte cu curata constiinta, cu dumnezeestile Taine ale Preadulcelui nostru lisus Hristos. Ba inca si cu mai tele, pe care le Lisam, penteu scurtarea timpului, Si iarasi, dupace s-a impartasit omul, se gandeste cu ce in- fricosate si ceresti taine s nu necinsteasea Harul; se teme, se rusinea: durile, pune un se, se fe reste pe cat posibil de la tot riul. Apoi gandindu-se ca pes ¢ jarisi se va implirtisi, isi indoieste atentia, adaoga infrdnare peste infranare, priveghere peste peste osteneli si se ne cuminecat, este atent cu sine ca si si isi pazeste gin- \ceput mai teme priveghere, osten Fiindca este consti ste ct poate. ua parti: pe deoparte, pentrucai cu Putin mai inainte s-a inpartasit: pe de alta, pentruca peste putin iard se va impart. 59 CAPITOLUL TIL Cé aménarea Sfintei Impartasanii pricinueste ‘mare vatémare. ‘Toate cele protivnice celor spuse pana acum, le pricinueste crestinilor Impartasirea ce rari, Pentruca cel ce intarzie si se impartageasca, nu face nici o pregatir tenta pazire despre ganduri sii cada in lenevire si sai nu este atent, nu are uct amAnarea il face rele, Pei riceascai cildura evlaviei si a dum- nezeesti dragoste, Indelungarea vn viata cu neglijenta si nepasare, sa nu aiba teama in suflet, sfiaka in simuuri I face sa se poarte in paz a miscarilor lor, face deslegare deplina la mancare si la vorba, la necuviincioase priviri si auziri si se face I, care neavand frau aluneca in prapastia tuturor paicate- intarzie sti se impairuiseascd, 0 vedem noi insine din cele ce ni se in- tampla de fapt Cei care fiind vredn impairtiseasc’, ma mir cum pot dobiindi fiecare zi. Sfintele Taine, dupa cum a zis Cabasila, pe care neputinta, amortese trupului si omoara pati mile, precum zice Sfantul Kiril, Cum pot si-si curiteasea min- tea? Sa-si lu tului, daca nu se impartisesc cu Trupul si cu Sangele Domoul exe cugetul? Sa-si infrumusetere puterile sufle-we este adevarata curatie. adevarata frumusete, lumi- adevarata si bunul neam al sufletului, precum. ‘mai inainte dumnezeescul Gura de Aur? Sau cum este cu putinta sti fuga de faraonul cel de gind, de spus. nainte Sfantul Grigore Teologul? Sau cum si aprinda . bucuria duhovnic zeeasca pace si pe celelalte roade si ha PAPA sal se Impartageasca cu Trupul gi ct Fiu i cu Duhul Sfa pacea noastra, dupa Sfantul Apostol si izvorul tuturor bunata- lor dumnezees Angele preaiubi . Care este bucuria $1 in vremea te sirbatori de peste an cea adevarata, noastra pot pri si sa se bucure daca nu wirtayesc adesea cu dumnezeeasca Impartayanie si in ce Aga dar cu adevarat i care nu se impairtyese des se lip- ses aceste bun 0, de t cerest poruncilor si st nestilor hotariri ale Domnului, precum am spus, ale canoanelor apostolesti si sinodale si inca si pe larg mai inaint. Acestia, prin intarzierea la Impartasire, i sd-i arunce in tot felul de pacate gi in multe alte ispi: al Alexandriei: “Cei ce se 4 de Biserica si de Sfanta Impiirtasanie se fac vras- nezeesti, dar preum am ari dia te, precum vice dumnezeescul indepart masi lui Dumnezeu si prieteni ai diavolului rama- injelegator” (Rugaciunea la Sfinta Impartasani ma apropii adesea de Sfintele Taine si mal impartasesc, pentruca mai tem ca nu cumva indepartandu- Ta impartasire, sa ma gaseasca lupul cel intelegator gol de harul Tau si si ma omoare, lar cuviosul Paladie povesteste despre Avva Macarie Egip- sanul c&, vindecand pe fem: piirea oamenilor ca o iapii, i-a dat acest ‘emee, niciodata si nu te lipsesti de impartasirea cu S Taine ale lui Hristos, ci si te impartasesti adeseori, deoarece ceasta Iucrare diavoleascai te-a ajuns, lasit de oa”, Deasemenea si dumnezeescul Gur de Aur a fost hirotonit, vindecand un indricit, I-a sfatuit si mearga adeseori la Biserica si la S 1 CU post 5 Tot asa si Simei svotea spune din gura gi rd din gura limba. De ce se giseau de fata, vatzind aceasta prive fierbinte pe acel dumnezeese suflet Jui Hrisostom st roage pe Dumne- -a zis $a se apropie si pri- zeu ca stil vindece. Atunci sfantul vindu-l cu iubire si binecuvantand minune, cuvantul s-a facut fapta si omul s-a cumplita indracire. Apoi ridicdndu-I pe el $fantulul si cu rugaciunea. Deoarece ast fi ispitit de vrasmas sinici nu vei mai lobitoace npairatul Nabucodonosor cu dreptate patimesc asa deorece pu- necuvantatoare, asa cum in vechime a fost prefacut in b tnd si devina din prin har, cu deasa ire dumnezeeascd, ei nu voesc, ci se indepirteaza de asc Impartisire, pierzind si forma omeneasca pe care 0 au si se preschimba in animale necuvantatoare si se pre- stapanirea diavolului, precum rice Psalmistul: "fara ca ei ce se departeaza de Tine, vor peri” (ps. 72,27). Adicd: O, Doamnne, iata c& pier desavarsit, cei ce se depirteaza de Harul ‘Tau! Nu mai spun c& daca va veni fara de veste m peste vei ce amana Impartasirea si Cuminecaturd, ce au si facd, tical beri pe la dracestile vami ale vazduhului? Ce frica si ce cutre- mur va trai sufletul lor? Pe cata vreme, cu deasa Impirtasire puteau sa fie slobozi de toate acestea, precum mai inainte a zis dumnezeescul Hrisostom. Milostiv fii, Dumnezeule! Deci, fratilor, daca impartisirea rarti ne produce atdt de ati si nespuse nenorociri, iara deasa impartasire ne daruest it de inalte, de mari, atétea buna fn viata pamanteasea, precu intarziem asa de mult cas ne impartasim? De ce nu ne gi cu cuvenita pregatire sa ne impartasim cu Dumnezeestile Taine, daca nu puter in miicar in fiecare samba si du nica si in fiecare sarbato ceresti si mai presus de re, de ce shine jecare ? Ar trebui cu mare bucurie sa cele nostru lisus Hristos, Care este vi cexistenta si toata nadejdea si espartiti de El si in viata ac: m mare bucurie dae: Daca cineva ne-ar opri si numai o zi dela masa cu bucatele cele trupesti, ne intristim, ne turburdim si ni se pare ca est un mare ius nezeestivor Taine, 0 de acum intru cel rue Devreme ce pe acelea te imbrati- Dar ca sa se impartiseasca cu Precuratele Taine si sa se in vredniceasca si se bucure nu numai de mormantul cel de viata ficdtor, nu numai de sfintele Locuri si de moastele de Imparatul tuturor si de Sfntul Sfin sau nici nu-i intereseaza. Ca sa strabat drumuri lungi si rabda multe primejdii. Pe ‘ind, ca si se impartaseasca, nu trebue nici bani sa cheltuiasca, inte si umble, tuese baniEAE IEA IRIRDRORE PARTEA Ila CUVINTE PROTIVNICE DESEI IMPARTASIRI pairtisim, daca se poat Cuvantul 1 Exista crest cand vad pe vlaviosi, care necunoscand scriptur impiedica66 aflat acest mijloc, si ne faci pe toti si bem di pahar, unei desavarsite iubi te spune: In anu seasea impartay Si nu dupticum era ntrucd toti sis ‘impartasirea arhiereul sa preotul savarsese tai JAntului Trup si Sange si le impartayese tuturor cre or si cu totul este pentru impartasirea lor lov. Taine zice: “Tot scopul si se impartisesse preotul afara si darueste Inpartasire Deci urmeaza in ship neces pregai 4 se Impartlseasc’, care zice: “Sa se or - 1 dintre femei, diacor ele, pe dupa randuiali, cu ev (Cap. 13). ov cel mai sus pome| si dupa aceea tot pe fari nici o turburar | mai spune ca” deaceea este ngaiduit ca cei vrednici sa s impartaseasca adesea, fara deose- bire, deopotriva si preoti si mireni si barbati si copii si bat impartayesse pe cres se apropi de ‘Au lea si voia si porunca lui Dumnezeu si nu au evlavie si cre a cum Dumnezeu ca ucigasi “2 si ma indoies exist 21 pe cei ce se apropie de S si nu se gindese micar 4 ei inyisi mintese in vintele pe care e spun, Fiindea ei insisi td si cu dragoste apr e Taine si va impartisiti. Pe urma tot ei rosti sc pe cei ce se apropie. Eu nu stiv cum68 Cuvantul 2 Unii se impotrivese ziednd ca trebue sa ne impartasim la 40 de zile si nu mai curdnd. reptijese eu mar- “Pentru care pi ina postim aceste patruzeci de erestini se apropi de Sfintele Taine si se npartaseau sin cest timp in care Hi cea Mare, Sfintii Parini, cunoseand v: ce se ficea la cei ce se impartaseau cum se intampla si indeose! predat Taina, in Jo wepasare adunat si au rindui ‘impartaseasca cu curaté constiint’, pe cAt este cu putinta, cu Preacuratele Taine” (Cuv. 28, Catra cei de Past). La aceasta impor re raspundem cdi cei ce voese Si-si su> sina parerea lor obignuese si aduca Santa Seri lor cuvinte din ffird momeala. Pentruca zice dumnezeesci fie crezuts, de nu-s Hd adevarata, nu adevarul insusi, nu este ct Asa cuy Dar nu trebue a Scripturi de c ‘ia si desparti cuvintele Dumnezeest Ite part al losi in chip fortat pentru scopul lor propriu, Fiindea zice iarasi acelayi Hri asa cum este, ci sa “Nu se cuvine si cercetim numai cuvant 9 si oat urmarea cuvantului, de ie a Fost 7is, pentru cand si cum. ipturi si nici le trupului si ale e dezbriicate de viata noastri. Deoarece diavol zicd cuvinte scoase din Sfintele S indeamna pe cei mati pturi, la care si adaoge sau ceeace zice de nur nti Pari a care postind sii ne impartasim. Ci trebue sii se gandeasea si la de dupa aceea, pe care acest si cuvant al sau gi di cele spuse mai inainte si la 6 dumnezeese Parinte | ce spune pricina si catra cine zi acestia, dovedese ca dumnezeescul Hrisostom a prevazul Sfintei Impartasanii, Pe car daca acesti aparatori ai Patruzecimii il recomanda, ar trebui, e sti se impartseascd numai odati pe an, Pastilor gi s& se asemene cu aceia despre cuvantul. Caci dupacum pretind numai in ziua de folo: lueru, dupa parerea lor, adica la sarbttoare care vorbeste du zecimi pe ani, dupa numarul cu care acestia obisnuesc sa se impartaseased. Daca cea dint pot sivarsi, apoi sa t -zeescul Hrisostom, pe care il prezinta ca protivnic -zeescul Hrisostom, si si fact rece patru- i sfintilor Apostoli, Sinoadelor ecumenice si locale si celortalys multi purtatori de Dumnezeu Parinti, care vorbese de mpartisire ci si Ii seri maii 7 pre si ni se pare ca facem P ini de multe pacate. dimpotriva. Si nu nu po- Dar lucrul nu sta asa; r daca si in Sam te la zile, ci ne-a si eliberat de ace: nevoie partasi cu con- wunicarii si ai ple: si respectare. Asculta deci ce zice Pavel. de insusi Hris lui Pavel. Si ce zice el luarea aminte a vremilor, moartea lui acum suferiti orice ostenealit, num stapan pe cel si veti bea pal sta, vest de cite o1 nostra, va si observare rusine, nua se schimba om © Siiptimina, uneori si de patru ori si ca si zic mai bi Si iarasi zice a ne, oridecate ori vrem. Fiinde: lagi: Stiu eX multi dintre voi, din obiceiu Si se impartaseased. Se cuvine insa, pre sirbatori cfind vrei si Fanta Sirbato i, vor merge zis, stim sa val cura in ea. de mute o stele no- ‘va impartasit a sa va impairta- pentru noi siti. Fiindea cel pacatos si sarbatoare nu este inta, pra Pastele. Nu vrednic sa se impartaseasea cu jcosat Trup al din acea jertfa. lar eatehu. hk ar cel curat, care se curiteste de pac int adevarata, si sarbatoarea si in tot timpul si totdeauna le Taine si sa pris nie sii se se apropie de Stint sivarseste Pastele, si st lucru si fiind 1d vad ca a sosit sant-zeescul Gura de ade- nu numai Jata deci s’ si dun npede scopul si parerea sa ce iubese si audi in chip proorocese respinge acest obicei ai Patru we este tinut de multi patruzeci de zile, pe care zice c& le-au ase- Parini, daca vrea cineca si vorbeascd, povestirea recare pentru ar fi lung’; totusi noi vom aduce putine ding \ere- celor ve se indoiese. Crestinii din Asia, in vremea aceea, sirbitoreau Pastele aya au primit del oarecare, Joan Teo- , pretext side la Apostol ades otusi aceia mu si Sa tinut primul sfand sinod ecume si nu se mai sarbator mpreund cu iudeii, dupa echinoctiul de primavard, in zi de Du spre anu mai cidea od: tele iudeilor, Totusi unii au ramas cu ve- chiul obicei. Catra acestia aduce cuvantul dumnezeescul Gura de Aur, mustrindu-i ci au defaimat pe atitia dumnezeesti Paringi, prin obiceiul lor cel rau Pentru aceasta pricina lauda atat vrednicia dumnezeestilor e nu stia ¢& postul Apostoli, care in ca- Preot sau on sau ipo- alru- ite{ sau cAntiret nu posteste sfiinta si marea le si vinerile din cursul intregului an, sa se sau miercu cateriseasca, iar de este mirean si se afuriseasea B addiogasera si ac ‘si Spune si in alta parte: “Deaceea si Pain prelungit vremea postului, dndu-ne noua vreme de pocainta si asa curtis ne impartisim”. wai adevarata pri ce cai, Primul Sinod a legiuit postul P Deoarece crest despre care dumnezeescul pare ca este urmatoare: de atunei mn teau intreaga Patruzec legiuit sa se po 1. Despre aceasta inoire pe care au cum c& Parinii acei stul facut-o, zice dumnezeescul Gur de au hotarit-o, Ci fiindea acestia aduc ea aparator al celor patruzeci de zile pe dumnezeescul Gura de Aur, ainza de piianjen parerile lor, eces potriviri,74 Cuvantul 3 Unii se impotrivese $i zic cat scopul Sfintilor Paringi de a ne impatrtasi des este ca sd nu ne indepartam cu totul de impartasirea cu Dumneceestile Taine. Tar daca unii din multa ‘frica si evlavie se impartasesse rar si cu mai mult evlavie se apropie de Sfintele Taine, se impartasese cu vrednicie. Dar noi am vrea sa rugaim pe cei ce spun acest de unde si din ce marturii au aflat ei seopu Fini Dar Pavel a auzit sane ara lui Hristos si i. Nu cumva s-au suit la ceruri ca Pavel si le-au auzit? SpUS. pe pot sii le griiasea? Lar acestea, cum de nu se gasese serise in ci lar daca st le rosteasea, Dar acestia eu nezeesti gait le Ti dupicum zice prooro acolo s A, unde nu era frie’. Deoarece acolo se cade Si fie fried unde se face calearea r simu unde varatd ci prefaicuts si ftarni incile si cuvintele Domnul icerniceste si pe urmai sa le pricinuiuse’ pier- Deaceea si dumnezeescul Kiri al Alexandriei rispunde acestor 7i viosi si zice: bim v eitorul fa vegniea, daca i Hristos sa fie cu noi, si nu mi cum fae unii lenesi ca nu cumya adancul in rdutate, diavolui si mestesuge vatimatoarea de suflet evlavie fay de dumnezeestile T: si bea, Deci si partasire. La ack “and vrei si te inf i rispund si eu: Cand dar o sa f {iseri inaintea lui Hristos? De te vei teme 21 Hristos, cand se va salaislui -¢ al trupu- lui nostru si aprinde evlavia cea catra Dumnezeu si omoara toa- te patimile si vindeca pacatele noastre ca a unor bolnavi, Deoa rece ca un bun Pastor ce este, iy jertfeste su leaga pe cea zdrobita si ridicd pe cea caizuta Si tot el rice iarisi: Deviata ficatorul si sfaintul Trup al Domonului da viata c mentine intr esti, pe care le avem. Pent in noi prin impartasire, inceteaza cuget cel sail I su pentru oi, sul si ne ce se impartayese cu restricaciune, cfind se uneste cu trupurile noastre, yarecaruia, ci al vi16 sta este adevarul, sa stie crestinii, care se lenevese si Biserica pentru a se impartasi si care de multa vre| departat de Impurtas 4 se Intemeiazé pe o mini npartisindu-se se ceasti paraisire, se face curs ipsesc de viata vesnic’, ne voind si invieze si pe care ei 0 socotese ca 0 fac din evlavie, ia, zice: Aversiune numese Parintii in acest non, a nu avea cineva urd catra SI nu se ‘impartasi, ci sia se feri si a nu se impartasi, din evlavie si sme- renie. Deoarece daca se intore si fug de Sfainta Impartasanie urdindu-o si scdrbindu-se de ea, trebue s& se certe nu numai cu ice depling yi cu anatema. afurisirea, ci cu izg Dumnezeescul Ki Joan Zonara au mustrat ind juns nu naste rodul folos te sufleteascd si a si al mantui a vesnicd, pe care o pricinueste deas ce sunt partasire cu Dum- adevarat evlaviosi, nu 4 nu nesocotesc cuvintele Domnului si atdtea sfinte ca- ne ale Aposto darn i prin minte nu le trece sa fact aceasta, deoarece se tem de si de judecata neascultarii, Pentru acesti cu adevarat 7 Duhul Sfant py spre cel blind jele mele (6.2). aia: Spre cine voi inistit si care se cu- tremuri de cuvi Cuvantul 4 Jardsi spun unii ca iata si cuvioasa Maria Egipteanca si multi alfi pustnici $i ascefi numai odata s-au impartayit in toate viafa lor si aceasta intarziere nu i-a impiedicat sd se sfinteasea. Catra acestia raspundem c4 nici pustni ‘ondue Biseri- ca si nici Biserica nu a facut canos vice Ay le pentru pustnici, prec ul. “Legea nu este pus pentru cel drept™ (I Tim. 10.9), iar dumnezeescul Hrisostom zice: “Toti cei ce au iubit fi- si petrecerea Noului Ayezim Evangheliei, n-au facut-o de frica muncilor, ori de pedeapsa si amenintare, ci nu- mai din dragoste si din dumnezeescul dor. Pentrucd acestora nu Je-a trebuit niei porunei, ni st iubeasca virtutea si sa fuga de rautate: ci ca ccunoscut bu- lor, fara vreo oare care frica sau teama de pe- deapsa. s-au port de la sine spre virtute si Dar si acesti pu impartasit, se osandese ori ai novati, dupa cum zi celor adormiti sunt preg: Wu Stivarsit-o, daca au avut putinta si nu s “Daca sufletele ir Domnul tot-beste 4 sfi cf si sti se dea pe sine pentru ta de re, ce lucru poate si de in viu, avand aceasti pregatire in sufletul stu, nu va merge si se fi part seascd, oare poate si el si se bucure de sfintirea dela Taine, © doban- i? Nu poate fiecare s deasea, ci numai cel ce nu px We trupeste si rgd si se impartaseasca. Asa cum de pilda sunt sufletele celor adormiti si ce locuese si se si in pustietati, in munti, in pesteri pamantului pierea carora nu se afl’ Jert- ica yi nici nu este cu pu horeti si pustnici, Hr lor. neva, putdnd sai meargl si se Impartiyeasca, i este cu neputinta sd primeasca lor. Nu, simplu, pentruca nu a mers, ci pentrucs nevit sinu a mers. De aci se vede ca 4 si vada preot; pe i sfinteste cu s nevaiz merge, acelui: irea Ta sufletul stu este pust impartasire, Caci cum itare pe care 0 Cina? Si jubeste Tainele, pe care, putind sa le 19 Cuvéntul 5 Se impotrivese unii zicdnd ca sféinta Impartasanie este lu- cru infricosat, deaceea trebue si ingereasca. aft sfinta, desavarsita $i cosata taina Sfintek Impartas re sfinteni au invrednicit a se numese intenia prin harul Sfantului Duh, tea de sus. Si prin faptu 2 renaste- se se Impartasess ntul Trup si Sange al Domnului nostru, primese zeu, prin ipsese de sfintenie, sunt in ci. Fiindea riutatea nu un pacatos s nu se apropi tusi nu zie nici un paicitos, pentruca mine ma oprese de dumnezeeas pieatos”,80 81 nand pacatos. Adica nimeni i suntem supusi pacatului si canoni spovedit si nepocait: deo si ca nimeni neze Deaceea si ce ti Ava Apolo, cunoscdind ca dum- scat Impartasanie este sAvarsitoare a dumnezeesti drago- re stiu ca nu se poate Kiuda ci are inima curata de pak Dar nu ace a st numard impreuna cu porunca dragostei si zice 4 de ace- este raul, cd adic nu avem inima curata, ci pentrucd nu ne ste doua porunci, adica le deasa impartasire si apropiem de Hristos, Care poate si ne curateasca. doret pel até Legea si Proorocii rice: “C ste nevoie si spunem multe? Cei care adue ace- npartasesc in Postul Patruzecimii: ca au ca picitosi si nedesavarsiti? Daca se imparta- sese ca desavarsiti, trebue sii o daca o fac ca nevredn partaiseasc’l, pentruca si devin’ desavarsi iubirea aproa- Dar de stea, oare cum se desaivarsi 4 Sfintii Paring sexe, ci indreptarea vietii prin pocainta. Caci dupiicum in aceasta Jume vazuta nu toti oamenii au aceeasi De vreme ce pruncul nu creste la varsta barbatiei, fara de varsta, tol in lumea cea duhovi sericii, sunt sufletul nu poate ajung i webite, potrivit cu parabola semintei. Cel desavarsit estiva case cum zic int ¢ lui Dumnezeu numérul osuta, cel mijlociu sasezeci, iar Tepadat de Dumnezeu pentruca nu a noi, de | aaa (a sd ajung’i cin hraneste. Cel care hraneste este sufletul, cel hranit cea cu care se hrdineste este hrana, se intapla si la renasterea ocoti bine, este cu nep desava- este trupul insufletit, iar roire fra deasa impartasire cu Sfintele Taine. Pentruca fara de Astfel, zice Gavri aceasta, cea duhovniceasca: “Este cel ce se hrineste, adic’ omul renas- iar fara de ascultare nici omon: “Incepu- i eo ascul (i de stapanestile jindc& precum zice intelept este dorinta cea adevarata de invatatura, iar pul si Sange! destivarsirea. tul intelepe dorinta de invatatura si de cunoastere este dragostea, iar drago: pazirea porunc cf cel ce s-a nascut prin Botez trebue sa se hin stea este pizirea dumnezeestilor poru mpartasirea Dumnezeestilor Taine (Cuvantul 8 despre Botez). este adevirata si neschimbata curatie si nestricéciunea face pe lar nd pacatosi, apoi nu trebue si se ‘om sii se apropie de Dumnezeu, Drept aceea, dorul dupi a patruzeci de 2i epciune ridiea pe om la Imparatia Ceruri cum zice loan Guri de Aur: “Asacum cel ce are consti npartaseasc’ nic si nici 6 data pe an, pre rata trebue sa se impartiseasca in fiecare zi, tot aga si celosdindit? Nu este asa, nu! Pentruce dar si folosim sfai mp npul cel mai bun pentru a ne impartasi e: curata. va impartasi siirbatoare, 1m S-ar intdimpla, pe Si iarasi zice: Pe care deci sii iubim? P ot ek: “Deoarece nici preo care se impartasese cu nevred descopere si na. Deoarece cand se ipartasese o singura d: nici pe acei care se 1 nezeu de multe ori petrecerea si viata neosandita; cei ce vin, dleauna se Impéirtaseaset; cei pentrucd se ce nu sunt asi ntrued se wlti mor. Si numai odatai pe Impartasa- partasese viata si stare ingereasca. Ca cel botezat si renascut prin Sfantul Botez Aigiduieste si Uraiased viata ingereayca, est vie, adic’ an a pe an daca te mi sufletul si daca te mpartasesti c1 partasesti cu vredni pede, pentruca se sileste cat poate sa implineasca stapanestile porunei, precum este ran- duit, Acest Iucru este propriu si cet \drazneala si obraznicie a se impartasi cineva des, plin ingeresti, adied si Ici Si Sd SAvaryesc’ totdeauna dun artasirea cu nevrednicie, chiar daca si numai odata pe an Deaceea si cei ce sunt bot suntem att de ticdlosi si nepriceputi ca tot anul facem pacate si nu ne straduim si ne euratim de i paizese dumnezeesti po: i ales a se si- nu sunt departe de vieuirea si socotim ca este lese sa pazeasea in up curatenia ms pentru curatirea noastra sa nu ne impartasim des si sa precum si Apostolul Pavel st Hristos. Sa ne gin este inc ri da erilor, m ngerilor celor fra de trup, si spune: “Petrecerea ni p. 2,20) Adica vietuirea noastra a cresti este cereasca si ingereasca, stra lor84 85 i Cuvantul 6 Dar si dumnezeescul Gura de Aur zice: “Sa atragem n Duhului Sfant, pri nu vom fi mai prejos decat Ingerii. Si iarasi, indoit Hari el ce s-a botezat si s-a mantuit. Intéi pentru ca viaza cu harul Duhului Sfant, si al d Pazirea poruncilor, si Unii adue pentru Dumnezeeasca Impartasire graiul dela Pilde si zic: Miere de vei afla, mandnca cu masura, ca nu cumya, saturandu-te sa 0 versi afara. “4 pentruca se © pastire usoura yi zboara cu slobozenie spre Cer La aceste sofisticarii ni ce mancarea mierii nu se referd la dumnezeestile Taine, contemplatie si destvars rin, Tar dacd acest ascult totusi pe Parer fiindcd este dulce si rusine sa dam raspuns. Dec injelege intelepciunea in sufletul tau. Pentrucd daca o vei afla si manca, sfargitul tau ca fi bun si nadejdea catra Dumne- veunute sine spuna cum infeleg cuvintele “cu masu- i nu aver alta masura la Impartasanie fara numai lor sia intregei Biserici a lui Hri- stos, adic& si ne impartayim (daca este cu putingd si in fiecare ra’, flindea sfintel joane ale Aposta ie de patru ori pe saptamana dupa cum zice Sfantul Vasilie si dumnezeescul Gurai de Aur, fie eel putin in fiecare simbata gi duminica si in celelalte zile de sarbatoare. Precum si Apostolul porunceste i st se tina departe un stea ca sti se impartageasca cu dumnezees niu vi Tipsiti unul dk timp, pentruca si va indeletniciti cu postul si cu rugdciunea”. dumnezeescul Dionisie al Alexandriei zice: “Barbatul ta si duminica si femeia sa se sc de impreunare sn se sdvargeste Dumnezeeasca Jertfa, adica ca Liturghie, ca s& se impartaseasca pentruca in se face Dumnezoo 86 isi du ului zice despre srbatori: “O zi din sptaman: inica pen- trucdi este inchinata Domnului din mo ara cea de obste a tutror sau Tucrare, in afara de cele necesare pentru trebui- lujitorilor tai si in- pentru a slivi toti impreuna pe Hristos, Care ne-a moartea Sa si a inviat El si a imviat impreuna aga fire omeneasca. Si siti aduci aminte despre veacul ce va si vie si si cugeti la toate poruncile i indrepti ercetezi pe sine dacti nu cunva ai cleat vreu- Liturghia si toata slujba si sa te neprihanita cu impartagesti cu curata credit a si consti Sfantul Trup si Sange al lui Hristos: si s pui inceput pentru o viata imbunatatita si mai bund, sa te reinoesti pe sine insuti igata si in stare Sa primesti bunataile cele insti ziua 04 ware si vesnice, oprindu-te de Facand aslfel vei sfinti si vei a toata lucrarea pacatului. Si hn mpreuna cu Dumit si pe celelalte sarbatori mari: si asa cum faci Dumii 87 Cuyantul 7 Unii, miscati de frica de Dumnezeu, socotese erezie deasa impartasire, zicand ca asa cum cei ce se boteaza in afard de Traditia Bisericii sunt eretici, tot asa yi cei care se impar- tasese des sunt eretici. Paya de aceste oi cu adevarat ne mi- numaim ce sa rispundem, Aceasta numai o spunem ca dupa aceasti parere, urmeazit c& sunt eretici toti sf \draznete cuvinte, |, nu numai cei ce indeamna pe crediciosi Dumnezeeasea Impartasire, ci si cei ce primesc cuvintele lor. Si toti preot in fieca- re zi si se impartasese (vai ce hi are slujes ‘Sfantul Apolos. avea cinei mii de ucenici in ascul- 8, zice “Dupiice am ficut rug ndu-ne mas’, ne- Osp ci merga se Tugau faciind metanii pina a doua zi, la ceasul adundrii dupa ceasul al noulea si vecernie se impartaseau. Dupa npartasire, mergeau si se linis sani. Si multe povesti- ri folositoare de suflet si indeosebi s& ne impaitasim méneau de mancau, iar altii mai rv eau, traind numai cu puterea Sintei Imparta- ce spunea nou pururea pomenitul zi cu Dumnezeestile Taine si sa primim pe c% gerii lui Dumnezeu, ea Avraam, Lot si multi este dowd porunci atirna toata Legea si Prooroc’ Deci pentruct toata ceata Dumnezeestilor Pati varat sunt sfinti si adevarati slujitor lui Hristos, urmeaz’88. dimpotriva, 4 cei ce spun acestea sunt protivnici si A si sfintelor Sinoade ecumenice si locale si Sfintilor lo- sto Dar mu numai acest i si instgi Domnul “Cine mandnca Trupul Meu si bea Sangele Meu are viata ves- ica”; si iarayi: “Aceasta sd o facesi intru pomenirea Mea” 1n 6,54). Adic’ in fiecare zi si totdeauna, precum o talcueste Dumnezeescul Gur de Aur, precum am zis mai inai | Timotei al Alexandriei primeste si pe indraciti sa se impartaseasca in ficcare duminica, daca ru hulese Dumne- zeestile Daruri, zicdind: “Si credincios’ ‘nu ingana Taina si nu hu sjunge numai Duminica” (Canonu dae ste, Sa fie impartasit; dar nu fn fieca- ) i Parinti, nu numai pe cei san: primesc des la impartasirea Dumnezeestilor Taine, ‘minte nu-i primesc, . ci si pe cei ci cauti sa se arate mai legisti decat legea. 89. Cuvantul 8 Unii se impotrivese zicéind ct ei ca oameni ce sunt, sunt suparati de patima lacomiei, méndriei, a rasului, a grétir desert si a altora asemenea. Deci cum si se impartaseasca des? Acestora le raspunde Sfantul Anastasie al unt multi care, fiindcd se imparttisesc rar, se praipaistuese in pacate, iar altii impartasindu-se mai des se pazese pe sinesi ade- se de multe rele, fiindea se tem de Sfinta Impartisanie, Deci ‘oameni ce suntem, cu pacate mici si de iertat, precum cu cuvantul, cu limba, cu auz ne rapim si ne ingelam si caddem in slava desarta, sau in asemenea, sii ne osiindim pe noi insine si si ne marturisim lui Dumnezeu si asa si ne Impartaisim, crezfind c& Sfanta Impartasire ni se face noua spre iertarea pacatelor si spre curalire. Jar daca facem picate grele trupesti si necurate, sau avem pomeni vom pocai de Dumnezees ei si rice: gresim, de rau catra fratele nostra, pana cand nu ne ceste pilcate, si nu indrazni Je Taine. sai ne apropiem de Dar fiindca suntem oameni trupesti si slabi si ne intinam cu multe pacate, Dumnezeu ne-a dat diferite jertfe spre iertarea picatelor, pe care dac& I le aducem Lui, ne curata sine fac vrednici si ne impartasim. milostenia este jertfa, care curata pe om de pacate. Ast Este si alt jertf mantuitoare, spre iertarea pacatelor despre ca- re zive proorocul David: “Jertfi plicuta lui Dumnezeu este du- bul umi infranta si smeritti Dumnezeu nu o va urgi Daca acestfel de jertfe aducem lui Dumnezeu si daca avem, ca oameni, oarecate mici gresel putem si ne apropiem90 fried, cu cutremur si cu umilintd, asa ce avea curgere de singe, si pacat de m paieat fe si paicat pentru tamaduire. Totusi te le poate tam: are acel care se apropie de Sfintele Taine si se impartaseste cu 1 si alta osdinda are te, este si friea, cu cutremur, cu sp el care se impartaseste fra fried si cu defaiimare, Pentrucd ce fra fricd, cu defaimare si nevrednicie se impartasesc, nu malt navaleste «i pacatele, ci si diavo ce se impartasese Ins cu toate aceste a1 Cuvantul 9 Fiinded in vremea aceea se impartaseau cei mai multi si cei mai pufini nu se impartaseau, deaceea dumnezeestii Parinji au canonisit (deasa impartasire) pentru cei pufini, ca sa nu se sminteascat cei multi. Acuma insd, fiindca cei mai -mulfi nu se impartasessc, ci numai cétiva pufini, trebue ca ni- ¢i acesti pufini sit nu se impartaseasca (des), ca sa nu faca neordnduiala in Biserica si sa sminteascd pe cei multi C li si neorainduiala si apoi si aducd inainte acestea. Smi este si se numes ce spun acestea, ar trebui sa stie ce insemneaza smin- acel lucru care indeparteaza pe om de Dun si Mar ie: lui Dumnezeu se numeste nezeu si-l apropie de diavolul, precum zi luerul care se potriveste vo minteald si ca si zie mai impede, sminteala este o usa pe cale, ca sa impiedece pe cel ce umbla. De care si proo- rocul roug’i pe Dumnezeu ca si-] izbaveases, zicdnd: “Pazest Doamne de mana pacatositut; s. nedrepyi, cat ~ piediea ma de al oan Pusu: ‘au intins picioarelor mele, pe 1u pus pietre de poticneala” (Ps, 139, 4-5). au gandit sa impiedece pas mméndri cxrsa mie si fu carare m acesta, cei mai pu mnevire si la ni sminteau pe cei earea poruncii lui putini tragindu trebue sa facem? Asa cum atuni lor si au urmat pe cei mul intese pe. la calearea Legi cei putini si-au taiat v sirea v spre savar- lui Dumnezeu: tot asa gi acum trebue ca cei multi sa si taie voia lor si sa urmeze putini la tmplinirea voei lui Dumnezeu. Si nu aceia pentruca sunt putini sa se porunca lui Dumnezeu si sa urmeze acestora, pentrucd sunt mul2 rea poruncii, Deoarece daci au lucrurile, trebuia si proorocul Hlie, si Apostolii si atdtia alti Parinti, edti s-au luptat pentru adevar, sa ascunda adevarul si si urmeze pe cei multi, deoarece ei erau putini. Deaceea spune Sfantul Vasile cel Mare: “Pentru voia si po- runca lui Dumnezeu trebue a arta o indrizneala plind de curaj, chiar daca unii se smintesc, se este urmarea sau a inv Deci nu trebue nu se sminteasca oamenii, precum zice Sfantu) Joan Gura de Aur: “Atita se cuvine si ne grijim ca sa nu smintim pe oameni, ined si nu le dim noi pricina; iar daca fara si le dim noi pri- fa si la intdmplare ne graiesc de rau, sa radem sate porti bine lor. Tar daca tu purtandu-te si st plngem pentru nebunia lor; tu sa te grije intea lui Dumnezeu si a frumos altul te vorbeste de rau, tie si nu-ti pese. Asa graia Hri- stos despre acei care se sminteau de el: sunt p Atuitori orbi si jor. Daca sminteala se face din pricina noastra, atunci vai de noi; iar daca nu este din pricina noastea, atunei m vem pacat |. pentru care se huleste Numele lui Dumnezeu. Ce dar? Daca eu fac un lucru plicut lui Dumnezeu si altul huleste? Pentru aceasta nu tu ai pacat pacatul est indca printr’ insul s-a hulit, Pentruca atunci cnd se opreste vreun lucru plaicut lui Dumnezeu pentra sminteala altora, atunci cu adevarat trebue sa ne pese, cand nu ca sa pacatuim lui Dumnezeu. Pentruc spu te rog, daci acum cand eu iti vorbesc, ay vrea si ‘osiindese pe betivi si cineva auzind acest lucru s-ar sminti, oare dascali ai ort suntem, 93 la tot lucrul este bine ai cu moasi te masura, Multi au bul joara nu s-a casatorit, ci calugatit gi pentru aceasta au grait de rau pe cei ce au calueai oft aceia trebuiau si nu 0 mai facd monahie, pentru smiat nu au facut un faery rau, plicut tui Dumnezeu, Ce dar pentru aceasta, pr Ia acelora? Ba nu! Pentruc’ ei ales au facut un lucru bine nevinovali si s4 ne invrednicim ne bucura de iubirea de oame- nia lui Dumnezeu. Deci acestea fie zise despre sminteala, Lar neoranduiala este cnd un lucru se face in afara de rinduials inde’ piirtaseasca, cfind se afla ta Sfanta Liturghie, crestinii care nu sunt sub canon, pre- cum am mai spus; iar cei ce nu se impartagesc, este vadit, e@ fac 4, ciledind Legile Bisericii. Deaceea zice si prooro- s’a soarele si luna a stitut in a sa ran . Hristos Dumnezeul nostra randuiala si lege a Bisericii este ca si se neorandu Biserica, a sta in voia si porunca lui Dum din care cizuse. Deci cei ce lucreaza in afara de porunca lui Dumnezeu, aceia fac sminteala si neorinduiala si nu acei ce se nevoiese dupa putere si plizeascat stipanestile porunci.94 Cuvantul 10 Alii iarasi aduc Tomul ce se chiama al Unirii si zie e@ este scris in Ceaslov un canon care rindueste crestinilor sé se impartaseasca de trei ori pe an. jon, pe care acesti binccuy: cat, dar chiar da si drept sa mu ale Duhului Sfint, pe care dus imparatesti ca orice lege s-ar gisi protivnicas wane ale Sfintilor Parini, zeescul Gur de Aur ci 0 sa se curme. Si iaragi zi reade i greu este a te pazi de el. Deci cu ¢: are obi te pazi de aceasta rea obisnuinta si te schimba fe obisnuinta. Cum dar acestia cauta sa intare: mator de suflet? Dar fiinded ace; mai mare intr’o bu acest obiceiu vata. ul cu vor sa ascunda adey acest c acestui se mai sta, Imparatul Leon alurisit de ape tsi a pus in lo- deslegat pe imparat de at patriarhul Nico! icolae, flindea nu a v a scos din sca 95 varsta de patruzeci de a eze de varsta lui, sau sa se grijeascat de viata bine randuita, precum se wine sal faca apanit numai de pofta trupe: a treia casatorie, hot sta sii nu se mpartaseasca timp de c mar de ani, lar daci se va npartaseasea decat |. duptice se va 1 Patruzecimi ni si are cof iar vrea Sai Se Casitoreascd eu treia femee, Apoi daca npartasi dupa acesti patru ani, partageasca: odata la T Mai + pentruct se n post caplita Aceasti bi ori pe an sa ua oar’ La Wisi Sau vit, sau din nestire sau vrdind sa cea vesnica, a scurtat ack” sil lack, sau ss ste tridare si negare a r Du tacea cinew: it cel ce sicat98 Cuvantul 11 Multi impotrivindu-se zie ca Impartasirea nu este 0 dog- ‘md de credinfa, care trebue sa se pazeasca negresit. Desi deasa Impairtisire nu este o dogma de credinta, totusi este 0 poruned stipdneasca, cuprinsa si in al nului si in deosebi in aceea care zice: “Accasta sd o fa pomenirea Mea dealungul intregei vieti.. Deacee: cd rebue in chip necesar sa fie pi prima parte a carti Ci acei care spun avestea, arata a cuvinte este porune’ stipa- axa cum am spus in vor sa desbrace dogmele si sa le lase pustii de orice randuiala bisericeasca si punere de lege. Dar si-i intrebam: aceste dogme pe ce si se sprijine? Nu ne-a spus mai are nevoie de dogme drepte, iar dogm atul drept se face si reuseste cu ajutorul dumnezeestilor fintelor legi Jumnezeesti dept, va dispare si Sta- tul cel bun, vom pierde si dogmele cele drepte si vom ramane pustii si intunecati Vremea nu mi-ar ajunge si numar miile de pilde a atator ‘care au patimit si au mut pentru legile si canoanele Bi lotusi se gasese unii atat de obraznici, inet nu numai c& nu sufair pentru adevar, ci si cu indraznealt se impotrivese stapanestilor runci, impiedecand de la dumnezeeasca im- se apropie si se impartaseasca, fara nici o ‘are lucru este foarte indraznet, deoarece alungat de la impartasire, partasanie pe vind sau pricina. Domnul nostru nici pe luda nu desi cum Pe langa aceast Hristos primeste pe tofi care se impartayese: si pe cei vrednici pairtagesc, ci numai ca vvatamiator de suflet a stapanit, impiedica pe drepteredinciosi de Sfanta Impartasire Dar sa intrebam pe Marele Vasilie dumnezeese si sfintite cap, sau nu este prin a nesocoti yreo porunc’t a lui Dumnezeu, sau a sine spuna adevarul, cuvine oar npiedeca pe cel randuit sa o facd, sau sii se supuna celor sau si re il impiedi- mult daca cel ce impiedic’ este prieten si easnic So pirdsease’ daca de afla vreun motiv lui Dumne: binecuvantat, care se impotriveste acelei porunci dumnezcesti? La acestea raspunde sfantul si zice: Fiindca si Domnul a zis: Invatati de la M rea ca SA nu pati- measca ispitele pe care Te prezisese Domnul, si nu fie adica cai sminteala imi esti Mie, ‘Mergi inapoia mea s:100 deoarece nu gandesti cele ce le vrea Dumnezeu, ci cele ale oa- iarayi cand a raspuns: Acestea sunt ale Dom- nu trebue a ne supune celor care ne impiedica sa f voia lui Dumnezeu, sine aducem aminte de Apostolul Pa: sa fiw Jegat, ci si sa mor pentru aumele Dar cine poate fi mai slay ai mare decat Inainte yrul Toan? Si cine es ‘mai sincer si mai apro Petru? Si ce ganduri m; au rimas nevinovati gandurilor lor si nu au pazit ascultarea cise Dumnezeu. Din toate acestea invatam ea nu uebue sine si poruncilor lui Dumnezeu, nici pe a c nem acestor si iubitori de Dumnezeu Sfinti ne invata i Dumnezeu, cu s ne supunem imitam in celel ne sfatuese cele protivnici lui Dumnezeu. si sti nu se supunem lol Si iarasi zice: Nu se cuvine ca cineva sa impiedece pe cel lui Dumnezeu; fie ci 0 face dupa porunca lui Dumnezeu, fie pentru alt scop potrivit cu porunca, Si nici o care 0 face nu trebue si se Supuna ce impiedeca, chiar aac Dumnezeu, ci sa mang la judecata si la hotarirea pe care a socotit sd o facd nvataturii Domnului, dar nu 0 face cu scop drept si cu giind in treg. Nu se cuvine, zi sacl impiedece pe acesta, daca nu se vatima cineva din acest lucru si multi se osese din el; ci tre- bue si-l sfituiasca sa implineasc’ porunca cu scop bineph lui Dumnezeu. ut Si jarisi zice: Nu se cade sa urmam pred le oamenilor gi sa cilctim porunca lui Dumnezeu. Si iarasi, nu se cuvine si pu- rem voia noastra mai presus de voia lui Dumnezeu, ci la tot lu- ul se cade si ciuttim a face voia lui Dumnezeu. lar Dumne- zeescul Gur de Aur zice: “Sa stam cu barbatie impotriva tutu- ror celor ce ne impiedica de la acest lucru. Asculti ce zice Hri- stos: “Cel ce iubeste pe tatal sau pe mama mai mult decat Mine, nu este vrednic de Mine”, deoarece cand sivarsim vreun cut lui Dumnezeu, cel ce ne mpiedica de la aceasta chiar de ar fi tatal no. *.(Cuv. 19 despre Fecio- 1 socotim vrigmas si protivni stru, chiar mama si rie) arliest e cele Dumnezeu, chiar daca este vrednic de increde! posteste, chiar daca se ne-02 icd si nimiceste Cuvantul 12 n Unii se smintese ca nu ne incredinfam de cele ce ni le spun si indeosebi de cele despre deasa impartasire si aduc nici pe preoti ce . i Fs 7 jentru apararea lor trei mdrturii: Intai, cat sfintele canoane si ? Nici episcopi Ls a wf b poruncile sunt sub puterea arhiereilor; al doilea, ca noi nu si sa cugetat i trebue sd cercetam pe arhierei, pe invatitori si pe duhovnici pentru cele ce nile spun, ci numai si ne supunem in toate cu simplitate; si al treilea, aduc acel cuvéint apostolese: “As- cultafi pe mai marii vostri si va supuneti lor”. A vedem ce zic sfinti si ce si griese vile spunca si se vadsi ca este sub lege); 1 aiba capul descoperi capul poporului ca are o stapanire Deaceea si in legea Harului cnd se hirotonese arhiereii se pune Sfanta Ev reul care e ci acoper nai mare. pe capul lor, pentruca si invete arhie. it cal primeste pe capul lui Tiara (mitra) utoritatea si ea si mai in- este cap al tuturor, totusi este supus legilor Evan. este stapanit de legi; ca ge. Deaceea si vi ignatie scrie 0 epistola catra un arhie- c sil nu se faca fara pairerea ta: iar tu smu fa este pentru teazul si sfantul Muceni cand: Nit nici un lucra fara parerea si porunca lui Dumnezeu. Deci a avea arhiereul Evangh stipanire. noi pe arhierei, pe invatatori si pe duhovnici, ci sa-i ascultam id ca “propoved Arhiereu, trebue cu mult luare jorul raspunde Marele Vasilie zic cuvaintului, fie el Invatitor jea pe care le sa le primeasca invataturi sa departeze si mai mul Se cuvine jor ce au multi cunost in Scripturi sa cu- teze; ci SA cunoasca pe fi inda dumnezeestilor Scripturi. Si iarasi, se cu si adeverit cu marturia de Dumnezeu insuflatelor Scripturi, e: neorandui i mic raul ca sus pusi SA nu se supund stapdnitorului. Dar ar put ca se afla si un pune cineva (itorul si conducato- ru, ci mult mai rau decat a nu avea cineva deloc stapan, Cae condus de cineva det condus de un ori se izbaveste si de multe oF bunele roade ipreun’i petrecerea urmati-le cred drepti fntru a tis supuneti lor”Sf ~— mi raspundeti: daca acela este impla? Si in ce spi sfanta Seript atitura a Leg ma. Din ce pri cesta care e tuturor si fiindea ni nu poate spune ci 2c’ SuML asa David a exizut i adevarat ele, deoarece tori, ci de Stapanul si Dumnezeu joate cuvintele si faptele nos pe care 0 au ice ceva fara ruga, pan:108 Cuvantul 13 Zie uni: iata facem porunca Domnului si ne tmpartasim de doud si de trei ori pe an si aceasta este de ajuns pentru apararea noastra. Acest spundem ca si acest lucru este bun §i prvisi cineva mai des este mult mai folositor. tor; dar a se apropie mai mult ccineva de Dumnezeu, pri Impartasanie, © se lumineaza, se incalzeste ise sfinteste. Fratele meu, daca esti i si de trei ori pe an, esti vred des, precum spune dumnezs si vrednicie. Dar ce ne ul Jar in alt chip raspundem, c& acestia nu lui Dumnezeu. Caci unde a poruncit ei, dupa porun Dumnezeu sau vreunul di impartisim de dows ceeace nu se face bine, Deaceea, asa cum toate celelalte porunci ale lui Dumnezeu Eelesiastul: “Este vrem pentru tot lucrul” (3,17), tot asa si cu p mpi Laisanii, trebue s-i dam timpul cuvenit, iar timpul potrivit este la in care preotul zice: “Cu frica lui Dumnezeu, cu eredinia si cu dragoste si va apropiati” lar aceasta num n se aude? Vai si v pentru a trai trupu trebue omul si manance de doud si de trei ori pe zi, nenorocitul de trei ori pe sufl Lraiasca viata sa duhovniceasca, numai de trei oi sa mare nebunie? lar daca se face altfel, ma sau i nu este aceasta tem, ma tem ca nu cumva sa nu ne folosim din luerarea porun- si nu suntem timp ce postind adeseori cotim ca implinim porunca lui Dumnezeu, dimpotriva noi paica- wim, precum zice dumnezeescul Gur de Aur: “Sa nu-mi spui aceea ca postesc, ci si-m Dumnezeu. Pei ariti dacti postese si dupa porunea lui ucd daca nu este dupa voia lui Du po- stul acela este mai riu decit betia. Deoarece mu trebue sit ve- dem numai ceeace fac, ci si pentru ce o fac; pentruct ceeace se e dupa rinduiala lui Dumnezeu, chiar rau daca ar parea ct este, totusi este mai bun decit toate; iar ceeace nu se face dupa Se pare c4 este otul rau si preanelegiuit. Caci lucrurile nu sunt bune sau rele alegerea si hotirirea vo Dumnezeu, chi arte bun, este cu. Dumnezeu fae sfCuvant de incheiere Dumnezeu, a Tata, iubitii mei frati, ed cu ajutoru sfargit cant (4 si sa aratat limpede cu Sfanta Scriptura si de la Sfintii Pavinti, c& este necesara si sitoare de suflet deasa Impartasire cu Preacuratele Taine si ca fara de aceasta este cu neputing si ne suim la dragostea Dum- . Carel nou, dupaice ne-ar 2drobi. nezeului pregatim cu ou ingerea inimii, cu spovedanie si ‘implinirea canonului si asa sine apropiem de Sfintele Taine ct frica si cu cutremur ca s& ne impartisim. Cati vo bim sa v sine apro- piem de 1. de preadulcele Tisus Hristos, Care ne striga in Tiecare zi de la Sfante Masa si ne zice: Veniti de Mea si beti Vinul, pe care I-am gatit in Sfantul Potir, cu hrana nemuririi, ca s& va adapayi cu bautura nestricdciuni cea cereasca, ca sii nu se rusineze fetele voastre la vremea sulleteste si trupeste, ca st va ingrisa voei (ps. 33.6). Deci, pana avem vreme, sii lucram bi Apostolului: (Gal. 6, 1 le. dupa cuvantul “Lata vremea potrivita, iata ziua Is dupa cuvantul ia pe pamant L vom gi prooros i Osie, si va veni la noi, cum vine plo si trie. Sa auzim pe Terem care Dumnereu si vedeti care este calea cea buna si din tot sufletul si din toata mai inainte si sa ne i iaragi pe proorocul Ieret |. Sa ne pocaim irea noastra de ptm pe noi insine, ca si nu auzim a ostindindu-ne si zicdnd: « si ci n-au sient pleased, au invartosat obrazul 8 se intoarca. Prooro lat batand din palm prooro, si poporul ice: intelept sau neintelept, este daca cutare sau cutare este mare si tare? Si ce ne piigubeste cutare daca este smerit si nat’? Noi nu vom cumpira nici pe unul, nici pe ci le sunt de acord sale primis nou’, nici altora, Deoarece cel ce merge la piatt st cumpere grau sau altceva, nu se gindesste dacti cel ce vinde este bun sau Ta lucru se uitd daca e e bun, ‘Asa se cuvine slum am te si la cuvinte cu scumpatate si st nu ne abatem deta cele pe care ni le-au predat dumne- 2eextii Pari truca si eretic ca vrem sii mu pierdem calea cea dreaptd. Pen: daca luau aminte la dumnezeestile Scripturi, nuurmau pe incepatorii de ere spre pierzare, Caci e erezii, pigubindu-i intre altele si de Sfantul Botez. cei drept ci $e sileste we de deasa impartasire cu Sfintele Tai ca si mearga impreuna cu ei retul diavol a semi- ne piarda, we. Si fiindea mestesugeste alt chip Botez nu a putut si ne cla a Sane omoar Sa nu socotiti ¢& au vreo deosebire un lta; pentruca ow, precum, deopotriva a hotirit Domnul nostru pentru am: ’imte. Pentruca nu este am zis mai i © deosebire daca ¢ joard de foame, va nu se naste sau dupace s-a nascut $8 Asa si noi, ne nastem din nou prin dumnez Bote, dar apoi, dac’ nu ne hranim cu deasa Impartis viata m de foamea harului si cadet roape decat cei nebotezat sa ne temem de cuvintele Domn ca sa waim duhovniceasca, iarisi m re si sa 2, Fira nici o ‘Lasand p Sa nu ne ingelam de super ci sa lam aminte la ie: “Cu ade’ stricata, si reaua pre ne-a pricinuit Si iardsi: Daca pizirea Legii vechi si indreptartie ei, cfnd se tin de un crestin care a marturisit Ja Sfantul Botez cd nu mai le serise. Pentr at ne-a ingelat reaua obignt inie 4 oamenilor multe rel ieste, luis ta spre pred pentru esti, care cu infelepciune omeneasc’ se graese de unii, watat Apostolul si le I inta zicdind: “Armele cu care ne luptam on a umnezeu. Acestea le-a zis Apostolul atat pentru cele 0} i, de predaniile ome- nesti side v Sanu mare a preot ne, Mare piicat© gaiseasca sat my Wa si zivad yi despre gusta di mea; ba de ligese astaizi, unul din Apostel vis caeu nu ma, nar i vis cee zis Domnu Petru, la ir mi se pace ct nu te voi spiila, “Dact nu tru voi”, Rabdare, ns nesimtitori ceeace ai -gem nici ceeace spunem, 8 zim, esi |. un Imparat, stand intea lui pe to nur; daca, Zic, a rica si cu my i unuia din re Ti va asculta pe ei Eu socot, c@ nu le vada cea mai mica atentie, ¢i cu nd, acest lucru ¢@ 0 mare © id se va face judecata cea mare? Oare asi indrept disprequim, cu indrepregatire, sa ne impartasim des cu Trupul si cu San- rut lui wului nostru Tisus Dumnezeu prin Sfanta Imparta fiecare zi, aci pe pamant voia lui Dumezeu, ce buna, plicuta si sit, precum o fac si ‘ neva, Sd rugdm pe parintii nostri duhovnice: riti safacem in n convinge sa ne I: Treimea cea in Unime si desivarsitul Dumnezcu, in nestarsitii vee lor. Amin, INSEMNARE i, roman se va Acum, reste pentru prima oara in limba rot ‘Deasa impartasire cartea despre in oragul . Neofit witul, care a trait gi activat in Bucuresti si Brayov, 1768-1786, Manuserisul sau se afla in Bi i Romane, bucu nul 1772, de eatra un iny bog.itit-o si sis it autor al cArti mba greaca de mai multe ori si dupa care traducere romaneasca. (Despre acestea, a se vedea araisaridi ie”, Bucuresti, priveste cuprinsi parti. Prima parte in 9 capi Ta cel prezentei edi poporului credincios vechea traditie Taine npartisiri cu Sfintrugaciunii domnesti si au tipairit numai celelalte dou’ pair, care trateaza despre folosul cel mare al desei impartasiri cu Sfintele lui Hristos Taine si fimurese nedumeririle si ar putea iectiunile care aduse impotriva ei. La care s-a addogat, si Cuvantul jcarul Mitropoliei Transi sare trateaza tema despre deasd Sau rar impartasire. jeneased pentru dragostea tor al acestei carti $i