aul Dobreeu ct rel SNSPA, find in pecasrptt nails comnic kc wor rtrd eee In damental sheet a ead poecull Univers Viral de Afgan ~ VA Bucur A peg sa ‘ii esc contra Hsu (1997, As mea 9 scence (201), se ee tera conoapuere (2012) Geoolten (200, laos camo 00), (Glebaaron and Pals of Developmen 27 eesti arene CNCSTS lime ale unor contin nerd. te mn soi inten Eavopeon Pali elon Eaton and Resch declan al tose ae Paul Dobreseu,Vitenia global. Asal asp puter americane 2010, lst European, pent preznta ee INSTITUTUL EUROPEAN lag sr, Last Cota ar43, 700107, OF. P. 1,2. 161 utedthounallcon; www. eons Descrirea CIP a Bibliteit Nationale a Romaaet DOBRESCU, PAUL. Viena slobalizati, Asst asupra paterii american Paul Dobrssu Teg: Insti European, 2010 Biblogr. 338 (73:510) Reproduce (pant su tl) a prevent ci fic econ Fat, conse iniatine se pedepseyte in contrite eu Lege 8/1996. PRINTED IN ROMANIA, PAUL DOBRESCU Viclenia globalizarii ane ‘Asaltul asupra puterii amet INSTITUTUL EUROPEAN 2010sj Rau 2. ras St ap ENN HHO 1 jauesqouuequoynd eer", 9 mn eed 2 19 1x tons a.nd eu f i aenena #sox9 up IE anand ws NS nyu aque os yop ute ep UU MEE HE WS eros oy ¥ nue UBE FUSS "eat MP #ABNO Z zp wovun puso opus FHNOHORD ZED“ semana a6 a amos9 0 Y]HDE © LT ‘yormatey asa IVIN ON youva YORK { ojouyo eno gun see HO zc smbo op ssna so SNS E 59 BUSEY sonst IEPA <1 atopwos sayy ou asetega ES sud,3: Dezel ale mayindrie american de inovare / 90 4 Cine va cigs premile Nobel peste 40 de ont 98 Cee arat forgraia”competviti in 2009 nti 10 an 97 6. O competi simbolick competia dinte univers 9 YV.Paitera-ar ale cresterl sl desrester superputerlor 105, ‘Vl. Rabon” ni Obama moi complicate dct ele ale al Roseve113 4: Chiza actuals fost un point. Va vent infrtl? 113, 2 xCel mari est nici sin iavestest nc sf mu conan 116 3- Domini shor-temsmal 118 4 Costar supratncreder ale flclor analog 121, 5. Epuirave uni cc a une epelinrioes 12), 6 oWisul american nu ar webu demniza™ 125 Parte a dows: ISTORIA SE INTOARCE IN CHINA ¥. China na concureaz pentru loc doi 131 {Primal justo non-ocidental in prima lig global / 131 2 Fle neredere in lider, un popor nu poate ina"! 137 3, Din ultimele 20 de secole, China a dominst econo 18 / 141 ‘4 Revenite ta goria de aid su sbunass anlage Le 5 ,Cletrei Chine" 146 © ltr nei ir stn gograin sa /149 7 Del tere continental Is puere continental / 151 § Inna dine vectra demografi i eel exnomie 133 9 Taiwan ositajie de car bela epi eastne156 1. sPartdul Comunis, cel ma paternic imparat al Changi 159 1. Dogma socaismulreconsieratt 189 2: Un ineeput modes incovonat de un succes un 3 -China neste noo lsponie"/ 165, 4 Invest strain direct ~ ecundaes potent chine 167 5. Geografia une diplomat cconomige 170 § Comore chneze—adevae anf, chpate peta cu me 175. 7 Din apeans dolar” se va ie cum sa ieat nepats 4. De la azina lui ao posi ind de cunoastere a lumit*/ 183 |, Ritmul de eretre—insrument economic sau comand social? 2 Specialize orajelor~ novia managerial Chine ine 3. Sti ina” aunui proces de specialare regional 66 4 Cela ambit program de erected a salen 188 5. Stipungercuvaloare de sinbol in domeni tenoogic/ 10) 7160 {6 Phongguancun—un icon Valley cine 193 ; 1G horn pei apts centr cect 195 43. NU pot infelege o noua realitate apelind la vocabularul unei vec ae : roa ares: ENERGIA HRANESTE DEZVOLTAREA, IAR POPULATIA : OMODELEAZA 1 Ast ner anya sce stator 22 net" 21 Tm mane oie dd 2: Formal scence 233 _ 5 Coin pop a crt asl SI Marke col ecrece 23 32 Stcuatenenrato, meal ug de scrinte/28 Corn erated a Europe 214 Sara aor erties pg ltl /244 3S ovina“ ho Supers Pann Pete de a sean planet st de a” /251 ve 42 Ghote some tree mame 254 15. Dann prevent scr cia fan sport limp, in meer ped 7236 “" Meubolnt sox ndista cre iovt ~ {15 SSisoninea ct rel de ata, run ehosog™/262 1. Demegrafatavnge eran 265 7 1 ov cont moder Bape ma mal dct SUA. hie Untnes Eaopean 268 2 Snes Meal nto SUA 276 5. Conroe emogrates de pe Arm 281 Asimetia de viatume /287 a 1 Sco XXI ams amen, Vi nr sci 2 ranseol de pee gn lvegh ete econom2. Pater elo ui ltl 295 4 Lames vi inl Aer Asa nj Chi /298 £ Comensa de a Washington, Const! da Bejing 302 scl ca democrafa se daove in procul 307 Bibiogrape/313 Argument ste um privileit i contemporan cu ridcarea nei superputer. De cite or ea rideto superpuitr, vs intraoral a cunoseuto nuit ten Shane: Cum a reajionat Ocidentl la sdicaea masiv a Chinei? Cao aseme- ‘honor, Inet mu pte vor despre 0 reac propriv-zis. Medile ‘etal viz China nu cao mare pure ride din Lumen wea, i cao nt oportntate pens afer ma les pia uni a aes fr a tras cu (pee irda compani i aveston stein. Sau enum gigant eae exce- lets in copierea de insti mode, produse. China mux copa, cia consti ‘optic ave companit puternice, face gi ni compan puternice vei univer. INH pesisoae, face gt noi univers cit mai prestiginse, ave visu ‘inerican' 0 Te spanem concen: ,;bogiiia este Abuos!; ste [etn inva stn no prosramulimowion-riemted maton. A conse Feit hu Inseam, smh a opi: iseamnd a pelos modell une insu Ui eu end de junge la perfomance echt de ale dep. Nu po de (hit oscietate moder fir nse care consaeré moderate: compan, Universite sistem de producer anova et. $1 dac tot trebuie sh conse ie asemenea stu de moderate, nu est nlp sii drept model pe ‘ce ma perfmante din aa cea mai dezvota a humi? ‘Chin a pelus, dara st 36 oprease’ atu cid in joc eau Trai ‘oe ina ie de trai ctrl 9 stove, ie de propria viiuneasupra limi de maine. Revista Tine! vorbea de cic experiene pe care si SUA. ln Fink a teas ei de ln China, De pil nvestiile Chine in educate ‘Nn inpresomane a bul st dea de gt odcare soci devote gro ‘Cal fat in aceasta rece de 90%, ntmp cen SUA ete de 80). efor adevirat ci riicrea Chine -a prods inet, dar cadet, Jneitn-am abut oar in ce nce mai puternict. Ail speciaculsul ma it din aint epatane din scamolisl wept. A fos stage a iii Sienjiose, ince i mu super pe ime, smu induct temeri,s8 nu geneeze fenit china primi pe trtoral shu compani tine, net, a un moment {In se putea spune:n se desl China, compan srine alate In Chins cecal cr gn era devia. Er, nue companiledfineauo pondre in resonant tin pdt ct im export cele mai populate i ale lami. "ok 174, No, 20/2009,PAUL DonREscU {in acelasi imp, China ca stare se dezvo {arose compoil tn casing arsine anvergurd. Inet, atunci cand sia etalatintre fChines dower ee ‘opt Esti vi am segsirng SC een de se devolapotvit unc state eran a Chine ect sala ‘emir nto soc depute amare gloaisan POS Me spe o vce glbaliiri? Care eralized pin inter tunis descilor nowt: persone, comuniti popes roves de care ne ocup” asian Blaga foes mise In eat mic oferta dees de vceie en nea ade cae Hedger eee it dad vit exceptional. Ideea aceasta ta avea v1 fatten {SRI et Hegel ar dee in lepton cue see Se {uni universale, Teoria vicleniei rat =i nde de ant fon weal Fs ni uve, inden devas tin dip ets nas cx al guar ae cee eek nl ue ape Sistine eneralé na} se pacene near ea fg sent nasa cons ee ce namin viens mi i nile sf luereze pentru ea", Indivizi, grupar wn Sun eee ‘in dispute, in competi, ideriind pe or i, consideriind ca igi indeplinese propriile f ‘alt rt pete pea ea PPE Fo Mal it fret aa ea nin invicta i Adam Sih Eas enone ‘sip see. nhl mae san aa ain cimp economic: Par, in irene, vol 16 Min, De 18,9. 05 GIW'E Het Prep ae fan Mah Pel dtc aor eshte RS ae eg cea lal eo mind invibil a 8promoveze un sop ce nu face pte din nena i. He bine ed individu se de acest Sep, mal iat Ta nplinvenefruia Jere de fap? Da, pnt cline nu arma ara eu att va, Ra ‘Sie cone cu infresul props, ar pesoana paiculra rede f Iutenzi eo acest interes, Ash individ promoveazdateresu societal ‘Sev det atunc ind intenfoneas st promoveze™ oloasele curene sunt ised indi, grup sa comuntate.Folosele de asamblu se fseriu in logs Inecansnul pleat deasupa § simbolizat de dna ivi, car, tn cele tin arma, asa err Into ordine pe eae stoi nu av avo in vedere vo pot contol, ‘Dar end srupurile sau comuniil eogse pe eli lor cu cle Tse, In sensul ch ma sunt sufclen de paslonse de devout, de wednice i dds, fi ane universalé sau mina inv? Ce abso fn logic mare” a ev isd ensambla? indivi ne spune Hoye, sunt jet abandoag Pent Nowa generale afin funds", gm se expan”, ea cea nt dksuna pin interme ceva, Invi sunt ot dar din ee ene pain se nee migcaren storie? Na istorascleceaz, indivi, grup, com> hii se impun select, Cum? Prin pastes cu care i promovena interes, prin dyna care iuness, pin ereinja in prope lor cauzS, prin veloaes Proprio proeeterezutte ‘Convingeen nous este ch trim un asemenea moment de cup, ‘Cine sevimpune in periods unnatoare sleet in migearea neler a s+ tore? Avem dou puter are se incordeazi: una pentru ei consera poz, ‘Cola penta even! mai pute cele di wm, ect a ocupa prima pure: Cum si ine va hoi acest seu? Deciia my © vr lu istora sau aa inv Luce aesta va hort dorezaltstele de magitane ale Fonoarelor respective (are pot ete” ecunoseute de ele migcarea ist Fel deansambla), dimpreunt eu paso, adie priceperea eae Ie hr hes. Cudeesbire deo snumia configura tro aetsor elements, un ano hnitnode are sal un poten de exparsune Pee i Sart Recinaje pent to rods lumi A fi prezent pe ae Win trons cel at mprant es a pefrman SB no itm oy 1 eee cae ceennamcricani se iia a8 wifoane de, oar Fearne ae ie eu pa ea mal mare, ic pia cte don ates Pena ranct Te mea eb sb pend peo semenea PA re HH i tr nee pret. Spre Americas ndrepna ma mute pre ve Revo afrz mat mulibni det spre orice ath rt Come Fi a die pods pr fc le pe pia amen 8 He tars ie mal feie pep erica det rune in a Fas Lr ah vob despre Tapa ch stale sian clabort deviate Iii de cucerre acest pit eect undenget eau innit Se ta inert a divest in esulseceinat les,ftink, Dlaal ere puter ar mnfuil avens res feaitcor es ee ez ult mai convenabie del ptea sigue centr mein epoct de consum pent america Ines Hyene a tat arma na el at de ademenitor. vena wa fe cu Sse inept. Care sunt cost adevirat ole lB” Pema ducea bee, dar America in asambu? O superpuee peponde” era ns a ete umes ocoadiis trmen sn, col pu. ob Fo rs prion de aun care acm sept? Ce ae Pros inc eta Be contest Armee, a soma Arse vs post hie sategi oe? ‘as eminesc, Oper, 0 Xl, rs Academie RS.R, Bet 985.1 [Mia nine: Ore and Comonparay America, Pave Mil, npocke, 2009, poane “0 Srene 2= Soy nae © eso! a eapen 39 ug ‘ | ‘ai eens wus SC amma yop ar a 5 nes TAN ET] sae eo be su sm? # a osnigoa invPAUL DOBRESCU ait de important fn lez protestnt, Capital american a conscato sei de andar morale fndanerale pena fice stmt de a Sab. Nowa comun a scestor standard este inrederes, Acordia ‘Su staal webuie aired una in lal Acest angajmen mut st rev tr cod ane dar a valour ctu ear Isai nc Siune puter americane fn sltnele dou seal, Ese adv ed pres tiamulanercan pomea dela ni, d airs mori sda 5 ‘spot otdeana lo cra ma inl di intra persents cae coe ‘tea ines, sigan epic res pono Sn ivi Poblacion nv sa, tare © ate pei pet prc tori emereane da aetuee prope ‘ees su o conic mon ear prs pip fav ms wee Si unez nic partenaires de san, Rarfere lon protestant acclerat n lima ree, proces at tn tn lear cu abundens sa suprasbundnge de cream a a gael roi dn vomit 9 wil cae af ar chili le vii amercane. Fre, Insti 3 press ibn Se ansambla. Ne prope isn pe ct eS pl seal imeleaset loge de dscns, defies capa pe lee ‘ele domenilu privat, chiar de unele deforma are vor influ evlaia In perspec. sacetii americans. 2. .Cu eat mai putin guvern, cv att mai bine” storia americana are o lng tae in spate clara publica de Privat in incuraarea si stinulares indvdul im preocuparen constant ot Stl se pstreze in amuite limite, fru se amestse pea mult in reuse individu. Axul cena al Mlzofeteoonomice amercane il onsite, nt boinc, fase=-Zareal spine piel libre fandamenate de ete Ada ‘Smith si prezene in Declaratia do Independent I Thomas Jefferson. Cu excepiaunorperioae de incordare, de conflicte armate, de eize economic, opolaja american a parasite al Smith potvt cia promovared ine Fesull propriv al individu va ssgura st promovarea bunt, fs tele: meni, fir axe mar care mu fc decat 3 icijee giverne ft mai pes nice. Des et mai mut bens i init individual ict ma pp sta replementire national, Sau in termeai li Beye, ow st mal putin guver, eh ‘ft mt bine”. «Mana inviiba va agers, in esi in una crate Ta local Tor iva fice din ectunea individual ea ma ficient cae de promovare ain ‘ersullsocietii.n mod bigni, cee dre, indivi} nu inte fionazipromovarea intresull pubic gi nici nu ste cit conibuie et ln ‘cds pomovare. cl urmdryte numa cil sal n cet ca, ca ute altel, ole Gondus de o mdnd invisible ce shipamavers un msoy co cea lated sige, Saat tf imal adam Smith tia into perioadd in care rod et en chy me int rein tee a ers re tone a ra ee att a a ee dan nih gman I ta Acai LPR Heth 196% 35,PAUL DopRESCU Sepulfc ablone va vn id vom lis sao er ‘mul cereri $i ofertei. Ceea ce nu a mai funcfionat dupa izk Nat Dope ‘i di 19201933 Teo eon taal mr ore penny SO GUM nu race ap Iie ta oe a deblaca mesa wa sigs flies eh ‘sre dupe wn sa mode. Susan niet at reps litci si reglementiti care au durat pind la sfsitul anilor tp Kraan inte 1950-200 sa pnt niga ontcend a ‘a mult autor, Nici unul ma fst ase de infuent ion Fre Dac Keyes fxn Late, Pima tn hans ae Ga i, susie hi Fridan au apt ca ama digi essa a eclinl rxe keynes. Pd I sil sect, ems Ai veto pri sent, cls pier st an pan eco Ji are ssels ven Americ att un ra leat Ss Pe: Io a Cece ple sh mabe consecinssease pen eva Hai ameTeane, penta ssinetea pe terme ung ners na oe chipenl spl iitvel eva shut conde 4 ier ce Natok, fice private, Urarea? Aen 6 tere Mar event elementele cena ae sategiei de dezvoiare a SUA. asec Alfaon Stange, semifcaty intl One Nation Ur conte uteri of Amercan Power and he Futte of Frei Pl, Conran ssceat Tevomen, care a provoedt ogeivaiaes oiuh & toeleet tere de score” » SUA. Pe mis nied demsrons politi ewer fg cca guvernamenfalé au deveit dn ce fn c= mal grey te fr Praia aa a complet oes al maset ts care feces oni oe raat eli, externalizing tot ea plu ie sectoral aa a ac in aes moment, odminitaja american ri PS vat Rem ea, pra rail conduc foie de reconsnetis © ta tannin substi rd present al conte Jo ea poporll american er concentra. cu ttl HB Pe tn oe dove pre inten 2 eercill GUETACT, 494 9 omnes Fle rate sic angie advise no an iter cod roghee rans de rzbol is zack wl diplomatic american.” tsa Stmgt, One Nation Under Coat: The Osun of American Power A re rcgn Poy, Ya Universiy Pes, 2008p.pea care revin prin excelen{™ statului este un fapt obisnuit. tim aces nomen chiar in mpal Rizboull de Independent ‘i ‘tort tere dapat ‘el a Tuat o asemenea amploare, inciit putem vorbi despre HUN conflict din trak este de circa 1 la 1. In tabetul prezentat in co ; Greenies ketenes lta Service, in une 2009 personal contractal in sn a ope thn rade 73.96%, tmp ce mara de militar er de 55.107, ea ce consti isu oportisori de 134 1 Fell 3. Rare fre personal itr 9 of commactal fo ora concer co imp introgaorieerauangaai i unc fime cu seal Calica International. in 2007, § bodyguarzi al firme private 6 secure Black {impusat 17 civil irakient in Pita Nisour dit Baghdad in inp ee Cone anvoi diplomatic american, fr. aaa sau provoctin ean fel. fom ment in care scandal Bsckvell a ihucht in Sail publi, Back Gan BE tunel senator de Mlnas, dct: Nu este Yorba doar devo Inc lego sau rosea hail corrbuabililor, Este vor dese proto non Foal | Tapa oar Siang Suite mea pen Inez fame. Nu pute vcr! all ( Coa sit pent {ili supe nimilor mir, i unp ce enema ake ot — como care mot a apne aera |e Sa pc Sune ck acest snt pelt caecum ext” : rea dtl atin atc et vob dese an enomen ene Benen cecl Ts Tas Apia a SUA a angst, ine 2003 92007, aprnpe sede if dena sees [ | aera —| entry conratele din tau! de operandi irak sate 30 de milan peng Ii acho Mandi = 0 lt scree a Apis naa al 2065 ad | is aac a Hi Peni Afphansan 25 de mine pete ta (nia ee ie Tc Carta it rp dy | ee fae | OE Te [eam [Tae | ota a Tate Ree eee ee Tee (Sonatas: Ceosotor Cam ‘elias ‘si "* Gonaresinal Badge Office, Atgit 208, p. 13. ‘sa cal gre ee I do 7 aac aaa} a arscprea fel pve a exe g Is do id ui’ xcl vt elon Ser tl co vt z Parsons Cony 539 w 1a — ste anval mai multi bani guvernamentalt decit 3. Fluor Co ais $ 3.02, ‘Lockheed Martin, care primest “kheed Martin administreaz co- 2 ea 8 7 Tit] cpanel sti fel de Ene. Lol sa cntace E gee 8 * a ciel sai crbaleee tx Te ecm conde =r ea z ST Fair yt ¢i momonzcss i ia nat out me ‘Sursa: Semantha Power, Legitimacy and Competence” in To Load the World, ‘ul privat face treaba de zi cu zi a a dorian Say atthe Bath Dacre Mek ets ee “Chae nian discus pot medili pitat, @parnerstlspubicrivat, 'W. Ler, Oxted Unversity Press 2008 08 “hexcesclr’ mi eontactrt st problema 6 inpotriva lips de viziune {Now tort Times, § ccm 201, * Rap din 21 srtenbie 209, alt de Moshe Schwa, Corson Research = tak Ba net Oman, Qtr, Aria Sau, Tia Enintle Are Sere, Metbsone Cerca Bg a Bn nt “s oo‘sean esioaigo od aenpizay oad go mt ToeP 2° Shr aes ope ad 200 2 ‘yan aun — anna 8 saxjqnd soqunsc rs SULA) upess oan 7 I whupeosin itr Raton de sapan generat de invesiiteexcesive sa spat fn a 3000, ind eta a burs ale compan dotcom a pine ‘oder in mas, scandal privind practi comtable dubiose, port ii ‘mente inane sunitone. Simbollacestor pri In lan consti Jimentul corpora WerldCom, in acel moment, a dolca mar fliment di istera SUA, Exist el putin dou aspects care merit seminal in legate ae subiet [nprimul rnd, este rapanasseminaca dite tonal din domenia cel din domenilimbili, area ends a crza finan global et ere excesiva analizatea investi into singe specail itgurispectaculoase, perder la fel de specticuloose, documents contac a ‘corecte et. Se pune lnebare cum de baloul IT mu tas storie ato cat ra de relementae, cum de acetea ma lat mis cae $8 pevin ‘area nor oi spirale speculative. Mai mul, exist interpret potvit eo ‘elon imobitin de mai iziv a fst incurs dlibeat pet a pela © in socal falonula IT gia masa su micarstenua perdi reste des ican obi Al oiea aspect are deface cu conscijalegloale ale pribusii in dusrii dotcom, mai ales ale prbusit costo in dome! telecon filo, fiber opie, tehnlogilor de comunicae ls distant J. Staite Te ‘mare: La sf anilor 1990, pile nance au vat w peste al mul evi modest in alosrea resuscor, mtv pena eae 9% dn investi Re ein industria de fb optce au da oad aba peste casi su nics ‘Dar aecasthgregeld dea invest excesi in domeniul epectv mca at tm fest colatera benef: dn momen ce costlinfereoneetii a sce rami, India China a devenit mult mai coneetat lo economia abla Cals uv, acess croare dea invest exeesv in indus bate pe fir optic vu fet colteral de a cupla cole dow’ economist la Mane econ mice globe ficilind performanie economice iste din comun, neaerapte i meat de criza economic in 2001 icbucneste scandal Enron Lisa ca sapien companie ame- "ans in odinea mari, cl ma mare famizar de elects 9 ie, Eon ‘ina n claps, produc o perdre de 60 de milage de dol i seta, a cae se aug iosrea a 2 milarde de dla reprezenting contribu sara flor penta fond de pens. Sa dovedt uiteror firma ave legate boas 1 ceeur politics, flossefndurle penta pens n seopur speculative, ch publicse date gi cite supragpimiste despre stare ei eonomicd pert co vinge ef este cel mai rofiabil loc de investi ete toate argument care "ose Si, the Fnac Cis of 2078 an is Marccomeie Conse" in Tne fr oF Ha Less fom ih 2008 Word Faced Cry ls Sear ‘Gh fones, ose Antonio Ovarpo sd fnph Sit, Oxfond Usiviy Ps 2010 9.930 6 fo onl ens st sodas NASDAQ, Berard Mala Flin ne He ea cr pa Del tc Staor specu, dy sesame Fei Cant suai a fit ates acon pel, Nin domeniol propel comune, ei al cele private. Nun relementre, cn "Te ve ene agua 8 regent fia ne in 1934 pi nila Ste sad Escange Camis GEC), Ts ea non de noni, “Scriaes lr se ureter ade ‘Sev togic tinen e Ce eo ue rc ia flr cso seal, pete prev vitae pus cum eng Fern nampa Mar eps in 1959193.