‘and economia este intr-o stare foarte proasti, cand jecare dintre noi se simte norocos ci are un loc de ‘munca ~ cu.atat mai mult unul care este satisfacator din punct de vedere material si intelectual ~ s-ar putea si pard un pic exagerat si intalnesti manageri preocupati de nivelul de fericire al angajatilor. Dar, aga cum a reiesit din studiul nostru despre ceea ce face forta de munca si fie constant productiva ~ am infeles cd exista motive intemeiate pentru care ar trebui si fim preocupati de acest aspect. Se pare c& pana si cei mai fericiti dintre angajati pot deveni mai mult decat nefericiti pe termen lung, Ne referim aici la acei salariati care merg la servi- ciu in fiecare 2i, care nu obisnuiesc si-si dea demisia, se dau peste cap si igi facd treaba 5 atrag in jurul lor 03- ‘meni cu acelasi nivel de implicare in proiecte. Ei pot fi comparati cu alergitorii de maraton, pentru c& sunt lo paramania ne termen lung.Despre fevcke Acestea find spuse, ce ar putea insemna si fi fice cu slujba pe care o ai? Explicatia nu poate fi redusa Ig multe dein ce aro oe eae nd noi i parteers nostri de crete del te ‘School (din cadrul Ross School of Business'’s Center for Posve Organizational Scholarship am nega st sce diem facorit impli in atingees wa nels Performanta sustenabilé a nivel indi E idual si organi- ational, am gasit osintagmé mai potrivta. Am ajuns si rede cl inflorio” est teen ae deste ce mat ine un angajat satisfacut, product i . iv, implicat in mode- larea activa a vitorului —indiferent dace vorba despre companie sau planul personal. Angajatii din aceasta categorie au dou avantaje majore: sunt plini de energie si stiu cum si evite extenuarea, eg Maltin diferite indus loca de munci, am scopic angi feria perfrmantslobala ‘mai bund cu 16% (din estimrile ficute de managerii lor) $i prezinta cu 125% mai putin rise de extenuare (din es timarile personale) decat ceilali angajati. Aceiasi oa- ‘meni sunt cu 32% mai devotati organi: i organizatiei din care fac Parte $i cu 46% mai satisticuti de locurile lor de mune: Tote apse malt mai putin de I servi au dct, fat un num ma neds de vizite doctor, ceea ce se traduce in costuri mai mici cu serviciil : serviciile medicale si economie de timp pentru anoaiarari cal sifie ferici angajati si emane 0 energie contagioasd in randul celorlalti. Companiile 0 pot influenta in mod pozitiv dandu-le oamenilor sentimentul c& ceea ce fac in fiecare cum fac performanyapetermenng ‘Am identificat doud elemente care ti fac pe angajati srimul este vitalitatea: sentimentul de a fi plin de pasiune si entuziasm. Vitalitatea fi face pe zi conteazi. ‘Al doilea element este invatarea: evolutia care vine odati cu dezvoltarea personala si deprinderea unor abilitati noi. Invatarea poate imbundtati nivelul de ex- pertiza sau poate oferi avantaje de natura tehnica. fn acest fel, se pune in migcare o spirali a cresterii ~ 02- ‘menii care isi dezvolta abilitayile sunt increzatori in po- tenfialul lor de evolutie viitoare. ‘Cele dowd calitatifunctioneaza impreuni: nici una nu se poate sustine fara cealalta, iar actiunea unitard poate afecta negativ nivelul de performanta. De exemplu, invafarea aduce plus valoare pentru o perioada de timp, dar, fara pasiune, poate genera manifestiri tipice de ex- tenuare. Angajatii se pot intreba ,Ce voi face cu ce am. invatat? De ce si-mi pistrez acest loc de munci?* Pe de alti parte, daca se ia in considerare doar vitalita- tea — chiar gi in cazurile in care exist un sentiment de satisfactie asociat cu obinerea de rezultate ~ ea poate fi epuizanta, Aceasta se intampla cind activitatea nu fa- ware, iar munca devine ciliteaz’ oportunitati de ieaeeVeVe— Despre terre Pentru ca reusesc sii se achite cu succes de sarci op silconpanie. esate angattoun tag cet Bia pe care 0 emana est ste contagioasa. (Vezi cercetare") Bloat. (Veri «Despre Cum pot companiie sa ajute pe angajatis& prospere Uni sarin prosper ind Unni pope indeed cot eb scat pinata intr conta cue ven minal est ann neni ct care luce sun pri et ‘™managerilor de resurse umane. * Despre cercetare Inui Inulin ape an am cee eeend ei alailo Ia locl de munca precum s facto cate influenteaza dinamica. ie ‘cums faiperformanys pe termen hung Inunelestudirealzatempreund cu olegiinost Cristina Gibson § Flannery Garett, am analzat sam intervevat sai multde' 200 de angajatiimplcaiin toate domenile de actitate,incusivinvatamant superior, sistem med cal, servicifinanciare, industrie navala, energie produete. Am studat si ciftele care reflect dezvoltarea personals bazindu-ne pe informati pus a dispocte de angaiafi si de angajator, inclusv rate de fidelizare a salatiailor,evaluarea star de sdnatate, performanta lobald la ocul de munca 5 comportamentulnteruman maniestinreltile de munca Dreptrezultat, am interpretat conceptul dezvoltai sl ‘nflorici angaatilor prin prisma influent a doi factor: n- velul de vitaltate (sentimentut cd esti energic svi) i procesul de invatare (care se regaseste tn perfectionarea profesionala, deavoltare si dobandirea de noi abiltat. Daca alaturim cei doi factor, statistcle sunt surprinza- toare. De exemplu, camenii care au niveluriridicate de energie de dezvottare personala sunt deri cu 21% mai capabill decat cei care manifest doar entuziasm. Rezuitatele referitoare la starea de sanatate a angajailor {inmod special sunt si mai gritore,Salariai entuziagti, dar putiinteresafide denvltare personal ~suntcu54% | rai afectati din punct de vedere al star de sinatate de- FE cat ceicare manifesta interes in ambele directeV Despre fee Mai exista si 0 alta categorie de angajati, din picate ‘majoritari, influentata de mediul in care lucreaz’ si tri- kesc. Din acest motiv, chiar si angajatii predispusi si infloreasca nu fac fafa presiunii intr-un mediu osti, Exist, insd, si o veste buna — férd sd fie nevoie de ‘masuri extraordinare sau de investiti financiare semni- ficative, lideri pot pune bazele unei culturi orga nizationale car icurajea7a angajatii si prospere. Cu alte cuvinte, manageri pot depisi barierele obisnuite pe care companiile le stabilesc pentru a promova fericirea $i productivitatea — folosindu-se de 0 schimbare relativ modesta de focusare si prioritizare, Analiznd lucrurile la modul ideal, un manager ar {rebui si se simtd norocos daca are angajati care pros- era de la sine. In acelasi timp, este cunoscut faptul ci existé numeroase modalitati prin care entuziasmul salariatilor poate fi sporit si sustinut, Studiul nostru a ‘dentificat patra mecanisme prin care se creeaza conditit favorabile prosperitatii angajatilor. Este vorba despre asigurarea libertatii de decizie, impartisirea informati- ilor relevante, evitarea si descurajarea comportamen- telor necivilizate in cadrul echipelor si asigurarea feedback-ului legat de nivelul de performanta al an- Bajatilor. Mecanismele se suprapun intr-o oarecare méasura. De exemplu, daca sunt lasati s& ia decizii dar cum faiperfermangapetermen ing lle necesare sau se expun unor ‘nu at toate informa : acti ostile, oamenii vor fi afectati negativ si nu vo x wspera. Fiecare mecanism in parte este util intr-o vhicd masa das, pentru erearea uneiculturi organi- zationale sinatoase, este nevoie de toate patru. Le vom analiza pe rand. Asigurarea libertatii de a lua decizi Anglais a orice nivel, sunt eesponsaiizat dat au posibiltatea dea decide in legatura cu ativitatea in care sunt implicati. In acest fel, ei au un sentiment c) contro- Iului,constientizeazd cd au un cuvant de spus in flu in care se realizeact sarcinile de lucru gi au mat multe ortunitat dea invata . ‘Ne vom folosi de un exemplu din industria aeronau- tics. Desi a prima vedere, in acest ez aplicarea princi- piului poate pirea nepotrivita, vom vedea cum acesta sa dovedit important in procesul de stimulare @ angajailor. Compania Alaska Airlines a creat 0 adevi- rati cultura a responsabilizari care a contribuit la 0 schinbare major de tatu nuit 2ee an La nee putulanilor 2000, situtiafinanciara a firmel era in c&- i= in i eeDespre tence ~Planul 2010" intiativa care i invita, in mod explicit, pe angajati sia decizii cu scopul de a imbunatati calitatea, serviciilor prestate, in contextul in care se dorea men- finerea reputatiei pe care compania o capitase deja in legitura cu respectarea orarului de zbor. Angajatilor ti 5-8 cerut si ignore imaginea pe care o aveau despre ca- litatea serviciilor si sa caute modalititi noi prin care si contribuie cu idei inovatoare pentru transformarea acestora in servic exceptionale. Angajatii au acceptat Provocarea programului pentru ci acesta le didea, de ‘exemplu, libertatea de a gisi soluti pentru clientii care plerduser& avioanele sau care fusesera lasati pe din afara din orice at motiv. Ron Calvin, directorul zonal al regi- uni de est, ne-a povestit despre un apel pe care -a pri- mit pe telefonul mobil de la un client pe care nu il mai intalnise si cu care nu mai vorbise de pe vremea cand lucra pe aeroportul din Seattle, cu cinci ani inainte. CClientul avea o nepoata in varst& de trei luni care sufe- rise un stop cardio-tespirator. El incerca si se intoarc la Seattle din Honolulu si nu avea optiuni de 2bor. Ron 4 dat céteva telefoane gia gasit o varianta potrivita in timp util In acea zi, el a primit un mesaj simplu in care 2. bid 3.DM, MeMahon, Happiness: A History (New York: Atlantic Monthly Press, 2006) 4, Fisher, Happiness et Work” 5. MeMahon, Happiness: A History LB Maus et al, «Can Seeking Happiness Make People Happy? Paradoxical Effects of Valuing Happiness”, Emotion Ul ees (august, 2012) pp. 807-815 7B Bruckner, Perpetual Euphoria: On the Duty to Be Happy, tad Steven, Rendall (Princeton, New Jersey: Princeton University Press, 2011), 8. Ibid.p. 5 9. IB. Forgas si R. East, .On Being Happy and Gulible: Mood [Effects on Skepticism and the Detection of Deception’ Journal or Experimental Social Psychology 44 Orman ee JOM enue place sa spuner despre ees loc de munca? ss ea ap tc hp a a rac oceleen "-Snaper and Employes Sede Each Other hough Dames Ot Mutual Recognition, Huma Relations 66, 9 decembrie, St ee 2 un ce Be Ral a Slt a 1H. L8 Ny ce Pusu Happiness Can Be Lonel Gitelond pins Productivity Revisited”, Journal of7 ___ PARTEA INTUNECATA‘ucred si fie ceva mai deprimant decit s8 citese despre fericite. De ce spun asta? Pentru cd peste tot intilnesti o mulyime de sfaturi despre cum s8 fi fericit, Frédéric Lenoit, in cartea sa Happiness: A Philosopher’ Guide, ne aminteste c mari ginditori au discutat despre acest subiect mai mult de 2.000 de ani. Cu toate acestea, opiniile sunt ined divergente,fapt care se vede cu ochiu! liber lao simpla trecere in revista celor 14 700 de ttluri prezentate la capitolul ,fericire® pe site-ul Amazon (la categoria citilor de denvoltare personals) sau cand ai la Aisporitie 55 defilmulete ,TED Talks" despre subiect. Si totus. ce ne face fericiti? Cercetirile arata c...starea de sinatate, bait, relaile sociale, sentimental de a avea un scop, generozitatea, recunostina, linistea interioara, ndirea pozitiva — fiecare in parte i toate impreuna pot fi raspunsuri corecte. Promotorii stintelor sociale ne ‘spun si ei cd pand si cele mai simple trucuri — cum suntDespre tere Jucrurile pentru care ne simtim binecuvantati, 10 minute de meditatie pe 2i sau un simplu zambet ~ ne pot face 4 ne simtim un pic mai ferciti. Cu toate astea, pentru mine si probabil si pentru ‘uli alti - fericirea ramane o himera. Evident, céteo- data ma simt bucuroasi sau multumita — atunci cand citese 0 poveste la culcare copiilor mei, cénd iau un in- terviu unut interlocutor pe eare tl admir in mod deose- bit sau cand termin de seris un aeticol dificil. Das, chiar daca am o stare buna de sinatate, o familie si prieteni care ma sprijina si o profesie care ma stimuleaz, ma surprind scaldandu-ma deseori in emotii negative. Sunt cuprinst de teams, fasta, frie, dezamagite, ving Invi, reget. Nu cred cb ag gresi dada spun c sta, rea mea natural este lips de satisfac, Canttatea din cen ce mal mare de iteratuet tn do- ‘meni free in promite cd ma vaautas depigese acess emo Du pizerea mea fetal este mal degra bi acela al uneilovituri pe care o primey atunci cand pt dea cz. Su char trebui si fa erie, Am toate tmotivl saga ~ stain mea personal i prfeio nal este mut mai bund decit a multor oament Stu ct amen mal eri au mai mult succes, Am citit si cd ‘numai céteva exercitii mentale mi-ar putea fi de folos. Si, cu toate acestea, atunci cand am o stare nrnacts mn: Pateaintunecat a fer greu si o depasesc. $i, recunosc, exist o parte din mine care spune cd ,sufic" de un realism extrem de sinatos, fara vreo legitura cu negativitatea contraproductiva. Nici nu-mi pot imagina cum e si fi fercit tot timpul s sunt extrem de scepticd atunci cind intélnese oament care se pretind afi aga ‘Am fost de acord si seriu acest articol pentru c8, in ultimii cativa ani, am simfit c& punctul meu de vedere este impirtisit de mulfi autori, Cartea Barbaret Ehrenseich, din 2009, Bright-Sided, care are ca subiect promovarea neobosita gi efectele negative ale gandirit pozitive, a fost urmata anul trecut de aparitia unor lu- critica Rethinking Positive Thinking, scrisi de profeso- rul de psihologie Gabrielle Oettingen - Universitatea din New York, side The Lipside of Your Dark Side, scrisi de doi experti in psihologie pozitiva ~ Todd Kashdann 4 Robert Biswas-Diener. Anul acesta a adus cu el un articol extraordinar, publicat in revista Psychology Today, sctis de Matthew Huston gi intitulat Beyond Happiness: The Upside of Feeling Down’, si lucrarile ‘The Upside of Stress, de Kelly McGonigal (Stanford), Beyond Happiness, de Anthony Seldon si The Happiness Industry: How the Government and Big Business Sold UsDespre fee Si fi ajuns, oare, si vedem si partea intunecati a fe- ricirii? Aga se pare, Majoritatea titlurilor amintite mai sus fac front comun impotriva obsesiei noastre moderne dea ne simti fericiti si de a gindi pozitiv. Oettingen ex- plicd de ce este important si renuntam la fantezil sorite din mintea noastra si si analizam realist obstacolele pe care le intalnim la fiecare pas, Cartile lui Kashdan gi Biswas-Diener §i articolul lui Huston deta- liaza beneficiile emotillor negative pe care oamenii le simt in mod natural. Teama, frustrarea, fur sidezama- sgirea ne imping si ne imbunatatim situatia de viaga si si ne dezvoltim personal. (Psihologul Susan David, coau- tor al articolului aparut in revista Harvard Business Review intitulat ,Emotional Agility’, scrie, de asemenea, despre acest subiect.) McGonigal ne explicé modul in care stresul poate fi transformat intr-un instrument care ne imbunatieste sinatatea in loc si ne facd ru, Asa se explici de ce unele persoane sunt mai rezistente si triiese mai mult, jar al- tele nu fac fata provocarilor. Secretul este diferenta de viziune ~ au succes cei care infeleg cA stresul e modul natural de rispuns al organismului in fafa provocarilor simu este nevoie sé lupti impotriva lui Seldon scrie despre propria calatorie care a inceput Parteainunecat a eri obtinerea de stimulente cu mai multa substanta care ti aduc (si ar trebui s8 ne aducd si noua) bucurie. Din pa- cate, autorul a adus un deserviciu propriului indemn, reducindu-I la un acronim (in limba engleza) pentru literele alfabetului, El vorbeste despre acceptare de sine, apartenenté la grup, caracter, disciplin’, empatie, focus, generozitate, sinatate, introspectie, cilatorie interioara, destin, credinta, meditatie. Davies abordeaz& problema fericirié dintr-un unghi diferit. El condamna incercarile organizatiilor de a pi- trunde in miezul proceselor psihice din creierele noastre. In opinia lui, industria fericieii are un substrat sinistru, ‘Trebuie si mai spun c& nici unul dintre acesti autor nu condamna aspiratiile oamenilor de a avea o viata fe ricit’. Desi ne-am obisnuit si folosim sintagma jin c&u- tarea fericiri", cred cA ar trebui si o inlocuim cu win ‘cautarea implinirii pe termen lung", Martin Selingman, pirintele psihologiei pozitive, folosea termenul ,inflori- ret. Tot ela sustinut cd emotille pozitive (inclusiv ferici- rea) sunt doar o parte din intreg. Nu trebuie si uitam nici o clipa ca orice stare de bine a omului trebuie com- pletata prin angajament, dedicare, dimensiune relationalé, sens si insemnatate, si sentimentul de reali- zare, de indeplinite al obiectivelor. Arianna Huffington, ‘a tat despreGielan, sotia lui Anchor gi partenera sa la compania a B GoodThink). Dupa cum am mai spus, cdrfile de dezvol- absentia suferintei, 16 Beard, Alison, 152 tare personala ne linistesc si ne aratd c& e vorba doar de ‘Achor, Shawn, 11-12, Beyond Happiness stapanirea unor trucuti, a (Seldon), 149 Pentru noi, ceilalti, tot acest entuziasm pare fortat si ‘Alaska Airlines, 107, »Beyond Happiness: este putin probabil si ne ajute s& construim relati cu Poet The Upside of Feeling sens sau si avem o carierd perfects. Ne ciutém implini- ‘Amublle, Tees M, Down" (Huston), 149 tea in moduri dferite, ards citim crti motivational. aoa Biswas-Diener, Robert, Concturia mea est ci, pe termen lung, si nol ne vom epee sa 149-150 simi bine, si poate vom fi chiar fercit a poyatzis, Richard, 25, Alison Beard angajati dornici si 27-28 este elitor senior Ia Harvard Busnes Review. prospere, 104, Bright-Sided (Ehrenteich), Articolprelua din Harvard Business Review 106-107, 119, 140, 149 iulie~august 2015, ae Rnate. Vanessa. 15-16