g Unitatea de invagare nr.3 — 4 ore Ma _Obiectul rezistentei materialelor. intinderea si compresiunea simpli 3. Solicitiri simple ale barelor drepte 3.1. Intinderea sau compresiunea simpli 3.1.1. Distributia tensiunilor pe secfiunea dreapta a barei 3.1.2. Caleulul de rezistenya 3.1.3. Deformarea barelor drepte supuse la intindere sau compresiune 3.1.4, incercarea la tractiune 3.1.5. Sisteme static nedeterminate la intindere sau compresiune simpli 3.1.6. Tensiuni pe secfiuniinclinate Ia bare solctae la intindere sau compresiune Ulare drept seop: ~ _ identificarea solicitarlor barelor drepte; ~ evaluates tensiunilor in sectiunile barelor drepte solictate la intindere sau compresiune; ~ fncercarea la tractiune si marimile fizice caracteristice CCCT determinate; = deformatile barelor drepte solicitate la intindere-compresiune simp La finalul parcurgerit acestei unitafi de invitare, student vor putea si: ~ faci un caleul de rezistenfi al unei bare drepte solictat la intndere-compresiune simpls; ~ calculeze deformatile axial ale barelorsolicitate la tractiune-compresiune simpli; = efectueze incercarea la tractiune sis imerpretezerezaltatele,SOLICITARI 3. SOLICITARI SIMPLE ALE BARELOR DREPTE 3.1. INTINDEREA SAU COMPRESIUNEA SIMPLA © bard sau numai o portiune din ea este solicitata la intindere sau compresiume simpl atunci cand numai efortul axial N este diferit de zero. In cadrul acestui capitol, prin compresiune simpla se infelege solicitarea la compresiune a barelor la care pericolul pierderii stabilitatii echilibrului in starea deformati este mic sau inexistent. Este cazul barelor foarte groase. 3.1.1. Distributia tensiunilor pe sectiunea dreapta a barei Deoarece in planul sectiunii drepte a barei torsorul eforturilor sectionale este compus numai din forta axial N, relatiile de echivalenfi ale aspectului static (1.29) sunt (fig. 3.1): N= fo,dd 40; = JG y2-t, yA = 0; o » T,= [t,d4=0, — M,=-fo,zd4=0; GB) & fy T= fradt=0, — M,= fo,yad=0. ra o Pentrn determinarea tensiunilor in functie de eforturile sectionale este necesari cunoagterea modului de variatie a acestora pe sectiunea barei fapt ce implica folosirea aspectelor geometric si fizic. Pentru a stabili dependenta dintre deplasirile diferitelor particule ale barei gi deformatiile acestora ~ care defineste aspectul geometric — se traseazi, pe suprafata exterioard a barei nedeformate, dou curbe directoare, la 0 distant foarte mic& una fata de cealalta, dx (fig. 3.2, a). Aceste curbe pot fi imaginate ca 30Sorta inert fiind rezultatul intersectiei dintre suprafata exterioard a barei gi dowd sectiuni drepte, infinit apropiate. intre cele dowd curbe directoare se traseazi o serie de generatoare foarte apropiate intre ele, care pot fi considerate a fi segmente de lungime dr din fibrele situate la suprafafa exterioard a barei (fig. 3.2, a), Dupi ce bara este Fig. 34 solicitaté de catre o fora exterioard care genereaza in. ea efortul sectional constant V (fig. 3.2, 5), se constata urmatoarele: — toate generatoarele trasate la suprafafa barei au deplasati si deformatii liniare egale, ceea ce conduce la concluzia ca, la exteriorul barei, segmentele de fibre de lungime dx s-au alungit toate cu aceeasi cantitate Adxo (indicele 0 precizeaz c& se face referire la fibrele de la exteriorul barei); = unghiurile dintre generatoare si curbele directoare, initial drepte, ramén drepte si dupa solicitare. Rezulta ca la exteriorul barei: Ady, ets 70=0 G2) x x in bara —_ipotezei 4 > > sectiunilor plane, toate fl fi a) segmentele de fibre ‘ \ cuprinse intre cele doud sectiuni imaginare au y 7 aw aceleasi_deplasiti si i f=} >) deformatii, Rezulta ca in %. . toate punctele de pe nt fecade ectiunea dreapti a barei Geiivon Ei supusd Ja intindere sau ae compresiune simpla, se Fig.32 dezvolti. aceeasi stare de deforma caracterizata de: SISOLICITARI Adx AO etsy. 33 G3) Aspectul fizic al problemei este dat de relatile: o= Be; t= Gy G4) care exprima legea simpli a lui Hooke. Din combinarea aspectului fizic cu cel geometric, relatiile (3.3) i (3.4), se poate deduce: o= Benet. 5 t= Gy=0. G5) Din a doua relafie (3.5) rezulta ca ty =te=0, 6) oricare ar fi directiile y siz din planul sectiunii drepte Introducand aceste valori in relatiile (3.1) se constaté c& a doua, a treia si a patra egalitate se verified identic, iar din ultimele dowd relatii rezulta Jrd4=0; fzd4-0 GB.) a & Aceste doua egalititi, care exprima momentele statice ale seetiunii barei in raport cu axele y siz, se verifica deoarece, se cunoaste de la mecanici, momientele statice ale unei suprafete in Fig. 38 raport cu axe ce tree prin centrul de greutate al acesteia sunt nule Din prima relatie (3.1), cunosedind (3.5), se determina valoarea efortului axial NV: e [dt =E-cA DE care, in baza primei relatii (3.5) conduce la: N A Rezulti c& pentru o bard solicitatd la intindere sau compresiune simpl, in orice sectiune dreapti a acesteia, tensiunea o se distribuie uniform in toate punctele si valoarea ei se determina cu relafia (3.8) (fig. 3.3), iar tensiunile tangentiale sunt nule — vezi relatia (3.6) G8) 32.SOLICITARI SIMPLE 3.4. Calculul de rezistenta Deoarece la barele drepte solicitate la intindere sau compresiune simpli, starea de tensiuni este la fel de periculoasi in toate punctele de pe sectiunea dreapti, tensiunea avind o distributie constanta conform relatiei (3.8), conditia de rezistenta se aplicd in sectiunea unde efortul N are valoarea maxima: IN, GB.) Relatia (3.9) poate fi folosita pentru: = dimensionarea barei atunci cind se valoarea lui N, si materialul din care aceasta este confectiona admisibila o,: cunoaste solicitarea, deci se cunose adic’ revistenta G.10) ‘unde Ane reprezint’ aria necesara a sectiunii barei pentru ca ea sa reziste la efortul axial Naax, iar Aim este aria sectiunii barei in functie de dimensiunile acesteia; = verificarea dimensiunilor sectiunii barei atunci cénd se cunose solicitarea, junit barei, precum gi rezistenta admisibila: a 0, adicd < 0,5. Rezulti cA, yt € [0, 0,5]. Valoatea 0,5 corespunde corpurilor perfect elastice la care schimbarea formei se face fira variagie de volum, iar valoarea zero corespunde plutei. Pentru ofelurile obigmuite 1 = 0,3. 3.1.43, Relatia de izotropie Aspectul fizic al problemelor rezistenfei materialelor defineste legatura dintre tensiuni si deformatii specifice. Pentru solicitarea de intindere monoaxiali aceasta egaturd se exprima, aga cum s- tain paragraful 1.8.3, sub forma (1.3) (legea simpl& a lui Hooke). O relatie similari se determina experimental si in cazul solicitarii de forfecare pura, solicitare la cate apar numai tensiuni tangentiale + si deformatii specifice ¥ 1=Gy (3.24) coeficientul de proportionalitate G reprezinti modulul de elasticitate transversal, se exprima in N/mm’ gi reprezinta, ca si E, o constanta elastica a materialului. intre cele trei constante elastice 1, E si G existd egalitatea: G (3.25) 20+u) care reprezinti relatia de izotropie. Pentru u € (0, 0,5) se obfine 0,333 < G/E < 0,5. in tabetul 3.2 sunt date valorile constantelor £, G si jt pentru unele materiale wauale. 60Scr inert Tabelul 3.2 Modulul de casiciate(Nimm'l | Cocticiental Material E G n ‘Opel carbon 2.210 ae 024. 028 (Otel aliat 2110 sno" 025.00 Fonta conus g alba iS 1,60) 4510" 023..027 ‘Cupra laminat| WL. 13)1e 49.10" ‘Bron2 fosforos 115-108 42108 032.035 ‘Alama @9..1o1e | O5..3m10 | 032.042 ‘Aliaje de alumni (067...0.710 | 24..2.710 [052.036 uraluminiu (0,70. 0,73)10" | 2,6... 710" : Zidivie de cirimids @5..3)10° : 5 [Lema (in lungul fibrelon) (O20 450, 650 : Lemn (pempendicular pe fibre) | (0.41.0) 10° [ 450... 650 : ‘Cauciue 8 - a7 Celuloid 72010 [600.700 039) 3.1.5. Sisteme static nedeterminate la intindere sau compresiune simpla in multe cazuri fortele de legituri sau eforturile sectionale nu pot fi determinate numai din ecuatii de echilibru statie deoarece sunt mai multe necunoscute — forte de legitura sau eforturi — decat ecuatii de ecbilibru. in astfol de cazuri sistemul de forte este denumit sistem static nedeterminat, iar gradul de nedeterminare static este dat de diferenta intre numérul necunoscutelor si numarul ecuafiilor de echilibru care se pot serie. Rezolvarea problemelor static nedeterminatre la intindere sau compresiune simpla necesit& cunoasterea in prealabil a rigiditatilor EA. Alegand aprioric aceste rigiditati, se pot determina tensiunile dar nu se pot obtine solutii economice care sh ducd la atingerea rezistentei admisibile in toate elementele constructiei. Un sistem static nedeterminat economic se poate realiza prin aproximari succesive, modificdnd rigiditajile elementelor componente ale sistemmulu Rezolvarea sistemelor static nedeterminate se poate face apli compaiibilitaft geometrice a deplasarilor. ‘Aceastil metoda consti in definirea ecuafiilor de echilibru static si a unui numar de relatii de compatibilitatea deplasirilor egal cu gradul de nedeterminare staticd al sistemului, Ea in aplicatile P.3.9 ~ P.3.13, ind metodaSOLICITARI Tensiuni pe sectiuni inclinate la bare solicitate la intindere sau compresiune intindere sau compresiune a barei drepte studiate pana acum s-a considerat numai sectiumea normala pe ax’, pe care s-a calculat tensiunea normala, Se pune problema determinarii tensiunilor care apar pe o sectiune inclinatd a unei bare solicitata la intindere sau compresiune, asa cum este cea din figura 3.8. Pe sectiunea normal’ BC se dezvolta tensiunea normal’ 6, = NIA. Indic le x subliniaza faptul cd tensiunea normala are din “y Fig. 3.8 axei longitudinale x a barei. Se separ din bara un element de volum BCD cu grosimea egala cu unitatea (vezi fig. 3.9, a). Deoarece bara se considera aleatuita din fibre care nu se apasd si nu lunecd intre ele in directie normala pe axa ei (v. paragr. 1.5.2), singurele tensiuni care apar sunt o sip. Elementul astfel considerat este in echilibru sub actiunea fortelor generate de aceste tensiuni Tensiunea total p care actioneaza pe sectiunea CD se poate descompune intr-o component normal oa si una tangential t,, Deoarece elementul considerat are dimensiuni foarte mici se poate aprecia ca tensiunile sunt uniform repartizate pe cele doua sectiuni, astfel incdt fortele generate de acestea pot fi considerate ca forte concentrate in centrele de greutate ale sectiunilor. Fortele, provenite din inmultirea tensiunilor cu ariile pe care ele se dezvolti, sunt confinute intr-un singur plan, plan paralel cu planul xBy, ceea ce face ca pentru scrierea ecuatiilor de echilibru s@ se foloseased schema simplificata din figura 3.9, b. Proiectind toate fortele pe directia lui oa, respectiv t, se obtin ecuatille: Garl-ds— oy L-dy-cosa = 0; telds + o1-dy-sina = 0 Din figura 3.9, b se poate constata usor c& dy = ds-coset si dx = dy-sinat, 62SOLICITARI SIMPLE Dupa inlocuirea lui dx si dy in ecuatiile de proiectie anterioare, prin rezolvarea acestora, se obtin expresiile tensiunilot 64 $i Tw =16,(1+¢082a) 2 (3.26) : aad sina z Fig. 38. Pe baza relatiilor (3.26), se constati cdo si tw sunt functii continue de unghiul 2a, Astfel tensiunea normala oa este maximé pe sectiunea normal 4-0 = Gy, iar intr-un plan paralel cu axa barei, pentru care a = n/2, ea are valoarea nul oa-x2 ~ 0. Tensiumea tangenfiala este nula pe sectiunea normala («. ~ 0) si pe ‘un plan longitudinal (0. = 1/2) si maxima pe o sectiune inclinatd la a = 7/4, avand valoatea Toax = 6y/2. Este de refinut faptul cd in planul in care tensiunea normal are valoarea maxima Gnax = oy — planul sectiunii drepte — tensiunea tangentiala este nula, in schimb pe planul in care tensiunea tangential are valoarea maxima, S: os S$ tensiunea normal nu este null sare valoarea 6, = 5 Dupa cum s-a prezentat la incerearea la tractiune, daca forta de tractiune creste mereu, bara se rupe. in cazul in care ruperea se produce ca urmare a unei valor 1, maximale Gase & tensiunii normale, ea are loc pe sectiunea dreapti a barei. Dacd ins, ruperea se produce ca urmare a faptului ca tensiumea tangentialé a valoare maxima, Toax, limit’, ea se produce pe o sectiune inclinata la 45°, 63SOLICITARE SIMPLE Probleme rezolvate P3.1. © bari de ofel cu sectiunea rotunda, d = $0 mm, este soliciata de un sistem de forte axdale asa cum este aritat in figura 3.10, a. Sd se calculeze alungirea total a barei. Modulul de clastiitate longitudinal al ofelula este 2,05-10° Nim? Intreaga bari fiind in echlibru, rezult cd fiecare parte din ex se aflé fn echilibru. Astfel se poate constata cd segmentul 4-B al barei se aflé in cchlibru, in flecare sectiune a ei astionand 0 {orld axiala de intindere N, 4 = 10000 N dupa cum se poate observa in figura 3.10, 6. Alungirea acestui segment de bar este: Neal, 10000-2-10° FA 2,05-10" 1963495 Ales 0,04968 ram Segmentul B-C este solicitat de o forf8 axialé de fntindere Ngc = 10000 ~ 3000 = 7000 N, daca se red forfele din stinga seejiunit C. Acclagi rezultat se objine gi cdnd se reduc forjle din dreapia secfiuniiB, Ny c = 9000 ~ 2000 = 7000 N. Alungirea acestui segment de bar est: 109008 La pe b) d) °) Fig. 3.10. 7000-3-10" FA 205.10" 1963495 Mee 0,05217 mm tn mod sinlar se procedeazd gi penta sepmentsl C-D care ete solictat de fra axial de inxindere Nop ~ 9000 N. Alungitea acta este Necples ___9000-4-108 dep ‘2as-10" 1968495 FA 305-10°1963,495 0,08944 mm 64SOLICITARI SIMPLE Alungirea total barei este: \/=0,04968 ~ 0,05217 + 0,08944 = 0,19182 mm, P.2, Si se determine slungirea totald a unei bare drepte cu secfiune constat, incastraté a partea superioara si solicitats numai de greutatea proprie (fig 3.11) in fiecare seejiune a barei actioneazA un efort axial generat mumai de greutatea propre, ‘Alungirea unui element de volum de grosime deste N unde 4 este aria sectiunii baei si y greutateaspecific8 a materalului din care aceasta este confecfionata (kg/m’). Inegrand pe toaté lungimea f a barei se obfine alungirea total a acesteie: EA EAD 2EA DEA Any, ALE _ (Aydt GL 7 unde G este greutatea total a bare. Se poate observa c& alungireatotald produsi de greutatea bare este egal ea alungirea produsi de o incircare Fig. 3.11 ‘gai cu jumatate din greutate barei aplicata la capetee acestcia, P33. Grinds cu zAbrele plan® din figura 3.12 este solicita de o forj8 de 120 KN. Materialul din care sunt confectionate barele este $235, iar eoeficientul de sigurantd ales este ¢~ 1,5. SB se determine aria necesara pentra barcle 1-3 515-4 Pentru a determina efortul axial Ns din bara 1-3 este necesar si se determine mai inti forfele de legaturd din articulatia nodului 1. Forfa de legdtura orizontala din articulatia 1 este mula 2 4 6 Fig 3.12SOLICITARE SIMPLE eoarece singura forjé de incarcare este verticald, Forja de lepatura vertcalé din 1, datoria simetrei va fi egal cu cea din 8 si va avea valoarea 120/2 ~ 60 KN. -Eortul din bara 1-3 se determina din echilibral nodutui I (fig. 3.12, 6): (Oh): 6044, => Ng =-T5N =45kN Efortul din bara 5-4 se determina din echilibrul nodului S: (ER): Nua -120 > Ngg =120KN Dupa cum se ste, o bard articulats la capete preia numai eforturi axial, in consecinga barele 1-3 si 5-4 sunt solicitate la intindere, Pentru determinares arilor necesare trebuie sf se cunoase’ rezisten{a admisibild a materialului din care acestea sunt confecfionate.$tiind cd ofelul S235 are limita de elastiitate minima R, = 235 Nim, rezstenfa admisibila se determina eu relayia: RBs © IS 56,7 Nima® Pentru bate soliitae la eforturi axiale tensiunea normals este da @ = N/A, celaia (3.8), unde N este efortul axial, iar A aria sectiunii transversale a barei, Pundnd condijia ca tensiunea 6, =156,7 Nimm? se pot determina arile necesare: 45000 156,7 120000 1567 165,249 mm? 87173mm? si Ay, P34, Doui bare prismatie sunt solidar legate inte ele gi supuse Ia o for vertical de 500 KN aga cum se vede in figura 3.13. Bara supeioatd este confecfionaté dia ofel cu masa specified 7850 kg'm’, lungimea de 5 m si aria sectiunii 6500 mm’, Bara inferioari este oafecjionats din alam cu masa specified 8304 kg, lungimea 3m si aria secjunit 4200 mu Si se determine tnsiunea maxim in iecare bar “Tensiunea maxim’ fn bara de alam se dezvolié tn secfisnea B-B. Aic,teusiunea normals vertical este prods de inedreare data de fora de 500 KN side groutatea itregi bare situate sub Sectiunea 8, Greutatea barei de alam’ este Gy = 420010 3.830498) 10264 N. Tensiunea maxima este: 1 _ 500000 + 10264 = 119,29 Nim’, A 4200 119.29N ‘Tensiunea maximi fn bara de ojel se dezvolti in socfiunea 4-4, sectiunes de sustiners, \deoarcee aici acjioneaza, pe linga forja de 500 KN gi greutatea celor dou bare. Greutatea barei de fel este: Gy = 6500-10°°5:7850-9,81 = 2502,8 N. “Tensiunea dezvoltaté in sectiunea 4-4 este: 66SOLICITARI SIMPLE Fig.3.14, P35. 0 bari tronconic& are sectiunea circulars, care variaza uniform de la diametrul d la iametrul D, si lungimes ZL. S8 se calculeze alungirea barei atunei ednd este supusi unei fore axiale P (veri fig. 3.14). La depatarea x de Sectiunea cu diametrul cel mai mic d se considerd un element de volum de Iungime dx side raza ra cireivaloare se determin din triunghiuri asemenca: ie) Alungirea acestui volum clementar se poate determina aplieand formula de fa akingirea unei ‘bare supuse la efort axial, (3.15) a(ai)- Pe _ =) E 2 rls Alungitea total se obine prin insumarea deformafiloracestorelemente de volum pe fatreaga Jungime a bari apex APL. al=falav) wa SNqaito-a] & P.3.6. Un comp avind forma unui solid de revolujie este solcitat de forta P dupa cum se poate vedea i figura 3.15. Corpul are raza sectuni superioae r, iar gretatea spcificd « material din care este confectionaty, in Nim’. Sa se determine legea de variatie a razeisectiuni corpului in fumetie de coordonata y, astfel neat in orice seefiune a lui, perpendiculard pe axul de simetie, tensiunea o 38 fie consianta orSOLICITARI IMPLI Se considers la departarea y de secfiunea superioara, un volum definit de doud secliuni foarte apropiate, situate la sdepériarea dy una fatd de alta (veri fig. 3.15). Dack Q este greutatea pirji superioare atunci dO reprezinté cresterea lui Q-cind ya crescut cu dy, Elementul de volum considera este miginit de doud sectiuni, perpendiculare pe axul de rotate, ce au razele r sir “dr si ale clror arit sunt, respectiv A + A. Pe aceste doua suprafete se dezvoltitensiuni normale de compresiune ale ciror mitimi, ia bara condifii impuse nun, trebuie si fie egal: P+O_P+0+8o 4 Avda const Din aceasta egalitate rezulti SAAC “MA 1 fa) Fig. 3.15. WO P+O 6 Crosterea atic intre cele dou’ fof, superioars gi infrioara ale elementului de volum este: 44 ar + &) 2ardr. Cresterea elementard a greutitit este: dQ= mr*yd. inlocuind pe (44 51 dQ in formula (a) si integrand renal 2inr=1y+c, wb) Pundnd condigile la limita si anume, pentru y=0, r= ro recut C, = 2h, Pentru sectiunea superioard a corpului, la y'=0, tensiunea este & fnlocuind aceste valori ta (b) rezult P.3.7. Dowd bare identice, din ofel, sunt legate intre ele asa cum se poate vedea tn figura 3.16, agi sunt solicitate de o fort de 120 KN. Sit se determine aria sectiuni barelorastfel inet tensiunea ‘normal si nu fie mai mare de 6, = 150 Nimm’, precum si deplasarea verticala a punctului B. Modulul de elasticitate longitudinal £ = 2,1-10° Nima Din condifia de echilibru a nodului B rezulta (fig. 3.16, 8: (EA,): Nag cos30" + Nycc0s30°— 120= 0; sin30° = 0; (DA): —Nevsin30" din care rezulta 120 Nos = 69,28 kN Feos30" Avia seefiuni barelor se determind cu relaia AaB 2 £92810" _ 46188 mm. 3, 150 68SOLICITARI SIMPLE Deoarsce, in rezistenja matcralclor s-a admis ipoteza micilor deformati, forma deformata a celor doud bare, sub actiunea Incircrif, au este mul diferité de forma initial (fig. 2.16, ©)Din a) b) °) Fig. 3.16. aveastl eau se consider’ ed unghiul DB'B are valoarea de 30°, Deplasarea pe verticalé a nodului B, in acest caz, se determina astel ps Mo 6928-10 2-10" 0530" EA c0s30" 21107-46188 c0s30" cas30" BB 19 mm, P38, Dovi bare din ojel AB si BC sunt articulate la eapete si sunt solictate de o fortt F-=236 KN aga cum este ardtat in figura 3.17, a, Materialul din care sunt confecfionate cele dowa bare este un ofel turmat care are limita de curgere aparenté R, = 240 Nimm'. Coeficientit de siguranfi adoptafi sunt: 1,5 pentru solicitarea de intindere gi 3 pentra solicitarea de compresiune, Si se determine arile sectiunilortransversale pentru cele doua bare si de asemenea, componenta orizontal gi cea vertical ale deplasirii punctulu B. Se va considera E= 2,1-10° Nimnm® Din echlibrul nodului B rezult (fig, 3.17, 6) (DA,): Macsint0?—F =o (A): —Nacooss sistemul se obfine: Nay =0 236 ina” -AT2EN; £0830” = 472. c0s30° = 408,76 KN, Tensiunile admisibile se determing cu relajia (1.27): of = 240/15 = 160 Nimm? pentru solicitarea de tracfiune gi a" = 240/3 = 80 N/mm! pentru solicitarea de compresiune, Ariile nee ceurelafia (3.10) pentru cele dou bare se deter Oo)SOLICITARI SIMPLE Fig. 2.17, 408,75-10° 554,75 mm’; 160) [Neel _ 472-10 ¥0 5900 ma Pentru a determina deplasatea punctului B este necesar ca mai imi s& caleulam deformatiile axiale ale celor doud bare folosind relayia (3.15) Faclng _ 408,71-10" 16-10" Ma 1.2mm 2ITO 255475, —a72-10' LEO sin 60" 0,7 mm. 21-10" -2554,75 Pozitia punctului B dupa solicitaree barelor se poate determina jindnd seama ci bara AB se alungeste cu 1,22. mm, ea putindu-se rot in jurul punctului 4, iar bara CB se seurtes7a cu 0,7 mm, a putdndu-se roti in jurul punetului C. Déoarece deformatile sunt mici, se poate considera c& deplasarea punctului B cauzata de rotirea barei AB in jurul punctului 4, poste fi asimilata cu segmentul de dreapta 8,8). Acelastrajionament se poate aplica si in cazul roti barei BC. Din studiul geometrical figurii 3.17, c, rezulté deplasarile punctului B _ T0830" +122 ‘an 30" 22mm; vy +0,Tsin30" P39. Trei bare din ofel legate solidar intre ele sunt solicitate de forfa axial F (fig. 3.18) CCunosednd arie seefiunlor tansversale ale barelor 4), 4, Ay 88 se determine lungimile acestora astfelincit in fiecaredintre ele tensiunes maxim si nu depigeased tensiunea admisibild.o, 70SOLICITARI SIMPLE frtul Pentru fiecare bari tensiunca maxima se dezvolta in secfiunea sa superioara acolo unde sectional este compus din fora F dar gi din greutatea bareor situate sub sectiunea respectivi Dac se considera ci bara | are greutatea pe metrs liniar qy (Nim), din conditia Gua = oa pus Ia partea superioard a tronsonuli I se objne Fla, GA-F Procedind analog pentru tronsonul 2, rezuti F+hay +h A de und: tele) % Prin recorenl, pent onsonul © poste 1 3.10. Bara din figura 219, a are seinen constant. si este nessa’ fnte dot. pert Serta O ors axa ete apc a diana fede pert din stnga, St se etomine forse Fig. 9.18 de leghturt dnt pre 1 bar. ‘rebuie tat ila streprozenm bara scjonat de fra F side cele douk forte delet dine ea pete. Cele dou reactant sunt Relat cu Uh $f apa cum se pone vee fn figura 319, bo accasthsituajie aspect stat probleme’ const int singrt eae de eh (Eh): mF si=0 I | I | a) ») Fig. 3.19. Se constati sunt dou necunoscute so singuri ecuaie: problema este static nedeterminat, Jn consccinf, pe lang ecuatia de echilibru static trebuie adaugaté o ecuatc bazat’ pe deformatia barei, Dupa cum se poate vedea din figura 3.19, , tronsomul de ungime f este comprimat cu forfa 1H, iar tronsonul de lungime {este supus la intindere eu forja H, In consecingi scurtarea tronsonului de lungime /; tebuie si fie egal cu alungirea tronsonului de Tungime . Aceasta nSOLICITARI IMPLI egalitate constituie ecuatia fumizata de aspectul geometric al probleme, cel cate face legatura Aintre deplasii i deformati, Modificarea lungimii unei bare solicitat axial se dotermind cu relat (3.15) care reprezint in acest eaz aspectulfzie al problemel. Rezult Hh _#, EA EA unde A reprezint aria secjiuni tansversale a bare, iar E modulul de elasticitate longitudinal. Din ultima egaitate din care rezulté Hh; = Hl, si din ccuatie aspectului static al probleme’ se determina cele dous aecunoscute: ‘Cunoseéind fortele de legitura se pot determina deformafiile celor doud tronsoane: Fi, Ha, Fld, Fag, +1) "Ea BAG, +1) cea ce dovedeste Ah = Ah, P11. intr-un cilindru de ofel se aftS montatd o bari de aluminiu, ansamblul find solicitat la ccompresiune de o forté P = 4000 kN prin intermediul a doua placi rigide, asa cum este prezentat in figura 3.20, a, Diametrul interior al cilindrului este d = 80 mm, iar cel exterior D = 100 mn, Modulele de elastictate sunt Fay = 2,05-10° Nimm? si Fu = 0,62-10° Nimm?, $é se determine tensiuaile in cilindrul de ojel sii bara de aluminiu a) ») Fig. 3.20. Daca se face 0 secfiune orizontalé prin ansamblu si se inliturd. una dintre parti, de exemplu cea superioar, trebuie s8 se intoduct efectul acesteiaasupra pari inferioare. Acest cru se poate face introducind tensiunile normale care se de7volt aga cum este ardtat in figura 3.20, . 2SOLICITARI SIMPLE Partca rams in urma secfioni, cca infeioar tebuie sic fn echilibra sub aefiunea forts P sia fore generate de tensiuni: P= oud $iP™ Oud, ue dy, Ay eprint avi sectuni tubului de of, espoctiv cea a baei de alumints. Singuraeouate de ecbiibr a aspectlu static al problemei ce se poate sri este (Eh):P—Py= PaO Se consialé cd avem @ ecuatie ou dou necunoscute Pry sé Pay deck sistemul este static nodeterminat. in aceast sitvatie tebuie si adiugim ined o eevajie provenité din deformatia struturii. Deoareve tubul de ofl si bara de aluminiu sunt montate finite dous plici considerate rigid, deformatia celor doua clemene tbuie s fc identica, Deformarca unei are sub actunea une fore axile este dat de formula (3.15) fn azul analizat se poate sere Pd _ Bul Ejay Egy” Pal 205-10 Zoo =w0) 0 Aceasti ecuatie, impreund cu ecua{ia static’, formeazA un sistem de ecuafii prin rezolvarea cruia se objine: Pay = 035? gi Py = 0.65P. Deoarece P ~'400 KN, Pay" L40KN, iar Py ~ 260 KN. Tensiunile cautate se ot valoarea forflor Ia aria ficcdrsi material 120-10" 80" 260-10* (too? 507) 29Nimms , 92.Nimm P.3.12, Bara ABC este considerati de rigidtate infinitt i orizontala tnainte ca fora P= 80 KN si fie aplicata (fig. 321, a). Barele care formea7a structura sunt articulate inte ele gi fats de corpul de referinf&. Bara EB este din cupru (Exy = 1,15-10° Nimm’) gi are ara sectiuni transversale 4. = 516 mm, iar bara CD este din ofel (Ey ~ 2,05-10° Nimm) si are sectiunea ‘Ay, ~ 322 mm? S& se determine tensiunile din cele doua bare si alungirea haret de ofel, Se va neglija greutatea barei ABC. Peniru a putea serie ecuatile aspectului static al problemeitrebuie ma indi si izolim bara ABC, {nlocuind legituile prin forge de legatur si eforturi soctionae, aga eu se poate vedea in figura 3.2 », Se constaté cd sistemul de forfe ce acfioneaza asupra barei ABC este un sistem coplanar, dec condijia de cchilibru se exprima prin tsi ccuati, doua de proicetic si una de moment: (Lm): Hao (DI): Vet Na+ Ng P= 0 (EM, ): = Nod = Neh P3=0 Uliimele doud eeuatt contin trei necunoscute: sistemul este static nedeterminat. Pentru suplimentarea numarului de ecuafii se apeleaza Ia aspectul geometric. Deoarece bara ABC este perfect rigid singura posibilitate de migcare este rotirea in jurul aticulajei 4. Lina intrerupts din BSOLICITARI IMPLI figura 3.21, ¢ indie pozitia finalé a barei ABC dupa splicares forjai P, Din asemsinarea Iriunghiurilor ABB; si ACC, se poate serie: Ala Al 2 ° Fig. 3.21 ‘unde Ay $i Aly reprezintd alungirile berei de cupru, respectiv de ofel. Bcuatia de naturd eometticd va fis? Ala™ Aly Folosind ecuatia data de aspectulfizic (3.15) se pot determin AV. $i Al PM ASO Na FW deunde N= 0.6% TIS:10" S16 205.10". 322 Aceasti egaitale si ecuatia a treia a aspectului static formeazi un sistem care permite determinarea eforturlor din cele doua bare: 2O6.Ny + AN = SP, aicd Ny 0,S77P si, apoi, Noy ~ 0,346. Tensiunile din cele doud bare sunt date de relajia (3.9) 0577-80-10" 322 0346-80-10" Sie 43. Nim = 54 Nim ‘Alungitea barel de ofl este: 74SOLICITARI SIMPLE Natur _ 0,577-80000-2000 EyAq 205-1032 4mm, ‘Alungirea barei de cupna va fe doua ori mai mica, adicd Al, = 0.7 mm. 3.13, Bara din figura 3.22 este din cupru, are secjiunea constana si este legatd rigid de doi peti aja cum este aritat. Fa are lungimea 1,5 m 9 aria sociunit 1613 mm Bara a fost montatd Ja temperetura 20°C. $a se determine teasiunes din bari dacd temperatura creste eu SO°C. Se va considera £= 1,15-10" Nimm* si coeficientul de dilatare lniar8 a = 16,5:10° AC , ‘Daca bara ar avea unul din capete liber atunei datorita eresteit temperaturi ca va sufer o alungire ce se caleuleaz8 eu relatia y al=aarl, 15m] in care Ar reprezinta variajia de temperaturd, fn cazul studiat AI= 16,5-10*50-1500= 1,24 mm, Fig. 3.22 in falter bara are deplasile impiedicae, din cauza perefilr, fap ce face cain ea si apara o tensiune de compresiune echivalenta ‘unei scurtiri Al = 1,24 mm, Folasind formula (3.15) se poste determina mai inti fora axiala W corespuncitoare lui A Nl 1500 sau 1.24=—S1500 A 115-10" 1613 al ‘do unde N= 153,343 KN, Tensiunea in bata va fi o = Nid = 153343/161 P3.14, Bara ABC este perfect rigid si anticulad in A. De ea sunt legate, tot prin articulai, bara BE din eupra si bara CD din ofl (fg. 3.25, a). intr sitemnul ne are tensiuni de monata iar sreutatea barei ABC se neglijeazi, Temperatura barei BE este diminuatd cu 10°C, iar cea a barei CD este majorati cu 30°C. Neglind orice posbilitate de flambaj lateral sf se determine tensiunile in barele BE si CD. Pentru BE, care este din cupro, Ea ~ 1,15-10° Nim’ st day 16,5-10°° PC, iar pentru CD, care este din aluminiu, Eq, = 0,62-16° Nimm® si a= 23,610 AC. Aria sectunit transversale pont BE este, ~ 680 mm’, jar pentru CD, y= 1300 mn? Nima 18SOLICITARI IMPLI «ss [i st Ad, nf a) b) Fig, 9.23 Datorit variate de tomperatrs, bara BE se va scuta, ar bara CD se va akg, este net eferturile in cele doud bare au sensrile indicate fn figura 3.23, b. Ecuafia do echo static care ‘a contne cole dou efor Nest o eae de moment in raport ew arclaia 4 (EM): Marl = My2,5=0 Deoatece bara ABC este perfect rigid si ea se poate roi in jurul punctlai 4, ite al 135 barei BE, iat Aly, alngite basi CD. Mosificare total a lungimi bare Ese datoreste variate de tempat efrtl secon Ny . . WL aay o Udeformatile celor dou bate se poate serie relafa care Aly Teprezind seurtarea Malay + Ae La fl gm cara barei CD: Aly = atuly +S : Eud, {ntocuind numeric in relia de naturd geometricd se objine: x, 2,5116,5-107 -(-10)-1000+—Na 100 _| _ 95,6.10-*.30.1200 u I! 115-10" 650 0482-10" 1300 0334-4 0,149.5 = 10146, Rezolvind sistemul formet din aceasti ecuatie si ecuafia aspectului static se determin cfortuile sectionale provocate de variati de temperaturi: Nj, = 36975 N, Ny = 14790 N. Cu aceste ‘valoi tensiunile din temperatura in cele doua bate sunt: ¢y ~ $8 Nimm’, y= 12 Nimne. P.15. Grinda cu 2ibrele din figura 3.24 ste solicitati de forfa P = 60 kN, Toate barele sunt eonfeetionate din ofel $235 care are limita Fig.3.24SOLICITARI SIMPLE 4e clastictate minima R, ~ 235 Nimm?, Pentru un cocficient de siguranta = 1,6 si se determine ia necesara pentru barele AD gi BC. 3.16.0 bard de ofel are sectiunes A= 100 mm: si este solicitati axial de um sistem de fore aga cum este aritt in figura 3.25.. Si se determine alungirea total a bate. Penteu ofel 2,05-10°Nimm, P.3.17. 0 placa plana din ofel de forma trapezoidal are grosimea constant si egalé cu 13 mm 15 000.N 4000. Too N 10.000 [p00%m)_ 300 mm 400 rome Fig. 3.25. (fig. 326) si este solicitatt axial de o fort de 40 000 N. Si se determine alungirea total a plicit Pentmu ofel E = 2,05-10° Nim 44.000 44.000 460mm, Fig. 3.26. 3.18, Grinda cu zabrole din figura 3.27 este solicitaté de doua forte F = 17 KN aplicate dupa 2,05:10° Nimm* si au acceasi sectiune Uiagonala grinzii. Toate barele sunt din ofel cu E ‘A= 520 mm’, Sa se determine cresterea distanfi dintre nodurle 4 si Cin fumetie de angimea J Mili, Fig, 3.28. ”SOLICITARI IMPLI 3.19, 0 bara avind aria scctiuni ogalé cu 1290 mm? este incastraté intr doi peret rigiz si acfionata de o fora axiala de 18 KN, aga cum se poate vedea in figura 3.28, S8 se determine resefinile pereilor i slungiresportuni din dreapta fore. Se va considera E = 2,05:10° Nim Fig. 3.29. P.3.20, 0 platbands de cupru este montatéfntre doud platbande de ofel prin intermediul a dou placi perfec ride, ja cum este prezentat in figura 3.29. Ansamblul este solicits axial de o fora P. Toate cele tei plabande au lijimea de 100 mm, Platvandele din ofl au grosimea de 6,5 mm, iar plabanda de cupra 20 mm, Stind c& pont ofl Ry = 560 Nim si ~ 2,05-10° Nimm, iar Pentru cupru, Ry = 200 Nimm’ si E'~ 1,15 Nimm, si Se determine valoarea maxim’ a forte P pe 20000 B Fig. 3.30 Fig. 3.31 care o poate suporta ansarblul dacd se considera um coeficient de siguranta c= 2. 3.21, Trei bare articulate inte ele sunt solcitate de o fort verticala de 20 000 N (Hg. 3.30). Barcle sunt montate fri tensiuniinijiale, inainte de aplicarea fort’ in A. inedreare este aplicat lent si in acclsi timp temperatura barclor este majrata cu 15°C. SA se detcmine tensiunile in bare. Barele AB gi AD sunt din cupru sau ara sectiuni transversale 260 mm’, iar bara AC este din ol sare aria scofunii 200 mam. Pentru ojel E = 2,05-10" Nimm® gi a = 11-10-* AC, iar pentru cuped E™= 1,15-10° Nimn? $i a= 165-10" °C. P.3.22. La montajul barelor din figura 3.31 s-a constatat ci punetele 4 si C nu eoincid, distanga pe vertical dinre ele fiind 4, Asamblarea se efectucezs forjt astfel inet punctele 4 gi C 8 coincidi. Si se determine eforturile secfionale in bare provocate de eroarea de fabricaie. Toate buarele sunt din acelagi material si au aceeasisectune, ®SOLICITARI SIMPLE Fig, 3.32. P.3.23. Bara BCD, perfect rigidd, este sustinuti de dou cabluri, asa cum se vede fn figura 3.32, Cele doua cabluri sunt montate fir tensiuni iniiale. Se neglijeazA greutiile prop, iar cele dou’ cabluri au aceeagi sectiune 4 si acelasi modul de elasticitateB. Sa se determine tensiunile in fecare cablu dupa aplicarea forte P. 79