g Unitatea de invagare nr.4 —3 ore Ma Forfecarea simpli a barelor drepte Caracteristici geometrice ale suprafetelor plane 3.2, Forftcarea simpli a barelor drepte 3.2.1, Caleulu imbinislor prin nituri ale barelor solictate Ia eforur axiale 3.2.2, Caleulul imbindrilor prin sudurd. 3.3 Caracteristcile geomettice ale secjiunilor plane 33.1, Moment staice 3.3.2. Momente de inertie 43.3.3, Variafia momentelor de inerfe la translajia axclor 3.3.4, Variafia momentelor de inet la rotatiaaxelor ULare drept scop: ~ _identificarea solicitarit de forfecare purd a barelor drepte; = evaluarea tensiunilor in sectiunile barelor drepte solicitate la forfecare purl; = evidentierea caracteristicilor geometrice ale suprafefelor plane necesare in caleulele de rezistent; La finalul parcurgerii acestei unitifi de invatare, studentii vor putea ~ faci un ealcul de rezistenta al imbindrilor prin nituri si sudurd; - calculeze caracteristicile geometrice ale suprafetelor plane;SOLICITARI SIMPLE 3.2. FORFECAREA SIMPLA A BARELOR DREPTE S-a vizut (parag. 2.2) cH intre momentul incovoietor gi forfa taietoare exist relatia ““ g= min [5; + 52, ss], iar” este rezistenfa la strivire a materialului nitului care poate fi luat.o%” = 20, Rezistenja nitului se defineste astfel: Row = min [Ry, + Re) (3.30) 83SOLICITARI SIMPLE Fig. 3.36. Calculul imbinarilor prin nituri consti, in afara determinérii. diametrului acestora, in determinarea numarului necesar de nituri. Presupunand 0 incarcare uniforma a tuturor niturilor, numarul de nituri n se determina cu relatia > New 3.31) n>, 3.3 z ce unde Neg este efortul capabil al pieselor imbinate, Distanjele minime dintre niturile unei imbinari solicitata 1a intindere sunt standardizate. De exemplu, pentru imbinarea din figura 3.36 distanfele prevazute sunt: ¢ = 3d; e1 = 2d e» = 15d. 3.2.2. Calculul imbinarilor prin sudura Sudarea prin topire a dowd piese metali realizeaza prin topirea materialului acestora (numit material de baz) in zona unde se realizeara imbinarea si topirea unui material suplimentar (numit material de adaos). Caldura necesara topirii este fumizata de un are electric format intre un electrod (care constituie materialul de adaos) gi piesele de imbinat. Prin topire intre piese se realizeazi 0 baie de material topit care, in urma ricirii, se transforma, prin cristalizare, intro cusiturd sudata (cordon de sudura). Dupa pozitia cordoanelor de sudura fata de sensul forfei care le solicit se isting: cordoane laterale si cordoane frontale (fig. 3.37, a) Elementele de calcul ale unui cordon de sudura sunt: grosimea a si lungimea / I’ —2a, unde /’ reprezinta lungimea reali a cordonului de sudura (se consider’ ca la fiecare capat al cordonului, grosimea acestuia nu este egal cu a ca urmare a amorsarli, respectiv stingerii arcului electric si deci pe aceasta lungime cordonul nu prea sarcina), Pentru sudura de colt grosimea sudutii este a conform cu figura 3.37, b si ea poate fi cel mult a= 0,7g, unde g este cea mai micd grosime a pieselor care se sudeaza. 84Scr inert Cordon tateral a) ») Fig. 3.37 Cordonul de sudura este solicitat la forfecare si sectiunea minima este cea determinat& de grosimea a si lungimea de calcul J a acestuia (zona hagurata reprezentatd in fig. 3.37, 6). Rezistenta unui astfel de cordon de suduri este: Rugg = 0-1, Tt Neaps (3.32) unde cf" = 0,650, reprezintd rezistenta la forfecare a cordonului de sudurd, iar Nag este efortul sectional axial capabil pe care imbinarea il preia Conditia (3.32) se poate folosi pentru dimensionarea cordonului de suduri numai daci cele dou necunoscute, a si /, se exprimi in fumetic de un singur parametru, De obicei, se alege ae [0,3mm; 0,7g] (unde g~ min [s1; s], 1 gisa fiind grosimile pieselor care se sudeaza) si din condifia (3.32) se calculeazd lungimea /, Lungimea reals a cordonului de sudura 1 se determina cu relatia: a1 +2a, (3.33) deoarece se considera ca, la capete, cordonul de sudura nu are grosimea nominal a, din cauza ,arderit” materialului Probleme rezoivate 3.24, Un singur nit este folost pentra solidarizarea a doué platbande aga cum este erat in ya 3.38, Dac diametrulnitului este d = 20 mm, iar forja F = 38 KN si se determine tensiunea de for ‘Valoarea tensiuni de forfecare se calculeazé cu formula (3.27) += T/A, tn care aria secfiuni itu. Rezuls iar A este 85SOLICITARI SIMPLE Ss 8 Nima Deoarece tensiunea tangenfalé admisibilé este t= 0,80, = 08150 = 120 Nimm’, se const ck Fig, 3.38, ital nu se ve distrge prin forfevare deoarece tensiunea tangential maxims care se decvolté + = 118 Nimm? este mai mici dec tensunea admis 3.28 fn ara 3.39 exe rere un grt iat a eternarea ese a ocr cpt since proves cindeconesfnat in vl poy ese tema ‘Eisner ete ple pce fo \Be Az ee ap fo Fp tmormed plac. 80 be demi ona " . tmccar vec negate camel {70mm contionss den wseral scant ALLLLL ust temo ae fotcae alms ee s 10 Nimm?, A eB: Avand in vedere ci numérul sectiunilor de KK foie ee 2 plc formal 29) fre rnecesat forfecdrilepruvetel este 4 Sd 20° PRT yg = Actos, == E290 = 56550N Fig. 3.39 P36, Barcle BD si CD (fig. 340, a), aledtuite din cfte douk plabande din ofel, sunt solicitate de forfa P = 180 KN. Ofelul din care sunt confectionate platbandele are rezistenfa admisibla 0, = 150 Nimm® si E ~ 2,05-10° Nim, Prinderea platbandelor se face prin nituri. Sk se dimensioneze barcle pentru = 10b sisi se determine numarul neceser de nit Sistemul din figura 3.40, a este simeti, att geometric edt gi mecanic. Din aceasté causa eforturile sefionale in ele doua bare sunt egal. Din izolarca nodului D si din ecuatia de proicctie a tuturor frfelor pe vertical se objine: P 80 Feos60” ~ Zeos60™ 180 kN, Barele flind solictate la intindere pentru dimensionare se foloseste relatia (3.10). Se caleuleazé mai indi aria necesar P__ 180000 3, 150 1200 mat Deoarece ficcare bari este aletutd din dous plaibande Ady = 2 si flinded s-2 adopt = 10b, rezull gg ~ 205%, Prinderea platbandelorfScdnduse prin situs, seeGunilebarelor au slabiri fit petra cate Aso, 1415 Aye eglitat din care reali valoarea lui [lis-1200 V 83mm. 86SOLICITARI SIMPLE Se adopti b= 9 mm si t= 10b = 90 mm, Pentru verificarea corcetitudinii calculelor se guseu _— a) ») Fig. 340. foloseste relaia (3.11) in care aria netd efectivd a barei este AY =2b(h=d), d reprezentind ametrul nitalu. Pentra dterminarea lui d se foloseste tabshul 3.3 alegandu-se d = 20 mm Renilt, AY = 2-9-(90~20) = 1260 mam. Condi de verificae (3.11) ov, ~ 180000 " T60) =143 Nimm? <0, = 150 Nim? este indeplinita Pentru determinarea numérului de nituri necesar se calculeaz mai inti rezistenjanitului la forfecare eu (3.28) sila strive cu (3.29) Se abt: Ri, EZ 2-(08-150)= 15398 N, deourecenitul are dous sectiuni de forfecare; Uy = 20-10-(2-150) = 60000 eoarece s-a adoptat o grosime a guseului s= b+ | mm= 10 mm. ‘Numarul de nituri se determina astel: 2.4% _ 150-1260 150-1260 515, Ry 60000 Seadopti = 4 nitut. 3.27. O roati de curea este fixatd pe un arbore de diametru d = 40 mm prin intermediul unei pene longitudinale asa cum se poste vedea in figura 3.41. Forfele F si F din cele dow rau ale eurelei, dezvoltd un moment de torsiune M,~ 1 kNm. Pana are dimensiunile tn seetiune (6 mm x & mm, iar lungimea de 80 mm. $4 se afle tensiunile de forfecare gi de strivire din pana, 87SOLICITARI SIMPLE 6 a ©) i Fig. 3.44 Datoriti momentului de torsiune M, asupra penei acioneaz’ 0 forgd distribuitl a cdrei rerultanté este 2M, _ 2-10 50000, Aceastd fortd solicit pana la forfecare si la strive. Aria sectumii de forfecare este (fig. 342) 4,= 680 480 magn consecinf,tensiunca de forfeare va ave valores Tr _ 50000 50008 104 Nim a, 40 Deoarece suprafija minima pe care se distibuie forte produsi de momentul M; este A,=3580= 280 mm*tensiunea de strive din pas T_ 50000) 4280 se valoatea =119 Nim? Suprafiya minima de strive Suprafata de forfecare Fig. 3.42. P.3.28, Dou’ placi sunt solidarizate prin intermediul s dou’ cordoane de suduri aga cum se poate vedea in figura 3.43. Forfa F’= 160 kN se considers ci aplicaté la jumatatea distant 88SOLICITARI SIMPLE ddintre cordoanele de sudurd, Si se dimensioneze cordoancle de sudurd, Se va considera 94 = 150 Nim Fig. 3.43. Deoarece forta F este aplicat la jumatatea distantei dintre cordoanele de suduri, acestea vor fi solieitate in mod egal eu fort F_ 160 22 sOKN, si: in consecinfs, vor avea aceeasiIungime. Pentru celculul dimensiumilor cordoanelor de sudurt se aloge a ~ 0,7g ~ 0,7-10 = 7 mm, Mdeoarece g ~ min (10; 12] ~ 10 mm (v. fig. 343). Lungimea cordonului de suduri se det relatia (3.32) #0000 7-(0.65-15) Lungimea real a cordosnelor de sudurs conform (3.33) este: 1117 42.72 131 mm, 3.29, Barcle unei grinzi cu 2ibrele sunt aledtuite din edte doud comniere cu brafele inegale, Prinderea barclor la noduri se face prin suduri, In bara cea mai solictata efortul axial este N= 140 KN. Si se dimensioneze aceasta bara gi si se calculeze prinderea. Rezistenja admisibild a raterialului din cae sunt confeefionate cornierele este 0, ~ 150 Nim ‘Bara este solicitata la Tntindere fapt pentru care dimensionarea se face cu formula (3.10) N_ 140000 3,150 33,33 mm = Aue = 2A Aria necesard pent 9 singurl comit este Asie 3/2 = 466,67 mnt. Se alege 0 comicrd 1 40x60xS care ate aria sectiunii dy, = 479 mm yie~ 19,6 mm, Conditia de verifeare 3.11) oz, ~ 10000 2479 146Nimm <9, este indeplinit La nodusi efortl axial din fie este preluat de gusew prin int sudurd, dup cum se poate vedea in figura 3.44, a. Ca misurd suplimentari de siguranf caleulul 89SOLICITARI SIMPLE prinderi prin sudurd se face cu efortl capabil Ny = A%-0, = 2 - 479 - 150 = 143700 Nin loc de efortul N= 140000 N, Valorile efortuilor si Ns. preluate de cordoanele de sudur, se determina din coniia ea intra punet de pe axa comierei torsorul celor doua eforturi si fie echivalent eu o Singur fora drijaté dupa axa, de marime egald cu N-g!2 si de sens contrar cu aceasta, Aceast condifie eonduce la urmitoarele ecuafi r By ( = —— Es ty a » Fig. 3.44. N IN, -e-w,b-e) din eare rezlti eg b= _ 143700 60-19,6 2b 2 oO 48379 N; 143700 19.6 2 60 (Cu relatia (3.32) se poate determina lungimea fiectrui cordon de sudur. Pentru primal cordon de suduri se alege a; = 0.7.8 = 5,6 mm deoarece g = min [5,5 a] ~ = [8; 40] = 8 mm (vezi fig. 3.50,b). Lungimea cordonului de sudur este N, 48379 5610.65 -150) 88,6 mm. Lungimea reald primului cordon de sudutd conform (3.33) este: 1B, = 88,6 +2:5,6* 100 mm 90SOLICITARI SIMPLE Analog, pentru condonul doi de sudura se alege a; =0,7-5 = 3,S mm deoarece g = min [8,; = [8; 5]= 5 mm (vedi fig. 3.44, b). Rezults My 23471 oF” 35. (0,65-150) 1 688mm, Lungimea realé a cordonului de sudurd conform (3.33 este 1, = 68,8 +235 = 76mm, P30. in cadiul construcfilor metaice penins transmiftee_ solicitor srictunlor orizontle. Ia cele vertcale se folotese cleme melalice deforma cele prezentate in figura 3.48. Cunoscénd cd ecledovs mtu a diametrl d ~ 14 mm st rezstnja admisibils. 0, ~ 150, Nimm’*, si se determine forfa maxima F care poate fi Fig. 245 preluatijtansmist de clema metalic. Se ve considera cd planolfrfeiF se afl forte apropiat de plana de forfcare a niturilr. Fora maxima cae poate {i preluati de clema metalic este: FS Ney = 0Roiy jn care n= 2 este numirul de nituri iar rezistenfa unui nit Ryy se determind ou relajia (3.30) Rezistenfa le forfecare a unui nit, conform (3.28) 1a R= 1 (08-150) = 18472,6 Adeoarece flecare nit are o singurd sectine de forfecare. Grosimea clemei metalice fiind mai mie’ decit grosimes guseului, rezistenf la strivire a unui nit, conform cu (3.29) RY, = 14-5-(2-150) = 21000 N. Revulti Ra ~ min{18472,6; 21000] = 18472,6 N. Forfa maxima pe care o poste transmit clema metalic ese: Fa21842 16945,2 N = 374 331. 0 bard din profil ULO (fg. 3.46) cu aria seofunii transversale A = 1350 mm’, solieitatd 4d 0 fora P=200 kN, este sudata de un guseu prin dows cordoane de sudura de kungime si ptosime a ~ S mm, Si se vetifice profil si cordoanele de sudurd dacd a, ~ 150 Nita’ Condit de rezistenta profilului U10 solicitat la tractiune este indeplinita pentru ck og, -P- 200000 oe 9350 = 148 Nimm? < 0, = 150 Nimm? 1SOLICITARI SIMPLE Deoarsce ficeare cordon de sudurd preia un efort egal eu P/2 tensiunea maxima tangential (de forfecare) care se dezvolté in eordoanele de suduri ese: 200000 25.20 Cele dou cordoane de sudura sun corect dimensionate deoarece: ug 9059 Nic < 3 = 065:150= 97,5 Nie. Probleme suplimentare P.3.32, Si se verifce surubul imbindri din figura 3.53, eu 6, = 150 Nim fen fe Ji) |. Fig. 3.47. P33. O platbundi solictaté axial cu forja P intermediul a dou’ cordoane de suduri aga cum este prezentat in figura 3.48. Stiind c& raportul dimensiunilor sectiunit este ib = 10 gi cB, ~ 150 Nimm’, si se dimensioneze platbanda gi cordoanele de sudura, 92SOLICITARI SIMPLE 3.3. CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE SECTIUNILOR PLANE Determinarea tensiunilor si deformatiilor necesare calculelor de revistenti la bare implic& cunoasterea unor caracteristici geometrice care depind de forma gi dimensiunile sectiunii transversale ale acestora, ca de exemplu: aria, centrul de greutate, momente statice, momente de inertie, raze de inertie ete. Momente statice Pentru suprafuta pland oarecare din figura 3.49, raportati la sistemul de axe rectangulare y;Oy2, se alege un element de arie d in punctul P de coordonate (1,2) Momentele statice ale acestei suprafete fata de axele O:zi, respectiv Qyy: sunt definite de expresiile: 2 = fod 5 8, = fad. G34) Deoarece coordonatele (vic, zic) [17] ale centrului de greutate C al suprafeei considerate se determina cu relatiile: G35) Fig. 3.49, ‘momentele statice se pot exprima si astfel: S,=Ainc 5 8,=A Ye. B36) Sistemul de axe rectangulare yOz, cu originea in centrul de greutate al suprafefei se numeste sistem central de axe, iar axcle respective, axe centrale. Momentele statice ale suprafefei considerate, in raport cu sistemul central de axe yOz, sunt nule deoarece yo= ze=Scr inert 3.3.2, Momente de inertie Pentru aceeasi suprafati oarecare (fig. 3.49) se definese urmatoarele momente de inertie geomettice: —momentele de inerfie in raport cu axa y, respectiy z: frat 1 = [y%aa, (3.37) denumite momente de inertie axiale; —momentul de inertie centrifugal: 1, = Jada; (3.38) ‘n raport cu punctul 0: ly fread (3.39) Deoarece 7? = y* + z* se deduce c&: lo= hth (3.40) relatie valabila oricare ar fi sistemul de referinta yOz. Aceste momente de inerfie geometrice au ca unitati de misuri: [ 1] = L' Daca axele sistemului de refering yOz tree prin centrul de greutate al suprafefei atunei J, si J. se numese momente de inerfie axiale centrale. 3.3.21. Momentele de inertie axiale centrale ale unei suprafefe circulare Folosind coordonatele polare r si @, elemental de suprafata este d4 = rdrdg (fig. 3.50). in acest caz momentul de inertie polar este: [rac [Jrae~ foo [rar 22 : Gay 94SOLICITARI SIMPLE by 2 ° EROWING + Fig. 350. Fig. 351 unde D este diametrul suprafetei circulare. Deoarece axele Oz $i Oy sunt axe de simetrie, exista relatia J, ~ fe si deci, in ‘baza egalitafii (3.40): (3.42) 3.3.2.2. Momentele de inerfie axiale centr ale unei suprafefe dreptunghiula Pentru calculul momentului de inertie axial J. al dreptunghiului din figura 3.51, la distanfa y de axa Oz s-a luat un element de suprafata d4 = bdy. Aplicdnd a doua relatie (3.37) rezulta: I= fy'da= ‘Tyree be) = (3.43) Procedand analog in raport cu axa Oy (elementul de arie d find ales de aceasta data paralel cu axa Oy), da ~ hidz, se obfine: ww 12 G44) Deoarece axele Oy si Oz sunt axe de simetrie, prin extrapolarea proprietitilor momentelor de inerfie masice utilizate in mecanica teoretic’, momentul de inertie centrifugal fz, = 0 95SOLICITARI SIMPLE 3.3.3, Variatia momentelor de inerfie la translatia axelor Se considera suprafaa oarecare 4 din figura 3.52 raportata la sistemul de axe Oz care are originea in centrul de greutate al acesteia, Se propune determinarea momentele de inertie axiale ale suprafetei considerate in raport cu axele Orzi si Oyys , paralele cu axele Oz, respectiv O funefie de momentele de inerfie /., J $i, presupuse cunoscute Fig, 3.52. Fig, 3.53. Cu notafiile din figura 3.52 se poate serie y;=y +d, si deci: 1, = Jvidd=[ored, ydd= [y*dd + 2d., [yd + db, tat din care rezult 1, =1, +d? (3.45) deoarece [ yd4 = S,=0, axa Oz fiind axa centrala . Analog 96SOLICITARI SIMPLE =1,+4d2, (3.46) Pentru momentul de inertie centrifugal se poate serie: 1, = Juad4=[(v+d. e+, t= Jordted, frddvd,, [ydtrd,,, si, deci: Tay, = hey + Ady di, G47) Relatiile (3.45), (3.46) si (3.47) sunt utile fa caleulul momentelor de inertie ale figurilor compuse. De exemplu pentru suprafafa plana din figura 3.53 momentele de inertie se determina cu relatiile: 1 =D, +4d) 1,-D Ui +a) G48) y= DU, + Ada, dyy,) Se poate constata ci pentru suprafata din figura 3.53, momentele de inertie centrifugale ale celor trei dreptunghiuri, in care aceasta a fost diseretizati, sunt nule, 1,,, =0, deoarece axele Czi, Cyi sunt axe de simettie. 3.3.4, Variatia momentelor de inerfie a rotatia axelor Fie suprafafa A si sistemul de axe yOz fata de care se cunose momentele de inerfie (fig. 3.54). Ne propunem s& determinam momentele de inertic fata de sistemul de axe y;0z rotit cu unghiul a. fafa de sistemul de axe Oz, Se precizeaza ci a € [0, 2x] gi are sensul pozitiv indicat in figura 3.54. Fie P centrul de greutate al elementului de supralata d, iar 7 vectorul lui de poritic. Deoarece:SOLICITARI SIMPLE intre coordonatele (y, 2) si (M1, 21) exist relatile: a9) sina +zcosa, in bazarelaitor (3.49) si (3.37) se poate sere 1, = J yid4= [(ycosa+ zsina)*d4= =cos' a f y*dd sin? a fz4d4+2cosasinas f yea o o & de unde rezulta: sau: (3.50) G51) Pentru momentul de inerfie centrifugal se poate s 1.,, = [pad = f(y cosa+zsina)\—ysina + zcosa)dd = o w in cosa fy'ud ~sinacosa [=a eos a fy = in? a | yzd, ra sideci sau (3.52)SOLICITARI SIMPLE Relatiile (3.50), (3.51) si (3.52) permit determinarea momentelor de inertie in raport cu oricare pereche de axe rectangulare y,Oz; in functie de L, Jy Ly $i unghiul o. Se constati ci momentele de inerfie /,,,/,,,/.,, sunt funefii de (2a) gi deci ele ‘or putea avea gi valoti extreme, minime sau maxime. De exemplu, pentru a determina valoarea unghiului a pentru care 1, si J, admit o valoare extrema, se deriveazi relatiile (3.50) si (3.51) in funetie de (2a). Se obtine: a, =- sin2a+/,, cos2a— Wa ° 653) ay 1, = sin20—1,, c0s20= day 2 ° Din relatiile (3.53) se constata cd momentele de inertie axiale J, si J, admit valori extreme atunci cénd momentul de inertie centrifugal J,,, se anuleaza adica: 21 tan 2cty = 7. pentru a « [0, 2x] relafia (3.54) admite doud solutii 209 si 209 +7. Rezulti ca exist doud directii carora le corespund doua axe, perpendiculare intre ele (conjugate), fat de care momentele de inertie axiale I, si /,, au valori extreme, iar /,,, Axele fata de care momentul de inertie centrifugal este nul, iar momentele de inertie axiale au valori extreme se numese axe principale de inerfie, iar momentele de inertie axiale respective, momente de inertie axiale principale. Valoarea momentelor de inertie principale se obfine inlocuind relafia(3.54) in (3.50) si B.51), Rezulta: 3.55) Din insumarea celor dou’ momente de inertie axiale principale /; si f rezulta 99SOLICITARI SIMPLE Lth=h+h=k (3.56) care exprimé invarianta sumei momentelor de inertie axiale la rotatia axelor. Din relatiile (3.55) se constati cif > fy, cu alte cuvinte /, este momentul de inertie axial maxim, iar /2 momentul de inertie minim. Pentru a determina directiile axelor principale de inertie J, IT se deriveaza de doua ori relatia (3.51) in functie de (2a). Tindnd seama de (3.54) se obtine: ay, leos? 20, 222, (3.57) 7. (1-1), costa ysinta=|( 24) «13 a 2 a tan dy al cirui semn este dat de raportul . tan ct, dacs 0 => a < n/2 si deci prima directie principald este indicata de co, iar dacd Ly > 0 atunci tanag <0 => a> w/2, prima directie prineipala fiind indicata de c+ 12. Daca axele principale de inertie tree prin centrul de greutate al suprafetei atunci ele se numese axe centrale principale de inert Din cele prezentate anterior rezulti c& daci © suprafat admite 0 axa de simetrie atunci acea axi este ax contrala principala de inerfie. Orice axa perpendicular pe 0 axa de simetrie este axa principala de inerfie, iar daca axa trece gi prin centrul de greutate al sectiuni, atunci ea este axa centrala principala de inertie. Probleme rezoivate P.3.34, Si se determine momentul de inerie al unui tiunghi earecare eoincide cu baza lui Si raportim triunghiul la un sistem de referinll aga cum este prezentat in figura 3.55, ‘Momentul de inertic al triunghiului fn raport cu baza orizontal este raport eu 0 axi care fru. La depittarea y de baz se consideri un element de suprafaja d4 = sdy, Din teiunghiusi asemenea se poate serie s/ = (hy Yh. Facdnd substitufile necesare rezult: 6 aay Fh phy a Jal ytar— fy’ 1 pg? dy [y'dy| = om [afore [ow [=a 100SOLICITARI SIMPLE 14 ro | al tc] a v Fig. 3.55 Fig. 3.56 3.35, Pentru sectiunes din figura 3.56 si se determine momentele de inertc axiale centrale principale. Deoarece axa y este axi de simetrc pentru seotiunea considerat ea este automat axi central principald deiner. Cum axa z este perpendicular pe axa y si rece pein central de greutate al Sccfiuni este ew ax central principal deiner. Penta clculul momentelor deine iJ tuebuie caleulath pozifia centului de greutate al sectunitadicd yc. Pentru aceasta se inpare Secfiunea in doul suprafeje dreptunghinlare cu cenele de greutate in C;, respectiv Cy In conformitate cu noail din igua 3.56 zat Dod, dei 260 XS alae dar Aplcind teorema fui Steiner privind varajia momentelor de inenic a tansaja axclor, exprimath de relaile (3.48), rezult 1] SOc | SE aera | ae (2-4 12 (ay? 128 rr aor" sunt axe principale de inerfie momentul de inerte centrifugal 1, ~ 0. de inertie Deoarece axele y i trae © moment P.3.36. Pentru sectiunes din figura 3.57 si se determin principale gi directile axclor principale de inert. Pentru caleulul momentelor principale de inerje este nevesard determinarea mai intdi a momentelor de inerfie J, $i J, in raport eu axele centrale z siy ce tree prin centrul de greuate al sect 101SOLICITARI SIMPLE o yf a ' Fig, 3.57. Se poate constata usorc& axcle z si» sunt axe centrale deoarece centr de greutate al sectiuni este in punctul O. Scotiunea se poate impargi in tei ari dreptunghiulars 1, 2 si 3 asa cum este artat in figura 3.57. In baza reatillor (3.48) se objine: 1222 AO=19 19. 60-12)-(60-6) |r 222 5201086 .10° ma 7 1-2 | 222 o-iy 1.08.07 [22 28] aie mt J =12-(60=12)-(24-+6)-(60~6)412-(60=12)-E- (24 6)}- (60-6) =186624-10" mm “Momence deinen enrl principales detent cu reaile 3.55) (01056 ~1,275264 ) 2 de unde rezult: 1, = 5,860616:10'mm f= 0518704 10'mm! Orientarea axclor principale de inerfe se determina cu reltia (3.54) 2:186624.10° tan 2a, =? 18662410" _ (STO1056 = 1275268). 10" = 0,9840588, 102SOLICITARI SIMPLE Rel: IT; 13417 Deoarece 1, > 0 direetia principalé este dati de unghiul 134°17" pentru care tanay<0, Directile principale de inerjie sunt precizate in figura 3.57, P37. Si se determine momentele de inerie centrale principale pentru secfiunea din figura 3.58, ‘Secfiunea fiind simetricd in raport cu axa y central de areutate se all pe aceasta axa, Este necesar si Se determine fnumsai ye. Pentru aceasta se consideri sectiunea ca find aleatuti din dreptunghiul mare cw centrul in Cy din care se scade dreptunghiul mic eu eentrul in Cy. Rezultt: 24. St- 128 4 Dae 250 Sela 3-a Apliciind relaile (348) se obine: a2? se 2 RO se. t3e-(25e—209* |= + (25-209 6 40" 3 +31-41-(2,597 |r oaae', ow” 1, Fig. 3.58. , (ott _ COPA yy Momentul de inertic contrifugal 1, este nul deoareee axele sy sunt axe centrale principale de inerfie. 3.38, Sa se determine momentcle de inert fad de axcle Cy si Ce pentru sectiunea format din te cercuri cu diametrud, dispuse ea in figura 3.59, state al Secjiunit se aflé pe axa y, axi de simetrie, la 2/3 de varful C; al sila 13 de baza lu Cu relapile (3.48) se objine: mhSOLICITARI SIMPLE Egalitatea color dou momente de inert axiale se explcd prin faptl c& cele tei cercuri sunt situate in poziiiidentice faa detrei axe centrale Probleme suplimentare 3.39, Pentru sectiunea din figura 3.60 si se determine momentele de inerfic centrale principale, 125. 3 20 40 20 ul Fig. 3.60 Fig. 3.61 P.3.40, Pentru sectiunea din figura 3.61 si se determine momentul de inerie fm raport cu o ax orizontala care tece prin centrul de greutate 1 PAL, Pentru profilul comicr L100 x 50 x 10, din figura 3.62, considerat ca format din Areptunghiuri, sa se caleuleze 1a) miomentele de inetie in raport cu axele yCz ce tree prin centrul de greutate b) pozita axclor principale si valoarea momentelor principale de inerti, 104