g Unitatea de invajare nr.5 — § ore Ma incovoierea barelor drepte Deformarea barelor drepte incovoiate 3.4, Incovoierea barelor drepte cu scctiune constant 1. Incovoierea pur si dreapt 3.4.2. Incovoierea simpla si dreapta 3.4.3, Deformarea barelor solicitate la incovoiere UL are drept scop: = identificarea solicitirii de incovoicre pura si incovoiere simp a barclor drepte; ~ evaluarea tensiunilor in sectiunile barelor drepte solictate la incovoiere pura si simpli; ~ _ stabilitea modalititilor de calcul a deformatilor barelor drepte solicitate la incovoiere pura gi incovoiere simpla; La finalul parcurgerii acestei unitafi de invitare, studentii vor putea si: = fac un calcul de rezistenga al barelor drepte solicitate la incovoiere pura si incovoiere simpla; = caleuleze a deformatiile barclor drepte solicitate la incovoiere pura si incovoiere simpla; ~ _ traseze distributia tensiunilor pe o seefiune plana si dreaptd a unei bare drepte solicitata la incovoiere simpli,SOLICITARI 3.4, INCOVOIEREA BARELOR DREPTE CU SECTIUNE CONSTANTA incovoierea este solicitarea simpl a unei bare drepte sau a unei porfiuni intr-o bard dreapta atunci cind in toate sectiunile transversale ale acesteia exist rnumai efortul sectional M, sau M, Deoarece intre momentul incovoietor M yi forla thietoare T existd relatia de egitur’ a =F, (vezi par. 2.2), rezulta cd, atunci cénd momentul incovoietor variazd in lungul barei, in sectiunea acesteia exista si fortd tdietoare. oe F f x Fal ro TAIT” a) b) Fig. 3.63. Deci, o bat’, sau o portiune dintr-o bard, este solicitaté numai la incovoiere, adica la incovoiere purd, atunci cénd momentul incovoietor este constant in jungul barei (fig. 3.63). Th caz contrar, bara este solicitatA la tncovoiere gi forfscare, solicitere care poarti numele de incovoiere simp 3.4.1. incovoierea pura si dreapta in cazul incovoierii pure si drepte, in toate sectiunile transversale ale barei apare numai un moment care este dirijat dupa o axa prineipall de inertie, aga cum se poate obscrva in figura 3.64 unde momentul incovoietor M. este dirijat dupa axa Oz perpendiculara pe axa Oy care este axa de simettie a sectiumii si deci axa principala de inert. 106SOLICITARI SIMPLE 3444. i tensiunilor pe sectiunea dreapta a barei Considerdnd ci momentul incovoietor este orientat dup axa Oz (fig. 3.64) relatiile de echivalenfa (1.29) sunt: N= fod4=0, M,= [(e,-z-1.-y}l4=0, fo, -zd4=0; (3.58) Fig. 3.64, Deoarece distributia tensiunilor pe sectiune nu se cunoaste se apeleazd la ctul geometric pentru a determina relatiile dintre deformatii i deplasiri, in baza ipotezei sectiunilor plane. Pentru aceasta se vor trasa pe suprafata exterioard a barei nedeformate dou curbe directoare ce reprezinta urmele a doua sectiuni drepte imaginare prin bara, infinit apropiate si, intre cle, segmente paralele cu axa barei, reprezentind elemente de lungime dx din fibrele de la suprafata exterioara a barei (fig. 3.65, a). Dupa solicitarea barei cu momentele M la capetele ei (fig. 3.65, b) se constata urmatoarele: 107SOLICITARI 4a) Fibrele de lungime dr de la exteriorul barei s-au deformat diferit, astfel incat: — fibrele aa si bb situate de o parte si de alta a barei rman nedeformate; ae = fibrele situate deasupra e dreptelor ab, respectiv a’b se C) ») scurteaz, iar fibrele situate sub acestea se alumgesc; — unghiurile drepte dintre directia fibrelor gi tangentele la Fig.3.66. curbele directoare, raman drepte si dupa deformare. a) Din cele prezentate rezulti: 89 = f(Yar70) #05 Yo = 8(Va»%) = 95 (3.59) unde (yp, 20) sunt coordonatele unui punet de pe suprafata sectiunii drepte, situat pe o curba directoare (deci la exteriorul barei), fata de un sistem de axe oarecare al sectiunii +) in baza ipotezei lui Bernoulli, cele observate la exteriorul barei se extind asupra fibrelor din interiorul elementului de bari de lungime dx (fig. 3.66): — toate fibrele care au un capa pe dreapta ab si celalalt capat pe dreapta a’ ‘riman nedeformate, lungimea lor fiind aceeasi si amume dx; —0 fibra m-n, situata la departarea y; de dreapta ab se alungeste proportional cu aceasta departare; = unghiurile drepte dintre directia fibrelor si planul sectiunii drepte ramén drepte si dupa deformare. Pe baza acestor conclu7ii, in conformitate cu notatile din figura 3.66, se poate serie: enn ME ayo y=0, 6.60) unde do este unghiul cu care se rotese, una fap de cealaltl, dou’ sectiuni situate la i ; di departarea dx, in jurul unei axe paraleli cu dreapta ab; © 2 se numeste incovoiere specificd si reprezinta unghiul cu care se rotesc, una fa de cealalt, dou’ secjiuni situate la o departare egali cu unitatea. Pentru toate punctele unei seefiuni @ = const 108,SOLICITARI SIMPLE a) >) Fig. 3.66. Aspectul fizic coms care in cazul de fata in legea simpla a lui Hooke exprimata de relafiile (3.4), pata forma: o=Be= Boy. ; t= Gy=0. (3.61) Din a doua relatie (3.61) se deduce c& ty = te = 0, ceea ce conduce la concluzia ci a doua, a treia si a patra egalitate din (3.58) se verified. Din prima relafie (3.61) rezulta c4 in punctele situate pe dreapta ab pentru care 0, tensiunile normale o sunt nule. Dreapta ab este numiti axa newtrd a sectiunii si este definita sub unul din urmatoarele moduri = locul geometric al punetelor de pe care nu se alungese si nu se scurteazzi; — intersectia planului sectiunii dupa deformarea barei cu planul sectiumii inainte de deformarea acesteia; — suecesiunea punctelor de pe sectiunea dreapté a barei in care tensiunile & sunt nule, » ctiune care reprezinta capetele fibrelor Suprafata abb'a’, genera reprezinti suprafafa neutra fnlocuind expresia lui 6 din (3.61) in prima egalitate din (3.58) se obfine: de axele neutre ale diferitelor sectiuni ale barei, ste N= Eo y,d4=0 109SOLICITARI SIMPLE Integrala [ y,d4 = 5, reprezint& momentul static al secfiunii barei fn raport cu o dreapta ab, deci in raport cu axa neutra, Pentru ca S, ~ 0 trebuie ca axa neutra si ‘reaca prin centrul de greutate al secfiunii inlocuind expresia lui 6 din (3.61) in a cincia egalitate din (3.58) se obtine: Eo f y,zd4=0 M, Integrala f y,2d4= ly reprezints momentul de inertie centrifugal al sectiunii in raport cu axa neutra si axa y. Pentru ca Jy — 0 axa neutra trebuie si fie conjugatd cu axa y care este axa de simetrie a sectiunii (vezi ipoteza initiala) Deoareee axa neutri trebuic s4 treacd prin centrul de greutate al sectiunii si in acelasi timp si fie perpendiculara pe axa y, rezulti ci ea coincide cu axa si deci y, =: ICS Mz wo Fig. 3.67. in aceasta situatic, inlocuind expresia lui din (3.61) in ultima egalitate din (3.58) se obtine: M, = Bo | y,ydA= Fo [y°d4= Bol, unde /, reprezint momentul de inertie axial al sectiunii Tindnd seama de prima relatie (3.61), rezulta: raport cu axa Oz (3.62) formula care defineste repartitia tensiunilor o pe secfiunea unei bare solicitata la incovoiere pura si care poarti numele de formula lui Navier. 110Scr inert Din (3.62) se deduce cd tensiunea o variaza liniar pe sectiune, proportional cu departarea y fat de axa neutra, care coincide cu axa z, fiind nuld in punctele de pe aceasta (fig.3.67) 3.4.1.2. Calculul de rezistenta in conformitate cu formula lui Navier (3.62), pentru materialele care se comport identic la intindere sau compresiune, punctul cel mai solicitat de pe sectiune este punctul cel mai departat de axa neutrd, axa z, unde: b (4 G63) oT Bo, in relatia (3.63) W, (3.64) Drom este modulul de rezistenfa la incovoiere al sectiunii. El reprezinté o caracteristic& geometric’ a scctiunii yi se misoara in unititi de lungime la puterea a treia (de obicei in mm). Conditia de rezistent& pentru intreaga bar se pune in punctul cel mai departat de axa z in sectiunea in care momentul incovoietor este maxim, adica: 02, deci: (3.80) Pentru a stabili care din unghiurile a sau cio + 1/2 corespunde lui 0) se calculeaza derivata expresiei (3.77) si se pune conditia de maxim. Se obtine: tana 9 } wie a Pentru indeplinirea acestei conditii trebuie ca ut fo a i ~~ * Tr 7 ») Fig. 3.74 in consecinfi, dacd ty > 0 directia lui 6), notat& cu a;, corespunde unghiului io < m2, care are tanciy > 0; dac try <0, oo: corespunde unghiului a ~ 2/2, care are tanatg < 0. 9SOLICITARI SIMPLE in figura 3.74, pentru elementul ales, s-au trasat planele principale, tensiunile principale si directiile principale de tensiuni in cazul in care bara este solicitat a 6, iar intr-un punct oare ynea dreapti a bare Rezulta 4 tensiunile principale, in acest eaz sunt: ued (3.82) Se constatd c& oy. <0. 3.4.3. Deformarea barelor drepte solicitate la incovoiere in baza ipotezei sectiunilor plane configuratia punctelor care alcatuiesc 0 bar’ ) Fig, 3.75. Prin derivarea expresiei anterioare cu in raport cu x, rezult #v__ dp ae dr 3.84) deoarece, asa cum se poate constata din figura 3.76, un moment de incovoiere Mz pozitiv produce o rotire relativa negativa do a doua sectiuni ale barei situate ta departarea dr, M, inlocuind in relatia (3.84) expresia incovoierii specifice = se obtine: dy M, & El, (3.85) relatie care reprezintd ecuatia diferentiald de ordinul IL a fibrei medii deformate. acd se cunoaste expresia_-momentului incovoietor ca funetie de variabila x, M. = M.(x) A ceuatia (3.85) se integreaza gi se obtine funetia v = \ vex, ). Constantele de integrare Ci, C2 s determina din conditii 1a Timit’, care reprezint& prs valori ale deplasirii (sigetii) v sau rotirii @ in \ punctele in care bara prezint& legitui 4 be jin cazul in care functia M.(x) nu poate fi ( vy , exprimath din condifii de echilibru, cazul se sistemelor static nedeterminate, la care numirul forfelor de legaturd simple este mai mare decat numarul ecuafillor de echilibru ce pot fi serise, se folosesc relatiile diferentiale dintre eforturile Fig, 3.78. 121SOLICITARI IMPLE sectionale si solicitai (2.5): ar (3.86) si ecuatia (3.85) se transforma in: ay ay at EI” (3.87) care reprezintd ecuasia diferentiald de ordinul IV a fibrei medii deformate. {in cazul in care se cunoaste intensitatea sarcinii normale ca o fuunctie de x, 4-442), prin integrarea ecuatiei (3.87) de patru ori se obfine funetia v= v(x, Ci, Cx, G, Ca). Pentru determinarea constantelor de integrare se pun conditii in deplasari (sigeti si rotiri si in eforturile sectionale M. si, intrucat acestea se pot exprima in functie de v, prin relatiile: (3.88) (3.89) Exemple privind integrarea directi a ccuatiilor diferentiale de ordinul 1V, respectiv II, a fibrei medii deformate sunt prezentate in cadrul problemelor rezolvate de la sfarsitul acestui capitol. 3.4.3.2. Metode pentru integrarea ecuatiei diferentiale a fibrei medii deformate. Metoda parametrilor in origine in cole ce urmeaza se prezinti o metoda de integrare a ecuatici diferentiale de ordinul IV a fibrei medii deformate, Pentru aceasta se considera un tronson de ‘bari O — A, cu moment de inertie constant, pe care g, ~ 0 (fig. 3. 77). in aceasta situatie ecuatia (3.87) devineSOLICITARI SIMPLE a se Fig. 3.77 in sectiunea O, unde x= 0 condifile la limita sunt: vey, av 6 no M, =-e1,4%- My; 7, =-E1, 2% = & « Din aceste conditii se obsin constantele de integrare: care introduse in expresia lui v permit obtinerea ecuatiei fibrei medii deformate pe intervalul O— A in functie de parametrii in origine: Me tx vay box se 3.90) EI, 2 El, 6 a Pentru x > a; (fig. 3.77) trebuie introdusé solutia particular’ corespunzatoare lui M;, care este solutia (3.90) pentru 0 bard dreapti cu originea in A avand ca singur parametru Mo = MzSOLICITARI M, xa, Fl, 2 ¥(M,)= Analog, pentru x > ; trebuie introdusa solutia particulara corespunzaitoare lui F,, care este solutia (3.90) considerdnd originea in B si singurul parametru in origine Ty = — Fi Ebb El, 6 WED= in eazul unei sarcini uniform distribuite q, (intervalul C — D din fig. 3.77) solutia particulara are forma: 4 a [ena Hw El, 2 vq) insumand solujia omogend (3.90) cu solufiile particulare se obfine ecuatia fibrei medii deformate pentru o bard dreapta cu diferite incarcari M,, Fi qi M, Tx M, [x-a, vey tox ee Et ML El, 2 El, 6 El, 2 : . 69D py Abel py a Beal! ya bedi) 7 El, 6 TEI, 24 7 El, 24 Pentru o sectiune oarecare a barei din solutia generala (3.91) se retin numai termenii ale cdror paranteze x — a, x ~ by, x— cj $i x ~d) sunt pozitive. Se face observatia cd, in ecuatia fibrei medii deformate (3.91) intervin numai patra constante de integrare, indiferent de numirul intervalelor de variatie continua a incarcarilor. La sistemele static determinate, la care My si To sunt cunoscute, nu rimén doar dowd constante de integrare, v» si , care se determing pe baza conditiilor de rezemare a barei Derivand in raport cu x relatia (3.91) se obfine expresia generald a rotirilor: Mey To EH, El, 2 9=00- (3.92) $i in acest caz, pentru o sectiune curenta a barei, se refin numai termenii ale ciror paranteze sunt pozitive. 124SOLICITARI SIMPLE Aceasta metoda de integrare a ecuatiei diferentiale de otdinul IV este mai avantajoasi decat integrarea direct care introduce céte patru constante pentru fiecare interval de variatie continua a inc&rcdri. Probleme rezolvate P.342. 0 consol este solicitata la capatul liber de un cuplu concentrat 4¢= 24 kNm, Bara este din ofel_ cu rezistenja admisibila c, ~ 150 Nimm: gare secjiunea dreplunghiulard b x h cu A= 2b (fig. 3.78). Sa se dimensioneze seejiunea barei, 147,5 Nim? 147.5 Nim? Fig. 3.78. Bare este solicitats 1a tneovoiere puri deoarece in toate sectiunile ei se dezvolt numai rmomentul de incovoiere M, = 24 dupa cum se poate observa din diagrama M, din figura 3.78, In consecinga tn toate sectiunile barei vor exista numai tensiuni normale o & ctor intenstate se determin eu formula lui Navier (3.62) Dimensionarea sectumtbarei se face cu relayia (3.66) MO" M_ 24.108 wo ” 160-10" mm’ oa, Peni 0 sesame drepunghislars WS!" ~PE gi, deoarece fh = 2h din eqalitatca Wo = Wrens us ba POO 24mm z acd se adopts b = 62,5 mm rezulti h = 2462,$ = 125 mam Verifcarea caleulelor se face eu relate (3.67): 125SOLICITARI IMPLI 24-10" 25125 6 1475 Nimm? <0, Fig. 3.79. Distribufia tensiunilor «este redat fn figura 3.78 P.3.49, Si se stabileascd cistributa tensiunilor‘angenfiale t, pe o sectiune dreptunghiula din cadral nei bare soleiat Ia fncovoiere simpli Se considera e& int-o secfiune curent a barei pe lingd momentul incovoictor M, exist gi fort tietoare 7. (ig. 3.79) jn punctele situate In depirtare y de axa tensiunea ty, dat de formula Tui Jurawski (3.73), este LS, WL, inde, conform cu figura 3.79, 8, este momental static al parit din sestiune care tinde si lunece, (aria hagurat -yr+tft 2 Pats Avind in vedere cf J, 126SOLICITARI SIMPLE ws I(ay lta) Pentru y=+4 se obfine ty ~ 0. Tensiunes maximd +" se dezvolti In punetele de pe axa ‘neutri (axa 2) pentru care y=0, si are valoares ow 37 37. Db PA Dupi cum se poate observa 1, are 0 varie parabolic pe indies secfuni, fn figura 3.79 este redat distrbuta aestr tensiuni,ordonatele respective find objnute prin rabatees cu 90° a vlorilor y caze au dreti i sensul li 7 P.3A4, Si se stabilease® distribufia tensiunilor tangenfiale x, pe o seefiume circular’ din ‘adcul unei bare solicitati le ixcovoiere simplé r Fig. 3.80. Considerand unghiul la centru 2a corespunzator latimii b a sectiuni la departareay de axa 2, omental static al zonei hagurate(partea din sectiune care tinde si lunece) este (fig. 3.80):SOLICITARI IMPLI inlocuind valoarea D' omental de inertic J rezult went 1, = 7 r, va in are A este aria sectiunii eirculare de diametra D. Se constati, sin acest caz, c& sq are 0 variaie parabolic’ pe tnsljimea sectiunii, in punctele de pe axa neuta (axa 2) pentru care y ~ 0.¢> o.= 90° valoarea ei find maxima (fig. 3.80): wth PAS. Bara simplu rezemati din figura 281, a aefionath de forje concentrath 89a, are socfiunea casctat, Rezistenta admisibilé la incovoiere a ofclului din care este confectionatd bara este 0, = 150 Nim’, tind e¥ a = Im sig = 12 kN/m si se dimensioneze sectiunea barel we 4 ‘ ~ At, 2 : ° 1 Nn a a = atin = Abe . 2 I z BS r JILIN 4 = 3.2ga 1 + 7 Tm iy 148,8 Nim? ASTM MMT 9,696 a) b) Fa 381 Diagramele de eforuri sunt prezentate in figure 3.86, a, Se constat ca bara este soicitaté la ‘ncovoiere simpla (in planul sectiunii drepte a barei se dezvolté efortrile secfionale T. si M,) Scotiunea periculoasa este in B unde momentul incovoietor are valosrea maxima MS" = 9,6qa* = 9,6-(12)-(1000)* = 115,2-10"Nmm, Dimensionarea secjiunit barei se face eu relaia (3.66). Pentru aceasta se ealeuleaz mai nti rmodulul de rezistenfa necesar 128SOLICITARI SIMPLE 1152-108 150) We 768-10" mm" Modulul de rezistenj& al sectinii barei in funetie de forma si dimensiunile acesteia (ig. 3.81, 6) este: asy*@1) _ aen*an, L 12 2 wee = =17230 % Din egalitatea W,* = W se determing valoaea lui | 68-10" Vins Seallopti 16,5 mm yi se verified corecttinea caleulelor ou relaia (3.67) 16,45 mm Distribufiatensiuilor rin sectiunea periculoasi (secjiunea B) este redatl in figura 3.81, b 3.46.0 bara simplu rezematd este acfionata de un cuplu concentrat 992°, dup& cum se poate vedea in figura 3.82, $i are secfiunea in form de U cu dimensiunie precizate ia figura 3.83, a. Cumaseand c& a = 0,2 m sig = 7 kNim s& se determine tensivnile maxime de intindere si compresiune care se dezvolti In bar, Pentru trasarea diagramei momentului fncovoieior se determind mai inti forfele de legatura din A i C. Vi gi Ve trebuie si formeze un cuplu care Sa roteascd In sens invers decit cuplul concentmat gi treauie $8 aiba marimea egal eu =4a Diagrama M, este prezentata in figura 3.82 si prezintd un salt in dreprul cuplului eoncentrat Bara fiind soliitata la incovoiere Lstributia tensiunilor © pe seetune este dats de formula hui Navier 3.62). Reza ci ‘mx Pe seefiune se va dezvolta in punctul cu Yan el mai depirtat de axa z ‘Deoarece sectiunea nu est simetricd in report eu axa > Webuie mai inti determinaté povitia centrului de greutate, Considerind e& 129SOLICITARI IMPLI sectiumea se objine seazind din dreptunghiul mare pe cel mic, distanta de la ms central de greuate,adied yc este (50:120)(25) ~(40-100)(20) Ye 35mm (60-120) = (40-100) Se poate calcula acum momentul de inrte al seciunii in raport eu axa z: [so* 120 ack se considers seojunen din stinga lui B, cca in care M, =~ 3ga?,distibutiatensianilor @ este redati in figura 3.83, a. In acest az in toate punctle sectiuii situate deasupra axei 2 tensiunil o sunt positive, jar i ele situate sub, axa > sunt nepative. fn consecin 130SoLICcITARI SIMPLE 10 100 +106 Nima? Si a Saat) S r s & r Fig. 3.83 GON" (35) = 470,6 Nina"; 416607 3-(7)-(200)? aiga7— 30,2 Ninn? acd se consider sectunes din dreapta Ii B, cea in care M,~ + 6ga, distebutia tensiilor @ ste redata in figura 383, b. In acest caz in toate punctele scotuni situate deasupra axci 2 tensiunile o sunt negative iar in cele situate sub axa z sunt positive. In consecings _ 64a" _ 6-(7)-(200)° yg, DON 35) = 141.2 Nien T° a6 67 yooh . oy = 6200" 5). 60,4 Nim’; L 41667 131SOLICITARI IMPLI Deci tensiunea maxima de fntindere este o,, = 70,6 Nimm" si se dezvolti fn punctete S; din secfiunea B stings, iar tensiunca maxima de compresiune este ,, =141,2Nimm” gi se dezvolia ‘in puncteleS, din secfiunea B dreapta, 3.47, S8 se dimensioneze bara din figura 3.84, a, cu sectunea in formé de I, dac8 F'= 2KN si a ~ 0.6m, sliind ei rezistenja admisibili a materialului din care este confectionati este 9. = 150 Nimm?, S8 se traseze distributia tensiunilor « si ta in secfiunea B stings si si se determine tensiunile principale maxime in aceast seefiune. ale cf» fe 142,5 Nim ae a8 or 13,9 Nima? bra “TTT 10.4 Nim y 142.5 Wm? a) ») Fig. 3.84 Diagramele de eforuri sunt prezentae in figure 3.84, a. Se constatc& bara este solicitaté la incovoiere simpla deoarece in secjunea transversal sa se dervolti eforturile sectional 7. $i M, Dimensionarea se face cu relajia (3.66), ealeuldndu-se mat inti modulul de rezistenfa necesar 2a _ 2210 )-(0") _ 24-10" a 150 Modulul de rezistensé al sectiuni barei in funetie de forma si dimensiunile acesteia (veri fig. 3.84, ) este 2 eos 180)" 12 _ 2evart Tr -+26-64-(000) 263,09" se determina valoarea liSOLICITARI SIMPLE Avind in vedere ed in sectiunea B stinga momentul incovoietor are valoarea maxima uta tensiuiloro este redat in iguea 3.84, Pentru distibuta tensiunilor z, se consald cd in sectiumen B stings T. = 2 = 410" N. ia consecing§ 7, ese in sens invers axe, tensiuile¢> ind portve gin acelagi sens cv T, (ver i 3.84, J) Caleulul texsiilor ty se fae cu formula Tui Jurawski 3.73). Asifel im punctul de pe seefune situat la racordareainimii cu talpa superiour, respectiv inforioar, tensiunca ty, are valoarea Ts, bo, (4-10°)(020-4) (2894-4) Nit deoarece momentul static al portiunl dia sectune cae inde $8 laece S, este momentul static al tai superioare (sau inferioare) 8, = 6¢2¢101= 120°, Se considers 8 pe inalimeatipilr tensiuile ty au variate linia, de la valoarea zero in punctele de la exterior seciu, 1 valoarea 10,4 Nima’ in punctele de racordacetalp-inimi, aga eum se poate vedea in figura 3.84, b, Pe inljimea jnimi, variajia tensuniortangentale este dati tot de relafia (3.73) sn coms cin ca este parabolicd, valoarea maxima t2* find afins ‘n puncte sectiunii situate pe axa z Pentru sectiunea considerat: oe TST _A1O)M6058-4°) 159 Nn Bl, 2894-4) deoarece St sectiune. Se face previzarea ch distribute tensiunilortangenale ty redat i figura 3.84, b,a fost bjnut fosind i formuls (3.73) aceeas grosime b= = 4 mma secjuni at n pancele situate pe tp, et sin punctele situate pe nim Jn conformitate cu relajia (382) tensunle principale pe sctiunea unei bare soliiate la incovoioresimpla apar in punctle fn cae tnsiunile 6 «av valoni maxime. Astfl in punccle situate la exterioeul sein, pe tala infeioad, respect superoard unde tensunilet sunt nue, tensunile principale au valorle: oy = 142,5 Nim"; o; =~ 142,5 Nimm. in punetele de racordare f-28-108 + 9t-4-4,5¢ =160,58 reprezinta momentul static al unei jumstayi de 4 tilpii cu inima tensiunile normale @ au valoarea: o = +142,5-——=128,25 Nimm gi, in 6, 12825 , (12825 +(10,4)* = 129,1 Nimm*; 2 \2 128,25 1: 2 2, EE) v0 Rezultd cd tensiunile principale maxime se dezvolti fn punctele situate la exteriorul sectiunii pe talpa inferoara, respectiv superioara, acolo unde « este maxim si ¢ este mul, in coneluzic, in ‘azul incovoierii simple, conditia de rezistenfi (3.65) este acoperitoare, chiar dac8 ea nu ia in considerareinfluentaforfi taietoare prin intermediul tensiunilor tangentiale ¢, deoarcee: 133,SOLICITARI IMPLI 6, 14,5 Nimes 348, Pentru bara din figura 3.85, solicitaté de momental 21; si se determine ecuasia bret ‘medi deformate, sigeata si rotireasectiuni A Fig, 3.85. Intr-o sectiune oarecare x a berei momentul incovoictor are valoarea M, = 12"In acest caz econ dead on dla Bel med defor (95) cpts ome aM a E,” Dupa integrare se objin: Msc: a, MB so. 2 fo =0 Panind conte amit: x => {°" ~° se cine sista de ecu nar 7 {prop obi 7 jar rotirile se determin eu relagia 134SOLICITARI SIMPLE __ _ Folosind ecuafa fibrei medii deformate se poate determina sigeata in orice sectiune a baret Jn sectiunea 4 sigeata are valoarea: si deci sectiunea se deplaseaca in sensul invers al axei y asa cum se poate observa din figura 3.85. Analog, folosind expresia rotiilor, se determiné rotirea seefiuni dont 3.49, Consola 4B din figura 3.86, a este incastraa in punetul A si este tangent Ia un eilindeu rigid de rari r. Si se determine sigeata punctulu B atunci cid bara este solicitat de fora P. Datorita soliciari barei cu forta P aceasta se va deforma astfelincdt o porte din ea AC va imine in contact cu ciindrul rigid, puaetul C ajungtnd in C’ (fig. 3:86, a). O sectiune curent® a Fig. 3.86. barei la depirtarea x> % (fig. 3.86, a), pe lingi sigeatav, (corespunzitoare punctului C’), va avea © sigeata v2 datoriti rotiri seotiunii C si o sigeata v5 produsi de forta P, dar pe o consol Incastrath de lungime f—. Rezult cd sigeata unei sectiuni oarecate x a bari e Pentru determinarea sag. si sigeata exista relaia: i punctului C se precizeaz8 c@ inte curburafibrei medi deformate 135fn aceasta expresie dvdr reprezint& pants, in orice punct, la curba fibret medi deformate; n cazul micilor deformatii ale barclor, aceasti cantitate si eu att mai mul patratil ei sunt mici in comparajic cu unitatea si se neglijeaz8. Avind in vedere aceasta simplificae $i inind seama de ceuaja diferenfiald de ordinul doi a fibrei medii deformate, (3.83), se obfine legitura dintre ccurburafibret medi deformate si momentul de ineovoiere In seciunea C momentul incovoietor ests M, = P(¥) iar p= $i deci 1 PU) gle 7 Pr din care, prin neglijarea termenului y? se objine: y, = = P r i = Deplasares v2 se datorea7a rotiri seefiunii C, Avind fn vedere c& unghiul AOC’ este egal cu ‘unghiul pe care axa deformatd a bart il face eu orizotala in C” se poate scte (Lig. 3.86, a) Pentru celculul lui vy si considerim ci deformatile barei sub solicitarea forjei P nu sunt Impiedicate, adicd bara se poate deforma liber casi cdnd cilindrul de raz r nu ar exista asa cum se poate vedea in figura 3.86, b, int secjiune oarecare C a barei momentul incavoietor are valoarea ‘M, =~ P(l— x). inlocuind aceasta valoare a momentului in ecuatia diferengialé de ordinul doi a {rei medii deformate (3.85) si integrind de doul ori se objine: In consecinti, ecuafiafibrei medi deformate a consolei AB din fig. 3.86, 6 solicitata de fora 136SOLICITARI SIMPLE Py este: el! Daca se inlocuieste J cu 1—¥ iar x eu x~¥ se obj expresia lui v {nsumand oele tei valori se obtine stgeata i Po ¥) np PE) n seciunea curent x: Pentex se objinesigeata punt ZF) mP 220-92 ca 7 D Intocuind in aceanthexpresie pe se objine: Pay 2 oP? 4 PEI, g gut it: Se comin inde in a jgura 3.87, Iucatat la un capt simpli recemata la cela, folietatt deo. sacind uniform Gistbuits de intensitte 9. SB se hrm. © ae oar PE Fat Pentru trasarea diagramelor de : ® Scot a a T este 4 (tei in incastarea A gi una in | reazemul simply 8). Numarul ecuatillor de echilibru ce pot fi 5 Sat = 2p” Sone ete 3 costa sistem 16 find 0 dae neler! (131), diagamele de efor sectionale nu pot fi trasate deoarece Fig. 3.87. din ecuagile de echlibru nu pot fi determinate toate forjele de Jegatur. Pentru rezolvarea problemei se va utiliza ecuatia diferenfila de ordinul 1V a Sibrei m Aeformate (3.87) care, pentru cazal studiat este: ii 137eee row Prin integrari suecesive se abtin: Crt, Pentru determinarea constentelor de integrare C; (i= 1.2.34) se pun urmitoarele condi la limit ~ MA pentru x= 0->{ = in B pentru x= 1. Folosind relajile (3.89) si (3.88) se determina modul de variatie al forfei thictoare si al momentuluiincovoietor M. oad wy Pe basa acestor egalitgi sau trasat diagramele din figura 3.87 Momentul incovoietor are valoare maxim in scejiunea unde fora tGietoare se anulesza. Din condifia T, = 0 rezulthx ~ SU, valoare care introdusi in expresia momentului incoveietor conduce 2p 1 My, = al 16" PASI. Pentru grinda simplu rezematd din figura 3.88 si se determine fibra medie deformat precizandu-se rotinle pe reazeme si sigeata in C. Se aplica metoda parametilr in origine. Alegind originea sistemului de referinj in punctul 4 138SOLICITARI SIMPLE si cunosednd parametrii Me = 0 gi Ty =~ 2ga, expresia (3.91) pentru inedredrile din figura 3.88 devine: 0.9¢a Fig. 3.88 ven topes 20822 Alaa bemaP, 4ge? Sal? a faa oF oe $s 2 EL, 2 Termenii cu parenteze drepte intervin numai pe intervalele in care valorle parantezclor sunt povitive. fn conseeiniS, deoarece pentru bara consideratA x < 6a, ultimii doi termeni nu se mai iau in considerare. Necunoscutele sunt ¥ $1 @» ‘Pentru delerminarea lor se pun condifile la limit fentcux=a>v, ‘penta s = 64>, = 0; Peniru determinarca rotrilor pe reazeme se foloseste expresia (3.92), care, pentru incaterile 139SOLICITARI IMPLI din figure 3.88, eapata forma: 2ga x’ ga [x-al) El, 2 El, Pentru x= a rezulti pg =o152522. 4 208.8 g sys BI, El, 2 , far pentru x= 6a se objine rotirea din punetul D: op ~ 1525 9% 4 248. 440° a) 4 4 80" - 9.9759 a, #l, 2 et, 2 et, 6 Hy, Folosind expresia fibrei medi deformate fn eare x= 3a, igeata in punctul C este wat : 240 Ga)" _ Sige Gay" _9.4593.9 ve = 1192! Bat. TE 6 Bl, 6 Hl, 1,528: Probleme suplimentare P32. Consola din figura 3.89 de lungime ! = 2 m, este soliitat de o sarcind uniform disteibuita de inensitateq = 12 Nim, SA se dimensioneze secjiunea barei pentru a, = 150 Nim gi se reprezinte vaiaja ensiunilore gi ty in sectiunea B. pet | q E Ss A LCC a & Fig 3.89, P.3.53. O grinda simplu rezemata (fig 3.90) de lungime f= 4 m este acfionatd de o sarcini uniform distribuitag = 15 Nim. Materialul din care este confectionata grinda are rezisten{a admisibila 6, ~ 150 Nimm*. Si se dimensioneze grnda gi si se determine sigeata ei maxima. te 6 Fig. 3.90.SOLICITARI SIMPLE Bara din figura 391 are sectiunea dreptunghiulard si este objinaté_ dintr-un semifubricat cu sectiunea rotunds cu diametral D. Ea este solicitaté de 0 sarcind linar distribu cw intenstatea maxim q = 12 Nim, iar lungimea ei este [= 0,6 m. Stiind cd 3. = 150 Ninn se cer: a) diagramele de efortur; 6) dimensionarea barei stabilindy-se port optim dine ‘niljimea h si ljimea b a sectiuni;c) distributia tensiunilor o im seefiunea in care fort tietoare se anuleaz PSS. . Pentru bara din figura 3.92 si se determine fibra medie deformata sisi se precizeze rotiile din B $1 C $1 Ya Fig. 3.91 3.56, Pentru o grind® incestati a capete (fig. 3.93), cu momentul de inerjie constant, se cere si se traseze diagramele de efortur i sigeata maxima pentru o sarin uniform distribuité pe ‘oath deschiderea, Fig 353 P3587, Pentru consola din figura 3.94, « actionatl de sarcina concentraté F se cer: a) fibra rmedie deformata cu precizarea valorilor v, $i pentru cazul tn care momentul de inetie al bare este constant gi egal cu J; 6) sigeata si rotirea cea mai mare in cazul in care latimea sectiuni svete varia ini = 4, (6 39,0) ie Fig. 3.94 141