RASTOIU. IOAN
oleae mediclep eal mtr
Were tne ANCES wan
dura NCULESCU ese pre rb ofa OXFORD UNVERSITY PRESS oR,
‘mal exford@riculescc; Ital: wawcoxforéniculesc.7
Cuvant citre cititori
Omual este uitoare care este constie
starea de boali, care poate si perceapti semmalele de
oali ale corpului si si se adreseze medicului pentru
tratament, in plus, omul pus in fafa bolilor poate si le gi
previni dack doreste si daca stie cum si faci acest lucru.
Dar, desi oamenii ar trebui si fie egali in fata bolilor,
nu tofi se imbolnavese in acelas! fel pentru c& unii sunt
mai rezistenfi la boali, iar alfii reusesc si se fereasci de
boli, si le sesizeze de timpuriu, si le trateze gi astfel st
evite trecerea lor in cronicitate, Pomind de la acest fapt,
lucrareaprezenti si-a propus sii sensibilizeze, sii
atenfioneze si sii sfituiasci pe oameni cum si
observe propriul organism pentru a descoperi primele
semne de boali cat mai de timpuriu, pe care, apoi, si le
comunice medicului
Activitatea de supraveghere personalit a stnétitii nu
fnlocuieste medicul, ci il ajut& pe acesta la precizarea
diagnosticului. Pentru ci nimeni, in afar de bolnay, nu
simte si nu cunoaste mai bine tulburirile subiective ale
propriului organism cu ocazia imbolnavirii
Mulfi oameni cred c& bolile sunt 0 problema de
importangii nafionali, care apartine de Ministerul Sint
fii, uitdnd ci in primul rind bolile, in special cele neinfec-
fioase, sunt o problema personal. De la aceasta lips de
infelegere porneste neglijenga care face ca omul si nu fi
preuiasc& stinitatea, iar cand pretul, atunci este
prea scump si prea tarziuDupi O.M.S., exist in lume aproximativ 10.000 de
boli. Dar lucrarea descrie mumai circa 100 de boli care se
{ntilnese mai frecvent in viaja omului si in fara noastr
Nu s-au mengionat fn carte unele boli care se intalnese
rar in practica medical: boli ereditare, tumorale, endo~
crine, boli oftalmologice, psihice, boli de copii. De aseme-
nea, nu s-a insistat asupra unor boli cu simptome usoare:
dureri de dinfi, lumbago, gastriti, boli de ochi si O.R-L.,
boli de picle etc. si nici asupra traumatismelor, arsurilor,
intoxicaiilor. fn aceste situafii, fie ci simptomele sunt
alarmante si indruma pe bolnav Ia medic, fie ci simpto-
mele nu sunt grave si boala se rezolvi de Ia sine, la
domiciliv
Confinutul cirfii se axeazii pe cunoasterea cauzelor
bolitor, pe recunoasterea timpuric a principalelor simptome,
precum gi pe indicafiile rezultatelor analizelor medicale
e boali, Cunoscind cauzele bolilor, cititorul
va sti si le evite si astfel sii previnil imbolnavirile.
Lucrarea este impiirfiti in trei pari principale: omul
in fafa. bolilor, cle medicale si omul bolnav cu
simptomele gi analizele lui medicale. Astfel, se subliniaz
existenja unci triade: om - boali - analize medicale care
a omului
Cartea este utili mai ales persoanelor care se imbol-
nivese mai frecvent, bolnavilor cu boli cronice i persoa-
nelor care se afli la domiciliu sub supravegherea medicu-
lui. De asemenea, cartea poate interesa personalul medical
auxiliar, in munca sa de asistenfii medicali sau educatic
sanitari, membrii de Cruce Rogie, precum si pe cititorii
care dorese si se informeze si sa cunoasci cauzele si
simptomele unor boli ce pot aptirea oricand in familie
‘Autorul
Partea intai
OMUL iN FATA BOLILOR
Oamenii dorese mai presus de
orice st-si pistreze viata gi pe ea
0 risipese indeosebi.
(La Brayére, Caracterele, XI, 4)
I. OMUL SI BOLILE
Orice abatere sau perturbare a funcjiilor vitale ale
organismului de Ia starea normal fizici sau_psihi
constituie starea de boali, Bolile au existat de céind a
aptirut viaja pe pimdnt si s-au intalnit 1a toate speciile de
animale, inca inainte de aparitia omului, Ele s-au impartit
{n boli infecticase cauzate de diferiti agenfi infectiosi si
boli neinfectioase produse de 0 serie de agen{i patogeni
neinfectiosi: alimentatie, clim’, intoxicajii, malformagii
congenitale, traumatisme etc. Descoperirile arheologice au
aritat existenfa unor boli din perioada paleoliticl, precum
si_animalele ji plantele cu care se hrineau oamenii
primitivi.
La oamenii din epoca primitivi, care au triit acum
circa 100.000 de ani, in grupuri restrinse si inchise (tri-
buri), din cava contactelor directe rare cu alte triburi,
ransmiterea bolilor infectioase era rari, Atunci, oamenii
se imbolniiveau mai ales din cauza subalimentatiei, a
foametei, a rinilor provocate de luptele intertribale sau de
luptele cu animalele silbatice ori de unele boli parazitareAcum eiea 10.000 de ani, o datk cu tecerea mul
pvimitv de la stagea de vinitor gi colegitor de alimente
din lor spontand In praticareaapicultui, §-a modifica
$F sspoctl boll. Aste, pe Langs vna, peste, fructe
Hlimenaia sa fmbundtje Co cereal, iar prin cestrea
Witton, sa adaugat la hrant laptele gi un surplus de
ime, Avestfpt a evescutreitenfa om a Boi ia
permis ereseres numerit a populaitor. Dre urmare,
Ber tnmolgt agezdile umane huind nage si local
tere a favorzat tansmiterea boilor infections dato
repel a locinelor La acesca sa mai ad80gat
$ blile lor aoonozele). Aga se explick mail epider de
Rane ean 30064 00 de a si anche
thre rau continua pin tn epoca feudals char gi dup
aceea, In aceste epoci bolile neinfectioase au fost rare
ih epoca contemporanii, numiti si epoca industrial,