JOCURI DIDACTICE MATEMATICE PENTRU GRADINITELE DE COPUCUVINT INAINTE In conditiile vieyit contemporane, asimilarea cunostintelor matematice de la cea mai fragedit cirstit are 0 importanta deosebita, deoarece pe de 0 parte, acestea stimuleazit puternic dezvoltarea intelectual? generali a copilulué injluentind pozitiv dinamica vieyii sale spivituale, iar pe de alta, isi gasese 0 larg’ aplicabilitate in procesul de dezvoltare si inflorire economict a patriei noastre socialiste. Cupitolul ,,Activitijile matematice™ din noua program a inviigimintului prescolar se inscrie in coordonatele majore ale acestui deziderat, dar, in practica de zi cu 2i, se ivesc unele grentiti legate de predarca volumului de cunojtinte si de realizarea sarcinilor respective datoritt faptului ci, inainte de aparitia programe’ in vigoare, nu s-a realizat 0 pregitire corespunzitoare a cadrelor di- dactice pentru utilizarea metodelor de predare a cunostintelor matematice in lumina conceptului de matematici modern. Din aceasti cauzi se intifnesc deseori puncte de vedere diferite in ceea ce priveste predarea cunostingelor matematice, in general, si organizarea si desfijurarea jocurilor di- dactice matematice, in special. lati de ce am considerat necesari o lucrare (evident, cu profil prac- tic), care st orienteze activitatea educatoarelor citre problemele esentiale ale organizirii si des- Kigurivii jocului didactic matematic si prin care si se stabileasct locul Ini tn sistemul activitiilor de predare a cunostintelor matematice in gridinita de copii. Este cunoscut faptul ct metoda consacraté jorm: finl ca form de antrenament organizat prin care se realizeazi repetarea unor factori constanti in condiiile warierii si schimbsirii altora. Pentiu a deveni eficient in formarea deprinderilor si obis- nuintelor intelectuale, exercitinl trebuie conceput, mai ales la virsta prescolari, ca o formi supli de ineiiture afectiv -activs. Jocul didactic matematic, bine organizat si condus cw pricepere, ajuti mu la intelegerea $i insusirea unuti oarecare volum de cunojtinie, dar, prin exersarca acestora intr-un sistem dirijat, se ajunge la construirea unor structuri mintale, la dezvoltarea unor capacitsiti intelectuale. In functie de grupa la care se desjisoart, jocul didactic matematic indeplineste scopuri i sarcini dilerite ale predirii, fixirii si verifictrii cunostintelor matematice (numiratul si socotitul in limitele 1—10). Matematica moderni cere aitizi, mai mult ca oricind, teturor cadrelor didactice din invda- mintul prescolar 0 temeinici pregitire psibologicd, pedugogici si metodologict, pentru ci, inainte de a preda cunostinele matematice, trebuie cunoscutt individualitatea copilului si gisite acele metode gi procedce care si trezeasci interesul si dragostea lui pentru matematici. Educatoarea insist trebuie si vad in matematict nu numai disciplina care-i invatd pe copii regulile necesare pentru gisirea re- aultatelor exacte, ci stiinta care se inscrie in viaya cu acelasi titlu ca brana, imbritcamintea, relatiile sociale, limbajul ete. Scopul principal al educatiei este de a stimula continun acele laturi ale personalitatii copilului care Lear ajuta sisi contureze mai bine interesele de cunoastere, deprinderile intelectuale, capacitatea de a formula opinii concrete, dorinta de a rezolva repede si bine o situatie care il priveste pe el si pe semenii sii si de a se adupta in mod creator la situatiile noi, Matematica le poate rezolva pe toate acestea cind predarea ei este realizati in mod corespunzitor. Numai asa trebuie si ne explicim introducerea notinnilor de matematici inci de la gridiniti. unor deprinderi intelectuale este exerci- num Este cunoscut faptul c& la virsta prescolard, pentru insusirea cunostingelor matematice, se stra- hat anumite etape ierarbizate si ordonate in functie de virsta si gradul de scolarizare a copilului. In procesul dezvoltarii antropogenetice a fiintei umane pot ji delimitate perioade optime in care co- pilul este deosebit de receptiv la anumite tipuri de activitate, perioade in care achizitiile dintr-undomenin san altul se realizeazt temeinte jt cu eJ0re sume ~ | + inde 4 ‘antrenarea copilului Ia activitatea respectivd necesita wm efort sporit sé un timp mat indelungat de cxeorare in vederea objinerii rezultatelor urmirite, Jari ca acestea $2 duct intotdeauna la o stabili- tate a achizitiilor realizate In cadrul jocului didactic matematic trebuie tive, cele cognitive i volitionale, pentru ca pres ce ne place realizim cu foarte multit usurint). on “Jocul didactic, prin structura sa, ne obliga st finem seama de temi, de scopul didactic — edu- cativ, de elementele de joc, de regulile sale si, mai ales, de materialul didactic pe care s* bazeaxt setivitatea de joc a copilului, Desfisurarea jocului mu ridici probleme atunci cind educatoarea pri, este intr-un sistem unitar sarcinile didactico - educative, cind injelege bine tema si scopul Ini si cind fnibind elementul afectiv. cw cel cognitiv, dozeazit rational efortul intelectual al copilului wrmirind in ,pasi mirunti indeplinirea scopului si sarcinilor educative propuse. ‘Partea cea mai mare a lucririi este ocupata de jocurile didactice matematice. Acestea au fost concepute in dou variante gi anume : prima variantd se referd la planurile de lectit detaliate fi co- mentate insotite de note explicative prin care se atrage atentia educatoarelor asupra a ceed ce este crential in scopul lecjiei gi a semnificatied wnor termeni matematici precum i spre mijfoacele tehnice audio -vizuale care pot fi folosite in cadrul activititii respective. Desenele sugereazi wn aspect Semnificatio din despiguravea jocului si contribuie la mentinerea atmosferei de Incru, specifice wnei asemenea activitiyi. Coa de-a dona se referi la planurile de lectii mai sumare, in care s-au schijat doar modalititile de realizare a scopului gi sarcinilor didactice previizute de programa. Tinind seama ci aceasta In- rare serveste si unor cadre cu mai pujin’ experienta la catedri, pentru elaborarea tuturor planu- rilor de lectii, am respectat structura intern a jocului didactic. In lucrare se afld gio anexa de probleme ilustrate destinate exercitiilor suplimentare. In selee- tarea lor am pornit de la ideea c&, in rezolvarea de probleme la virsta prescolari, ilustratia este fo- Iosita cw dublu scop: mai intti, ilustratia pretinde copilului o exprimare corectt, iar in al doilea rind, ti pretinde o ylecturare care sti-l conducé spre sarcinile gindirii si spre rationamentul mate- matic. Rensita este asiguratdé numai in misura in care copilul este invitat si fact acest Iucru. realizat un echilibra perfect intre procesele afec- colarii si-si dezvolte interesele de cunoastere (cea Ilustratiile noastre se impart in trei grupe care sugereazi pentru educatoare tot atitea cate- gorii de activitifi si anume: 4) imagini pentru exercitii de numirat gi socotit destinate grupurilor mici de copii. Ele oferi educatoarei posibilizatea de a lucra diferentiat cu copiti care ridici probleme de concentrare, care «au lipsuri im cumostinge sau care au nevoie de exercitii suplimentare pentru a-i ajuta sd Iucreze in facelaji ritm cu grupa. Desenele pot constitui un punct de plecare in gisirea altor imagini cw alte scopuri didactice, Lirgindu-si astfel sfera de aplicatie a cunostintelor copiilor ! b) ilustraii. pentru alcdtuirea de probleme (noi le-am dat si wn continut, desigur numai pen- tru a sugera sarcinile de gindire ce trebuie formulate de copii). Aceste ilustragii pot deveni jetoane. Educatoarele le pot colora, le pot inmulji sau amplifica si astfel si-yi aledtuiascd trusa personal cu probleme ilustrate destinate jocurilor si activititilor alese de copii. In planurile de lectii se gis suficiente exemplificiri privind modul si locul lor de folosire ; ©) ilustratii care se adreseazi educatoarei pentru ai atrage atentia asupra posibilititii de [i- gire a tematicii activititilor manuale, Aceste ilustratii sugereazt sarcinile didactice prin cave pre- scolarii, in limitele cunostinelor matematice insu site, isi pot consolida unele cunostinte legate de seal ere dal cme orhca pert a Teri oleae TCE acl men eae init individualitapit. ? “titi, a creativitati § snes i ge eacstares le lose in mance individuals itn grapar mic, dpinde le enor ee ri Ss ilustratit se completeavi reciproc i aleituiese wn tot unitar pis le rete, pentru a le sprijini in indeplinirea importantelor sarcini profesionale Po eas ge are nee cinta tn elaborarea acete: Inerin a sat gi een de & 14 ‘iilor matematice (pe grupe de copii), in care, paralel cu temeleprevizzute de programa activitatilor matematice, am prezentat orientativ wititi alese de copii, destinate activitatii in grupuri m mentare cu copiti care dispun de o mobilitate excosiv, cu cei care an inclinasii speciale pentru matematica, Aceastt planificare dit 0 viziune de ansamblu asupra volumului general de cunostinge matemaz Lice care ie predan la nivelul gridintei, preainta mijloace de realizare $i orienteazd aupra relatiilor ce se stabilese intre diferite mijloace care servese aceluiasi scop : insusirea operativit u comoninelor matematice de citre copii. Subliniem faptul cd planificarea propusd nw stinghereste cw nimia muanc creatoare a wiaisoate: ch Hi contre, a obligi be 0 cevechise ccenth a commintalal pentse « ooha cum se conditioneazi si se intrepatrund: cunostinicie de la 0 grupa la alta, eum pot fi realisute van cinile didactice in favoarea dezvoltarii personalitiii copilului, fiind mild si pentru inviyatorl core predass la clasa 1 si 0 suit de jocuri si acti- nici si individuale, prile} pentru exercitii supli- cu cei la care predomina inkibitia sau chiar Ne exprimim convingerea cit lucrarea de fat, care apare in cadrul puternicului avint de creatic Hiintifica si tebnict generat de Festivalul national ,Cintarea Romaniei* uneia dintre cele mai controversate probleme : insusirea cunojtinjelor lar prin jocul , va contribui la rezolvarea matematice la virsta presco- In numele colectivului de autori, prof, Elena Somesanu. 1.C.P.P.D. — filiala lasiScopul + recunoasterea si denumirea grupurilor de obiecte dup felul lor, folosind jucdrii existente, in sala de grup’ ; formarea perceptiei clare cu privire la grupurile de obiecte din mediul in- conjurator (apropiat) ; insusirea limbajului_matematio (grupuri de obiecte) ; dezvoltarea gindirii, a spiritului de observatie sia atentiei voluntare ; dezvoltarea analizatorilor vizual si tact. Sarcina didactict : petceperea grupurilor de obiecte pe bazi de material cunoscut (jucirii) ; denu- mirea grupurilor si prezentarea lor unui personaj indrégit (pipusa). Elemente de joc: miscare, aplauze, gruparea copiilor, surpriza. Reguli de joc s-copilul numit va alege juciriile dupi felul lor, denumindu-le (,,.Eu am luat grupa pa- pusilor"). Acelasi copil va duce pipusii grupa de jucarii. Material : 5—6 grupuri de jucarii (trei mingi, trei_ppusi, doi ursuleti, patru pitici, patru iepurasi, o pipusa mare). Prin sala de grup’ se afli alte jucirii grupate in numar de cite doua. I. Organizarea activitayii: pregitirea silii de grup’ pentru desfigurarea jocului : aerisirea, aranjarea sciunelelor in forma de semicerc, aranjarea grupurilor de jucirii dupa felul lor pe covor (acoperite) si prin clasi — cite dou’ (pe sciunel, pipusa Ancuta), introducerea copiilor in sala de grup’. Il, Desfasurarea activitatii : a) Exercitii recapitulative : educatoarea 0 prezinti copiilor pe pipusa Ancusa care se afli pe sciunel in fata grupurilor de obiecte, motivind scopul prezengei sale (si se joace cu ei, si cunoasc grupurile de jucirii dup felul lor). Educatoarea descoperi in acest timp jucitiile, care sint grupare dup’ felul lor si adreseazi_intrebarile : = Ce vedeti voi pe covor? (— Pe covor eu vid juctri). — Cum se numese aceste jucirii ? (— Aceste jucirii se numesc, mingi, iepuragi, pitici ete.)"*. Educatoarea precizcazi ci mingile formeazi ,o grup de mingi"’, inconjurindu-le cu ambele miini sau incercuindu-le cu creti. +» — Dar aceste jucirii ce formeazi ? (0 grup de iepurasi)". Aga se va proceda cu toate Brupurile de jucirii, insistindu-se asupra noyiunii de grupa. b) Anunjarea jocului : ,Ancuya doreste si joace cu voi jocul ,Spune, ce sint ?™. ©) Explicarea si demonstrarea jocului : Copii, Ancufa doreste si se joace tmpreuni cu voi. De aceea tebuie si figi atenti, si rispundeyi la intrebarea pusi de ea. Copilul indicat de pipusa va alege 0 grupi de ju Girl preferate de el. Prin intermediul educatoarei, papusa intreabii: ,Spune, ce sint jar copilul denumeyte grupa de jucirii (,,Aceasta este grupa mingilor rosit") si le asaz’ pe covor in fafa pipupii. In felul acesta se va proceda cu toate grupurile de juclrii, antre- nindu-se cit mai multi copii. Rispunsurile bune se aplaudi de citre copii. uala de clas: geuputi de adued grupa de obiecte, si adusa papuyii (Eu caute jucteii in, i j solicitati A licarea jocului : copiii vor fi i 8) Complicre fr de out, Educavoates HE specifice numérul lor. Grupa de ) am adus grupa de cater ete Je aye vor 4) Incheieree acti ara ete. Dac in last ener a eatal gat se vor grupa cite dois tor asa $6 po Copiii astfel grupati ies din sala de grup - sumiti dot copii al cror nume incepe cu fi numiti Joi or copii al cdeor nume in- te proceda cu celelalte sunete, Joe didactic: CE A ASCUNS URSULETUL? (consolidare) Scopul : perceperea si denumirea unor geupuri de obiecte din sala de grup’, ghicirea grupului ascuns ; Hormerea deprinderilor de a actiona cu grupurile de obiecte ; dezvoltarea atentiei, insu- sirea limbajului matematic ; dezvoltarea gindirii si memoriei Sarcina didacticd : caumarea grupurilor de obiecte ascun: tiilor de catre copii, gruparea copiilor cu jucari de ursuley, denumirea lor, ascunderea juci- de acelasi fel. Elemente de joc : inchiderea si deschiderea ochilor, ascunderea juciriilor, ghicirea, ciurarea lor, mi- nuirea si migcarea, Reguli de joc: la semnalul educatoarei, copii inchid ochii, in timp ce ursuleyul ascunde o grupa de jucirii din cele existente in faga lor. La urmtorul semnal, copiii vor deschide ochii si, la intrebarea : ,,Ce a ascuns ursulewul 2, ei vor privi grupurile de jucdrii din faya lor pen- tru a sesiza grupa ascunsa. Copilul numit de educatoare denumeste grupa de jucirii as- cunsi, 0 cauti si 0 prezinta copiilor pentru confirmarea rispunsului. Material : un ursuley mare, cinci grupuri de jucirii cunoscute de copii (trei gheme, tei rajuste, tel pisici, patru pitici, cinci cayei etc.), Educatoarea va avea grija si aiba pregitite atitea jucarit L Onan, coPi sint in grup’, pentru a Te folosi in incheierea jocului + Oraanieree viii: asigurarea condiilor favorabile desfiyuriit_acxivitii Metal copie a era eam N, Desfayerae ie ala de grup, controlul sinutei. area activitiyii 8) Exercitii recapitulative - ' acre eonlaltive s prezentarea urseysl E14 pe masi fi i a pe masi in f lucatoarea intreabs ; ue acrisirea sili pregitirea materialului sia grupurilor de obiecte pe care Je yor folosi opiilor, asezate in sistem liniar, cu spatii intre ele. ron= Cine a venit la noi 2 (aritind spre ursulet). vor rispunde: ,, — La noi a venit ursuleyul", de ce a venit ursulequl ? (— A venit sa se joace cu noi). — Cea adus cu el ? (jucir — Cum se numese aceste jucirii ? (heme, rituyte, pitici ete — Ce formeazi juciiriile de acclasi fel ? (grupuri de jucdri b) Amoarea jocului : ,Ursuleul a venit si se joace cu voi wCe a ascuns ursuleyul #* cu juciriile din faya voastra in jocul ©) Explicarea si demonstrarea joculué : la semnalul educatoarei, copii inchid ochii, In acest tiny : ‘realgral (edueavearea) ascunde o grup de jucarii de pe masa, La uematorul temnal, copii deschid ochii, privese cu atentie si, Ia intrebarea Ce a ascuns ursulewul **, un copil denu- meste grupa de jucarii ascunsi (,Ursuletul a ascuns geupa piticilor’, de exemplu), Pentru confirmarea raspunsului, grupa de jucdrii va fi cautata st prezentata copiilor. Dupa indi- catiile mentionate, se trece la executarea jocului. Jocul continua pina cind toate grupurile de juctrii au fost ascunse. €) Complicarea jocului : va fi numit clte un copil, de citre ursuley, si ascundé 0 grupé de jucarii. Ceilalti copii vor inchide i vor deschide la semnal. Educatoarea fntreabi : w— Ce grup de jucirii lipseste ? (— Lipseste grupa riqustelor)* ere. Copilul care di rispunsul corect cauti grupa de jucir gisit grupa raqustelor"). verbalizeazi actiunea (,.Eu am ©) Incheierea activittjii : fiecare copil_ va primi cite o j din cele folosite la desfayurarea jocu- Tui, Vor fi numigi atigia copii cite feluri de jucirii s-au folosit in joc si vor ocupa loc in fata semicercului cu juciria in ming, Ceilali copii se vor aseza in asa fel incit sa se gru- peze gheme la gheme, rajuste la riquste etc. Toate migcirile se efectueazi la semnalul educatoarei Joe didactic: INCARCAM TRENUL (consolidare) Scopul : aleStuirea grupurilor de obiecte de acelasi fel ; dezvoltarea rapiditétii in gindire gi actiune + Gezvoltarea deprinderilor cu privire la minuirea si aranjarea juciriilor ; insusirea si folosirea corecti a limbajului matematic. Sarcina didactic# : separarea si gruparea obiectelor de acelasi fel. Elemente de joc : incarcaea si descircarea, tansportarea, aranjarea, aplauze, surprize. alor pe grupe cu ajutorul copilot, denumirea lor. Copiii vor incérca re de educatoare. = vagoane, 0 grup de ji necesare desfasurit rea material Regul de joc: agezarea jus vagonul cu jucati Material s un teen cu Tocomotiva si do 1. Organizarea activititiis crearea eupay aranjarea mobilierului in semiceres Press eee sala de grupa. Tl, Desfetsurarea activitifit : A) Exerciti pregititoare + se prerinti sub formi de surprics w= Ce este acesta? (un tren). — Din ce este format trenul ? (din — Ce sint acestea? (jue | Com se numese aceste jucirii ? (iepurayl, pipuyi ete)". he cu trenul, Pentru aceasta trebuie si le im trenul“, ndi cit diferite: papusi, citel ete, activitatii acrisirea sali de Jului si introducerea copiilor in si se intuicste = Jocomotiva. si vagoane). dorese si se pliml 1m face jocul yIncir 0 scurté povestioar’ jocului s ,Aveste ju 1b) Anuny. cim in vagoane. Dec ©) Explicarea si demonstrarca jocului se face printr-o, so cs - are sctee de lao altd gradinita ca si va jucati voi cu ele, cum say i au fost aduse ceputy copii au ales cite 0 jucarie de acelayi fel si au format igrapa ‘chtelor, grupa pipuslor ete). Aceste, grupuri_au fost inckrcate in vagon grupa * Fite-un vagon grupa papusilor si aya mai departe). vocal cum Lau ineeput copiii de la cealalta gradinita™. Educatoarea nu; cite feluri de juciri i Sa incepem sin tia copi de jucitii de acelasi fel grupa cieilor* sau Eu am format grupa pipusilor™. educatoarea continu povestea «Copii de Ia cealalté gradinita aw je-au aranjat la locutile lor in vitrin3. £3 facem si noi la fel !*. In continuare sine numigi unit copii pentru incircarea, grupurilor de juckrii, alyit pentru transportat si altit pentru descircatul si aranjatul lor in dulapioare. 4d) Incheiorea activititii: educatoarea, spune copiilor si se grupeze dup prefering’ si sk formeze tre- hurt compuse din locomotivx si vagoane, Trenurle vor porni la semnalul educatoarei imi- tind sunetul locomotive : ,,U-u-u-u ! mt Got si le cere si formeze, prin separare, grupuri jecare copil, dupa. ce rezolv’ sarcina, spune: Eu am format Dupa ce s-au separat toate jucariile, cat pe rind grupurile de jucirii, le-au plimbat, apot Joe didactic: GRADINA ZOOLOGICA (consolidare)Sarcing didactica: denumivea si separatea animalelor dle acclayi fella indicaya edueatoarei; ayevarea animalelor in cused dopa felul lor (iepurasii in cuyca iepurasilor, veverijele in cuyca veve- ritelor etc.) ; vizitarea gridinii zoologice. Bleatate de joc surprizi, minuire, miscare, aplauze, hrinirea animalelor. veguili de joc: copilul chemat de educatoare denumeste animalul indicat de ea si formeacd animalelor de_acelayi fel. (daci educaroarea previnta iepurayul, copilul il denumeste. st fore meaza cupa iepuratlor in eusea lor). In vimpul viritarii gradinit zoologice, copii vor ni animalele. Material : iepurasi, veve veverite, ursuleti, vulpi se folosese in joc), pine pentru hri 1, Organizarea activitatii : sala de grupi va fi pregititi pentru desfasurarea activitiii in bune conditii : aerisire, aranjarea scaunelelor in forma de semicerc, asezarea materialului la lo- cul potrivit si introducerea copiilor in clasi. IL, Desfaszrarea activititii : a) Exercitii recapitulative : materialul (juciriile — animale) este acoperit. Educatoareasimuleari gisirea unei scrisori. O aratd copiilor si apoio citeste jDragi copii din grupa mici, Noi, copiii grupei mari, vi trimitem nisie jucirii, Va rugim sx vi jucati cu ele si si ne Hispundeyi prin scrisoare ce joc ati j Educatoarea descoperX juciriile si exclama : » = Ce juckt custi (se vor pregiti atitea custi cfte feluri de animale t animalele frumoase! Si ce multe! Ce este acesta ? (un iepuras). — Dar acesta ? (un ursulet), Asa se procedearX pink se _denumese toate ani- malele, Apoi educatoarea precizeari ci acestea sint animale — jucirii, dar animalele ade- rate cat iepuri, ursi, veverite, vulpi triiesc in padure si pot fi vazute de oameni si de copii in apropierea unor localitati (orase) intr-un, loc imprejmuit cu gard, in care se alla custi cu animale. Acest loc se numeste gridina zoologica. b) Anuntarea temei : Hai si ne jucim si noi de-a Gridina zoologica™ t ©) Explicarea gi demonstrarea jocului : Asa cum am spus, la gridina zoologici animalele stau in cust, fiecare 1a locul lor (ursii stau intr-o cused, iepurasii intr-o cused ete.). Educatoarea arata in acest timp gi custile in care se Riseste cite un animal — jucirie, pentru a orienta copiti in gruparea lor. ,,Aceste jucarii trebuie duse in custile lor‘, Copilul chemat de educatoare alege juciria preferata, 0 denumeste, apoi o duce la cusca ei. Pe rind sint numiti alti copii si caute juciriile de acclasi fel, sX Je denumeasci Sk le duck Ia aceeasi cused. Asa se va proceda in desfigurarea jocului pind cind vor fi duse in custi toate ,animalele™. 4) Complicarea jocului : copiii_vor primi buc ta gridina zoologicd ; in acest timp vor arunca bucitile de pine {ard a introduce mina in cuca. Pe rind vor spune : ‘am dat mincare grupel de iepurasi*t etc. Educatoarea va sublinia atentia cu care se Viziteazi geddina zoologica, si nu se intimple accidente. Copiii nu au voie sx viziteze singuri gridina zoologici. , ‘Animalele adevirate din geidina zoologic’. sint ingrijite de oameni tot cu mare atentic, ©) Incheierea activititii : se simuleazi rispunsul la scrisoarea copiilor_ din grupa mare: »Dragi coptt ol va mulfumim c& ne-ati trimis jucarii frumoase. Ne-am jucat de-a ,Gridina zoologica™. ‘Am geupat animalele de acelasi fel. Vi mulumim ! Grupa micé, i de pline si vor vJoc didactic + MINGILE LA COS (predare) Scopul s separarea obiectelor de acelasi fel dupi euloare s formarea $i dezvoltarea perceptiei croma- tice ; educarea atentiei, memoriei si gindiri Sarcina didactica : alciwirea grupurilor de obiecte dupa culoare Zlemente de joc: aruncarea ming, inchiderea si deschiderea ochilor, miscite. surpriza. si aplauze. Reguli de joc : copili care au mingi de aceeasi culoare cu mingea pipusi, Je arunci Ta cos si denu- mese grupa de mingi formata in cos {in cos s-a format o grupa de mingi rosii, galbene wae albe); dupd culorile pe care Te cundsc copiii. “Material : © pipuss, irei_mingi de culori diferite pentru educatoare, pentru fiecare din culorile cunoscute, un cof. sala de clask va fi bine aerisité, va fi acoperit. si denumirea lor. iar pentru copii, cite 0 minge I. Organizarea activititii seiunelele asezate in forma de semi- ‘cere, materialul necesar activita Il. Desfasurarea activitatié : a) Exercitii recapitutative : inte unei papusi, care le spune cd ea copiilor ct pipusa Je-a adus un_dar. Copii Ohlerialul sub forma de surprizé. Copii fac cun Tbe si_galbene. Pipuja care a venit in viziti wre grupurile de obiecte si culorile lor. by Anuntarea temei + Cu aceste juctri copii vor desfasura jmpreuni jocul ,Mingile la cos". ©) Explicarea si demonstrarea jocului: pipusty co ajutorul educatoarei, ridicd 0 minge. Un copil aamit va spune ce are papusa in mina (o minge), Ce culoare are mingea ? (albastra)". oe Ene ida copit che mingi sint de culoarea mingii eidicate de pipust, Va lua Mere eer aerge air la cuvintele papusii: »Mingile 1a cos", copii introgue mingile in cos. figcare io rete mingile din co} pe cover in fata copiilor i adreseazs fntrebarea : eae eprops de mingt am format ? (— Pe covor am formas Brupa mingilor _galbene, al- bastre sau ro inle_aflate pe covor sint din now amestecate cu celelalte ming, 8) Complicarea joeuluis vor fi mum tei copii de cktre papusk, sf gripes, wre dup culori, precizind actiunea inde Tigre format grupa mingilor galbene (rosii sau albastre). Precnd aetrmarii, copii inchid ochii. In acest timp se ascunde o grup de mingi. La ve ea Poni ‘deschid ochii, privesc grupele de mingi si unul dintre et spune ce geupa ate sea sche (,Lipseste grupa: mingilor rosit", de exemplu), In acest fel se va proceda cu celelalte grupuri de mingi. Rispunsurile bune vor fi apreciate prin bitSi din palme. «) Incheierea actvitiyi: educatoarea va ayera pe sol wel cercuct din sfoari de culoare rosie, gal- bend si dis Leeaeeanda dats, copili se grupeazd in cercul preferat (rosu, galben sau albastru). Copiii vor fi incolonasi si vor pirasi sala de grup. oducerea fn activitate va fi facut fn mod afectiv prin intermediul 1 Gtoptat in sala de grupa cu mare nerabdare. Se spung f privese cu atentie 1a educatoare care previnta vostingal cu acesta, il denumesc : mingi rosiis tsa se joace si si vada daca copiii cunoseJoc didactic : MINGILE LA CO$ (varianta) opul : recunoasterea fornci rotunde si a culorilor: galben, verde, albastru, rosy. Copiilor li se va pretinde si rispunda in propozitii simple, sa pronunye clar cu toate sunetele din cuvint etc. tele, sd se auda bine Sarcina didactict ; formarea deprinderii copiilor ce a alcatui grupuri de obiecte dupa anumite cri- teri: forma, culoare. Elemente de joc: surpriza, inchiderea si deschiderea ochilor, miscarea, aplauze, imp%rtirea buline- lor, geuparea copiilor. Reguli de joc : jocul incepe jup ce copiii cunose regulile jocului si educatoarea deschide jocul : di semnalul. Toti copiii vor primi cite o minge, Mingea va fi ridicata in sus numai de copiii care au o minge de acceasi culoare cu. mingea educatoarei. O aduc la cosul care poarti semnul culorii mingii lor. Toate indicayiile date de educatoare sint, in mod obli- gatoriu, sarcini de executat de citre toti copii Material : mingi mici de culori “diferite pentru tofi copii si mingi mari pentru educatoare (cite una rosie, galben’, albastra si verde), cosuri cu semne distincte (cercuri colorate) pentru fiecare culoare amintitaé mai sus, 0 masi pentru Mos Pitic* (pentru un copil din alti grupa). Metode : conversatia, exercitiul Durate Desfisurarea activitaié : a) Organizarea activititii : crearea climatului afectiv necesar des jocului respectiv : aranja- rea mobilierului in forma de semicerc, ventilatia clasei ; mingile pentru copii vor fi selec tionate : cele mici, indiferent de culore, vor fi asezate intr-un cos fird ase vedea; cele mari, patru la numar, pe masa educatoare lor pe scaunele. b) Exercitii pregititoare : educatoarea fi intreabi pe copii dact acasi s-au jucat vreodati cu mingea, w—_ Ce forma are mingea ** Le arata una de pe masa ei gi fi intreaba daca mingea lor de casi seamana cu cea aritati (da). acoperite ; introducerea copiilor si asezarea w— De ce? (— Pentru ci este rotunda) — poate este la fel de mare sau unii copii au casi o minge chiar de aceeasi culoare cu mingea aritati (galbend, albastr’, rosie, verde) Toate mingile de pe masa educatoarei sint prezentate copiilor pentru a face cunostinya cu forma $i culoarea mingilor. Copii denumese mingea si culoarea ei ©) Ammarea jocului: din spatele clasei apare »Mos Pitic* care are plicerea si aduck grupei, mici anumite mingi toate de forma rotunda, dar nu toate de aceeasi culoare. Fiecare copil pri- meyte mingea din mina lui ,,Mos Pitic’. Denumeste culoarea : ,,Mingea mea este galbena“, "Mingea mea este rosie" etc. Copiii, multumese lui Mos Pitic".” Acesta le spune ca_astizi, Gu mingile primite, vor desfisura jocul care se numeste .Mingile la cos"; Mog Pitic* se retrage. 4) Executarea jocului : educatoarea explicd jocul : ,Toti copiii care vor avea mingea de culoarea Gelel ridicate de mine si vind s-o aduck la cosul cu semnul cu care se potriveste culoarea mingii sale", Ridicl mingea galben%, verificd daci copiii cu mingile galbene sint atenti, dack s-au ridicat in picioare si daca se indreapti citre coyul care indic& culoarea galben’. UnulI respectiv (pentru ca minged. mea este i si va explica de ce a pus mingea fn com per unce a eae ye cos este etenaia ‘9 minge ie caloare gabe a ia fous mingile galbene in cos se prind de mim = forma 2G aaa ee En ming galbene cintind : yrorundé. galben oe i nine coca cn care 4 Ge mine rocedeaz’ gi pentru mingile verzi, albastre, Tt ‘ re ies “Celmai repede mingile la cosul_ potrivit. (in acest timp edcaoarespratings oper : ; aBgun eae vale adus cComporte firesc, degajat, dar disciplinat, Inerecerios tN ele, aprecierl Shocatoarer mentin armosfera. afectiva, de placere, pe ondul careia se realizeaza din plin sarcina didactic’). ; oo In complicarea jocului, unul din cistigatori vine in, {aja las, ristoarn wate co: urile cu mingi jos, pe covor si cere copiilor din grup Si-gi trimita cite doi reprezentantt ‘ordine in mingile ris- {Bin cal care aw avut mingi galbene, albastre, verzi, ros) Si faci ordin . ci si le ageze in cercu- soem cate pe covor, pe parchet sau pe duyumea cu creti colo gile in cercul lor. Se aplauda pentru cfstigitori 2) Incbeierea activititi este un prile} de verificare daca copii cunose culoril certetal cu bulfne prin fata copuilor cu precizarea: cine a avut mingea galben’ isi ia 0 se constata ci sint copii care au uitat culoarea, ming! 5 i i a bulina de cu- housek fn class alte obiecte de culoare galben’, verde, albastra, rosie. Wt Gee" Telicitay si lasaqi in recreagie sf se joace si sé gaseasca si ei alte variamte ale rats : galben, verde, albas- tru, rou (dispuse unele lings al le respective. Pentru apre- i ca spt o bulind colorata. i galben’ si tot asa mai departe. Dacd conduce la cercurile cu, mingi sa-si recunoasca culoarea mingii avute si si. La iesirea din clasa, se grupeaza co] iii: copilul care are Ja piept bulina galbena il - piep! 8 acestui joc. (din cei Gave sara aceasta san le mai aseze in coyurile respective, ieee), Sareina trebuie executata repede si cists grupul co- pillor care si-au pus primii toate Grea activititii, tori copili vor purta in pie Educatoarea trece_ cu bulind verde; cine a avut mingea verde ia o bulina cd pe care au avut-o, educatoarea fi loarea pe care a numit-o educatoarea. Apoi educatoarea determina acesti copii sd recu- fine de mina pe cel cu bulina verde ; copilul cu bulina, ‘albastra, pe cel cu bulina rosie. Co- ‘Pentru grupa mica, acest joc, mai bine spus aceasta varianta, Sees ae to ere eer conilor joel propria, fin complicarea sarin sal, daca nu ete bine organizat de la Mii simple (aceasta este dovada ca organizarea a =cpeid corect: (1 roporitt slap, (aceasta Leste devadd] o8] cr cadrului afectiv al activitatit a sustinu forts oialestial) fost bine dispusi in activitate, au legit {ard semne de cbsteata Nu trebuie uitat e& rezultatul activita leebuieultat cf rezultatul activitatii — soglinda ns helt at agua linda tar sa reflec fora dati a rea leetiei, de precizia NOTA: depusJoc didactic : GARAJUL (predare) epararea obiectelor de acelasi fel dup mirime ; formarea perce} doud dimensiuni: mare-mic ; exersarea atentici, gindirii si memorici. Sarcina didectict : geuparea obiectelor dup% mirime (mare-mic), asezarea lor corespunzitor dimen- siuni Elemente de joi prizk, aplauze. Reguli de joc: copi ‘de educatoare separi obiectele dup% mirime, le denumesc, apoi le gru- peazi in garaje, respectind dimensiunile : mare—mic. Material # patra masini mici i tei masini mari; doud garaje (douk scaune risturnate). 1. Organizarea activititié : asigurarea_conditiilor necesare pentru_desfasurarea activity Sali de grupi, aranjarea_scSunelelor tn form de semicerc, pregitirea materialului si in- troducerea ordonati a copiior in sala de grup’. I], Desfasurarea activitipii : a) Exercitii pregititoare : se descoper’ grupa masinilor mari adresindu-se intrebarea : S— Ce grupi de juckcii am descoperit ? (— Ati descoperit 0 grupi de mayi Capers cea de-a doua grup de masini si se adreseazd din now intrebarea : Ce grupi de jucirii am descoperit ? (— Ati desecoperit 0 grupi de masini) Se atrage piilor atentia sX priveascd maginile dintr-o grupi si din alta, adresindu-se intrebarea : ‘Cum sine masinile din aceastX grup si cum sint masinile din cealalta grup’ fa- Sinile din aceasta grup sint-_mici, iar cele din cealalta grupi sine’ mari)". Juca amestecd. b) Anuntarea jocului ; penteu a se ajunge la anuntarea jocului, educatoarea va adresa_urmitoarea intrebare : — Unde stau mayinile cind nu sint folosite ? (in sara. = SF mayinile noastre le vom aseza tot in garaj. Deci ne vom juca de-a ,Garajul". Scopul : Se des- ©) Explicarca si demonstrarea jocului s aJocul este foarte frumos! Tori copi foferii # Este numit un copil care va re sau mica), Sé zicem eX el aleye © masini mar 6 masin mare. O conduce Ja garajul cu may sing mare sau mici pentru orientate). Apoi spune: Gu grupa de masini mari, Asa se va proceda si mick ; binefnyeles masina va fi dust Ta grupa may! In felul acesta se va desfigura jocul, iar, dupi indeplinire: copiii vor fi apreciayi prin aplauze. cumingi vor fi astizi soferi. Oare ce au de Ficut sofer si va alege, dupi preferingi, 0 masini (ma- 6 arati copiilor si spune : Ew am luat ni mari (in figcare garaj este cite 0 ma- wAm dus © masini mare in garajul ind ,goferul” va alege 0 may a sarcinii in conditiJoc didactic : FACEM ORDINE (consolidae) Scopul + separarea juciriilor de diferite feluri dup’ criteriul mirimii ; consolidarea notiunii de mic—mare ; dezvoltarea atentiei, gindirii ; insusirea limbajului matematic ; formarea deprin- derii de minuire a obiectelor ; dezvoltarea indemfna Sarcina didacticd : recunoayterea gruputilor de obiecte mari—mici, sesizarea greselilor in gruparen jucitiilor. Elemente de joc + inchiderea si deschiderea ochilor, micare, aplauze. Reguli de joc: Copiii numiti de educatoare vor separa obiectele de acelasi fel, apoi _obiectele ‘mari de acelasi fel de obiectele mici de acelasi fel, asezindu-le la locul indicat de edu- catoare. Material : 0 grup de ursi (unul mare si unul mic). 0 grup de pipusi (douX mari si una mick), 0 grupd de mingi (una mare si una mick), o grupa de iepurasi (unul mare si unul mic) etc. Desfiigurarea jocului : a) Exercitii recapitulativ fasa copiilor intr-o singura grup’. ! Dar sint amestecate". + juciriile se afl pe covor § Educatoarea exclama : — Vai, ce multe juciri b) Anuntarca jocului : — Copii, noi putem sk le aranjim dup denumirea lor ? ( a Hai si facem ordine! Sa formim grupe de jucirii de acelasi fel !* ¢) Explicarea si demonstrarea jocului: pentru gruparea juciriilor vor fi numiti atitia copii cite fe Juri de jucirii sint, Isi vor alege juctiria dup% preferiny, apoi vor trece la grupare. Dup: ce toate juciriile s-au grupat, fiecare copil va verbaliza actiunea: Eu am aranjat gru pa ursuleilor (sau a pipusilor etc.). Jocul va incepe din momentul cind s-a terminat gruparea, iar educatoarea intervine intrebiirile a, Copii, priviti la grupa pipusilor! Ce observai? (— Unele sint mari si altele stn mici). — Vreti si facem ordine ? (— Da)". Educatoarea numeyte un copil care va_grupa pipusile mic yi pe cele mari spunind am format grupa pipusilor mari si grupa pipusilor mic juckeiile, Da). oE ‘Aga se va proceda cu toal 20Joc didactic : FACEM ORDINE (varianta) v7a™~ (oy) Scopul ; dezvoltarea capacitiyii copiilor de a recunoaste si de a separa obiectele dupi mirime (ma- re—mic) si orientarea lor in actiune pe baza indicatiilor verbale ale educatoarei. Sarcina didacticé : recunoasterea obiectelor, denumirea lor corecta si determinarea mirimii obiecte- lor : mare—mic ; selectionarea lor dupa cerinya formulata de educatoare. Elemente de joc: chemarea copiilor prin intermediul unui personaj indrigit de copi pusa-baietel, aplauze, miscare prin deplasarea copiilor. Reguli de joc : actioneazi si raspunde copilul invitat de educatoare prin intermediul personajului in- dragit de ei; copilul care raspunde trebuie si formuleze rispunsul in propozitii simple, corect alcituite ; toyi copiii trebuie sa fie atenti la intrebarea pusa grupei ; raspunde numai copilul numit. Material: grupuri de cite doui papusi, doi iepurasi, doi ursuleyi, dowd masini, doui_mingi, douk cuburi etc. (in fiecare grup. un obiect este mare, unul mic) si personajul indragit (pipusa, ritoiul Donald, Tic-Pitic s.a.). Materialul este ayezat la vedere si indemina copuilor (la inceput fiind acoperit). Metode : explicayia, exercitiul. Durata : 13° _ I. Organizarea activitijii : se va pregiti sala de grup asigurindu-se conditii bune de desfisurare : ventilagia silii, aranjarea scdunelelor in forma de semicerc. In faya copiilor, pe doud me- suje, sau chiar direct pe covor, se va aseza tot mater! Jul necesar joculut (acesta se acopera). Se va organiza intrarea in liniste in sala de grupa si asezarea copiilor pe scitunele (se con- troleaz’ finuta si daca tofi copiii au o buna vizibilitate asupra materialului de joc). (Tie-Piti Il. Desfiisurarea activité + . aa a) Introducerea in activitate : se descopett obiectele si se spune copitloc: Priviti, copil ce multe jucdrii ayteaptl sd se joace cu voi! Pe mine m-a rugat Mihiité,(pipuya-baietel), pe care Noi il cunoasteyi de mult, si-i permit si se joace astizi ew noi. Vor doriti si. v8 jueatt © cl? (da), Atunci, el vrea si stie cum se numeyte jocul nostru de astivi, SS-i spuneny pii ? (da). 2ile sint amestecate jocul se mimeste wS% facem ordine™, deoarece sare J8= Copii, pipusa v gisiti. Vreqi? (day adus niste jucirii care si-au pierdux friiorii si va roag’ pe voi si-i Papusa ia loc pe scdunel si asista a desfigurarea jocului. b) Anuntarea temei »Stiu cX voi iubiti ppusa si vreyi s-o ajutati la gisirea friiorilor. De juca jocul : ,Gaseste frayii_ mei veti ©) Explicarea si demonstrarea joculwi : Copilul numit de educatoare scoate din sac o jucirie, spune cum se numeyte (acesta este un ciel) si il ayazX pe mas. Acelasi copil va ciuta fritio- rii sau surioarele, dup caz, la cuvintele educatoarei : ,Giseste frayii mei !* Juciriile gisite vor fi aduse la juciria scoasé din sac si agezatii pe masi, formind o gru- pa de jucirii, Juciria fi mulyumeeste copilului flinded i-a gisit friyiorul, Se adreseazd co- piilor intrebarea : la un loc? (Formeazi grupa citeilor). Asa se va desiigura jocul, gis surioarele tuturor juciriilor din sac. Grupurile vor fi asezate in faya copiilor in sistem liniar cu distangi intre ele. d; Complicarea jocului : se cere copiilor si tachid& ochii si se ascunde o grupi de juckrii (citeli, de exemplu). Cind copii vor deschide uchii, vor sesiza care grup de jucirii lipseste. Apoi vor inchide din nou ochii, iar educatoasea amesteci juciriile si le imparte in douk geupsti inegale. Cind copiii deschid ochii, educatoarea adreseaza intrebarea : w— Ce sa format din toate jucktiile ? (grupuri de jucirii), — In care grup sint mai pusine juckrii yi fn care grupi stat mai multe juctrii? (in aceas- 1a grupa sint mai puyine jucdrii, aritind-o cu mina jar fn aceasti geupi sint mai multe jucirii)". ©) Incheievea jocului: se va cere copiilor s& se grupeze dup prietenia inchegati intre ei. In aceas- td forma de grupare vor inconjura sciunelele si vor pirisi sala de grup’.Joe dida 2 separarea unei flori sau a mai multor flori dinte-un grup : perceperea cantititii + dezvol- area atentiei, a operajiilor si calitatilor gindici. dedscticd : culegerea din gridina a unei singure sau a mai multor floci si verbalizarea ac- ; asezarea florilor in vaza. femente de jo are, culesul si ajezarea florilor, aplauze Reguli de joc: copiii numiti de educatoare vor culege atitea flori cite indicd ea (una sau mai multe), precizind corect actiunea indeplinita. Material fo cutie cu nisip in care sint infipte lori de diferite culori (naturale sau tic), reprezentind gradina (liecare floare webuie si fie formata din co floare), un copil din grupa mare, trei vaze. I, Organizarea activitgpii : sala de grupi va fi pregitia in aya fel incit activitatea si se desfisoare in conditii optime : ventilarea silii, agezarea sciunelelor in semicerc, gradina cw flori** in Taya semicercului gi cele trei vaze fara flori pe masi, tot in faya semicercului. Ul. Desfisurarea activitagit : a) Exercigii recapitulative : copilul gridinar prezinti gridina in care au Jucrat colegii lui de grup’: Copii, florile pe care le vedeti sine sidite de copiti din grupa mare. Noi ne-am ju- Tir cu aceste flori si ne-am gindit si va jucagi si voi cu_ele". Educaroarea fi mulqumeste iluiui din geupa mare sil asigurd ci doringa lor va fi indeplinitx. Ea continua, subli- hizad ca in ladia sint multe flor, pared ar fio gridina cu flori, Florile culese din grading se asaza in vaze. bby Amuntarea jocului: Noi am promis copiilor din geupa mare c& ne vom juca cu florile pe care ti le-au adus, Am spus ca sint multe flori — ca intr-o grading. Avem gi nigte vaze pentru flor. Si ne jucim de-a Gradina cu flori“! ©) Explicarca si demonstrarea jocului : copilul numit culege floarea, o agazit in vac i spune : Eu Gm cules o floare gi am agezat-o in vazi"', Aya se va proceda pina cind toate cele wei vaze Yor avea cite o floare. Dupa aceste indicatii, incepe jocul. Executarea corecti a sarcinii va fi stimulavi prin bardi din palme. 4) Complicarea jocului : educatoarea va numi trei copii care vor culege cite © floare. Toti trei co- Vor aseza florile intr-o. singuri vaz’ si vor verbaliza pe rind actiunea (,— les o floare si am ayezat-o in vaza"). Copiilor li se va atrage atentia si priveasc’ vazele si vor fi intrebagi: w= In care vari stot mai multe flori si fn, care sint mai puyine flori ?* Copii care, ris- pund vin la masa educatoarei gi indick cu mina vaza cu mai multe {lori si vaza cu mai pu- fine flori, Asa se va proceda si cu cea de a doua vazi, _ Ina ela vari va imine 0 singurk floare pentru comparatie. ©) Incheicrea jocului : educatoarea va cere copiilor si-i aduci cite 0 floare. Ea fyi va opri una, iat celelalte vor fi impirtite in buchete care vor fi duse la grupa mare pentru a le muljumi. material plas- si singuri 28Joc didactic : Scopul : separarea unui obiect sau a mai multor, obiecte dupa, marime sau alte ins: operatiilor gindirii, dezvoltarea limbajului matematic gi a atentiel ; insu; adecvate operatiilor efectuate. Sarcina didactici : separarea serveyelelor dupi marime si culoare, gruparea lor, ind Flemente de joc: minuirea materialului, migcare, ciutare, surprize Rezuli de joc : copiii separa serveyelele dup’ mirime si culoare, le grupeazd dupi m: de culoare, numai la indicayia educatoarei. Material : fiecare copil primeste un cosuley cu cite un servetel mic, rosy, doua server: un servetel mare, alb, un serveyel mare, galben si doua yervetele mari, rosii (Serv i confectionate din hirtie glace ji coale albe. Cele mici vor avea dimensiunea de 4x4 em., iar cele mari de 7X7 cm.). I. Organizarea activititii: pentru acest joc mobilierul (mesuye si scdunele) va fi asezat in fo: t i i de ‘careu, iar cowuletele cu. material vor fi aranjate pe mese si acoperite. Pe scaunel fara sala. careului sti pipusa, Sala de grupi va fi bine aerisita yi copiii introdusi in ordine & M1 Desfajurarea activititii : a) Exercitié recapitulative : — Copii, pipuya a venit si se joace eu voi spune educatoarea, Oare ce se gaseyte in coyulee ? — cere coy julete se afla servetele) si v-a adus miste comtere, lor sa se uite in ele (in co- — Ce culoare au serveyelele ? (servetelele au culoarea alba, galbena, albastra si roxie — Toate yervetelele sint la fel de mari? (nu). — Dar cum sint? (unele yerveyele sint mari, altele sint mici)." bh) Anunparea jocului : Cu aceste servetele vom juca jocul ©) Explicarca si demonstrarea jucului : educatoarea va scoate cite un serverel din coyulevul ei, il va arita copiilor yi le va cere si efectuere aveeayi operatic. Copilul namin va spune «= Eu ain scos un servejel al, mare la fel cu cel al wvarayei educatoare™, Servetelele™, Papuya va wrece pe la fiecare copil yi va constata corectitudinea indeplinirii actiu- nik. In felul acesta se va desfajura jocul in continuare, dar de fiecare data serverelele scoase vor fi introdwe din now in covulet. 4) Complicarea jocului: dup’ ce sa lucrat pe culori yi marimi, educatoarea va cere copiilor sa gru- peze servetelele dupa marime, fira si ind cont de culoare, Pentru aceasta educaroarea fu mai prezinta yervetelele eiy ci da comanda pentru formarea celor dows yeupuri de ser- veyele (mari gi mici). 2i A dit ci au lucrat corect tofi cop! . Pipusa controleazi din now dacd aun Iucrat eee ae . Incheierea jocului : fnd, copiii vor aduce papusii cite un yer Pi or pene omens penn Bou un aera mic, alb (sau mare, row s mare, albastru etc.), $i pi tasi sala de grupa. Joe didactic : SA IMPODOBIM BRADUL ! (predare) jin unu si dou obiecte ; formarea deprinderii de a acti lor gindi naliza, sintezd si comparagic. Scopul : perceperea grupurilor formate cu obiectele ; cultivarea operat Sarcina didactict; denuoitea juciilor, aranjarea lor in pom ; inusirea corecrd. a mumerslor |? ‘i raportarea corecta la respectivele grupuri de obiecte ; utilizarea corecta a numerale! dinale unu si doi, una si doug, a expresiilor : mai multe, mai purine. Elemente de joc : impodobirea bradului, miscare, hori, surprize. Reguli de joc : copilul numit de educatoare si impodobeasci pomul alege atitea jucirii cite fi in- ‘died educatoarea (una sau dou), Juciniile sint agezate in pom de aceiasi copil, utilizin- du-se numeralele cardinale unu (un) sidoi, una (0) si doud, mai multe, mai purine — dupa caz, Material : un bridug, un copil (din grupa mare) tmbricat Mog Gerila"* gi un sac cu juctrii_(ciu- perci, globuri, stelute, papusi etc.), buciti de poliester, care reprezinta bulgari de zipads (pentru fiecare copil cite unu sau doi bulgiri de zapada), doua monede de cite 1 leu 1. Organizarea activitiii : se vor pregiti un copil imbricat in haine de Mos Gerila“, pomut sacul cu jucirii care apar dupa intrarea copiilor in clasa. Se aeriseste sala de grupi, se asazi sciunelele in semicerc si se introduc copiii in clas Dupi putin timp se aude un ciocinit Ja us, la care educatoarea rispunde: ,,Poftim ! Apare Mog Gerilé cu pomul in mini si sacul in spate si spune : » — Bun’ ziua, copii! Copii rispund la salut: » — Bund ziua !, Il, Desftsurarea activitiqii : a) Exercisii pregatitoare : educatoarea manifesti mare bucurie fay de oaspete, {i invitd s& stea | scaun. ‘Mos Geril intreabé : — Copii, in ce grup sinteti? (in ic). Imi ine cd i . , 2 (in grupa mick). Imi pare bine ci n-am gresit. Ei ee nh . oe . arnaraaes y: " ae Ew auzit ci sinteyi cumingi, ascultagi de parinti si de tovariya educatoare, de toti cei care § mai mari ca voi si de aceea v-am adus un brad gi niste juckri i i mai mari ca voi si ca ste juctrsi*, Scoate din sac cit jucirie si-i fntreabd pe copii cum se numeste fiecare juckrie. .bh) Anuntarea jocului : educatoarca mervine : » = Moy Gerilii, ce si fac copi mos). cu jucariile ? (6 mpodobeasca brad Js sil facd fru — Vreti copii ? (da). Deci vom desfigura jocul Sa impodohim bradul ! Educatoarea fi o iar Mos Gerila pleac este pentru darurile aduse yi fl asigued ci se vor juca frumos, ©) Explicarca si demonstrarca jocului : educa bitul bradului si imeaba pe copii tea spune copiilor cd ei trebuie +o ajute la impodo- sa fie foarte atengi. Scoate un glob, il asaza in brad w= Ce am aserat eu in brad ? (un glob)" E acesta inci un glob, catoarea demonstreaz a mararea prin inccicuire (un glob). Ba asaca lings we — Ce am mai ayezat in brad ? (ined un glob) — Ca si stim cite globuri sint in brad tebuie si le numacim". (Ea numara cercuire, fiicindu-i atengi pe copii asupra miscarii efectuate). Juciriile folosite (globurile) in explicare si demonstrare vor fi luate din brad si puse in sac. In continuare vor fi solicitati copii si impodobeascd bra meaza : ul dupa cum ur- se numeste un copil care alege din sac o jucirie preferata (de exemplu, 0 steluta), 0 asazi in brad, © numiri prin incercuire si apoi spune : Eu am impodobit bradul cu o steluts™. ‘Alt copil va impodobi bradul cu dou —jucieii (globuri) procedind la fel ca primul. ducatoarea intreabi — ,,Copii, cu ce am impodobit bradul? (cu steluye si rloburi). = Unde sint mai multe juctri globurilor)". d) Complicarea joculs in grupa stelujelor sau in grupa globurilor ? (in grupa copiii fac 0 horé in jurul pomului, iar educatoarea le di bulgiri de ziipada. La comanda ei, fiecare copil, pe rind, arunc& cite unu sau doi bulgiri de 2ipada spu- nind in ordine citi bulgiri a aruncat (ew am aruncat un bulgire de zipadi ; eu am aruncat doi bulgiri de zipad’). Apoi pringi in hora cinta» »Briduley, briduy dragus, Noi in casi te-am adus, Cu tofii te impodobim, In jurul tiu ne invértim $i daruri multe noi dor ©) Incheierea activitipii s Copii vor fi incolonayi cite unul si vor tece pe lings educatoare. Aceasta va ridica cind 0 moned%, cind pe amindowd, iar copilul ciruia fi vine rindul trebuie st foloseascX corect numeralele cardinale 1 si 2, dup caz, ieyind din cladare) SCUNSELEA Too dudactie | PULSE JOACA DEAS ASCE area cutest Mt aiandh aunty 98 sual Jor cardinale raportate Sepals tolosirea coresta a numeralelor cardinale 1 oi dervoltarea linsbavul ci; perceperea cant i de pui nunarul de obicc Elemente de suc : inchiderea si deschiderea ochiler lor, folosirea onomatopeclor spit P' Regal de joc: unii copii, numigi de educatoare, cut pul poctat Ta numeral de pul sii aduc La, closca cum’ doresc, le arunca. puilor si_ verbali-e, nale (0 baba, doua boabe). 1 ul puiul sau de doua ori). dour ladite, 0 close, pui (closca miyare, surprizi, hranirea p cunderea puilor, slosese numeralul card a ena sau dowd beabe Meee folosind corect numeralele car eee oa vere educatoarea (0 din carton), boabe de porumb. Maori 1. Organizares activitatii: pre pi introducerea copiilor Jului, aranjarea mobilicrului in semicerey H. Desisurares ac a) Exercitii pregatitoure : educatoarea descopera cloyca cu pui care se afli in mijlocul semicer. si intreab. n— Ce este aceasta ? (0 gal ). — Ce se afla linga ea? (pui). Deci cu mama lor (closea), sar pe virfu Se arata cutiile, care sint asezate intr-o parte si alta a semicercului). u acesti puizori si cu mama ler, cloyeay vor desfagura jocul Pui se asta este © cloyei cu pui. Puilor le place " Ficare jepuray va primi chte 0 varzi, — Si le dim cit le trebuie 1a toti si si numarim cate prey ‘Gere, Sici punem in. pereche pe cei doi iepurasi si hrana Jor: morcovit, YA (Dol copii iucreaza Ja masa asezind in pereche cite un iepuras si hrana lui. a oes at rispuns foarte bine ; closca cu puii ei si iepuroaica cu cei doi iepurasi vd multumese ed Fati ajutar fie din now fmpreuna™. Cue cine invitayl sf ast din clasi cite doi numirind : un, doi s unw d TAsialatea matematic docu ldactic ta rupe aed Feet ne este realizat foarte Bi carl afectiv pe fond crag ecouzead obictivle Suen ct Geprindent de a Feu Cec mumeglte’ carcinaie 1.2, 9 Per re oe Sol ‘etiona in colectiv. 3} de al coer se car inmeordané cu regulile joculut (in cazul joculul ,»Puil se joacd de-a ‘Apreciem c& acest joc, pe we eabreclem 8 pe Tin sa exerseze num@ratul pind tn i repreent' un smiabil pretext pentru aczvoltarea sentimentelor, Ge, rss aloe Spa on, pone rgien serel cunostinieln degpre mia Peano A, a ou piel dev wealaleyatura dinar "matematica 3 wal Sar fh, muh oe at Ine un og Se orca ak fav un sngur morcow Ga © SNBUTA, VBA Af Pt cop afl in acest can cu poate mineafiecre, fps, din porta tai tn tecare S uP a un cra ae nu undo portent Acetea si Srp, lal eh do unt prien Garo, in experienfa lor de wala, nar fl aisit copil raspunenl la Prop ra ita ?"Ba ante Youre silt primi at un sie de, sEaruns int doi iepurast pigvem tn isgar moreow ti dn dou af da fear tepurey tte nari Ta foul se facem'o oud dencoperre: soneovul pte fi part In doub Dart (pe acestea Ye numérém | ceopbah, im general In Tectille de matematic scopal rinepal al lectle 9 in elu aces Indeparigm cinoytiniele matemalice de via, faptul ed oferd copiilor ocazia nol, educatorii, ne temem sa ne abatem de la de ex-(consolidare) JOCUL CU STEGULETELE Joc didactic Vo Nt JOP T \ ee yy folosirea coresti a nvmeralului cardinal _raportarea corecti 2 1 2 folosiven corer oye dezvoltarea atentiei, gindirit #! % imba- Morilor auditiv Scopul : fixarea numerelor 1 numerelor 1 si 2 |, jului matematic ; dezvoltarea anal de la 1 Ja 24 separarea intr-un grup la cantitate. si vizual. ‘a unui obiect sia doud Sarcina didactica : num%rarea corect obiecte ; raportarea numarulu atiei ,Ura I. naterialului, aplauze, folosirea exclar Elemente de joc: miscarea, defilarea, minuirea atoare cite unu sau doud ste -guleye vor Reguii de joc : cei parru—cinci copii care primese de la educ it s a st preciza verbal numarul de stexulete pr in prin faa semicercului si vor agesza eeeeaiele Ia locul Tor. find aplauclati de_colegi. In_continuare educatoarea Inumeste cite un copil care ia in mini atitea steguleye cite ii indicé a. copii sint in grupa. ‘igurarii jocului ca : de semicerc, intro’ Material : multe steguleye intr-un vas, atitea ci Jor _necesare desi Sunele!or in forma pregitirea: materia- diucerea ordonata a L. Organizarea activitatii s crearea condi Jului, ventilayia sali, aranjarea ss. copiilor in sala de grupi. IL. Desjasurarea acte a) Exercitii pregititoare > educatoarea adreseazi tntrebarea = ence se afl in vas? (stegulete)™. Ricicd un stegulet si intreabi TT Gite stegulete am in mini ? (unu)". Va ridica apoi dou stegulete, procedind ca ma sus. by Anunjarca temei : Cu aceste steguleye vom fas inci copii vor primi de la educatoare cite un stegulet scare une: vrimit ua steguley™. Aceiasi copii se vor incolona si v9 dalila in feta grupe. Vor fi apreciati de ceilalti copii prin aplauze. Steguleyele se azar’ | foc. apoi sine numiqi alti patru—cinci copii care vor primi de la educatoare chte do» Stewulete si vor proceda ca mai sus. In fels] acesta se va desfayura prima parte a joculu sJocul cu stegulete". ©) Explicarca si demonstrarea jocului : patra Fecare copil va spune: ,eu am pri d) Complicarea joculuis se va numi cite un copil care va lua din vas un numar de stegulete es ca eal Gndicat de educatoare (unu sau dous) si va spune: eu am luat cl (dou’)". jerea jocului : wri cop in picioare gi privese ft 2 woti copiit se ridicd in pic si privesc cu atenie 1a educatoare. Daci | ridica un stegules, ei vor striga ,,Ura!“; daca ea ridicd doua steguleye, ei vor eaten Ur Ural’.al Nidare) i : SACULEPUL CU SURPRIZE (cons' Joc tre Scopul : recunoasterea numirului de obiecte prin analizatorul tactil ; consolidarea numdratel Tye 2s desvoltarea ateniei, a gindirii logive si a analizatorului tactil rea lor prin analizatorul tactil + Sarcina didacticd : separavea obiectelor de acelasi fel yi denun Josirea corecta a numeralului, cardinal Elemente de joc: ciuarea, miycarca, ghicirea si aplauze, legarea ochilor si surpriza. Reso de joes copia Tnurit introduce mina fn. sac {irk si priveasci, pipie cbiectul Tl denamests iI! scoate gi ill agazi pe masa, Alt c iJ va cauia obiecte de acelasi rocedind ca mai 1 coats ee erbalieat. ° ‘ aaa Material ; un siculey cu jucitii (douk mingi, 0 pXpusi, doud cubusi, © mayind ete). 1. Orgunizarea activitigil: asigurarea conditiilos pecesie desfasuririi jocului: pregitirea siculetu- Fae eceprize, aerisirea sili, ayezarea seiunelelor in semicere: introducerea copiilor in sala de grupa. II, Desfiigurarea activitiyii + a) Exercitii pregiititoare : educatoarea prezint% copiilor sacul si intreabi : tee este acesta ? (— Acesta este un sac). Tare ce se piseste in el 2 Educatoarea introduce mina ir “Wai ce surprizi ! fn sac sine multe justi Scoate 0 jucitie pentru a satisface curie we copiilor, cerindi-le s-o denumeasea. Juciria Vs fi introdusa din now in sac. jucieiile din el vom desfaisura jocul n sac si exclam: by Anunjarea temei: «Cu acest siculet sicu vlequl cu sur prize“. svcnlui si demonstrarca s copitul numit de educsvoare introduce mina in sac, jue ud demmiweasca, 0 denumeste, 0 scoate din sac. oA copiilor yi 0 asaza pe i Sanind ; neu am. scos 0 minge’y de sete ra. Alt copil va eur in sac, wot pit Pi Pi Geeta fel (mingi). Daca in sac na mal sin nai copilul este obligat Paiprecizeze aceasta. Jocul se va destivura in 6) Complicarea jocului: copilul chemat la masa educatoarel va fi legat ta ochi. c cingurii grupa de obiecte formar din una 2 loud jucirii de acelasi fel, pe care le va pipai cu amindous mfinile si va spune wre ine ice sint (wick sint dow mini"). Dupi erred. acyiune, copilul va fi devlegat Is fehi pentru a yedea cack rispunsul este, At tt in prima parte a jocului cit si in cea leva doua, ekspunsarile bune vor i aplaudate ©) Incbeierea jocului ferele se vor BrP in rind Tal acesta vor iesi din sala de clas. o) Explicarea j Moo fel pina se vor termina juciriile din sacy Pe masii se va lisa 1 che dous, iar biietii se vor Brups cite doi. In fe, solidare) Joe didactic : CITE CUBURI AM ASCUNS ? (consolida! rminarea cantitatii prin analizatorul tactil ; consolidarea numiratului in limitele 12 ; arorului tactil. Scopul : deve dezvoltarea atentici, a spiritului de observajie si a anali Sarcina didactict : perceperea cantitiyii prin piptire, numirarea obiectelor. Elemente de joc : pipiirea, ghicirea, miscarea si aplauze. Reguli de joc : cuburile ascunse de educatoare (acoperite), vor fi pipiite de copii Tot ei vor preciza cantitatea, Exactitatea rispunsului va fi confirmati prin descoperirea si numitarea cuburilor, Material: pe dou mese, vor fi agezate grupuri de cite unu — doux cuburi de diferite miirimi si are grup in parte. culori, acoperite, separat I. Organizarea activitipii : educatoarea pregiteste materialul aeriseste clasa, asazi sciunelele in semicere si introduce in ordine copiii, indicat pentru desfisurarea _jocului, Il. Desfagurarea activité + 9) Fxercitti vecapitulative + educatoarea va descoperi un grup de cuburi punind intrebarea : » — Ce sint acestea? (cubur — Ce culoare au ? (rosie). ? (doua)*, ca si sub celelalte servetele sint ascunse cuburi, — Cite sin Ea precizeaz’ Ca aceste cuburi, astici vom desfSsura_jocul »Cite cuburi am ascuns b) Anunjareajoculu ©) Explicarea gi demonstrarea: copii chemi de educatoare vor Pipi grupul A . Buri va fi descosee or confiematen exact: rispunsuluy, $e gee oe SubUET ascuns si vor buri va fi descoperit si numirat. th felul acesa va desfésura in, 'S jocul, 4) Complicarea jocului : educatoarea va pune la Aisporitia copii | lorJoc didactic : TOBOSARUL (consolidare) Scopul : determinarea cantititii prin analizatorul auditiv 5 r dezyoltareaatentiel si a memoriei auditive. . eediae Sarcina didactici : Coa capacititii de concentsare pentru a asculta bitaile din tobi si de rapor- tare a acestora Ja cantitate. Elemente de jo copiii Fispund si actioneaz conform ceringelor i indicavilor educatoarei. Inchid |, asculti bitaile din tob%, numiri in gind, rispund, adue juciriile, Material : i existente in clas puse la indemina copiilor (iepurasi, pipusi, caged ete. I. Organizarea activititi is se presiteste sala de clasi cu materialul necesar, s¢ asa7i seftunelele in semicerc, se aeriseste sala de grup si se introduc copiii. Il. Desfiisurarea activitiii : a) Exorcitii pregittitoare : se prezinta copiilor toba, futrebindu-t: ns — Ce este aceasta? (toba). — Ce facem cu ea? (ne jucim).* b) Anuntarea temei: = Cum se numeste cel care bate toba ? (tobosar). Asti2i vom juca jocul »,Tobosarul. ©) Explicarea si demonstrarea jocilui : copiit inchid echii. Educaroarea va bate din tobi. Ei-vor nu- vara in. gind cite bist au auzit. Va fi indicat un copil care va aduce atitea juckedi che saan eine, El vor motiva de ce au adus una sau dou jucirii» Eu am adus douk jucirii (Gau 0 jucirie), pentru & am aurit dou’ bitsi (sau 0 bitaie)*. €) Complicarea jocului : un copil va bate toba. Educatoarea va aduce intentionat un numir_ mai Meare sau mai mie de jucirii (dat de limitele 1-2), iar copiit o vor corecta executind ati- tea bitai din pale cite jucarii trebuiau aduse. ©) Inchei-rea jocului: copiii ies din clast in ordinea biti din tob&: la 0 bitaie iese un copil din Vindal de la geam, la doud bits, ies doi copii din celilalt rind si tot asa se procedeaza pina ies toti copiii. 39Joc didactic : YOBOSARUL (variant) dezvolt Scopul : fixarea numiratului pind Ja 2; determinarea canditayii prin 9nale atorul auditi rea atentiei si memoriei auditive. an aniv Sarcina didacticas recunoasterea, qi determinarea cantitatii prin analizatorul 2yei0% set eS TTS s eee Peas eee aes le cea ceee “ ccultd bavaile dia toba qi trebuie si ridice tor atirea stegulete cite bats at las tare steguletele ridicate (unu sau dova oud bere, steguleye mici penteu copii (cite dc i (diferite) cu cite doua elemente, magnetofor Elemente de Regutile jocului : co} Copilul numit de educatoare va numara cu Material : un baieyel (care va fi tobosar), 0 tobi cu pentru fiecare copil), alte grupuri de jucs © papusi - tobosar. Organizarea uctivitiqii ; aerisirea Sit de grup’, asezarea mesutelor pe rinduri, ca 1a scoal Seen caterialulai pe mesuge (in cogulefe), intrarea copiilor in clasi, asezarea la locul caeeaolel Ginutel sf crearea vnei atmostere afective necesare desfasurarii jocului didact Joni inultd tn sala de geupi, ordine in jucariile si caryile copiilor, asezarea_magnetc nului sia papusii - tobosar la Indemina educatoarei. in momentul in care la magnetofon se aude Muzica inceteazd cind toti copii si-au IL. Desfasurarea activitagii : copiii intra in clas mars interpretat in ritunul batdilor din toba. locurile pe scaunele. a) Convorbirea de introducere in tema jocului : Dar ce si fie, copii ? este astizi o zi deosebits ‘rbatoare, merg la parada in mars pionierii sau soldaii ? Ascultayi si voi si spuncti fe credeti_ cd este # Copiii aud bataile din tobi, ascult cu atenyie din care parte vin cind sint mai atenti, nu mai aud muzica, ci doar batai in usa: cloc, cioe netele 4 anunyi-un musafir. , — Intra, raspund copii. Usa se deschide si intr un baietel in uniform’ de tobe = Sint tobosarul Dinu (se recomanda bitieyelul) ; m-au twimis pionierii din oras si i copiii din grupa mici un joc. Voi vreqi si va jucayi cu mine 2 b) Anunjarea temei si explicarea jocului : » — Vrem si ne jucim impreuni. Dar cum se numeste jocul ? intreab copii 3, — Jocul se numeste ,,Tobosarul". Este tare frumos acest joc ; , — Jocul se ni = . Este ta nos acest joc ; impreuna c va $i pipusica (baieyel) Viorel, care s-a imbricat in uniformi de tobeeae — Dar cum trebuie si ne jucim, ce avem noi de fi ‘ im, ce axem noi de facut 2 Tobo: ick D i unepieanalceys 0 2 arul e: n tob ae intordeauna pe ling uniform si 9 tobi cu doui bee. Cu Neceele esata piii trebuie sa fie foarte atensi si audi de cite ori a batu pili trebui ; 3 ori a batut. I eae da de che 0 - In. co; me voi aveti nije stepulte si va tebyl si eidicati din. coyuletatitea eerie che bat § unit copii, la intrebarea pusi, trebuie sa rispunda cite batii ne ac ata Pa¢) Desjigurarea propriu-zitd a jocului : jocul incepe prin NOTA Se verified (unu — doi copii) sci au inteles regulile jocului. tare: bum {. Bum, ntr-un semnal de atent ni aud? imtreabé wbosarul (Da), Din now bitai din tobi toba, Toana ? (agi batur in toba de dou ori a — Tori copi bum !" — De cite ori am batut i ce Che weaulste wrebuie si ridici ? (— Cu trebuie si ridic doui stegulete, pentru ci am auzit dou’ batii in wha). — Cite stegulete 1 apoi pe masuta Tori copii ridicd doud stegulete. Le asazi ule si ridice toti copii un stegulet, doua stegulete w= Sane jucam si cu Viorel, tobosa chiar sd numere, H fi sta tare batai = papuyd, sa vedem cum stie el si batd toba si tba Copii sint numai ochi si urechi, Lui Viorel Oare stie el si bavi din toba ? Copii aud 0 singura aBum !" Ridicd un stegulet si ayteapta comanda: yAyezati steguletele pe ma- dics ined un steguley pe care il vor aera a batut in total tobosarul Viorel din tobi ( — oborarul Viorel a btwn in taial de dou or). — De unde qtim ? (pene cd la fie. oe] ri estos len sts] pels air orev misuya dos sregulete), — Este adevSray ? Si verficdm, si numarim”. Copiil mami inca o datd un se- gules, dou steguleye. ,,Bine, copii, afi lucrat foarte bine™ (Ia magnetofon : aplauze neintre- Tupte pentru raspunsul copiilor). Se schimbi rolurile vine un copil cu a auzit: ,,Bum, Bum !. ,,— Mircea, cite obiecte de acelasi fel tebuie si. ircea se iti prin clasi ji zireste alituri doi iepurasi. Se ridicd, ii ia sii duce tobosarului ; aplauze puternice pentru Mircea. ____ Se schimbii tobosarul si regula jecului. Si ascultim bitiile din tobi si sf spunem cite s-au auzic : Bum, bum I — De cite ori am batut din robai Trina ? (de doud ori)". Jo- ca continua cu aplauze si cu noi batai din tobi, cu noi rispunsuri bune si din now cu aplauze. In incheierea activity si ies din clasi. copii se grupeaz in functie de numarul batdilor din tobi Fomal Ie place copiilor. Noutatea este ,tniforma" de tobopar, toba, patuile tn wba Pam Bett seem Giezvols acuitatea, finetca analizatorului auditiv sf se realizeard © stereo sntre act Htunite ce Te au de fécut copill sf limita actiunilor care sint determinate de numaru batailor din toba. vApreciem c& tonusul afectiv trebule tntretinut continu Py Trecunoasea si s& determine cantitatea prin analizatorul audi- entru cd prescolarii mict au de jndeplinit © sarcina importanta : sé a tiv, ceca ce nu este deloc usor pentru aceasta virstd fn cursul siptiminii, In jocurile si activitatile alese de creeze ocazia pentru dezvoltarea acuitatil auditive prin diferite J9curt a auditiv. copii, n jocurile de miscare, sa s° le antrenare a organulu! 41AP? (consolidare) Joe didactic: DE CITE ORI TE-AM STRIG: consolidarea numiratului in Timitele 1-2 or intre ei si pe nume- auditiv, confirmaté prin prin analizatorul auditiv Scopul : determinarea cantits ‘e, cunoayterea 0} dezvoltarea_memoriei audi Fispunst Sarcina didactici : perceperea camitiyii pe baza analizatorului corect. Elemente de joc: rostirea numelui, migcare, aplauze. / va asculta cu atentie, Reguli de joc : copilul chemat va fi asezat cu spatele Ja grup’, cite ori a fost strigat. va preciza ¢ Material : la masa educatoarei, un cosuley cu buline. - e semicere, acrisirea sili de grupa, pregatir I. Organizarea activititii: asezarea mobilicrului in materialului pe masa, in fafa copiilor. IL, Desfisurarea activitigii : a) Exercitié pregititoare : educatoarea va prezenta cosuleyul cu buline in felul urmator : n— Ce am eu pe misuyX? (0 bulina) — Dar acum ce am? (doui buline)* Educatoarea o strigi pe Ancusa si intreabii pe copii : » — Ce am facut eu? (Aqi strigat-o pe Ancua)'. b) Anunjarea jocului : educatoarea intreabi : wy — Vreti si facem un joc prin care si va strigayi unii pe alii pe nume? (da). Js hostru se numeste ,,De cite ori te-am strigat ?", ©) Explicarea si demonstrarea jocului : copilul numit de educatoare va trece cu faya Ja perete § asculta cu atentie. Educatoarea strig’ o dati (sau de dou’ ori) numele Jui. La intreba ilul va_raspunde: — ,,Dumneavoastrd m-ati_ striga De cite oni te-am strgat?, cop data (sau de doua ori)". Copii din grup vor confirma raspunsul prin bitai din pa Jocul va continua cu alti copii. © data (sau de dou oti), va scoate din. te ori a fost strigat, yeu_am scos o buling (sau douk bu d) Complicarea jocului: copilul strigat de educatoare, Ieyul de Ja masa educatoarei atitea buline de ci Bulinele vor fi aratate copiilor, spunind ; indcd am fost strigat 9 dati (sau de dou ori ¢) Incheierea activititié : copii ies din clast ctntind : »Unu-doi, unu-doi, Ca soldatii mergem noi. 42Joc didactic : STOP. (consolidave) Scopul ; fixarea numiratului pind la 2 dezvoltarea atentiei si a promptitudinii in raspuns. Sarcina didacticd ; numiraval corect pink la 2 si precizarea cant Elemente de joc : minuirea cutici, deschiderea ¢i vii gisite. migcare. Reguli de joc: copilul in fara ciruia se va opri cutia la cuvintul Stop", desc! obiectele din ea recizeaz’ cite sint. ines Material : douk cutii cu diverse materiale (seminte, castane, scoici, ghind’ ete., in numar de una-douk). 1, Organizarea activitipii + cop Mobilierul va vor fi introdusi in sala de grup care, in prealabil, a fost aerisita. ranjat in forma de careu deschis, UL. Desfisurarea activititit a) Exercitii pregititoare : se prezim& copiilor cutiile intrebindu-i : w— Ce sint acestea ? (cut Educatoarea deschide 0 cutie in care sint materialele amintite si adreseaz’ fntrebarea : a— Ce vedeti in cutie? (seminge, castane, ghinde etc.) b) Anuntarea jocului : Cu acest material vom desfasura jocul ,,Stop%. ©) Explicarea yi demonstrarea jocului: cutia va wece din mink in mini, iar la cuvintal »Stop* cutia va fi rerinuti de copilul in faya cirvia se giseste. Copilul va deschide cutia, va nu- mira obiectele si va spune: Eu am gisit castand (sau dow’ castane)“, Materialul va fi ardtat copiilor. Cutia porneste din nou, continuindu-se jocul. Educatoarea va avea grijé si schimbe materialul din cutie, dar firi si fie Vizutd de copii. 4) Complicarea jocului : se pun in miscare dou cutii eu materiale diferite (eu cfte umul si dou lemente). La semnalul ,,Stop", se oprese ambele cutii in faya unui copil care are sarcina SE numere qi si numeascd elementele din ea. Cutiile sint duse de copilul care a Fispuns la tmasa educatoarei, sint incireate cu alte materiale si acum copilul detine »Stopul condu- cind jocul. e) Copiii ies in vestiar cintind + Cite doi in fuga mare. La cuvintele : Cite una pe cirare", ies fetijele tm sir cfte una, iar, Ia versul al doilea, 43EA JUCARIL ! (consolidare) Joc didactic TE ROG SA-MI DAL TOT ATT ; consolidarea numiratului in limi- Scopul : raportarea numirului Ja cantitate si a can H tele 12; dezvoltarea atentiei si a operatiilor gindirii, Sarcina didacticit ja cantitate si invers Elemente de joc : Reguli de joc: copii vor scoate roare, apoi yor ridica jetonul care repre7 rul de jucdrii de pe masa educatoarei (una sau dowd). Material : jetoane cu desene in numir de unu-dow’ si grupuri de jucirit s Jefe cu material din natura, numirarea si raportarea numarului I inuirea materialului car de educa- tor cu num. che indicd jetonul ri I de obiecte corespun: Ia masa educatoarei, cosu- or necesare pentru desfasurarea jocului : aerisirea si- regu deschis, pregatirea materialului ne- I. Organizarea activitatii: asigurarea cond! iv de geupi, ayezarea mobilierului in forma de cesar. IL, Desfisurarea activititii a) Exercitii pregititoare : n= Ce ati primit pe mesute ? (cosulete) = Ce averi in cosulese ? (castane) — Dar pe masi ce vedeti ? (jucirii) = Ge juckrii sine pe mask? (un grup de iepurasi, un grup de pipusi ete.) Educatoarea ridick apoi un jeton si intreabi : w— Ce este acesta ? (un jeton) 2 Ce este desenat pe el? (un iepuras sau doi iepurasi)". bb) Anuntarea jocului ; Cu aceste jucirii vom face jocul care se numeste Te rog si-mi dai tot atl tea jucarii !". ©) Explicarea si demonstrarea jocului : educatoarea ridic’ jetonul cu un iepura cep uras: peetederiace ; un ig a ‘) “fad copiflor s scoats din cogulet tot atitea castane citi iepuras ind alt Gib ze pe mesute. Se verified exactitatea efectuirii actiunii si se numese doi-trel copii care vo motiva de ce au seos din cosuley atftea obiecte. (,,Eu am scos din cosuley o castana, find: pe jeton este desenat un iepuras", de exemplu). Jocul continus pentru a fi multi copii. antrena ‘cit ms 4} Complicarea jocul icarea jocului : se cere copiilor si ridice jetonul cu numi tititii de jucrii ridicate de educatoare. marl ©) Incheierea jocului: copii si aleagi dup% preferiny un je : si aleag infd_un jeton cu o imagit i semnalul educatoarei (batai din palme), copiii care au pe jeton eeant sau cu doa. L ingurd imagine se ¥° srupa in jurul ursuleyului, iar copiii care au doua imagini se vor grups in jurat pipusill E rupa in jurul papusilo I de obiecte corespunzitor a" 44