MARKUS ZUSAK Podul de lut ‘Traducere din limba engleza ADRIANA BADESCU silPortretul unui ucigas ca barbat de varsta mijlocie Daca inainte de inceput (in scris, cel putin) au fost 0 masini de scris, un cine si un sarpe, inceputul insusi ~ cu unsprezece ani inainte - a fost cu un ucigas, un catar si cu Clay. Chiar si la inceputuri insi cineva trebuie s-o ia inainte, iar in ziua aceea, acel cineva nu putea fi decat Ucigasul. La urma urmei, el e cel care a pus totul in miscare si pe noi si privim inapoi. $i a ficut-o sosind. A sosit Ia ora gase. Intamplitor, era ora potriviti — o alti seari fierbinte de februarie; amiaza clocotise asfaltul, iar soarele era inci sus, dureros. Era 0 caldura de care si te-agiti si pe care si te bazezi, sau mai curand una care il agatase pe el. In istoria tututor ucigasilor, de pretutindeni, asta era, cu siguranfa, cel mai jalnic. Lacei un metru si saptezeci ai lui, era de inaltime medie. La saptezeci gi cinci de kilograme, o greutate potrivita Dar nu va facetiiluzii — era doar o parloaga in costum de haine; era adus de spate, era frint. Se sprijinea de aer de parc’ ar fiasteptat ca aerul si-l termine, numai c& n-avea si-l termine, nu azi, fiindea dintr-odata ziua nu prea una in care ucigasii si primeasca favoruri, Nu, azi o simfea. Oadulmeca. Era nemuritor. Cea ce rezuma lucrurile destul de bine. PODULDELUT 17 oli si te bazezi pe Ucigas ca va fide neucis exact in clipa in care «1 {i fost mai bine mort. Un timp nesfargit apoi, zece minute pe putin, statu: nemigcat in \jalul strazii Archer, ugurat fiindca ajunsese in sfarsit, ingrozit si «alle acolo, Strizii nu pirea si-i pese prea mult; aerul ei era dens, |. banal, mirosul ei de fum era palpabil. Masinile erau trantite mai \oyraba decat parcate, iar cablurile de curent atérnau de la greutatea jorumbeilor tacuti, infierbantati si stingheriti. In jurul ei, un oras inalta, strigand: Nine ai revenit, ucigagule! Vocea era ealda, alaturi de el \i o mica problem’, as spune... Fapt este cdo mica problema" \v un vag eufemism - esti intr-un necaz disperat. lar elo sti, \: in scurt timp, arsita ajunse mai aproape. \rcher Street incepu si se ridice la indltimea situatiei, aproape (vcandu-si palmele de incantare, iar Ucigasul se aprinse. Simfea ind, undeva in interiorul jachetei, si odati cu ea yj intrebaile: A se duca si s termine inceputul? Putea duce totul la capat? Pentru un ultim moment isi permise un mic lux - fiorul \vcmisearii ~ si apot inghiti greu, isi sc&rpind cununa de par {epos si, \ hotirare inversunata, porni catre numarul optsprezece. Uo barbat intr-un costum de haine in flaca. Desigur, se ducea in ziua aceea la cinci frati. {a noi, baietii Dunbar. 1)e la cel mai mare la cel mai mic: hu, Rory, Henry, Clayton, Thomas. Niciodata n-aveam s8 mai fim aceiagi.18 MARKUS ZUSAK Sincer s& fiu, nici el.n-avea sa mai fie, si ca si vi faceti macar o- idee vagi despre ce-I astepta pe Ucigas, ar trebui si va spun cum eram. Multi ne considerau zurbagii. Barbari. In general, aveau dreptate. Mama murise. Tata plecase. Injuram ca niste lepidaturi, ne certam ca niste batiusi si ne pedepseam reciproc la scalda, la tenisul de masi (intotdeauna la mese de mana a treia sau a patra, deseori asezate pe iarba noduroasi din curte), la jocul de Monopoly, la darts, la fotbal, la cirt sila toate cele pe care puteam pune mana, Aveam un pian la care nimeni nu canta. Televizorul isptigea o condamnare pe viata. Canapeaua primise douazeci de ani. Uneori, cand suna telefonul, unul dintre noi iesea, ocolea in fuga veranda gi se ducea la casa de alaturis era doar batrana doamna Chilman: cumpirase 0 sticla cu suc de rosii si nu-i putea desface ticdlogia de capac. Pe urmi acela dintre noi care iesise se intorcea si isa usa de la intrare si se tranteasci, iar viata mergea mai departe. Da, pentru noi cinci, viata intotdeauna mergea mai departe. Era ceva ce ne administram reciproc cu varf gi indesat, mai ales: atunci cdnd lucrurile decurgeau foarte bine sau foarte riu. Aga se intampla cand ieseam pe Archer Street in dupa-amiaza inseririi, Bateam oragul. Turnurile, strazile. Copacii cu aer ingrijorat. Absorbeam dialogurile strigate in gura mare din carciumi, din case sidin blocurile de locuinte, fara si ne indoim vreo clipa ci locul ne apartinea. Pe undeva ne asteptam si-l ingf%icm si si-I ducem acasa, strins la subsuoar’. Nu conta ci aveam si ne trezim a doua zi constatind ca a disparut din nou, fugit in lume, tot numai cladiri si Jumini stralucitoare. Oh... sine un luera, Poate cel mai important. PODULDELUT 19 |v mijlocul unei mici formatiuni de animale disfunctionale, noi juni singurii, din cate stiam, care aveau in posesie un catar. Sice mai catar eral \nimalul in chestiune purta numele Ahile, iar povestea felului \u) cate ajunsese dintr-o zona de curse din oras in curtea noastra din wihurbie era lunga de o posta. Pe de o parte, povestea includea wvsidurile abandonate si pista de antrenament din spatele casei jowstte, un regulament administrativ desuet si un batran gras si (visi, cu vorba impiedicata, Pe de alta parte, in ea figurau riposata juoustri mami, tatal nostru fugar si cel mai mic dintre noi, Tommy Vanbar Pe vremea aceea nu se obignuia si fie consultati toti cei din cas wuirea catarului fusese controversat. Dupa cel putin o disputa lnvinsa, cu Rory. (Hei, Tommy, ce mai e gasta? Cot Cum adicd ce, ma iei la misto? E un magar la noi in curte! Nu-i magar, e catar. Si care-i deosebirea? Magaru’ e magar, Cataru’ e corcitura de... Nu-mi pas& nici daci-i un fund de cal corcit cu-n ponei de jictland! Ce cauta sub uscatorul de rufe? Mananca iarba. Asta vad si eu!) am reusit pana la urmi si-| pistrim. Sau mai bine zis catarul a rimas. \.a fel ca in cazul celor mai multe dintre animalele lui Tommy, |») privinfa Tui Ahile au fost unele probleme. In primul rind, Wairul avea ambitiile lui; cum usa cu plasi din spate riposase gi jpiruse, nu 0 data intrase in casi pe usa Kisata intredeschisa sau \leschisi de-a binelea, Asta se intampla cel putin o data pe \ptimana, si cel putin o data pe siptiman mie imi sarea fandara. Cam aga:20 MARKUSZUSAK ~ I-su-se Hristoase! Blasfemia era la ordinea zilei la mine pe atunci, recunoscut fiind, pentru ci despirfeam numele lui Isus si puneam accentul pe Hristos. ~ Daca nu v-am zis de-o suta de ori, nu v-am mai zis niciodata! Inchideti usa din spate! Si asa mai departe. Ceea ce ne aduce din nou la Ucigas si la o-ntrebare: cum de-a stint? Cum de-a ghicit cd, atunci cand avea si ajungi aici, niciunul dintre noi n-avea si fie acasi? Cum de-a stiut ci va trebui si aleagi intre a-si folosi vechea cheie sia astepta pe veranda ~ ca si ne pun’ acea singura intrebare, ca sisi lanseze propunerea. Dispret si ridiculizare, la asta se astepta, asta-si atr’j Dar nu la aga ceva. Ce mai rafal: Casa apasatoare, asaltul tacerii. Si hotul, talharul acela de catar. Undeva, cam pe la sase si un sfert, a luat in lung Archer Street, pas dupa pas, jar animalul de povari a clipit Ia el. ca, fireste Siaga s-a intimplat. Prima pereche de ochi peste care a dat Ucigasul in casi fusese a’ lui Ahile, iar cu Ahile nu era de joaca. Ahile era in bucatarie la cativa pasi de usa din spate, in fata frigiderului, avand afigata pe fata lui lunguiata si inegali obisnuita expresie gen $i tu la ce naiba te holbezi?" Cu narile umflate, mesteca agale. Nongalant. Pe deplin in. control. Daca avea grija de bere, atunci se descurca perfect. Ei bine? ‘Ajunsi in acest punct, Ahile pirea si duc greul discutiei ‘Mai intai orasul, acum catarul. PODULDELUT 21 lvoretic, avea un oarecare sens. Daci vreun reprezentant al jpeviei cabaline avea sa-si facd aparitia undeva in acest oras, apoi vii tebuia si fie - grajdurile, pista de antrenament, glasurile inudepartate ale comentatorilor cursei. Dar un eatér2! vocul fusese unul de nedescris, iar imprejurimile nu erau in wiciun caz de ajutor, Bucatiria asta avea o geografie si un climat ale © proprii Vereti intunecati. Podea parjolita. Un (arm de vase murdare intinzandu-se pina la chiuveti. Si apoi caldura, efldura. Chiar si ostilitatea vigilenta a catarului se domoli momentan, ca wrmare a acestei calduri teribile, de categorie grea. Era mai rau ‘siuntru decat afara - o isprava la care nu puteai stramba din nas. Fotusi, nu-i trebui mult lui Ahile pand si revind la chestiunea ringenté - sau cumwva Ucigasul era atat de deshidratat, incat \ucepuse si halucineze? Dintre toate bucitariile din lume. li trecu \ugar prin minte si-si vare pumnii in ochi, si smulgi imaginea de wvolo, dar n-avea niciun rost. Fiindca era real. bra sigur c& animalul ~ javra de catar cenusiy, baltat, roscat, ‘n.aro, cu mutra paroasa, ochi mari si nari umfate ~ sttea neclintit pe podeaua cripata, victorios, lisind perfect clar de inteles un lucruz Un ucigay ar trebui, probabil, si faci multe lucrari, dar niciodata, in niciun caz, indiferent de circumstante, n-ar trebui si vind acasa.incalzirea in stilul Clay {in celalalt capat al orasului, in timp ce Ucigagul didea ochii cu catarul, era Clay, iar Clay se incilzea. Ca si spunem adevarul, Clay se incalzea tot timpul. in momentul acela se afla intr-o veche cladire cu apartamente, cu scarile la picioarele lui, un bajiat in carci si un nor de furtuna in piept. Parul lui scurt, inchis la culoare, i stitea lipit de cap, iar in ochi ii ardea cate un foc. Fugind alaturi de el, in dreapta, era un alt baiat - unul blond, cu. un an mai mare -, strduindu-se si (ind pasul si totodata impin- gandu-1. In stanga alerga un caine border collie, ceea ce insemna c& erau Henry gi Clay, Tommy gi Rosy, ficind ceea ce ficeau intotdeauna: Unul dintre ei vorbea, Unul dintre ei se antrena. Unul dintre ei se tinea cu ghearele si d Chiar si cijeaua didea tot ce putea. Pentru aceasta metodi de antrenament, aveau o cheie si platisera un prieten; le era deci garantati intrarea in clidire. Zece dolari pentru un bot de beton indesat. Deloc rau. O luara la fuga. = Rahat de doi bani! exclama Henry (cel care aducea banii, cel prietenos) de ling’ Clay. {In fuga, cu salturi mari, rase. Zémbetul ti aluneci de pe fats il prinse in palma. in momente ca asta, obignuia si comunice cu Clay prin intermediul insultelor incercate gi verificate. PODULDELUT 23 Esti un nimic, ti spuse. Esti moale. Il durea, dar trebuia si continue si vorbeasca. Esti moale ca un ou fiert dou’ minute, baiete. Mi se face jweala vazandu-te cum alergi. Si nu trecu mult inainte ca o alta traditie si fie respectata lommy, cel mai mic, stringitorul de animale pe lang’ casi, igi pierdu una dintre inealtari, Rahat, Tommy, parca ti-am zis si-i legi mai bine. Haide, Clay, \i slab, esti ridicol. Ce-ai zice sa-i dai bice? Ajunser’ la etajul al saselea, iar Clay ti didu drumul lui Tommy «lin cca gi se ocupa de gura din dreapta. Se prabusira pe dalele prifuite, Clay zimbind pe jumitate, ceilalti doi razand, fird s se inchiseasca vreunul de transpiratia care-i uda. In lupta, Clay isi jn figura bratul pe dupa capul lui Henry. [I ridica gi-I lua la fugarit. Chiar trebuie si faci un dus, amice. Tipic pentru Henry. Intotdeauna spuneam intre noi ci, daca ti siel dovedest, trebuie si-i omori gura de dows ori. De-a dreptul socant! Simfea forta din bratul lui Clay care-i strangea gatul cu gurd ppureati. Ca sa-i intrerupa, Tommy, cu tofi cei treisprezece ani ai lui, ficu uun salt din alergare si se privalir& toti trei, brate gi picioare, baieti i pardoseala. In jurul lor, Rosy sarea si fopaia; cu coada pe sus, corpul intins. Picioare negre. Labe albe. Latra, dar ei continuara sa se bata. Cand terminara, se intinsera pe jos, cu fetele in sus; era 0 {ereastra acolo, la ultimul etaj din putul scari, $i o lumina palida, gi piepturi care se ridicau si coborau. Aerul era greu. Tone de aer pulsandu-le din plimani. Henry gifdia tare, dar gura il arata aga cum era, ‘Tommy, javri mica! zise uitindu-se la el si ranjind. Cred ca Ivat viata, pustiule. ~ Multam. ~ Ba nu, fie multam, spuse cu un gest spre Clay, care se ridicase «leja intr-un cot gi igi imea mana cealalta in buzunar. Nu pricep de ce ne punem mintea cu ficnitul sta, mi-ai24 MARKUSZUSAK > Nicieu, Dar pricepeau. In primul rand, era un baiat Dunbar, iar in privinta lui Clay, voiai si sti Sitotusi, ce era? Ce era de stiut in privinta lui Clayton, fratele nostru? Intrebarile il urmareau de ani intregi, de exemplu de ce zambea, dar nu radea niciodati? De ce se bitea, dar niciodata ca si cistige? De ce-i plicea atat de mult pe acoperigul nostru? De ce alerga nu de plicere, ci pentru disconfort ~ ca un fel de cale citre suferinta si durere, si niciodata nu didea inapoi? Dar niciuna dintre nedumeririle astea nu era preferata lui. Astea erau intrebari de incalzire. Nimic mai mutt Dupé ce stitur’ o vreme cu fe{ele in sus, o luara de la capat in {inca trei runde, Rosy culegind pantoful cizut din calea lor. ~ Hei, Tommy! -Ce? ~ Strnge-i mai bine data viitoare, bine? ~ Sigur, Henry. ~ Cu nod dublu, altfel te spintec. ~ Bine, Henry. Ajungi jos, ii didu o scatoalca pe umar ~ semnalul de a urca iar {in spinarea lui Clay ~ gi urcara iar scara in fugi, coborand cu liftul (Trisand, dupa cum ar crede unii, dar de fapt mult mai dificik: se scurta timpul de odihna.) Dupa ultima urcare, Henry, Tommy si Rosy coborara iar cu liftul, dar Clay o lua pe sciri. Afara, se dusera spre fierdtania de masini a lui Henry si incepurd obisnuita, pocedura: ~ Rosy, da-te de pe scaunul din fata! PODULD! « le sedea la volan, cu urechile ridicate, ca dou’ triunghiuri e. Parea gata si potriveasca radioul. Hai, Tommy, ia-o de acolo, fi-ne favoarea asta! Vino, fetifa, nu te mai prosti! Henry isi ndesi o mand in buzunar. Un pumn de monede. la, Clay, ne vedem acolo. Doi baieti plecara cu masina; celdlalt o hud la fuga. Pe geamul deschis: Hei, Clay! Continua si alerge. Nu se intoarse, dar auzise bine. Acelasi lucru, de fiecare data. Ia margarete daca poti, erau preferatele ei, tii minte? De parc’ el n-ar fi stiut! Masina opri pe dreapta, cu avariile icarind, Sinu te lisa fraierit cu pretul! Clay alergi mai repede. Ajunse la deal La inceput, eu il antrenam, pe urma Rory, iar daci eu 0 ficeam. w un soi de integritate aiuriti de moda veche, Rory il storcea de jodata nu-l frangea. Cat despre Henry, el incropise un plicea, lucru pe care-I puteri, dar plan ~ 0 fiicea pentru bani, dar gi fiinde: vom vedea in curand. De la inceput fusese simplu, dar stupefiant: Ii puteam spune ce si faci. lar el ficea, i puteam tortura. lar el suporta. Henry il putea azvarl masina fiindcd vazuse cativa ami mergind spre casa prin ploaie, iar Clay cobora si lua la fuga. Apoi, cind treceau pe Kingi el si-i strigau pe geamul deschis al portierei Nu mai tandalil% el alerga mai repede. Tommy, vinovat ca un picatos, privea prin luneta la Clay, care se uita pana cind masina