Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cap.10 Proiectarea Retelelor El

    Uploaded by

    Ioan Mihai Armăşel
    4 views44 pages

    Original Title

    Cap.10 Proiectarea retelelor el

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views44 pages

    Cap.10 Proiectarea Retelelor El

    Uploaded by

    Ioan Mihai Armăşel

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 44
    Capitolul 10 BAZELE TEHNICO-ECONOMICE ALE PROIECTARI| RETELELOR ELECTRICE 10.1. CONSIDERATII GENERALE inci din 1930 au inceput s& apara fn literatura tehnic& preocupisi pri- vind formularea unor reguli, a unor principii generale privind proiectarea, indiferent de domeniul tn care se desfésoaxa. ‘Exist’ in prezent multe definifii gi descrieri ale procesului de proiectare, Retinem doar clteva: A stabili in mod corect componentele fizice ale unei stracturi fizice”, sa ,0 activitate cu scop precis orientatA citre rezolvarea unei probleme* [i], In literatura noastra telnicd se d& urmitoarea definitie _referitoare la proiectarea refelelor elec Shorea nel de proeebren tnd |, trice. Proiectarea unei refele electrice generat presupune. stabilirea tuturor solutiilor pentru a se putea trece farilor pe teren [2], ea definitiilor date aa J nproiectirii", se constati ci majoritatea Preciirin ormubrentere! | — utorilor consider’. o& accasti activitate se desfaigoar aproximatiy dup’ acelasi ‘Sevarorea temeipe probieme wbieme) | algoritm, a cirui structura este prezen- stata In figura 10.1 tehnice nece: Fundonenbrea necestibrembdriterei | la executarea luci Cu toati variet Cire ssi voreneb) Prima ctapa, formularea temei, este devisiva pentru’ salujionarea.probiomet- “plea cecnior Tema trebuie s4 aibi eft mai multe grade | torederens selecirea vrimibtr) | de libertate, s& nu fie formulaté ingust SSE] in speciel cu restrictii nefntemeiate, (Getolerea varanie sebctonate) __| De exemplu, dack in locul temei: a Sa se_proiccteze alimentarea cu energie Veritcaren xoerimentos @ unui oras", se formuleaz’ tema: ,S& se proiseteze alimentarea cu energie elactric& Irrocuceren moditcanbe a unui oras” s-a introdus 0 restrictie care |____ _ are in, vedere ca proiectantul sa anal oval proiectivi = numai necesarul de energie electric’. Daci tema este sub forma mai genera Alimentarea cu energie” — atunei projectantul va studia problema tuturor formelor de energie — api cali, gaz metan, clectricitate si sar putea, de exempli, <8 ajunga la concluzia ca este mai eficienté extinderea unci cen- Fig, 10.1, At 356 trale de termof tare a orasului. A doua eta evaluarea. econo! evit’ proiectarea amploarea ,,econ ielilor pe etape tarea (concepere de vedere al cons respectiv. De ac informati sicum trebuie si se jing aspecte cum ar sint greu de just fi realizate tn an de puteri foarte n Scopul clei analiza sistemati aceasti. etapa py Trecerea din Jogi, noile mate etc., duce de regu adoptarea izolato poate duce la me Precizarea te tive ale temei, f obiectivului de p In figura 10 algoritm ce se poa Operatia de ansamblu. In fige gi tratarea lor. C informatie prin p In tabelul 10 rare a solufiilor i usuringa pentru i pentri liniile de ¢ Nivel de completate 1 tal? de termoficare local decit extinderea sistemului electric de tare 2 orasului. roots clap consti in fendementarea necesititit rezolvanit temei si Svauintca. cconomicd orlentativa a obiectivului, prolectat, Pry acne rio Rteectarea unor-obiective netealizabile. Pe de altS. parte, acne d TURE peconomick” a investiei se repartizeaz’ rational structive eae cll pe etape si pe colective (de concepere, realizare sf exploatare}. Proiec- Gites (Conceperca) rationelé a unui obiectiv esto funlamentat ia punct de vedere al constructiei, exploatatit,dezvoltarit in continvere woh et Inforinatl grea any DaAceastd activitate trebuie trast specialist state inlormafisicumult& experien(i. La fundamentarea necesitafit warps temei Stebule SA se find seame pe lingt aspectele pur cconomice v de oer Se crea? at fi cele sociale, ecologice. ete. Unele proiscte de clacton’: Fru. Steu de justticat dup criterii cconomice imediale, Alte obiccaee ve pot Gomatate tn anumite variante din motive de poluare, cum at ft convene dle puteri foarte mari in apropicrea-mazilor aglomerafil, centralele nage etc. 2 iste’ & {tela etape—precizarea temei — consti in clutarea i analiza sistematici a informafiei. Precedind etapa de otutsres solutici”, aceasta etapa presupune| asigurarea informa{ Trecerea directa la clutarea solujilor, Fira si se cunoased noile thee logii, noile materiale ce pot fi utiizate, procedecle mat oerne constructi= seeps, Ge reBula Ia adoptarea de soluti ineficiente sau gresite: De exemplu, adoptarea izelatoarelor rigide la LEA sat a conductoareloe ofeluri speciale Poate duce 1a modificarea radicala a gabaritelor linillon seer atea temel consti tn clarificarea aspectelor contitative gf calita: tive ale temei, tn determinarea mai: exacti a condifiiiee ie functionare a iedtivului de proicctat si a cerinfelor pe care trebuie el Io indeplineascd, figura 10.2 este prezentat algoritmul etapei de, precizore’ a temei, algoriim ct se poate asocia foarte usor proiectaril in domeniulrefeleiorclee en Operatia de separare a temei in subprobleme face obsersubad toon cy aneamblu, Tn figura 10.3 oste prezontatd scheina de separare ts subprobleme Fecratarea lor. Chutarea solutiilor este operatia prin’ care se cle, ‘informatie prin prelucrarea informatillor culese Itt etape enters In tabelul 10.1 se prezinti 0 clasificare a metodcoe generale de clabo- turin uiilor in ordinea complexitafii lor [3]i"Acestea pot ft aetwslinatey pinrints Pentru instalafiile de transport a energiei elettrice. De exemplu. Pentru linile de transport curente, exist normalizate toate clementae ey men- Tabelul 104. Metode de elaborare 2 solutilor 1 Adsptarea uni solu de proiectare gi constructic omnoseat Ategerea san combinasea cHtorva din solutife-cunoseute 3 OPfineree nei selnfi ok (brevetabik) prin .amelioraréa, radical unel solutit fan prototip) exisicnte a Pentra. Prima date unei princi carcscut sata unei 4 plintifiee 5 ‘eilzarea unui principin sax descopesir not ial a a ¥ ‘Delerminarea condor 3 cern de a fecore coer Beerarreaproerets Fig. 102, Algoritemst de prectzare a temel | Pretigarea Semen arsamts PN ‘Seporaren sieratiereo (sutlere | | Forinuorea sitprableretr ce NU/ errs tir sortie | laren geeroctene! ig. 10,3, Scho sepacktl tomsl = See je abpreblene proiectantului nui r Zitori profilului tras Jini. El poate inst fi stilpi, noi sisteme sticli) si in sfirgt, d conductoare, Procesul de elak este conditionat de Proicctarea in domeni numir mare de vari refind variantele (sol liat si apoi comparat variantei optime. Re fingroniaz’ sau face i fionate calculatoare, In al doilea rind nati, in faza de proi urmeazi si Ie transpo mentelor folosite in iar sarcina refelelor dati in asa fel incit evolutia sarcinii, De Proiectantul trebuie de libertate pentru El trebuie de fapt pentru intreaga dura va ardta in contin Prin ,siratcgia d prin care Sc considers diu, Prin ,slarca ree puncte de'vedere top echipamentelor inclu tunea conductoarelor de stare” denumita u momentul (anul) opo In realitate nu s Barilor de stare este di a be s i 7 domenin! echipam asc termentl con tin figura 10.4. Proiectantului nu-i rimine de regula decit si aleaga tipurile de stilpi corespun- zatori profilului traseului sau sii combine solufiile constructive de la citeva linli. El poate insd fi pus in situagia de a concepe noi solufii constructive de stilpi, noi sisteme de izolatoare sau conductoare (de exemplu cu. fibra de sticli) si in sflrsit, de exemplu, sa se foloseasca cabluri criogenice sau supran conducioare, Procesul de elaborare a solujiilor in cazul proiectirii Fefclelor electric este conditionat de o serie de particularitafi specifice lor. In primul rind Proiectarea In domeniul refelelor electrice se caracterizeaza de regul printr-un humér mare de variante posibile. Este inst necesar si se depisteze i sA se Tefina variantele (solufiile) cele mai avantajoase pentru a fi analizate det Tat si apoi comparate pe baza unor criterii obiective in scopul deciziei asupra Variantei optime. Retinerea pentru comparare 2 unui numir mare de variants ingreuiaz’ sau face imposibil studiul, chiar daca se dispune de cele mai perfec. fionate calculatoare. In al doilea rind, orice instalatie de transport si distribufie este condifio- nati, In faza de proiectare, de valoarea sarcinilor electrice pe care instalatia urmeaza si le transporte sau distribuie. Avind in vedere ci majoritatea echipa mentelor folosite in aceste instalatii au o durati de viafi de cca 30 ani jar satcina rejelelor creste in acest interval de cca 5->10 ori, solufia trebuic dati in asa fel fncit obiectivul si fie construit pe etape, in concordant’ ch gvolufia: sarcinii, Deci avem de a face cu proiectarea dinamica a refelelor. Proiectantul trebuie si aleag’ solutii care si prezinte cit mai multe grade de libertate pentru dezvoltarea ulterioara a re{elei respective, El trebuie de fapt s& precizeze ,strategia" dezvoltiiri refelel respective pentru intreaga durati de studiu (1530 ani) pentru a putea — dupa cum se Va arita in ‘continuare — si selecteze soluia optima. Prin ,sirategia dezuoltinii wnei refele" se ingelege suita de stizi succesive rin care se considera ci Va trece refeana in decursul intregii perioade de stu. diu, Prin ,,starea rejelet se intelege structura ei la un moment dat atit din Puncte de vedere topologic cft si din punct de vedere al valorii parametrilor echipamentelor incluse (tensiunea limilor, puterea transformatoarelor, sec{i- unea conductoarelor ete.). Intre dou’ stiri succesive intervine ,o sehimbare de stare“ denumita uneori ,reconstructie“. Proiectantul trebuie si aprecieze ‘momentul (anul) oportun acestei schimbari precum gi natura ei. In realitate nu se consider ca certa decit prima stare. Efectuarea schi barilor de stare este dictata de evolutia real 2 consumului, a evolutiei tehnicil Ebert CONTROL Pat ens rele nicer econo Fig, 104, Condgcerea dezvcitisii refetei Hn domeniul echipamentelor respective etc. De aceea incepe si se incetite- jasc termenul conducerea dezvoltarii refelei ce reprezinta un proces ils trat in figura 10/ 359 | O alti partie bate intr-un tot parametrii echij tana acestuia i eee esemplng electrick printr-o k tenja in sistem a Factoriil care influenteaz’ indicatorii tebnici (de calitate si cantitate) prectim i pe cei economici (In special cauzati de pierderile de energie s! Intre- Fuperile tn alimentare) este sarcina continu crescitoare a refelei. Tn funeyie de valotile indicatorilor tehnici si economici, care sint controlati in mod con- Sib Papestess antral reiea 5? = ee yt Bee ae DAV) ite 10.2, CRITE! A SOLUT a 4 rocstot: (atrartre 9 27004-400 Ssbcerocrdeae) Problema det fiilor de realizare a tati detaliat in In cele.ce arm Sur necesitafii. gi energiei, electrice, __ In prineipin, 2 ficientei economiee cresterea prod cheltuieliior anual Desi in prezem Tare 2. veriantelor | Antfinesc in literatt Fig, 10.5, Dexvoltares unel rejele urbane tinuu, trebuie st ge realizeze o schimbare de stare a refelei care si aducd indi- catoni tehnici si economici la valori cuprinse intre limitele admisibils ‘Ta, general exist dowd tipuri de schimbare de stare: a primul consta in inlocuirea unor elemente sau cchipamente din (conductoare de sectiune mai mnare, schimbarea tiansformatoarelor) sat! chiar Schimbarea tensiunit nominale a unor linil, far fasi s& se schimbe topologis retelei; al doilea tip de schimbare consti tn modificarea topologiei =ifel-i, adic introducerea de not linii, statii, puncte de alimentare, posturi de tra formare ete ‘Modul de determinare a momentulut si felului reconstructie! @vantaje ta carly din considetentele teorctice ce se vor expune in continuare, Deocamdatt se exemplifies, problematica ,dezvoltivii_retelelor dou’ exemple sugestive. a iit igira 10-9 se precintd dezvoltarea pe ctape a unci refele de alimentar cu energie electric a unui oras. Tnitiel este prevazut ca energia produsi tntr-o central localé sa‘ distribuiti printo rejea de 6 KV Ia posturile de transformare, Pe mastrd ¢2 teste cererea si apar noi conisumato: construieste 0 Tinie de tnalti ton: apoi noi stati de injectie in refeaua Presupunemyea ehnico, fra etapiz fate 21 produsulm Fic Jy, Casi uctic respectit ta medie tensiune (ST. 2). se pot construi ae 2pol linii cu capacitate de transport mai a ie sentural ict Te > Tag mare (2204-400 KV), se dezvolti de inalta tensiune a orasului_ ete. Dar considerarea dinamicii_sercinil poate influenta si proiectarea unui el tent de refea cum afi de, esempl i Tinie de transport. In figura 10.6 s» ar 1046, Sotujil de etapizare in com etapele de amplificare ale unei Tinii di stray nei init transport fn conicordanti cu crest puterii ce trebuie si fie transportat Linia construit® inifial cu un singur circuit de 110 KV se echipeaza ulteri cu al doilea circuit, iat In etapa a treia linia este trecuta'Ta o tensiune supe ara. epi care investi helivicllor. mal it 1, 200 Wa suplimentare. & ca investitia sup aceea unii specia fie normata Ia ni 360 © alta particularitate a proiectarii refolelor este accea ci ele sint inglo- bate intr-un tot unic — sistemul energetic — si trebuie si se find seama de parametrii echipamentelor existente in sistemul respectiv precum si de dezvol- tarca acestuia in ansamblu, 1D. exempln, in figura 10.6 etapele de dezvoltare a alimentarii cu energie clectricX printr-o linie de 110 si apoi 220 sau 400 kV sint conditionate de exis- tenje in sistem a surselor cu statii de 110 respectiv 220 si 400 kV 10.2. CRITERIL DE COMPARARE TEHNICO-ECONOMICA A SOLUTIILOR PRIVIND CONSTRUCTIA RETELELOR ELECTRICE Problema determinarii unui criteriu obiectiy. pentru compararea solu- fiilor de realizare a unui obiectiv este complicata, inci controversati, si disc fata detaliat in cursurile de profil In cele ce urmeazi, aceast’ problemi se va'trata in mod/sintetic in ma- Sur necesitagii si particularitajilor cursului de ‘Transportul si distributia energicl, electric, in principiu, metodele de comparare a variantelor pleaci de le stabilirea ‘ficiensei economice a fiecarei variant, aspectutl esential al cficienfei economic: fiind cresterea productivitafii muncii sociale, avind drept consecina reducerea cheltuielilor anuale de. productie, Desi fn prezent exist tendinfa si se introduc eriterii unice de comp2- rare a variantelor ichnice, in. cele cr urmeazdi se expun. si alte criterii ce se fntiliese fh literatura de Sspecialitate $i caze, prin simplitatca Jor, prezinta avantaje in cazil thor rafionamente ¢n caracter gener 102.1, METODA COMPARARI! VARIANTELOR Presapunem. ci. pentru realizarea unui obiectiv se propun dou’ solutii tehnice, fri etapizate gi indeplinind acceagi indicatori de cantitate gi, cal- tate ai produsului (energie. electric’). Js, Gz valorile inyestitiilor gi ale cheltuiclilor anuale de pro- ie respectiv In varianta, 1 si 2. Dack Ze > tsi Cz > Cy, este evident avantajoasi varianta 1. Dacii Iz > fy gi Ce < C1 trebuie s& se determine intervalul de timp -dupticarevinvestitia. suplimentari (Zj—,) se recupereazi prin reducer cheltwielilor annale de productie: (0-1 Cucclt T, are valoare maf mica, cu atit este mai mare elicienta unet inves! tifii suplimentare. fn cazul unor durate lungi de recuperare este mai avante- jos ca investitia suplimentari sii se realizeze in alte gectoare ale economici, De aceea unii specialisti sustin ci durata de reeuperare a investitiei trebuie si fie normati la nivelul intregii economii. 36 Aceast duratit oscileaz’ in jurul a 10 ani Valoarea inversi a timpului de recuperate a investifiilor, notata cu p , se numeste corfiviont de eficienfa economicd si are valori 1 == (ant ze in jur de 0,1. Prin urmare, o solufie mai costisitoare pentri: realizarea until obiect este acceptata in defevoarea alteia cu investifil inifiale mai mici numai daca durata de recuperare a investiiei suplimentare este cel mult egali cu cea normata pe economia nafionald seu pe ramura (2, rad jn literatura de specialitate se foloseste in prezent termenul raid de a izare care are in esenta acecasi semnificatie cu coeficientul de eficient& eco- nomic’. ‘Alegerea ratei de actualizare depinde de economia {érii respective si influenfeaz’ modul de alegere al solufiilor. De exemplu, o rata de actualizare mare, deci o recuperate rapid a inves- tifiei, nu admite, in cazul energeticii, adoptarea de solufii cate si reduck pier derile sau si amelioreze calitatea energie. In schimb o rata scizut favori- zeazi investifiile noi, pentru noi surse, instalafii cu randamente mai mari etc, La noi de exemplu se tinde, pentru a favoriza investifiile in energeticd, si se reduc aceasta rati la 6~.84, (In Branfa a fost de 7%, jar in prezent de 10% iax in URSS 51 RFG-12%) (4). 402.2. METODA CHELTUIELILOR DE CALCUL ANUALE Aceasta este o metoda larg utilizat in aprecierea solutiilor optime pentru investifii nectapizate si cu aceleasi conditii tehnice. Inifial, metoda consta fn evaluarea.cheltuiclilor anuale de calcul cu relati Z,=p.1+C€ (10.2) fn care: p, este cocficientul eficientei economice normat; 1” — valoarea investifiei din varianta respectiva; C _ — cheltuieli anuale de exploatare. In cazul retelelor electrice, cheltuielile anuale de exploatare a urmitoa- rele componente: CHC, 40. + cAW = p.%1 + be%l + AW, C, este cota anuali pentru amortizarea investitiei reprezentind chel- tuielile pentru acoperirea uzurii fizice si morale a investifiei fn aga fel ca la demontarea ei st se fi acumulat fonduri pentru a fi inlocuita cu alta ins- talatie, ‘Cheltuiclile anuale pentru amortizarea investitiei se dau fn procente (#.%) din valoarea investitiei I, si se calculeaza, dupa unii autori, cu relatia: I+heol fait teste . 199 Pa% a unde: 22% este cota anual procentualé din investifie pentru amortizare; — valoarea cheltuielilor pentru reparatii capitale; Tre Ty, — Valoarea rezidualii a investitiei: 1, — timpul de funcfionare al instalafiei care se stabileste pe ‘aza datelor de exploatare. 362 In tabelut 10.2 de amortizare pentr C. — xeprezinti in retelel TP reprezinta (modui di Paragraful Tabelul 102, Cotele a 3 he 220/110 kV 7 Metoda cheltuieli limentare cu ener Expresia cheltuiel serie sub forma le toate notatiile a revinti dauna am energie electricd, i Modul de evaluat 1 cursului de sis Dac soluyille de ampla tensiunea ficcare varianta, at illor de tensiune e de calcul devin Pind in prezent exi itoare numai la cali distorsiunilor undek lor de tensiune In tabelul 10.2 sint date valorile orientative procentuale ale cheltuielilor de amortizare pentru linii si statii de transformare. C, seprezinta cheltuielile anuale pentru fntretinere si reparatii curente in refelele electrice — avind valorile orientative din tabelul 10.2: cAl reprezintd cheltuielile pentru energia clectric& pierduté in rejea (modul de evaluare a costulii acestei energii este prezentat in paragraful 10.3) Tabelul 10.2. Cotele medi de calcul s cheltuittor de exploatare pentru rejele lectrice Sete sean | Cote meate | Cont eis | (SBT ee em Perel init etectrice eriene de 400 KV pe stlpi metalict Linii electrice de 220 kV. pe stip metalich Linii eleotrice aeriene de 110 KV fe ‘lpi metalici Linil electrice aeriene de 110 kV pe stilpi de beton Limi electrice aeriene de 135 4 Linii electrice aeriene de joast ten Linil cleotrice in cablu de joast tensiune | Stati electrice “de transformare de | 400/220 iv Stafii electrice de transforma: 220/110 kv | I Mctoda cheltuielilor anuale de calcul permite si compararea solufiilor de alimentare cu energie avind nivele de siguranfa difetite. Expresia cheltuielilor anuale, in cazul considerarii siguranjel in alimentare, [Se scrie sub forma ; Zo=td+C+D (10.3) ide toate notatiile au aceeasi semnificatie ca in cazul relatiei (10.2) iar D pprezinti dauna anualé probabil cauzata de fntreruperile in alimentarea iu energie electrica, in cazul variantei considerate. Modul de evaluare a cfectelor intreraperilor se analizeazi detaliat in drul cursului de sisteme eneigetice. Daci solutiile de alimentare nu asiguri acceasi calitate a energici, de Semplu tensiunea pe barcle consumatorului are limite de variatie diferite fiecare variant, atunci trebuie si se aprecieze efectele economice K ale tiatillor de tensiune in fiecare varianta analizata, iar expiesia chelluiclilor nuale de calcul devine: Zbl +ORD AK. (10.4) Pind in prezent exist foarte putine date esupra valorilor lui K, si acestea feritoare numai la calitatea tensiunii. Lipsese date privind efectele economice distorsiunilor undelor de tensiune 5i curent, precum si asupra nesimetriei temelor de tensiune $i curenti, 363 1023, METODA CHELTUIELILOR TOTALE MINIME ‘ACTUALIZATE (CTA) ‘Accasti metod’ a capatat in ultimul timp o larga utilizare fn studiile de rejele gi ale altor obiective energetice — in detrimentul metodei (criterinlui) Cheltnielilor anuale de calcul munime, din urmétoarele. motive: © rejea, dupa cum s-a ardtat Je inceputul capitolului, trebuie faca condififle de transport yi distribuyic ale unor sarcini = cAror v din ce in ce mai mari. In acest caz colutiile de ,dezvoltarc a refelei prevad tealizarea pe etape a diferitelor lucrari (reconstrucsii). Deci este necesar, in primal rind, sa se find seama de felile pentru tealizaren obiectivului in diferite variante nu se fac in acclasi moment, O'solufic cu investitii mai miei, dar imed fi mai deza tajoasé deeft alta cu investijti mai mari dar etapizate pe un interval de timp mai lung. Pentru raportarea tuturor cheltuielilor la acelasi an se introduce noli- unea de ,actualizare" care reprezint operafia de raportare Ja un singur moment a’ cheltuiclilor sau veniturilor realizate in momente diferite de timp. Luarea in considerare a factorulti timp in calculele de eficienté eco- nomic se bazeazi pe considerentul c4 o unitate monetard obtinuta in prezent ‘a venit san prin economii, capati in anii urmitorio valoare mai mare, deoarece fondurile investite intr-o activitate oarecare produc o valoare suplimentara. ‘inind seama deci de principiul reproductici largite, 0 investitie Z reali- zati la inceputul unui an produce fn. decursul anului respectiv un beneficix mediu de a-f lei, Deci, suma J investita la fnceputul anului este echivalenti cu (I -+-4) °J la sfirsitul aceluiasi an: invers, fiecare Jeu investit la sfirsitul unui an este echivalent cu (1 + a)" lei investiti 1a inceputul anului. Deci, iin tis lori sint faptul cd cheltu- pe tun let fnvestit in anul neste considerat echivalent cu" —, lei inv ater anul 1. In relatia de mai sus a reprezinta valoarea suplimentara care se reali- zeavi anval prin utilizarea in scopuri productive a unel unitafi monetare si numeste raté de aciualizare. fhainte de a arita alte avantaje ale criteriului cheltuislilor totale actualt- zate se prezinti modelul matematic al acestui criteriu. Expresia matematici a criteriului cheltuieli totale actualizate are urn toarea form: Ty $a! ESCA ay CTA, = Ty 4a) S44 +a Vyll-+ ay" (10) unde: CTA, sint cheltuiclile totale actualizate in variante 7; ~_ primul termen al expresiei cheltuielilor totale actualizate reprezinta suma investitiilor Z,, esalonate pe cei d ani care reprezinta perioada de con- Stractie a obiectivului respectiv. In cazul cind trebuie si se compare, mai multe variante a caror durati de execufie este diferita, durata d, se considera din momental inceperii investifiilor in varianta respectiva pind in momentul punerii fn functiune a primei unit&ti productive, de exemplu a_primului Girenit al unei lini cu doua circuite prevazute a se realiza etapizat. Pentru c 364 eriteriul sA se aplic Punere partiala sav date duratele de ex din refele (5). Tabelul 10.3, Dur ‘ransformare ‘ranstormare Ge reactant fA bobine de init de 409 kV ou a init de 220 kV en st } Einit a5°220 RV | Einti de 110 kv ca sa ini de 10 RY os a ~aldoilea term fac in perioada de ex pentru refelele clectri telile pentru rea ale unei linii constr investifille pentrs tripe Bde: Zy,, sint chal ‘rece In — cost struc Mex. — costa struc Vig — Valoa cond ard it B alicle de putere a = fermenul all tr i ai perioadei de e: Criterinl sa se apliee corect trebuie ca toate variantele si aiba acelagi an de Punere partiala sau totalé a obicctivului in functiune. In tabelul 10,3 sint date duratele do executie orientative pentru citeva elemente mai importante din retele (5) ‘Tabelul 10.3. Duratele de executie orientate pentru cleva elemente mal importante se reselelclecerice f | Stafii de transformare si conexiunt exterioare 10 kV 220 KW Statii de transformare gi conexiuai interionge, on bobine| de reactants 6-20. Kom, £418 bobine de reactant’ 6-20 kv ido 400 kV on sirapin circuit 50 en 100 Em 200 xm inl de 220 eV" ex simpia eivenit 50 km 100 km Lint Q6°220 EY ew atbte eiconit Link de '110 ky ea Simpin ren init de 110 BY x dubia ditt — al doiles termen, reprezintt suma actualizatda tuturor investifiilor ce se fac in perioada de exploatare (de calcul) considerata dup’ uncle recomandari pentru refelele electrice cei pufin 20 ani (u = 23). Aici sint ineluse atit cheltu~ ielile pentru realizarea completa 2 variantei (de exemplu at circuite ale unei linii construite etapizat, intti mamai ci un singur circuit) precurn $i investifiile pentru reparalit capitale. In literatura de specialitate (4) termenal al doilea al expresiei (10.5) eprezint asa-ziscle cheltnieli pentru ,schimbarea stirit" ‘Sau pentru ,recon- striic Aceste choltulell au urmatozrea structurd: Fang Lit Mae Veg, int cheltuiclile din varianta j, realizate in anul 4; ponteu a se trece de la starea Ka refelei lay starea L: costul materialelor si a manopersi pentru fealizarea recon- structiei fn anul ¢ - costul demontarii si a modiificdrilor necesare pentra recon- strucfia din stares Kin starea L; valoasea recuperati a materialelor scoase din rofea (costul conductoarelor scoase, in cazil schimbaril lor sau valoarea de intrebuinjare. remanent a transformatoareior inlocuite altele de putere mai mare) — termenul al treilea reprezinta suma cheltuiclilor de explostare in cei m ani ai perioadei de calcul 365 In principiu, aceste cheltuieli cuprind aceiasi termeni ca si cheltuielile de exploatare din expresia cheltuielilor anuale de calcul (10.2). Literatura de specialitate mai recenta nu include cota cheltuielilor pentru amortizarea investitiei in cheltnielile de exploatare anuala. In fond, considerarea acestui termen nu face decit si dubleze valoarea investitiei din fiecare varianta. In cea ce priveste energia pierduta, in cadrul acestui criteriu se fine seama, pe baza prognozelor, de pierderile de energie din fiecare an a perioa- dei de studiu. In ceca ce priveste costul energiei, se vor indica in cele ce urmeazi unele aspecte speciale ce trebuie considerate in studiile de dez~ voltare. Inii autori includ in cheltuielile anuale de exploatare si urmatoarele com- ponente: daunele economice provocate de intreruperile probabile in alimen- tarea cu energie electric in varianta respectiva, daunele provocate de cali- tatea scizut a energiei precum si cheltuielile provenite din poluarca mediului daca acestea se pot aprecia ete, La noi in tard exista tendinfa ca in modelul matematic al criteriului CTA si.se introducd un termen separat pentra danne — termenul patru din expre- sia (10.5) si totodata si se stabileasc4 relatii simplificate cu care si se deter- mine valoarea acestor daune fara analiée speciale. Ultimul termen din expresie CTA reprezint valoarca remanent (sau reziduala) a obiectivului la sfirsitul perioadei de studiu, Acest termen are rept scop si echivaleze variantele din punct de vedere al intervalului de timp fn care instalafiile prevazzute produc efecte economice. Valoarea remanent’ este definit’ ca yaloarea fondurilor zise neamortizate Ja sfirsitul duratei de calcul si care pot fi folosite in continnaze, pind la sfirsitul duratei de viata, pentru producerea de efecte economice. Pentru stabilirea valorii remanente Sint mai multe propuneri = daca se considera o rata normata de amortizare K%, ior Ti T’ sint respectiv durata de viafi sidurata de studiu, atunci investifia J are la sfirsitul duratei de studin urmatoarea valoare remanenti. (aT, 100 VaK In realitate, pentru stabilirea valorii remanente a unei investifii a carci durati de viata este mai mare decit durata de studiu trebuie si se find seama de faptul cd 0 instalatie odata executati se devalorizeazi in timp atit din cauza uzurii fizice cit si a faptului ci productivitatea muncii si progresul tehnic czesc continuy, Valoarea unui produs, a unei instalafii, se determina prin cheltuielile medii necesare pentru producerea Iui fn momentul respectiv $i nu prin cheltuielile reale necesitate de producerea Ini in trecut. Legea sciderii valorii in timp, cx considerarea uzurii fizice si morale, poate fi descrisa cw relafia [5]; Ty= LL = pi) (lL f2) (LP), (10.6) in care I si J, reprezinta respectiv valoarea inifiala siin momentul (anul) ¢; 1.2 — cota procentuali de scidere a valorii i i fn anu Lent Introducind valoarea medic a cotei de scddere a valorii investitici p, relatia precedent devine; T=) tn figura 10 dle 100 det inte in studiile de deg 10.3 COSTUL E Costul energ fn aproape toat electrice. Daca se Pierderile de cne tat in capitolal 7, sectiunea, tensi structuri | corespua instaleze surse ‘oate aceste. mas suplimentare si: Prin. reducerea coperirea cnergiei S-a aritat, in precizia cu care'se j energie, in special | Incontinuare: fn proiectazea rope litate si oste trata: Th esenta costuui energie! —energia elec energia clec au trebuie si so in in sfirsit al dupa combustibi In cele ce urm buie considerafi la in care: a! sin 0 rea x Ku. Paterea ¢ In figura 10.7.cste data. variatia valorii remanente a unei investi de 100 lei, intr-un interval de 20 ani calculata dupa metodologia adopiat’ in studiile de dezvoltare a rofelelor in. Franja 10.3 COSTUL ENERGIE ELECTRICE Costul energici clectrice. intervine im aproape toate _studille de refele electrice. “Dac se doreste sA se rediica Pierderile de energie, dupa cum sa ar tat in capitolul 7, trebuie si se. crease’ Secfiunea,tensiunea, si se adopte structuri corespunaatoare de.» retea ag instaleze. surse de compensare ete Toate aceste misuri necesita. investitit suplimentare si se justified in esenta prin reducerea, chelfuiclilor pentru 4. RRs coperirea energiei pierdute, 5 Saarilatin Eaptots 7, care eate 2 48/80" e eo vrerais cucare se pot stabili pietderile de Fi. 10.7, Calle valort remanonte ‘energie, in special in faza de proiectare Ih continuare s¢ fac cteva considera asupra caatilui enetgiei, eonsiderat ieeprcigrtazea refelelor. Problema este controversatd In liters de sere Ninte 3! este tratat uneori in cadrul unor manuale speciale [82 In sen se pot enumera urmatoarele puncte de vedere prvind evaluanea Costulai energici electrice pierdate: 7 ghersla electrica pierduta si se evalueze dupi tarfele tn vigoare: paquuermla electricé pierduti nefiind o productie utila, la evaleares’ ef tu trebuie SA se includa cote de amortizari si beneficl: SATs slectricd pierduta si se evalueze numai dup’ cota cheltuielilor variabile — adicd dupa cheltuiclile cu combustibilul: jain sfitsit alfi autori propun ca evaluarea energiei pierdute s& se faci dupa combustibil, cheltuielt de exploatare si amoctean. 4m cele ce urmeaz’ se prezintl o relat, care confine factorii ce -tre- buic considerafi la stabilirea costului energiei electro (le/kWh) (7, Ky, Trae cheltuielile variabile’ in’ centralele’ sistemului, gale aproximativ cu cheltwielile pentra energia primara {combustibili) raportate Ia 1 kWh: cheltuieli anuale constante, raportate Ia un KW pntere instalata fn sistem, aproximativ egala cu toaté chel, tuielile din sistem minus cele pentru combustibil (inclusiv cheltuielile de amortizare) Coeficient de participare al consumatorului la maximul graficului de sarcind al sistemului, definit prin relajia Puterea consumatorului la maximul de sarcin’ al sistemulut (© +P.) [eijkwn] (10.7) 2 Puterca maxima a consumatorului K, — — cocficiont care fine seama de rezerva de putere din sistem; K, = costul mediiu al unai kW instalat fo sistem T — — durata de utilizare a maximului de sarcina ( graficul consumatorului) : coeficient de ficient economic& normat, Costul energiei electrice produse in sistem rezult& conform celor de mai sus c& depinde in primul rind de costul combustibilului, fapt foarte impo sat in actuala conjuctura energetica. In relatia (10.7) s¢ {ine scama de faptul . daca cererea de energie are Joc Ja virful de sarcind al sistemului, cind cen- iralele sint Inedreate, pentru cereri de putere suplimentara, in aceste ore este necesar si se {acd investitii pentru instalarea de noi grupuri in centrale, Dick cererea are loc in orele de gol ale graficelor de sarcind cind exista putere dis- ponibili in¢entralele electrice costul energiei trebuie st fie mai redus. De as menea se jan In considerare prin coeficientul K, faptul daca sistemul xe fo rezerva suficienta de putere instalata, fapt care asigura o calitate superioara rgiei printr-un nivel sporit de siguranta in alimentare al consumatorilo Unele siudii propun ca pentru cererile de energie suplimentard sii se con sidere_ nu numai cheltuielile suplimentare pentra instalarca de noi grupuri in centrale dar si cheltwielile pentru deschicerea de noi mine pentru combust! bil. Acest fapt se poste elimina prin introducerea cheltuielilor respective éa costul combustibiluhui. Un factor important este dure al consumatorului Tyee Evident, un co: f@ sarcinii maxime presupune 0 amortizere repidé a chi tu pentrn instalarea puterii corespunzitoar: in centrale, De as aceastiirelatie se considera si p, —coeficientul de eficient Acest fapt trebuie infeles fn sensti] urmator. Imobilizarea fonduri latiile energetice reprezintt o picrders pentra societate deoarece accleasi fonduri investite fn alte objective ar fi permis realizarea unui plus produs fn fiecare an, egal in modie cu circa #,%. din yaloarea investifie accasti cotiar trebii consideritd rumai pentru inves gurata de. reenperare (5) Relatia (10.7) tine seama de factor cinfluentceat costul energie livaig ta barele ‘contralei. In caznl cind intereseaz’ costul energici in alte puncta din sistem, de exemple Ta tarcle unei stati carceare, va trobul si se ama $ide cheltuielile pentru transportul energie! de la centralé pind fn puns fal respectiv. Pentru studi curente este gren sf se efectueze calculal costed rie, De accea aceste costuri sint date in Instructiuni-normative, la intos mnitea carore sti in principia o metodologie de tipel celei expuse si inform file respective despre parametrii reali gi sistemului energetic considerat (@ Jn tabclal 104 sint date valorile orientative ale costulti energiei cle trice im funetie de T si de treapta de tensiune ce se adopt in studiile de da voltare, “Ae aspecte privind considerarea cererilor suplimentare de putere sien ie in eriteiile de selectare a veriantelor vor fi precizate in cedral aplicatil ce urmeazi., 368 ‘Fabelul 10.4, aloarea energie! in funeyie de T Contveld cx fdcuva sso | 40001-4200 | 5000 | 3900 | cQo0 ; «200 | 6500 co | "ez. | ote | €09 |, "603 |, s02| sex] se Control cx tvebind ex gaze 1300 0 | 2500 joaes | tes} 4570 (a0) coeapiel cectrice pe diferite trepie de tenshune soi de bed) } —aele ann 4,56 ti/aWh. 1009 sedis. = facia tenaione 1465 ieiicWh 1159, pedi tensiune 103 Je WH ne 130 eijkwh 2:28) censradcor 1,12 tei fH 100% sivé gemstone Teh 113%, versione eink 19%, ela jened tensiune | Zico iespewn 222%, 40.4, ALEGEREA TENSIUNII NOMINALE A INSTALATIILOR DE TRANSPORT S$! DISTRIBUTIE A ENERGIE! ELECTRICE tolul 1 s-a facut clasificarea refelelor dupa tensiune, precizindu-se Somensle de utlizare 2 ficinu tp de rete. Tn cele ce urmenst se provintt procedenl general dupa care sc stabileste tensiunca nominal a unei instalatii transport. Stabilirea tensiunii optime a unei instelatii de transport de energie se ‘poate face prinvompararea mnai multor variante dé tensiune, dupa unul din cri- ieriile expuse. Metoda este insi foarte laboriousd, De aceca diferifi autori au elaborat metode de determinare a tenshinii optime retinind de exemplu in expresia cheltuielilor annale numai cota pentru amortiziri si cheltuielile ca cnergia pierdata intr-un an: st ZaacK Ut + rise (10.8) unde: @ este cota de emortizare; K cost specific variabil cu patratul tensianii puterea maxima tranzitatd prin linie in MVA; espectiv rezistenfa specified. ungimea Iiniei in km, durata derilor = (h/an), costul energiei ‘ata expresiei de mai sus in functie de tensiune, se obfine de unde {In literatura de specialitate au fost propuse o serie de relatii de acest tip adoptate la condifiile diferitelor fri, numai in functie de distanta de trans- port Z si de puterea tranzitata P: u=|/P(01 £0015 vB) (40,10) propusi de A.M, Zaleski in cagul puterilor mari sia dis- tanfelor ce depasese 1000 km. U = 4341E-F0016P (10.11) —relafia Ini Still, utili- zali in SUA, este valabili pentro — 2017 Faron ranscartta MW o 88888 aw a am distant ce anspor Hn L <250 km si P < 60 MW Fig, 108, Alegorea teasianitor eptime Um. nefPE: (10.12) — relafia elaborat de S. N. Nikogosov si utilizati in URSS. In aceste relajii puterea transmis P se ia in kW, lungimea La liniei in km, iar U in kV. ‘De asemenea, in literatura sint sintetizate sub forma de tabele si grafice puterile maxime $i momentul sarcinilor ce pot fi transmise la diferite dis- Yanfe, reproduse in figura 10,8 si in tabelele 10.5, 10.6 si 10.7. “abelul 10.5. Yalorile aproximative ale puterllor transportable i ale distantslor de transport ener: lnile trfazste de joasi eensiune eu simp ciruit eines nomial inte toe Puss srceportta | Diana 3e sraerore, a "pat nai an a serian’ | 20 190 | in cab 100 200 seria 100 { 230 Un cable 15 gon fits] a 6 | seria | 6 jimeabin | 10 | aerians 0 fn cably 33 | aerians 205 te to | acrians 0 220 aeriana «| 120 | 160, 400 | actians, 400300 750 - el 370 Tabelul 10.7. ¥ | | » ‘0 Pentru alégen in vedere sf ure Retelele de di struiesc numai la 3 faptul ci randam Fidicat la 110 V dec consumului de ene de material, condi Pentru refelel recente si tensiune: — utilizarea a de puteri cuprinse — reducerea f resterea razei de @ densatoare ete. Evident, solufi @ fost normalizata Pentru refelele ‘esatisficitoare din zent este tendinfa (10 = 20 KV), iar a Oa doua tendi fo tensiune intermed tensiune (10-20 ky Alegerea tensiu sselor de alimentare ide 6 sau 10 kV. Pentru retelele tensiunea recepte introduce tensiun isiunea de 6 kV § Tabelul 10.7. Valorle puterilor maxime si ale momentelor sercinilor pentru diferite tensiuni (Frans) Serving maxis data | Momentul cit mesine "AW te 2 7 5 2 oo 300 30 Pentru alegerea tensiunii refelelor dé distributie trebuie si se mai aiba in vedere si urtnitoarele considerente: Refelele de distributie de joast tensiune urbane si rurale, Ja noi, se con- struiesc numai la 360/220 V. Vechile retele de 220/110, justificate cindy prin faptul c& randamentul surselor Iuminoase cu incandescenfé este mult ‘mai Fidicat la 110 V decit la 220 V, au fost trecute la 380/20 V deoarece structura consumului de energie in refelele de distributie sa diversificat, iar consumul de material, conductor si pierderile de energie scad cu cresterea_tensiu Pentru refelele electrice industriale se recomanda, pe baza unor studi recente si tensiunea de 660 V, avind urmatoarele avantaje (9) — utilizarea aparatajului de joasi tensiune pentru comanda motoarelor de puteri cuprinse intre 200 + 600 KW in locul aparatajului de 6 kV; —reducerea pierderilor de energie, reducerea numarului de PT prin cresterea razei de actiune a refelei de JT, reducerea puterii bateriilor de con- densatoare ete. Evident, solutia are si dezavantaje. Pini in prezent tensiunea de 0,66 kV a fost normalizati in U.R.S.S,, R. D. Germana si R, S. Cehoslovaca. Pentru refelele de medic tensiune urbane, tensiunea de 6 kV’ se consider’ hesatisfécatoare din punct de vedere al pierderilor de energie. De aceea in pre zent este tendinfa ca noile retele s& se realizeze la o tensiune mai ridicata (10 = 20 kV), iar rejelele cu tensiune de 6 KV si fie trecute la 10 kV. Oa doua tendinf& este aceea ca fn retelele urbane si nu se mai foloseasc’ © tensiune intermediara (35 kV) intre tensiunea inalt& (110, 220 kV) si medie tensiune (10-20 KV), Alegerea tensiunii refelelor urbane este conditionatd si de tensiunea sur selor de alimentare precum si a unor receptoare care functioneaza la tensiunea de 6 sau 10 KY. Pentru refelele industriale media tensiune este dictata de asemenea si de tensiunea receptoarclor, In tabelul 10.8 stnt date tensiumile la care se con- struiese motoarele de diferite puteri (10). In cazul alegerii unor trepte de te sine necorespunzatoare trebuie si se fact transformiri intermediare. Daci se introduce tensiunea de 660 V, in foarte multe cazuri se poate renunta Ia tensiunea de 6 kV in favoarea celei de 10 kV. Aceste dowd tensiuni asigura alimentarea motoarelor de toate puterile in condifii mult mai avantajoase. om \ Puterea_motoruiui Seseate (V1. att (ime aed Soa sub 1 | s = = = 100 x % = | 100 200 2 x = | 200-330 c : x | 350 too bee 2 x | fon 00 z a * 800-100 95 mat roi Ee a x | 10.5, DETERMINAREA SECTIUNII ECONOMICE A CONDUCTOARELOR LINIHLOR ELECTRICE Din capitoiele precedente 2 rezultat ci sectivnea conductoarelor liniilor electrice in cablu gi acriene trebnic 58 se verifice din punct de vedere termic in regim de scurta si ling durata, la efect corona pentru conductoanele LEA de inalti tensiune, Is cadere de tensiune (liniile pind Ia 35 KV). Sectiunea conductoarelor liniilor acriene trebuie si fie cel pufin egald cu sectiunea mi nimi admisi din considerente de siguran{4 mecanica. Sectiunea rezult dup ori care din criteriile de mai sus se numeste seefitine telmied. Tn ce urmeaz se aratd procedeul de calcul a secfiunii cconomice 2 conductoarelor liniilor electrice. Final se adopt sectiunea cea mai mare: SS mde (Sy Sumsic)- in principiuy problema consti in stabilirea unui echilibra_intre costul liniei, provenit din majorarea sectiunii cond de. energie. In prezent se considera. economica acea sectinne a_ conductoarelor unei lini pentru care cheituielile totale actualizate peo perioads de calcul, pentru transportul energiei, sint minime. Determindtea factorilor ce influenteaz® v se pune in evidenti in folul urmitor: un km de linie-Jg, se poate ex Ht soctiunii econemice time prin relasi Ket Ke, tante independente de fabile in functie de sec anea conducto- cheltuiclile vari rului sctrice parte cheltuielile totale pontru transportel enstgict printr-o linie sint formate din trei termeni si anume —cheltuieli pontre amortizarca investitie bela = blk, + BASIL unde: 7, este investitia in toate linia (I, —Tol pe — cota anuala de amortizars a investitiet: Lo Vungimea liniei — chaltuielé g nna depinde de sea Deci, cheltuie de relajia: ci Pentru a se fine s expresia cheltuieli in figura 10.9 fiei 10.15. Curba 4 im care" corespt Expresia seofit in raport cu S aes Deci S, De aici se deduce ex economice de curent Din aceasta ra densitatea economic pinde de sase param practic numai rezis densititile economic specifice farii si chis De asemenea, fi metodei de calcul a intervin in calcule. ~~ cheltuieli ew energia pierdutt intr-un an: costul unui kWh de encxgie fn lei/WWh; curentul maxim al sarcinii, th A durata pierderiior, in ore/an redistivitatea materininlut conduetoraln cheltuieli anuale de exploatare €/ (exclusiv amortizizile), termen ca inde de sectiunea conductorutui Deci, cheltuielile anuale pentru transportul energie? clectrice sint date de relatia Felina C= pl, + KS 4 Fee (10.13) Pentru a se tine seama si de eficienfa economic £, a investifiei I, se scrit expresia cheltuielilor anuale sub forma; Balt balit A+ Cl san (10.14) Doth) +A + Cl (10.15) in figura 10.9 curbele 7, 2, 3 reprezinta respectiv cei trei termeni ai re fici 10.15. Curba Z, = /(S), obtinuta prin insumarca cclorlalte trei, are un. minim care’ corespunde sectiunii optime, Expresia secfiunii optime se determina anulind derivata de ordinul intfi fn raport cu S a expresiel (10.14): (ba + Pa) Kale — 5 pl Deci S, & ae ae Fae [mm*) (10.15) De af se deduce expresia densitafii economice de curent Din aceasta relatie result ca densitatea economica de curent de- Fig. 10.9. Determinorea. sectiumit etonomice pinde de sase parametri dintre care practic numai revistivitatea se poate determina exact. Din aceasti cauzi densititile economice de curent au valori diferite in functie de condifile specifice farii si chiar zonei prin care se construieste linia De asemenea, in ultimul timp exist preocupari pontra_perfectionarea metodei de calcul a densitatii economice si a precizarit valorii termenilor ce intervin in calcule. a8 ‘Unul din inconvenientele metodei de mai sus pentru stabilirea densi- tafii economice este faptul ca sarcina maxima ,,,, nu este constant pe toata durata de studiu. De aceea este necesar ca fn locul curentului maxim Ing, $4 se introduc curentul de calcul J, < Inge care sa tink seama de veriatia sarcinii pe toata perioada de exploatarea refelei (sau mai exact pe toatd perioada de calcul de n ani). Valoarea curentului de calcul 7, se stabileste-fn felul urmitor: Fie Th..J, curenii maximi ai sarcinii Hniei respectiv in w ani: duratele pierderilor corespunzdtoare fiecarui an. Suma ‘pierderilor de energie prin linie in cei » ani se pune sub forma: BBR “irati daci se admite ci forma graficulu’ de sarcind a liniei nu se schimba on cresterea sarcinii i deci = Curentul de calcul este dat de relafia: Unii autori recomanda ca determinarea enrentului de calcul J, pentru ailarea secfiunii cu ajutorul densitatii economice si se facd pe baza prog- novi sarcinilor in felul urmator tee whey (10.18) unde x= 10,13 + 0.254 + 057 0,35(fjue F001)? in = Tar /Imaes 54 ince = Ine! — sint respectiv sarcinile maxime de calcul ale analui'T $i iltimuiat an rapertate la sareina anului cinci de exploatare [4 _[10). La noi, in prezent, calculul densitatii economice se face pe baza cheltuicli- Jor totale actualizate raportate la 1 km de linie [14). Cu ocazia expunerii acestii Procedeu se prezinta si alte aspecte ale aplicarii criteriului CTA minime in studiile de dezvoltare. * dot KS +2 Ss CTA ages 109 +e aes TBS ayz(1-bayt — Wyld KS\UL ay (10,19), unde: = primul fermen 4y— reprezinti cheltuielile totale pentrt constructia : tui km de Iinie independente de’ seefiune at raportata la primul an de functionare —al-doilea termon — reprezint partea din investifie proportionala cu sectiunea conductoarelor reprezint&. cheltuielile pentru. asa-numita,pu- tere de echivalare" sau central de cchivalare" reprezentind puterea ce’ tre- ‘buie instalatd in sistem pentru a acoperi pierderile de energie, In acest termen. Inge este curental maxim de sarcina din anul sr, ey ~ coeficientul de actuali- zie al investitiilor din centrala de echivalare, iar y costul unui kW instalat in centrala d= echivalare. C, — cheltuiel = termenul al celor i ani de studi pierduti; 2, este 4 a anulai m, iar =ultimul ten perioada de studiu na investifiei. Pen tatea economica des permite determina Valorile densita maxime (pentru linii pentru actuala situafi Tabelut 109, a, Val Ses u 6-10 kV cupre alurninit 20 AV eupre alumni Cu toate cd meter timii zece ani, studi. tice, cum ar fi UR 106.1. PROBLEMA Fic 0 linie Ja care s © perioada lungi de mit in aceasta perio. €, —cheltuieli de exploatare pentru intrefinerea lini = termenul al cincilea reprezinta costul energiei pierdute in intervalul celor 7 ani de studiu, In acest termen o reprezint& costul unui kWh de energie pierduta; a, este raportul dintre sarcina maximi a anuluisisarcina maxima, @ anului », iar +, durata pierdetilor din anul ¢: ~ ultimul termen reprezinta valoarea remanent a investifiei dupt perioada de studiu. Aici W, este cota valorii remanente, in procente din valoz- tea investifiei. Pentru calculele practice si in acest caz se determina densi- tatea economic derivind expresia CTA in raport cu sectiunea, care anulati, permite determinarea expresiei generale pentru calculul sectiunii economice (10.20) Valorile densitafii economice in functie de durata de utilizare a sarcinii muaxime (pentru linitle cu simplu circuit) si o perioadi de calcul de 10 ani — Pentru actuala situafie din sistemul nostru energetic, sint date in tabelul 10.9,4, ‘Tabelul 109,a, Yslorile medii normate pentru dae. in functie de durata de. utilzare © sarcinil_maxime (pentru linlle cu simplu cireuit) | “ial ke | Pesan is atsriifiesy ai =x er 1s io } _—atuminia gt ofet tuminiy [cog le tee I, Lindl electrice in eabla | | oie 16 fe oir JT — aluminiu Og O35 | 3210 WY cupre is |esoainc aluminie o8 a 20 xv cupra So 1 ‘anata [peste wt fcteoat Cu toate ci metodele de calcul sint relativ diferite, se constata ci in ultimii zece ani, studii efectuate in yari cut cele mai variate conjuncturi ener. Getice, cum ar fi U.R.S.S, RFG, Franta, Iugoslavia si Roménia — reco. mandi aproximativ aceleasi densitati de curent (de exeimplu Intre 0,4. 0,6 A/mm# la conductoare din OIAI cu T = 4000 hjan) [5). 1064. PROBLEMA MOMENTULUI SCHIMBARI STARIL UNE! RETELE Fie 0 linie Ja care s-a determinat sectiunea optima pe baza CTA minime Pe o perioada Iungé de calcul (1020 ani) la care sarcinile anuale varia’ mult in aceastt perioada. 375 In figura 10.10 este trasati curba chéltuiclilor anuale relative Z— =ZilZupe in timp (sau in functie de variatia curentalni maxim anus} in linie [, = 1/2,» Drept cheltuieli si curent de baza se iau cheltuielile si curentul care corespund anului cind cheltuielile anuale sint minime (deci Z,5) Din grafic se observa civ in primi ani chaltuielile sint mari din cauza neutilizirii sectiunii (investifii mari in sectiume) jar in ultimit ani din cauza Fig. 10/40, Vasiotin chedteelitor aa Fig. 10.41. Deen isn ale in fuuttie te Coren Jor pe faza interrater eeonamaice ‘ar constrai in pierderilor mari de energio. o& varieae pe anuale relative si riming constante, sat optima. In cazul liniilor acest re; din timp in timp @ conductoa Problema apare claré dacd se calcula pentru linii construite cu conductoare de sectinni diferite in functie de curen de sarcina [, si se reprezintd reaultatele ca in figura 10.1 Cunoscind’ dinamica sircinii se poate aprecia anul in cate este 88 se treacd de Ja starea I (linis cu secfiunea s,) la starea II flinfe eu sectl- une §) Dar trecerea de la o scctime Ja alta implici cheltnieli suplimentaro. Ds aceea momentul trecerii la starea urinatoare se aprecizza mai corect prin metoda cheltuiclilor actualizate care fine seama si co valoarea rezidualé a conductoarelor demon tate cit si de costul dezvoltari Dac& s¢ considera toate starile posibile dupa sibil ca unele stiri si nu fie avantajoase — adica si iinet de lel stare U lo starca Ul Tn cazul refelelor se pot ivi si alte situafii care s& necesite modifi structurale rejelei dup’ anumite interyale de timp. De exempla in poste: de transformare dup’ ce incarcarea lor ajunge aproape de satcing ‘transformatoral se schimbi en altal de putere mai mare. In cele ce se prezinti o metocdi simplifieata da calcul a anului in care este avantajo: schimbarea stirit (4 or cu altcle 40.62, CALCULUL MOMENTULUI SCHIMBARII STARIL Cheltufelile variabile intro refea (pierderile Joule) cresc pe masuri créste sarcina refelei, Realizind o reconstructie, dé exemplu prin schimbarea conductoarelot, vor ereste cheltuiclile fixe si (se considera c& montarea noilor co usioare se recupereazi din valoarea reziduala a conductoarclor ée= 376 ‘montate) vor sci reconstructia repr bilizeze noua inve Fie de exemg y este cost eal. puter tranz Ky — aceleas Pentra anul ¢ reste rata ep Ecuatia: schin De unde rela 106.3. ALEGERI Constructia wl din urmatoarele « siguranta & Sporirit_ numéruli — etapizarea initial primal cire — din motive realizarea liniei @ in sortimentul fal In cele ce umm circuite, cind nee considerent Daca din cal — dupa metodolog Alecit coa existent. sd se adopt mai mari ca cele ¢ — si se adop »densitifit. econom stilpului, a izol ‘montate) vor scddea cheltuielile variabile, Momentul in care este oportun’, reconstrucfia reprezinta anul in care schimbarea de stare permite sa se renta- bilizeze noua investifie ou o rata egal sau superioari ratei de actualizare Fie de exemplu Po puterea tranzitatd prin linie in anul initial; Kg, este costal pisrderilor (variabile) in rofea in staren 4 cind refeaua tranziteaza puterea Po: Ko, — aceleasi cheltuieli im cazul start 7 Penteu anul # P, = Poe" Ky = Kye™ Ky = Ko)e" y este rata cresterii anuale a sarcinii. cuafia schimbarii stiri refelei capata forma (Koi ~ Koy) e* > alg + (C; = C). (10,21 De unde rezulta ci ty, anul trecerii de la starea 7 la starea j, se. deduce cu relatia ; ly + (Cy iu= tee (10,22) a Ko + Be, unde: a este rata, de actualizare: J — costul echipamentului pentru schimbarea starit: C, = cheltuieli fixe anuale in starea 7 (amortiziri + personal); Cj,» — cheltuieli fixe anuale in starea 7 1063. ALEGEREA NUMARULUI DE CIRCUITE A LINIILOR ELECTRICE Constructia unei linii electrice cn mai multe civeuite poate fi justificar’ din urmitoarele considerents — siguranta in alimentarca consumatorulni, care evident cteste in cazul Sporirii numarului de circuite —ctapizarea investitiilor, prin tealizarea esalonata a liniei, construind inifial primul circuit, jar celelalte odata cu cresterea sarcinii liniei; — Gin motive constructive, adici atunci cind sectiunea necesara pentra realizarea linici cu un singur circuit depasoste sectiunea maxima existent& fn sortimentul fabricilor constructoare de’ conductoare In cele ce urmeazA se arati modul de justificare a solufiei cu mai multe circuite, cind necesitatea circnitelor suplimentare este impusi: de ultimal considerent. Dacd din caleulele efectuate pentru determinarea sectinnii economice = dupa metodologia indicat mai sus—reznlta nocesara o sectiune mai mare decit cea existenta, atunci sint posihile dou’ solufi =i se adopte sectinnea maxima existenta si deci sa se accepte densit’fi mai mari ca cele economice si deci pierderi mai mari de energie — sa se adopte varianta cu dou’ circuite de sectitine corespunzatoare ndensitatii economice", acceptind inst investifii suplimentare in realizarca Stilpului, a izolafici’ etc. 377 Rezultti ci, pentru adoptarea uneia din aceste variante, trebuic facute calcule tehnico-economice speciale, In literatura se dau urmitoarele relafii si date pri tiva a numirului de circuite [22]. @) Canul trecerii de la circuite de sectiune Sa n+ 1 circuite de secti- une S\(S; tra GP hes Valorile cocficientului K si ale lui Ag sint date fn tabelul 10.9, 6, Tabelul 109, b.Valoarea parametriior K si Ay Valouea paenetrlut jen, mm { fe a LEA | aia | 32a | aap? zee Pay aide ae eee ee gaceery cic Seaaeene sate Sn aL [inal ean ie 107. ALEGEREA STRUCTURII RETELELOR ELECTRICE $1 DEZVOLTAREA LOR In cele ce urmeazi se expun principiile de alegere a structurii re{clelor urbane, rurale, industriale si solutiile uzuale adoptate in. prezent, In capitolul 1 au fost prezentate citeva notiuni generale privind struc tura refelelor precizindu-se c& structura rejelel trebuie si corespund’ functiet ci Pentru sistematizare, in continuare se vor trata structurile sefeleloz conform. clasificarii de mai sus. 378 Constructia rati tanta deoarece in p energia distribuita p de calitate tot mai ‘eraselor, fie prin cor pletareavechilor ca une extinderea si. Scopuri casnice ete, ( pentru populatie, sp Sporite de energie, . eulturale etc. precy transport in comun ¢ ‘Gi in imediata aproy fexista din ce in co m senergie electrica se fa efele, urbane si in Problema care s area unei arhitecturi msumatorilor cus rioada de 2030 a icinii in timp, deci lita tile de racordare nomici optimal, Pentru stabilires i trebuie si se cunoa: bane. 107.4.2, Trebuie subliniat (20-30 ani) are felelor urbane” poat vada solufii cu eft Wvestifii inifiale ex In ceea ce prive ist rmitoate S& se find evid Se poate stabili ct 10 ani. — Prelucrarea res itematice si ale teo ceruta”,pe apar loarea medié a sare RETELE ELECTRICE URBANE 107.1.. Consideratii generale Constructia rational a refelelor clectrice urbane este de mare impor- {anja deoarece in prezent investitiile tn aceste obiective sint foarte man Gnergia distribuita prin ele este in cantitayi din ce in ce mai mari iar indicit dle calitate tot mai ridicati [10). Aceasta se datoreste deavoltaril contimea Siasclor, fie prin constructia de noi cartiere, fie prin reconstrucfia sau com. Pletarea vechilor cartiere de locuinfe, cresterii nivelului de trai care prose. Pune extinderea si diversificarea continua a utilizarii energie’ electuce tn Scopuri casnice etc. Creste de asemenea volumul de servicit ce se execute Pentru populatie, spalatorii, ateliere, cantine etc,, care necesita consumuri Sporite de energie. Se dezvolti rejeaua institutiilor administrative, social, ulturale etc. precum si a intreprinderilor- comerciale. Creste refeaua de Etsport in comun electrificat etc. De asemenea trebuie tinut seama de faptul

    You might also like