Siklearni: Moisa Brindusa

Şcoala Gimnaziala Gulia

Bers skolutno: 2013-2014 Plano individualo interventiaqo

O anav e siklearnesqo : ANM

O ges le bersesqo: 29.09.2001
O besipen le sastipnasqo: lacho
Psihodiagnostiqo: bi te avel-la diagnostisqo k-o ges le plao kerimnasqo
I rekomandacia e comisiaqo: bi rekomandacia; al dada na kamen te keren buti le skolaca ; bi te
ovel man laqe dokumenturea thaj o akordo kodolenqo n-asti te lav o certifikato le expertizaqo.
I interventia : me butikerav palal o kurikulumo lucrează e sikleovnaca jekhto nivelosqo, bi le
ajutipnasqo le dadenqo
Informacie generale :
I sikleovni e si akana , and-o bers le skolaqo 2013-2014 , andi trinto Klasa . Na geli k-i angli-skola.
,Jal and-i jekhto thai duj klasa thai and-i trinto klasa achili repetento. . Avel andar i familiaoe bi skolaqi. Al dada
nai prandeme legalo, si len duj xurdore: pe ANM thaj jekh chavo kaj na mai gelo k-i skola katar k-i sovto klasa
, thaj si les 14 bers. Les sas les certifikato expertizaqo ,ovindoj diagnostime CES-osa. O dad thaj i daj keren
buti le geseca, naj len i buti stabilo thaj nijekh kalifikacia. Si len ajutoro socialo. Na si interesime katar e
situacia skolar lenqe chajaqo, i skola del la lila thaj lilorre. And-o kolektivo le klasaqo integrizea pes phares ,
ovindoj i felesago cidino, zalaga komunikativo, bi pakeali. Palal jekh berseste akana, k-i trinto klasa, voj avel
and-i relacia le klasaca , numai i cira. Butikerel korkori so mangel pes laqe , mukhel vi le siklearnea vi le
koleguren te ajutisaren la . And-o grupo si losali te rangearel , aver felos i aktiviteta intrukciaqo si verver sar
ikolavrenqo. Al progresea na sas bare , ta dhikion,thaj voj si losali thai kamel te jal maj angle .
Informacie edukacionale
Phiravipen cognitivo
 Na janel te drabarel thaj xramosarel, janel i rig andar o grafeme, drabarel silabe andar duj-trin litere,
xramosarel opral k-o lil şi kopiel ta na si la asunipe phonematiqo thaj prinjarimata analitiqo-
phonetikane-sintetika and-o xramosaripen independento. Asunel o anglal o suneto and-o lava but
asunde .Na inkerel and-i godi kadala grafeme: ( b, v, j, f, d, ş, ţ, z,h, â, î, ă, k) . Janel te xramosarel p-o
anav le familiaqo. Phenel phares propozicie, numaj te ovela modelo. O phenindoj si nesiguro, sar
trasala te asunel laqe lava. Nu paramicearel, na phenel sentimente, ka te phenel mesajurea phende si
laqe pharo.
 Si ankorime and-o prezento. Nu stabilisarel relacie timposqo, na thol evenimente and-o timpo. Jekhe
geseste, prinjarel i perioada le texarimasqo, ta na prinjarel o gin le ceasurenqo.
 Na si interesime katar le paruvimata katar o maskar laqo thaj na inkerel and-i godi prinjarimata
stiintifika , ta baziel pes p-i laqi experienciathaj phuchmatenca orientaciaqe.
Relacie sociale
Manifestisarel pes bi te trasal numaj and-i familia. Si but cidinik-i skola, numaj raro intrisel and-i
relacia kolaver xurdorenca . Del duma numaj cirakana butikerel and-o grupo în grup thaj cel mai but rangearel
sau asunel avren. Si akceptime katar k-o grupo le klasaqo, ta al xurdore na chen la and-o lenqo grupo. jekhvar
intriel and-o Konflikto p-o jekhe kolegoca, opral kana phenes laqe că lias i buti avresqo. Si la acar te corel
love, thaj si but abilo kodolaqo, bi ovindoj astardi nijekh var . Te ovel kusli, prinjarel numaj jekh pas moca. Na
phenel le dadenqe so khanilimata keren, trasavindoj te na maren la.
Butivar avel k0i skola thovde ureavimaca, thovdi opr-o vast thaj opr-o muj. Na thovel pes p-i morti
svaqo ges. Al dada na inkeren relacie le skolaca , na si interesme katar k-i situacia le xuroresqo, na
ajutisaren la,na arakhen la khere. Ta si len grija te avel svaqo ges k-i skola.

Janimata, Kompetenţe, abiliteta, punkturea sane, kamimata

 Dezvoltacia fiziko lachi, Koordinacia le korposqi mai buxli
 Na si la abiliteta tehnologika
 Na inkerel and-i godi materialo konkreto, numaj phende maj butivar
 Na phenel lokhes propozicie
 Del duma misto, ta o asunipen phonematiqo na si formime
 O godisaripen thaj şi atencia si but sane
 Na-i la imaginacia, ovindoj ankorime and-o akanutno
 Na kerel korelacie, nai la godisaripen logiqo
 Placisarel laqe te xramosarel pas misto
Palal k-i diktarea na xramosarel savore grafeme, vi te drabarel len- nu inkerel godi sar te kerel i grafema
 Na janel misto te xramosaerel grafemaca bari ( o anava le manusenqo, o sir le propoziciaqo)
 Trebul laqe atencia , katar al dada , e kolegurea, katar i siklearni
 Butivar trebul laqe o ajutoro kolavrenqo

Obiektivurea p-o dilgo vaxt

1. Dezvoltacia abilitatenqo draparipnasqe thaj xramosarimasqe utilizindoj niste lava but dine
duma le drabarde teksturea prinjarde
2. Dezvoltacia abilitatenqo socialo thaj le phiravimata emocionalo
3. Dezvoltacia le competentenqo le godeaqo (godisaripen, godisaripen logiqo, fiksima d relacienqo
dos-efecto)
Domenies intervenciaqe rekomandime e sikleovnaqe ANM

O domenio e prinjarimnasqo
Obiectivurea tang Methode thaj O O kriterie le Methode thaj
maskara didactikane vaxt evaluciaqo instrumenturea
le evaluciaqo
Să prinjarel al grafemes i Klasaqe butea 6 Janen thaj prinjaren Evaluacia
alfabetaqi thaj khelimata chon e grafeme vakeardi
( b, p, d, t, ş, ţ, z, v, h, j, x, y, g, f, dezvoltaciaqe le a Arakhel suneturea alterniela
ă, â, î) asunipnaca Kerel separacia kodolasa
phonematiqo, andar k-o grafemes xramosardi, i
prinjarimnasqi e bare thaj tikne sikleovni
relaciaqi andar o vortaxramosarel
phonemo thaj i thaj pas korekto
Te drabarel lava andar duj –trin grafema Prinjarel al Le fiksomnasqe
silabe Te drabarel suneturea andar jekh puchen pes mai
imagine thaj te silaba butivar al
del p-i sama katar  Drabarel grafeme
o phonema katar lava andar .
o siro. trin silabe Utilizisarasa
 Te prinjarel Prinjarel o teksturea andar
grafeme bi te suneturea(gr o
oven and-i afeme andar alfabeto,tekstur
ordinea jekh lav thaj ea prinjarde
te drabarel deja kaj i
Te phenel propozicie tang  Te drabarel silabe les sikleovni
palal jekh analiza prinjarel len
phonematiqo
kadalenqere-te rekompense
relizarel o senso stimulativa
Keren propozicie
 Te phenel sode andar dui –trin lava
silabe si and-o lav Drabarel propozicie
 Te drabarel lava anadar duj-trin lava
andar trin silabe Prinjarel and-o
 Te drabarel jekh teksto al propozicie
lav andar duj ( o gin lenqo )
silabe Kerel propozicies
 Te prinjarel o vakearde sensoca
suneturea(grafem Del muj pale and-o
e andar jekh lav propozicie
thaj te drabarel les Phenel pale i opinia
korekto
Te prinjarel al grupoja le
grafemenqe:ke,ki,ge,gi,ch,kh,ph,t
 Te aneavearel
h,rr
obiekturea andar
o imagine
 Te anavearel
Arakhel and-o lava
obiekturea andar
e grupurea le Evaluacia mai
o imagine(i
grafemenqe bute avipenca
sikleovni na
Kerel e relacia andar thaj o
 prinjarel but o suneto thaj o akanuktipen
obiekturea kaj grupo andar o grupo
aparisaren and-o Drabarel o grupoja thaj o suneto
imagine) Drabarel silabe kaj
 Te kerel si len grupoja
Te xramosaren korekto palal i propozicie Drabarel lava kaj si
diktarea al grafemes i alfabetaqo ,utilizindoj o lava len grupoja
thaj grupoja le grafemenqe arakhle ,dikhindoj
i imaginea kaj
arakhleas o lav.

 Te drabarel
propozicie tang Evaluacie
Transkriisarel xramosarde
 Te prinjarel jekh grupoja thaj grafeme ajutimnaca
propozicia and- ,individualitka
jekh dino teksto Xramosarel palal
 Klasaqe buta diktarea
hatearimasqe le Citrel lava Klasaqe butea
sensoca grafeme,silabe thaj i palal diktarea
propoziciaqe porpozicia jekhe ,kopiisarimata
 Te raspundisarel laveca thaj
korekto and-o Transkriisarel transkiisarimata
propozicie selektivo palal Evaluacia
puchimata dine xramosardi
 Te exprimisarel Skriisarel
and0e laqe lava propozicie tang
opinie palal ajutimnaca Stimulative
obiekturea rekompense
,kerimata Prinjarel thaj thol e
prinjarde regule
xramosaripnasqe

Xramosarel anava
manusenqo
Evaluacie
 Klasaqe butea e
Xramosarel laqo vakearde
transkriisarimasq
anav,anglo anav thaj ,alternime
o thaj
klasa kodolenca
koopiisasarimasq
xramosarde
o le grafemen thaj
o grupoja le
grafemenqe

 Klasaqe butea kaj

te skriisarel o
grpoja palal i
diktarea

 Klasaqe butea
xramosarimaqe le
grafemenca
 prinjarde thaj le
grupojenca
prinjarde
 Klasaqe butea
citrimasqe le
silabe grafemenca
thaj grupojenca

 Klasaqe butea
skriisarimasqe
lavenqo andar dui
–trin
silabe/utilizindoj i
methoda
phonetiko-
analitiko-sintetiko
Klasaqe butea
trskriisarimaqe e
lavenqo
 Klasaqe
buteaxramosarim
asqe e anavenqo
obiekturenqo
prinjarde

 Klasaqe butea
Xramosarimasqi e
lavenqo p-i silabe

 Phenipe
propozicienqo
dine lavenca thaj
skriisarimata
ajutimnaca

 Klasaqe butea
xramosarimasqi le
propozicienqo
respektisarindoj i
bari grafema thaj
o viram

 Klasaqe butea
 Xramosarimasqi
le propozicienqe
phende mujeca

Klasaqe butea
drabarimnasqe e
lavenqo thaj le
propozicienqo
xramosarde katar i
sikleovni ka te astil te
korektiel pes korkori

 Să recunoască
sistemul
poziţional de Scrie numerele
scriere a dictate
numerelor
formate din ZU valuări curente
 Să numere în formative
ordine crescătoare Probe scrise,
 Să recunoască fişe de lucru
locul unui număr Aprecieri
într-un stimulative
şir( vecinii)
 Să compare Probleme
numere vecine desenate
 Să scrie numere Probe orale şi
dictate scrise ,
alternativ
 Să descompună
numere în zeci şi
unităţi
Evaluări orale
Probe scrise
formative
 Exerciţii de
recunoaştere a
semnelor +şi-
 Să efectueze
calcule orale Evaluări orale şi
 Să efectueze practice
calcule în scris
 Exerciţii de citire
a operaţiilor cu Citeşte corect
numere exerciţiile, fără a
 Să verbalizeze confunda + cu –
calculele Rezolvă operaţii cu
 Să utilizeze corect sprijin
materialul
didactic ( concret
şi intuitiv)
 Exerciţii de
învăţare a tehnicii
de calcul, folosind
materialul
didactic concret
 Exerciţii de calcul
în scris, scrierea
rezultatelor
parţiale Rezolvă cu sprijin o
problemă practică
 Rezolvare de Evaluări orale şi
probleme cu Recunoaşte operaţia fişe de evaluare
 desen şi cu Rezolvă individual formativă
expunerea datelor probleme desenate
de către învăţător
 Recunoaşterea
expresiilor ce
induc operaţia
 Rezolvare
individuală a unor Evaluări orale
probleme
desenate
 Exerciţii de
analiză a datelor Evaluări orale
problemei
 Exerciţii de
verbalizare a Evaluări orale
enunţiului unei
probleme Exprimă enunţul şi
 Exerciţii de citire exerciţiul prin care
a enunţiului unei se rezolvă problema
probleme Scrie rezolvarea
 Exerciţii de
scriere a unei
probleme, a unui
plan de rezolvare
Denumeşte unităţile
Scrie simbolurile
 Enumeră unităţile
Enumeră zilele Evaluări orale
şi le recunoaşte
săptămânii, lunile
utilitatea
anului
 Scrie unităţile
( nu în ordine),
 Exerciţii de anotimpuri, date
învăţare a zilelor
săptămânii
 Exerciţii de Denumeşte şi Evaluări orale
învăţare a desenează figuri
denumirii lunilor geometrice
anului, Foloseşte noţiuni
anotimpurilor, a spaţio-temporale
datei ( stânga, dreapta,
faţă, etc)
 Exerciţii de Denumeşte şi
recunoaştere a recunoaşte. Le Evaluări orale
pătratului, desenează după Act practică
dreptunghiului, model şi din
cercului , imaginaţie
triunghiului , a
elementelor
spaţio-temporale

 Exerciţii de Act practică

 denumire a Recunoaşte şi
părţilor propriului denumeşte corpuri
corp, pe mulaje,
ale unei plante
sau animal
 Exerciţii de rec a
acestora în desene
sau imagini Enumeră
 Exerciţii de anotimpurile, zilele
desenare a săptămânii, cu
acestora sprijin din partea
 Exerciţii de învăţătorului
exprimare a
rolului fiecărei
părţi componente
 Să stabilească
relaţii între plante
şi animale

 Exerciţii de
observare a
corpurilor
 Exerciţii de
recunoaştere a
corpurilor solide,
lichide şi gazoase

 Exerciţii de
enumerare a
anotimpurilor
 Ex de identificare
a anotimpurilor
după caracteristici
 Exerciţii de
enumerare a
zilelor
săptămânii, a
lunilor anului

 Să observe trans
din mediu
 Să măsoare
creşterea unei
plante, să
estimeze creşterea
unui animal
 Să facă exp
simple, în grup
 Să stabilească
îmbrăcămintea
 adecvată unui
anotimp
 Să identifice
condiţii de
menţinere a unui
corp sănătos
 Stabilirea unor
reguli de conduită
corectă asupra
mediului

Să recunoască figurile geometrice

Să denumească părţile
componente ale corpului
omenesc, al unui animal, ale unei
plante

Să diferenţieze corpuri
Domeniul de intervenţie : Socio-afectiv – emoţional

Obiectivele Metode şi mijloace didactice Perioada de Criterii de evaluare Metode şi

timp instrumente
de evaluare
Să colaboreze  Încadrarea elevei într-un grup de Desenează Activitate
cu colegii în lucru ( periodic) şi încredinţarea practică
rezolvarea unor sarcini pe măsură Colaborează, Evaluări orale
unor sarcini de  Exprimarea unei opinii, păreri discută
grup asupra unor lucruri cunoscute
elevei Povesteşte
 Povestirea unor fapte, întâmplări
Să participe la personale Se integrează în Activităţi
jocuri de grupul de joacă practice
echipă ( la ora  Să respecte voluntar regulile ( sportive)
de educaţie jocului
fizică )
 Să-şi aducă contribuţia la
câştigarea unei întreceri,
îndeplinirea unor sarcini