versitar Popa privat romanDreptl privatromaneste mai mt deca o pagina de istore, El este un .dteptviu?, recognosciilinorice insitujiemodeend. Facdnd parte din constentle eulturale ‘le omenini, alturi de matematie si muzied, creprul toman este cercetat co plicere derive itelctual Seris ou o destino priortat, tnvikimiatal jurdie, curl universita este ‘sisusturat in consens cw programa de fnv3amiint greats de Minister Edict ‘Corcetri. Pref de remumitl academician Jean Gaudet dela Universitatea Sorbona din Paris, cate 9 cunoscut st apreciat dectvina din Romndni, lucrarea se Dbucurdde legitimate singitis, Autor, profesoral univetsitae Vasile Val Popa, ular al dseiptinelor de Dreph privat roman 3i Dreptul muneii in ari si profesor asociat eu timp inleral ke Universitatea Paris V René Descartes", a seis 9! publica inal ymlte cee Ge profil Inprezenteste constr IaConsilil Legsiatv Roman, Priviegiind categoria studenlor, mesteanziler i ductoranzitor in deep, latarea ponte sé constinie 0 plieati still achiniie pentru orice jurist Stu ain eu reocupiriclective tt1% Aprés des années we demeuré célebre, améme de I'Europe, entale, L'autonomie ‘bondance des lois ne srésentant comme un -tational, élaboré par saurrait résoudre les la circulation auto- ou en biologie. On ‘us offrent la matidre pi Instinutes de Gains inst ailleurs. tutes romaines aux sutil répondre aux nt sut-il laborer qui fournissent une ts divers? Si l'on Jean Gaudemet © Parteal "Introducere |. Obiectul si importanta dreptului privat roman Ai fut un oras din ceea ce mat inainte era o lume” Rutilius Nomatianus ‘Sistemul juridic roman este o prezenté (adesca ignoratd) a lumii moderne. El este si argumental forte al globalizitil. Cele mai bine prezervate monumente ale antichi- titi ne provoac’ imaginatia, dar nu mai sunt utile decdt pentru arheologi si agenfii de turism. De altfel, din perspectiva artei, Winckelmann gi elevii sti considerau cf {ntreaga civilizaiie romani a fost numai ,.un biet district din lumea greacf, 0 provin- cie urgisiti a hellenismului, lipsité de geniu si, la drept vorbind, avand 0 actiune mai ccurdind nefasti decit folositoare”” Dreptul unci cetiti cu destin unic, dreptul Romei, aga cum a foit cizelat si siste- matizat de jucisti impiratului Tustinian, st la baza transformitilor sociale si poli- tice ale Buropei modeme. Odata cu procesul de colonizare si (uneori) de culturali- are a lumii, marile puteri continentale au diseminat sistemul lui ius civile Quiritium, urbi et orb Dupi Biblie, ,Corpus Iuris Civile” este cea mai tipirits gi risplinditi Iucrare?, Ba este mostenirca cea mai de pret pe care 0 cetate gi 0 civilizagie au lasat-o lumii Cine-i acest urbs ce are numele dragostei purtat invers? Roma — Amor! Si fie ‘urmasul Atenei, dedicat ratiuni si droptii? $i cind s-a niscut el? CCronologia roman se bazeazii pe o dati conventional a formBrii oragului. Anu ‘zero a fost considerat mult vreme ca fiind 750 i, Hr. iar toate celelalte date au fost calculate A.U.C., ab urbe condita — de la fondarea cettyil. O schemis modificatd a ‘nceput si se aplice fncepand cu primul secol {, Hr. cind dupii calculele ,celui mai fnvifat dinte romani”, M. Terentius Varro (636-725 A.U.C) s-a stabilit fondarea Romei ca avand loc in 753 1. Hr." De altfel, din vremea lui Varro, romani au adoptat *p, Grimal, Civiizaya romand, Ed. Minerva, 1973, vol. IL p. 451. 2 Hustinian, The Digest of Roman Law, trducere i introducere de C.F. Kolbert, Ed. Penguin Books, Londra, 1979, p. 8 3N, Davies, Ewope—A History, Ed. Pimlico, 1997, Lond, p. 152.2 Introducere tun alt sistem alternativ de datare care se refer nu la ani, ci Ia numele consulilor care au fost alesi in acel an, aga fncat nu numai in notafia oficial, dar si tn conversa Uualii se vorbea despre ,anul M. Calpumius Bibalus si C. lulius Caesar (1) 69% AUC. sau 59, Hr”, Vanive Cicero 1a elogiat pe Romulus pent previziunea unic& prin care « decis.locul | tunde a Tnitat Roma deoarece mu putea fi fovité de instabilitetea caracersticd orsfelor maritime, dar nefiind prea departe de tim, putea benefcia si de avantajele be cate le prezint& oregele porturi (,De.re publica"). Apoi, ia epoca lui Augusiuy, ‘its Livius preiaaceast idee pin reonstituteadiscursbi pe care Camillus il tne, in antitezi cu tsibunit poporului care pledau pentru abandonarea Rornei aflate ty a ‘link dupi episodul gale din 390 f, Hs. cénd cetatea a fost cuceriti, eu excepiia a Capitolului Inte argumentelefolsite de dictatoral roman, se af $i agezarca optima 4 a cetitit: .Nu fri motiv zeit gi oamteni au ales acest loc pentru fntemeierea orasulei, colinele cu der curt, uviul att de prielnic prin care sunt aduseroadele din regiunile terestte, pe unde sosese aprovizion’ri din regiumi maritime, un loc destul de apropiat 4 de tare pentru a benefici de avanijete ei, dat suficient ie deptinat peatra a ne exprs slacurilorflotelor extemne, it 10 fn centr Tali; un loc unie pentru expad siunca orayului™ (Ab urbe condita”), Som a stipinit iumea sub séeptrul ore, codrdondd aeivdite unui stat &b Yocaile universala, pentru ca adi, printi-o miificd metaorfoeS, 6% dom 1e exis ‘enta planctara prin puterea spititiui, neat papalitatea rnedievall putea afirmss Roma caput mundi regit frena orbis rotundi". Cupola d& lamiak ce Vegheac’ de Secole existent acest oray a prbtejat patémitaea celet mai tlburdtonre inatittt create de om — dreptul roman. Din motivele mai sts arttate s-a spus c Roma, piihijloace diferit, a cut st 8 acute de tei or} cuvdntal fa lume: yeu spada, cu cricea gi cu legea”!. # Peporal roman si civiizaiatnffortoate pe care cesta o crease se sting treptat sib cobb smit de coptele cailor popoatelor migratcue. Sistemi de dept edifcut de staul roman, deci dreptul unui stat cate ni! mai exista si al unei limbi care nu mat “ervea comuniciri, a reuyit totugi $4 supraviefuiascl. Mai mult, el a devenit un fel de limbaj universal al omenitii, alituri de matematicy ‘si muzicll, pirand a da expiesi lunor constante general umane. Creat si perfectiont dea lungul a peste mie de ani, Dreptul roman consitie pe rept cavfnt cea mai ofiginalé contribute « poporilui roman la bunul coma al civilizaiei" 'storicis cercetitori ai dreptului au incereat st dao explicate rational 1 coerents impresionanteivitaliii a dept roman. Apariiadreptlu, in general, este lepatt de nasterea proprictiii private, a productiei de maui si a claselor sociale pee Jering, L esprit i colt Romain dans ts diveses phases de son dévloppement, vl. 1, Paris, 1866, p. 22. *1G.Cituneanu, Crs elemeitar de dpe roman, Bicuest 1927pObiectul si importanga dreptului privat roman 3 ti{eanul roman, niiscut si crescut'la coamele plugului, a nuneii sale, motiv:pentru-care.a solicitat si obtinut ‘dual, consfingit de legen yaunod vjaas ef ap asanege 0 2189 aunpnstas snp “ovwoyrduys yu omnoy uy uswueAso; BuorIDa;40O ¥8-npuANd £2 “ipuoo oysoo" etoadsen ys e@jgo meso nu ouE gns weIs0 “qtaNyOs 0 SReNID) 18 Puo} 9p nlspuoo xoynae vanrydapus wioyssoe amDO}A! ANUEK! REAIND UND Inf ~dosp ofouio4 ayuouresor op apart wy ‘nydizoxo a1dg “10 aj ooypuint tunsiodes opoun PL wolgioo tun ef yuan sonaud ymdasp oye epaads jmdayp “aumprdis snp “Annennypsuon aoaynaaue® nant “on HUgeIS 2189 [ehdayp “pIMar o¢f“soRpraNf soy aquMOder SON vf 1$ rwANALOD HO} By ZoMLA Hd imdap aso ‘osartqo jmsdomp Te1oue8 pandasp ‘aumuwoa sny wes 2]n12408 snp aang duys sng x8 (aumuaucoo sm) aposowo3 sny-9' “uerapsny iy watejst89j ftud iutonar 8-8 ep (spumsuoc joragding ago ap) sts inymdaIp wLMForge vareH ~faisod guider 1903 v- stosau yajeudaxp dup ap ppeotzed yumas ¢ jaotqhs toy nnuod ‘woMTI|® Puy arernd ySesooe axe peudaup ‘arewuAdxD 9p vuxtoy op warap!puy {(orwod4 up varor $ wazenut) way mkntanse 104>1 uotmow © ¥ JojeuoU Horpaynoo yofewweA® axlesuodoo Uy Yeu ame wndsz3s snp "2I#P0s yonoU JoHoU auso] eu wIdepe ayvod 981 TgHsoly eur 2189 weofoue sour anyoorgO YDOA prpoeLas witds96 HOU snp sungruapnid vsuodsaa 18 n1oqpe ‘undsoutad seuonnisuns ‘oynsioasnyou ‘onostg and ‘usydod sup oxsioxzs oreo wessos pd o389 81298 jexdosp ‘wns snp “opmians 09 UP YorpWAAH 2s axes erewtOX ymdaxg 989 ‘sII9SON mydoap ‘wumidjAos Uo sHy “eoipyinf aunow sorpansedsos wauyfiio gdnp ‘wnuduos sm 8 wonydyias won sm ny ajoussoH an sHlounsip eae] yuewos wlinsuoaspaf “12018 1yosopy ap ‘axed os “yviuanguy arzonponuy zInterpretarea si completarea dreptutui zoman 3 unvia on @ Unor raporte juridice anime determinate. Exemplu de privilegium i consttue cazul unr magstati cate, chemat sé fe judecati de instante din pro- Vinci, cerca pricinile si fie aduse spre cercetare inaintea pretorului din Roma, Privilegium tebaie deoscbitt de dispensa, care era atibuits de reguli de senat, dar si mplatul putea si scuteasci de unete lel. Ca exemplu, Octavian Augustus 4 fost scutit de aplicarea legilor Tula si Papia Poppaca chiar prin lege, prin formula princeps legibus solutus est, 3. Interpretarea si completarea dreptului roman 3.1. Interpretarea dreptului roman Despre interpretarea uzualé romani spuneau! cX obiceivl este cel mai bum taloui tor al legilor, optima est legum interpres consuemudo, Prima forma i cea mai veche de ttluire a legilor a fost inerpretarea pramaticals, Prin care se incerca si se determine cuprinsul legii numai din evaluarea cavintelor aecesiela. Se pare cX dool cauze explick folosireaacesti vechi metode de interprciare & legitor: pe deo patte, prea putin evoluata stint a dreptulul, pe de alt parte, teama Primelor generat de a pierde dreptul att de greu dobanlt prin Legea color XII table Prin mctode care s-ar desprinde de litera textului legal’. Cu toate ci in aceasta lung Pevioad de timp s-au folosit numai de intemretaea gramaticalt sau liteala,totsi romanii au ajuns fa rezultate remarcabile', Incepiind cx epoca imperialist, tilouitorii S-au servit de interpretarea doctrinari, Gare @ ajus si fie cu vemea covarstoate. In acest context, jarisconsultl Celsus spun cit yt lege nv tuscamn’ a fi stépain pe vorbele lor, ci pe efectele gi tnsemnataten lor, stive eges non hoc est verbu earum tenere, sed vim ae potestas O dovadis c& jurist romani s-au folosit de interprotarva extensivi consti in accea ca initial Legiuitorul roman preciza qui si qua ca si arate cd respectiva reglementare ste privitonre sla birbaji sila femei. Ulterior sa ittebuinjat aumai vocab qui, deoarece s-a recunoscut c& aceasta este cel mai adesea privitoare la ambele sexe! ‘nterpretarea restritivl tea fost si ea eunoscut jaistilor romani. Spre exerplu, 61 au ajuns la concluzia rational ci, desi vanzitorul este obligat si adc la cunoy, {inla cumplratoruui toate vcile Iuerului vandut, totusi s-a recunescit, pe calee " Dig. 13, De egibus 37. SG. Longinescu, op. cit, p. 176 | St Tomalescu, Manual de dept privet roman, Ea, Lito $i tpogata nv thu, Bucuret, 1958, p. 45-51 "Dig. 13. De legibue 17,18, 19,24 * Dig. 50, 16, De verborum significtione14 Introducere interpretitii resttictive, c& vnzitorul are aceasti obligatie numai pentru viciile ascunse, iar nu si pentrt cele aparente! Interpretarea face ca, pe cale de inductie, s4 aftim regula de drept care serveste de baz unui raport juridic, adic si aflim constructia juridic& a acelui capoxt, apoi, prin deductie, st scoatem toate concluziile care pot fi trase din acea regula. De exempl, regula cine poaic mai mult, poate si mai putin: cui licet maius ei debet minus licere: tot asa, cui fi recunoastem dreptal la actiune (actio), cu atét mai mult i se cuvine acordarca exceplict (exceptio), .nam cui damus actionem, eidem et exceptionem computere mudlto magis quis dicerit™, A interpreta cu rea credinfé 0 regula de drept, a ristilmici legea se numea la romani ius civile alumidiar?. 3.2. Completarea dreptului roman ‘Completarea dreptului au realizat-o romanii prin analogie si fictiuni. 3.2.1. Analogia consti fn operajiunea de a aplica regulile de dreptstabilite pentru anumite reporturi, unor raporturi noi care ins eran asemiindtoare (similia) si aveau acecagi ratiune (eadem ratio) ca si cele vechi. in aceste cazuri se spunea ad simila procedere', a pisi prin analogie, per consequentias deduci (idem), Trebuic retinut cX datorité particulartafilor reale, ius singulare, considerat contra tenorem rationis intvo- actu est na putea fi aplicat prin analogie, non est producendum ad consequentias. Romani au completat dreptul atét prin enalogia logii, eft si prin analogia drep- tului, Exempht de analogia legti: Lex Aquilia care ne indrituia s& reclame nomai despgubiri pentru lucrurile noastre vatimate de alti. Prin analogia logii s-a admis ct comul liber poate veclama despigubiri pentru vitimarea corpului su, precum si ci 0 ler( persoand interesaté poate reclama vitimarea ori rniren unui om liber’ Exempla de analogie a dreptului a constituit-o extinderea regulilor de la proprictate si la superficie, care era un drept de proprietate ce se mirginea numai la ceea ce este deasupra solului 3.2.2, Fictiunile exau reguli de drept care suplineau imaginativ, cu buni-stiint, anumite realitiyi dezavantajoase comunititi. Un exemplu clasic in acest sens il constituie cazul cetiteanutai roman cizut prizonier la dusman, Deoarece oricare ceti- fean roman liber prins de inamic devenea eo ipso robul acestuia, daci murea fn capti- vitate averea sa, care se afla in statul Roman, ca otice avere a unui rob, era consi- drat irk stip si nui se aplicau regulite de la mostenire, putind fi fnsusiti prin 2 Dig. 21, De adilicio $6, Dig. 43, 1, De supericiebus 1 $4, Dig. 10, 4, 4d extidendune “Dig 13, De legibus 12 * Dig. 92, dd legem Aqui 5 §3, 13.Aplicatea dreptului roman 15 simpli ocupatio, Pentra a fnlatura rezultatul dezavantajos. si nemeritat, prin Lex Cometia s-astatuat c& in ipoteza aceasta, cetéfeanul roman s& fie privitfctio iuris, cB ‘2 murit fn clipa fn care a fost prins, adic a murit cetijean, cu toate consecintele civile ce decurg din solutia juridicg, inclusiv aplicarea rogulilor de la mostenire la averea lisaté de el, 4. Aplicarea dreptului roman Specific dreptului roman este et nu s-a folost de rogula teitorialtiti dreptului, ci de alte roguli, Astfel, ius civile Quiritium se aplick numai cettienilor roman oricare si oriunde ar fi ei, chiar daci sunt gi Implirati. De la aceasti reguld s-au ficut abateri, dar nu numai pentru tmparati, ci si pentrw alte categorii de cetifeni. In acest sens am vizut c& Octavian Augustus a fost scutit de aplicarea legilor fulla de maritandis ordinibus si Papia Poppaea'. lus gentim guverna alét cetienii romani ft gi necetifenii fic ei stein, poregrini sau latini, Rezulti deci c& romanii sunt ccarmuii si de ius civile $i de ius gentium, in veeme ce necetitenii sunt cérmuii numai de ius gentiumn. De la regula potcivit clreia iura civem nosci oportet, romani admit abatere numai pentru patru categorii de persoane, cétora le ingiduie si nu cunoasca dreptul, quibus permissum est ius ignorare, si aaume: femeile, minori, ostasii si rustici Prin rustici i fnjelegeat’ na numai pe firani ci pe tofi acei care rusticitate gaudent, adicd nu aveau suficienti invatitur’, asa Meat in accasth categorie putea si intce si multi coraeni, Pentru toate celelalte persoane ignorantia iris nocet Cit priveste aplicarea legit romane in timp, putem desprinde urmitoarele regul = Inceputul aplicérii tegii era socotit fa data cand fuscse adusé la cunostinia obsteascé, prin anumite mifloace. Spre exempln: originar, legea stpati in table de aramé trobuia s& fie agezati fn forum fa asa fel tncdts& poatl fi cit de jos, unde de plano recte legi potest, Tot asa webtia agezat gi edictal pretorulai care insi ora scris, pe table de Joma, Legile sunt de aplicare imediati — active ~, retrouctive sau ultraactive, fn mod normal, principial, o lege nowt n-are efect retroactiv, nu se aplica gi la trecut, lex non est trahenda ad praeterinan’. ‘CAnd @ avut motive intemeiate, cand interesul de stat a cerut-o si legiuitorul roman a flicut legi retroactive, expres sau tacit. Bxemplu de lege retroactiv’ expresi este Novella Inj Tustinian din 529 d. Hi, prin care a micgorat eftimea dobdnzilor de LE Fontette, Les grandes dates du droit, Bd. Press universitaire de France, 1997, p. 24 2 Dig. 6, De inris et fact ignorantia 2.9 gi H, Deraburg, oped 1887, 1. 11 > Dig. 35,2, Ad lege Faleidiam,16 Introducere 4a 12% la 6% si prin care a dispas ca legea s& se aplice si contractelor cu doblindt fncheiate cu un an inainte, conditionénd ca impromuturile s& nu fi devenit exigibile Inainte de intrarea fn vigoare a acestei legi. Uneori reironctivitatea are efecte mai largi, chiar si asupra efectelor juridice care s-au produs inainte de intrares sa in vigoare, Astfel, dup’ niivilicea feancilor in Italia si Sicilia tm anul 555 d. Hr, Tustinian a dispus ca datorile anterioare acelei nivlliri si fie micgorate cu 50%! ~ Incetarea aplicérii dreptului corespunde, de regula, aparitici altei Jegi care 0 abrogi pe cea anterioara: lex posterior derogat priori. Dac nu este abrogati expres, legea veche rimane fn fiingé mamai fn miisura tn care dispozitille ei nu sunt contra- 7ise de legiuirile noi’ Cit priveste aplicarea in spatiu a legilor, la romani nu aflim contlictal de legi in spatiu pentru simplul motiv c¥ fn raport cn toate celelalte state recunoscate juri- diceste ei aplicau ius gentiumt 5, Fragmente din Institutiones Gaius, Ed. Academici, Bucuresti, 1982, Traducere, studiu introdu adnotiri de AUREL N. POPESCU — doctor in drept. Despre dreptul civil si cel natural 1. Toate popoarele cure sunt conduse prin legi si duptt obiceiuri se folosesc pe de © parte de un drept al lor propriv, pe de altd parte de un drept comun tuturor camenilor; in adeviir, dreptul pe care si ba statornicit fiecare popor siesi, fi este propri lui, si se cheamii ius eivile, ca drept specific al statului ~ cetate; iar cel pe care ratiunea naturalét a rinduit hire toti oamenii, acela este pazit deopotrives a toate popoarele si se cheamd ius gentium, intrucat de el se folosesc toate popoarele. Poponul roman se foloseste deci, pe de o parte, de dreptul situ propriu, iar pe de alta, de cel comun tuturor oamenilor Tevoarele formate ale dreptului 2. Drepturile poponului roman decurg din legi, plebiscite, senatusconsulte, consti- tute tmpiirailor, edictele velor ce au dreptul sii dea edicte, réspunsurile prudentilor. 3. Legea este ceea ce hotirdste si adopt poporul. Plebiscitul este ceea ce hota riste i adopt plebea, Plebea tusit diferit de popor prin aceea ci, pe cind sub nummele ' Novella 19, pracftio; Nov. 143, pracfatio, in Novellae in corpus iuris cfvils If, ed. a IV-a ‘Sterootip, T. Schoell,G. Kroll, Berlin, 1954, Dig. 14, De consttutionibus principum 4, > Dig. 1.3, De legibus 28 “SG. Longinescu, op. eit, p. 184.Fragmente din Institutiones 0 de popor se inreleg tof cetivenit, tare care sunt cupringi $i patricienit, sub dene tmirea de plebe se tnteleg, tn schimb, ceilalti cetdjeni, afard de patricieni, De aici vine edt patricienit au si spus cdndva cei ei mu sunt obligari prin plebiscite, pe motivul cl acestea au fost flcute ftir ineuvlinjarea lor. Mai tarziu insét a fost adusii legea Hortensia, prin care s-a stabilit ca plebiscitele st oblige intregul popor; asa ci, pe aceastt cule, plebiscitele au fost echivalate cu legile. 4, Senatusconsultul este ceea ce impune si dispune Senatul; $l acesta are putere de lege, desi chestiunea a fost controversatt, 5. Constinuia princiard este ceea ce hotiraste impdratul prin decret, edict sau pistol; si niciodata n-a fost pus la indoiatit ctl aceasta nu ar avea putere de lege, de vreme ce tmpéiratul insusi primeste aceasta putere prin lege. 6. Drepuul de a da edicte i au magistratii poporului roman. Dar cel mai impor- tant drept este acela cuprins tn edictele celor doi pretori, urban si peregrin, pe a cliror jurisdictie, in provincii, 0 au guvernatorii acestora; si tot astfel, cel din edic- tele edililor curul, a cttror jurisdictie, tn provincit, o au quaestorii; cum tn provin- ile tmptiratului ru sunt trimisi sub nici un motiv quaestori, urmeacii ct, pentru aceea, tn atare provincii, acest edict nu se afiseazt. 7. Raispunsurile prudentilor sunt indrumirile si opiniile acelor clirora Tk s-a permis sii dea temei drepturilor. Dacit opiniile tuturor acestora converg spre aceeasi solute, ceea ce cred ei de cuviint’ asa, aceea fine loc de lege; iar dacié nu se pun de cord, atunci i se ingduie judecttorului sii urmeze opinia pe care ar crede-o de cuviingdi; si acest lucru a fost statornict prin rescriptul divinului Hadrian,Partea a I-a Reflectarea institutiilor dreptului roman in vechiul drept romanese 1. Institufiile politice si juridice ta geto-daci 1.1. Organizarea prestatalit a geto-dacilor {In concltite cele do-a doua epoca fierului din spfiu carpato-dundrean in via Progresclor din economie, relaile gentilice patriarhale continut s4 se dezvolte, cristalizdndu-se orgenizatea social-politict a democratii miltare, ultima etapl a pro. ccsului de destrimare a societii primitive, care va face irecerea spre etapa apart: statist dac, Democratia militar contine efteva elemente findamentale care se regiisese si fn societatea geto-dacii: ~ existen{a unor organe speciale ale conducerii wibului: ,cegii” (a c&vor fuanctie va even ereditard, sfatu tribului si adunarea general a wibulus ~ existenga stu de rizboi, cu scop de apicare sau jaf; ~ imbogitirea sf consolidarea prin ekeboaic de prada vaefurilor sociale cate, prin acumnliti de averi (pimént, vite, obiecte de pret) se diferentiaza tot mai mull de paturile sirace; ~ seiderea ,democratismului gentitic” si wansformarea Ini fnir-un ,democratisin militar” tn care rolu! hotirator in treburile publice i! are poporul fnarmat, Aceste evolutit contibuie la dezvoltatea practicii de constitire a nor uniuni de ‘wibor pe teritrit mari, avdnd drept centru unele ageziri mai mari gi dens populate, brecurn $i Ia intensificarea luitii de prizonicti din rizboaie gi incursiuni militar. in aceste conditi, s-au constituit fn spatiul carpato-dunirean puternice uniuni de tributi daco-getice. Cea mai veche mentiune a unui conducitor get este aceca a lui ,Histin, Dorum rex” sub conducerea clroragefi ,istriani” se vor opune in Dobroges rege Sei Ateas (ee, 1V 1, He.) conform informatilorscritorului roman Pompeius Trogus Isioticul grec Arrianas (sec. I i, Hr) deseric atacul fulgeritor al lui Alexandra Macedon asupra getilor din cAmpia dundreané din anul 335 1, Hr, Alituti de infor. ‘matiile teferiioare Ia densitatea populatii si nivelul sit economic, sunt evocate date relative la aimata getic8, fortificatia comunititii, ~ ,oras prost intért”, clemente Lipice pentru nivelul do organizare prestatali a populaiei getice.Instituile potitice gi juridice la geto-daci 19 Uniunea de tribori din stinga Dunasii care il fnftunté pe Alexandru, iar ceva mai tirziv (326 f. He.) pe generalul macedonian Zophyrion so consolideazi treptat ($1 sub influenta permanentului pericol extern) ajungand la o fort politico-militars consi, derabilii le inceputal sec. UI f. Hr, end are loc (300-292 4. Hr.) conflietul diate Dromichetes ,regele” getilor si Lisimach, conducZtorul statului macedionian, Nara. fiunea surprinde stadiul de dezvoltare a uniunit de wibuti gece, tipick democraiet militare, Luptele eu macedonienii, care au durat mai bine de o jumitate de secol, an consolidat unionea de teiburi getice. Accasta continuii si se maturizeze ¢i dupa Infrangerea lui Lisimach, iavoarele documentare atestand ca $i conduedtori de trburi gotice pe Zalmodogicos si Rhemaxos, ,regi” gj, {fn Trensilvania, in jurul anului 200 7. He, iavoatele 11 mentioneazd pe Oroles | uniunea sa de triburi impiedicdnd pitrunderea tiburilor de bastami fa reginne. De k ssemenca se mai mentioneazi ,cresterea (puterii) dacilor sub regele Rubobesics”. Accasti crestere reflect iceputul procesulai de sttimutare al centrfui de grevtate al Puterit daco-getilor din Campia Muntean’ in Transilvania. Punctal culminant al acestui proces va i apariiastatuluidac cu centro in Muatii Ogi 1.2, Organizarea statului dac (see. 1. i. Hr. - 1d. Hr.) 1.2.1. Evolugia institutiilor Socletatea geto-dacict din perioada statului dac a depisit faza gentilico-tribats, fiind structurata in clase si categorii sociale. Accasti aleituire sociald este rezultatul dexvolttti cconomice, ea favorizénd la tindul siu definirea structuri poltice si a Statului, cu insttutile sale caracteristice, Goneza statului dac se datoreazi ait factorior interact si extemi, Este evident i alituri de evolusia intend, presiunile exteme datorate expansimi Imperiului Roman § apropicri sale de graniele Daciei au avut un rol de catalizator al comunitatilor de cinie geto-daci. ny varfulicrahied sociale se afta rogee. Pind la Burebistaregalitaea a avut mai multo finetie militar gi religioasi. in perioada Burebista-Decebal, ca uimare a ove. lutiei economico-sociale a Dacie gi a cresteii pericoluui extern, regele nu mat este oar un get militar important, ci primeste functit multiple, de resort exccuti, Ils. Jatly si juridic, vizind, pe lang sarcina de aparare a statului si conducerea tutaror ‘esorturiior viett sociale, Regalitatea fn Dacia nu era una de tip despotic, regele ‘guvernénd impreundi cu un consili (sfat)?, Din punct de vedere social, regalitatca urmfirea consolidarea pozitci clased nobi= Tiare, a tarabestesilor. Acestia aveau mare autoritate tn stat, din tind lor selectan. "E, Cemnea, 8. Moleut, lstoria stand chp romdnese, Bucresi, 1993 gi D.V. Piro ‘storia staal yi dropmli romnese, Cla-Napoce, 192 *. Daicovieiu, Dac, Ed. Eniclopetice Romnd, Bucures, 1972, . 108-20120 Reflectarea institutilor dreptului roman in Vechiul drept romsnese du-se membrii sfatului regal. Fi conduceau ia numele regclui cetijile si rezolvau pro- blemele politico-administrative ale zonelor pe care le administrau, Formau, in calitate de comandanti militar, trpele de olité alo statului. Din randul familiior nobiliare se recruta si preotimea dacici, marii preoti avand un prestigiu social si personal deosebit jn societate. Deceneu si Commosicus au fost cu certitudine personalitiyi de prim rang ale viet politice a statuui dac, fiind totodatt conductor spiritual ai fatregului neam geto-dacic, nu numai ai celor peste care se exercita organizarea statalf, autoritatea reli- giossi unicé contibuind la realizar spirtualitati’ unice a geto-dacilor. Marca masé a populatici o formau tnst capitlat, ei reprezenténd baza economic’ a statului, dar si principala forté militar, din rndul lor recruténdu-se ostenii armatei dacice. Oumeni liberi ~ agricultori, mestesugari, comercianti, lucritori 7m mine sau pistori ~ ei participau gi la luarea deciziilor politice, reprezentati la conducerea statului prin adunarca poporului fnarmat, institute care continu si existe si fn timpul statului dae, chiar daci rolul sia este mai diminuat decft in vremea dinaintea aparitiei statu, Sclavit sunt o realitate evident in umea geto-dacici. Mentionali mai putin in perioadele dinaintea cuceritiiromane, ei sunt thst prezenti i in perioada de dinainte de Burebista, Prezenta unui numa relativ ridicat de selavi ~ ca si folosirea captivilor de rizboi ~ constituie o realitate sociald a societiti dacice, Rolul lor este mai putin semnificativ in agriculturt si mestesuguti, dar este important fn edificarca construc- tiilor de interes public, indeosebi a cet8tilor si monumentelor religioase. Cu toate acestea, raportul dintre munca servili si cea liber’ in socictatea seto-daciek a fost in favoarea muncii libere. Faptul este dovedit de natura relatilor de proprietate funciard, care releva fnsemnitatea oamenilor liberi in economia statu- lui dac, Forma dominanté de stipanire a plimantului este probabil cea comunitar’, de tip obste. Aceste obsti se constituiau intr-un cadru economic care Ricca posibila functionarea relaiilor sociale gi a peemis trecerea spre insttojia stata. Evohutia intern’, imprejuritite externe si factoral religios au fost premisele care au contribuit la consolidarea tendin{clor centralizatoare in lumen daco-geticd spre forma statalA astfel inet, intr-un moment apropiat tnceputurilor domnici iui Burebista (sau in prima parte a domniei lui) si se treac’ la organizarea de tip statal Nu este de neglijat posibilitatca existenfei unui nucleu statal sav-a mai multora, statul apirind in cadrul procesului unificdrii fntr-un centru organizat (pe cale pagnic’ dar gi militar) a tribucilor gi centrelor tribale in cadrul noii formatiuni social-politice. Forma sub care s-a constituit statul dac a fost cea de regat (monarhie) cu un pronun- {at caracter militar. Prin forma de conducere, organizare, integritate etnicd, centra- lizare a puteri, unitatca rcligioasd si spiriwala,statul dac nu atinge nivel! evolutiv al statelor sclavagiste clasice, situdnd-se fntre monarhia clenistic gi statcle ccltice’. Informatiile documentare fac posibilaipoteza institiri la curtea regelui a unor dregatorii si functii ~ dap modelul regatelor elenistice ~ ocupate de varfurile socie- iti goto-dacice si care detineau puterca politic. Constitwirea statulai a impus 'H.Daicovicin, op cit, p, 156-168,Institutile politice si juridice la goto-daci 24 crearea tnui aparat menit si asigure indeplinirea functiilor sale inteme gi extemne, aparatul de stat cuptinzdind instituiile civile, religioase si militare. Puterea jude- cltoreasca cra exercitati de preoti, marele preot fiind totodatd si primul judecitor fn ierarhia juried. Strvetara aparatului de stat in vremea lui Burebista s-a prezentat asifel: seasons} —1 bp cs heir a capetenil obst vicinate Astfel organizat, statul a corespuns necesititilor evolutive ale societitii dacice. Rolul lui Burebista fn aceast organizare a fost extrem de important, el actionand in sensul necesititilor social-poitice si economice ale momentului, ereand pritnl stat dae prin uniea tuturor semingilor geto-dacice. Dupli disparitia sa statu si-a pierdut titatea, continuitatea de conducere manifestéinduse fnsii in zona central a fostei entititi a lui Burebista, zon care va servi ca baz! pentru renasterea statului sub ullimii regi daci, Hiatusul statal de la Burebista la Decebal nu a existat, pentru partea transilvineandk putindu-se stabili suocesiunea regilor daci pe 0 perioadii totalizand 150 de ani (44 7, He-106 d. Hr). Doar eucerirea roman’ va desfiinfa statul dac, 0 parte a teritoriului stu devenind la J1 august 106 provincie roman’, 1.2.2, Statul dae in vremea Ini Burebista si Decebal Tevoarele grecesti si latine, precum si cele epigrafice cu privie la Burebista sunt puline, numele regelui fiind transmis de ele i mod diferit. Cu toate c& nu se cunoaste cxact transcrierea numelui acestui rege, se presupune ca fiind mai corecti denumirea de Burobista, decdt accea de Buecebista folositi si ca uneori. in cea ce priveste numele Burebista, constituit din dous elemente ,bure” si sbista”, cu analogii la traci si daco-goti, a fost interpretat avand sensul de primal intre barbati” sau ,cel mai strilucit”, ,cel puternic”, ,cel nobil”™. "HL Daicovieiu, op et, p. 146 si urm,22 Refleotarea institutilor dreptului roman in vechiul drept romAnese Pentru cunoasterea evenimentelor din vremes acestui rege, prevzint& 0 deosebitit important inseriptia lui Acornion din Dionysopolis din anul 45 4, He. Acotnion a aclus servicii mari orasului si fa misiunea pe care a avut-o tntai pe ling’ un rege get 5 tail su si apoi pe Lang Burebista. Cu ajutoralinformaiilor din aceastéinseriptic poate fi reconstituiti cariera politicl a regelui dae fa perioada dintre 62-61 3, Hr., cand a jernat C. Antonius Hybrid, proconsull Macedonici, la Dionysopolis si anal 48 7. Hr. cind a avut Joe solia lui Acomnion la Cn. Pompeius in Macedonia, Prin Contrast cu guvesnatoral roman, despre care se sia ci s-a purtat ru gi in alte zane ale Jmperiului si fn jurul anutui 60 f, Hr. a ajuns pan’ Ja gurile Dunk, in inscriptic sste preamérit Burebista, el fiind considerat ,cel dintai si cel mai mare din regi din ‘Tracia’. Caracterizarea lui Burebista din inscripfia lui Acornion se completeat cu yelatarea fni Strabon in Geografia, dintr-o perioada apropiati in timp de regele dac. Pup’ Strabon, Burebista ,in cAjiva ani a furit un stat putcrnic si a supus gejlor cea ‘mai mate parte din populatile vecine”, {in ceca ce priveste wreatea pe tron a lui Burebista, ca fiu al unui rege sau eventual prin lupta, accasta a avut loc sigur tnainte de iama anului 62-6] lao dati care na Poate fine precizata. Anul 821, Hr, a fost admis pe baza informatio lui Lordanes, otrivit cétuia domnia iui Burebista ar fi coincis cu momentul fn care Sylla a devenit dictator la Roma gi rimane deocamdatd singura dat transmisa de autorii antici! Relativ la sfavsitul domniei lui Burebista, dup’ Steabon rezult cai regele dac a ‘murit fa anul 44 3. Hr. cam fn acceasi vreme cu rivalul stu Caesac care, neputandu jena amestecul tm conflictul dint el si Pornpei planuise, in cada actiunii de supe nee a partilor, si 0 expeditie tn 44 4. Hr. fmpotriva regelui dac, Moartea lui Caesar {nsd, la idele Ini Marte, a fmpiedicat s& 0 fac. Pe plan inter, principala realizare a lui Burebista a fost unificarea, pe cate Pagnici sau prin lupt% a triburilor geto-dacice, fn aceastd privints, ‘ingroparile de obieete de argint si de monede s-ar putea datora, dup unii ceroetator, tocmai tutbu- firilor create de Iuptelc dintre Burebista si conductor daci care s-au opus actiuni de unificare din partea marelvi rege, Referindu-se la aceste lupte, Strabon informenci cA sajungind fo fruntea neamului siu, care era istovit de rizboaie desc, gotul Borcbiste -a tna att de mult prin exereigi,abjincre de la vin gi ascultare fa de porunci Qegi)”. Nucleul én jurul cttuia s-a Ricut unificarea daco-getilor este dup’ opinia majo- ‘ititit cercetitorior, regiunea muntilor Oristici din Transilvania, fapt indicat de izvoa- rele scrise $i dovedit de cele arheologice. fn comparatie cu monumentalitatea cetitilor dacice din aceasté zoni, asezitile fortficate din Cimpia Munteniei (Popesti, Piscu Crisani etc:) nu reprezinta decat foste centre tribale inglobate in cadvul statului dae. fn aceste condi, cercetérile arhcologice indicl drept regedinfi a lui Burebista fortfi- "Tnteresain este c&informatite cele mai iiportante despre epoce lui Burebistane-au fost tans: tnise din eroare de ere itoricul got Fordanes din veacut al Visi d. Hr, care a ere cd gett fost antecesori gotilor (vezi H. Daicavieiu, op. cit, p. 29).Institutile police si juridice la geto-daci 2B cafia de la Costesti-Cetiituie din Muntii Oristici, nedovedindu-se valabilitatea ipote- zelor privind central puterii lui Burebista la Angedava pe Arges sau in sudul Dobrogei. fn actiunea de unificare a triburilor davo-getice, regele s-a sprijinit pe masa de coameni liberi care Ia fasotit in lupte, ajungind si constituie, dup informatia tui ‘Strabon, 0 armati de 200,000 de ostasi, fa o populatie de aproximativ un milion de ccamoni, dupa unii ceccetitori chiar 2,5 milioane, La aceasti actiune a participat si preojimea, fn frunte cu matele prect, fiind cunoscut rolul fui Deceneu fn reglemen- tarca vietii morale si religioase a poporului dac. Burebista organizeara statul dup modetul regatelor elenistice. S-au_plstrat informafii privind existenta unor dregétori, avand diverse func la curtea regilor daci: Dio Cassius relateazX despre Vezina, care detinea locul al doilea dup Decebal; Decencu ~ mare preot si colaborator al hui Burebista; dregitorul Diegis, trimis sit poarte tratative cu Domitian; comandantii de cetiti si de obsti ete.’ Astfel organizat, statul condus de Burebista a cunoscut 0 dezvoltare economic, edilitark si cultural nemaiintalniti pnd atnci. Din punct de vedere economic, datorits dezvoltisii fortelor de productie sa intensificat activitatea in toate domeniile productiei, in acelasi timp, prin reajile cu lumea greac’ si roman, au crescut schimburile econo- rice, la care au pasticipat att negustorit autobtoni, cét si cei romani si greci, chiar si celti. Ca urmare a intensificirii schimburilor, locul monedei dacice (in uz. pana Ia sfrsitul sec. IK incepatul sec. 1. Hi.) a fost nat de denarul roman-moneda cu cir culatie internaionali. Ca activitate edilitard, se remarct tn mod deosebit constructia sistemului de fortificatii dacice din Muntii Oréstiei gi a altor forificaii din spatial dacic, dati consotidati puterea pe plan intern prin nificarea triburilor daco-getice gi organizatea noii formatiuni social-politice, regele dac se orienteaz in domeniul politicii exteme spre 0 vasti actiume de cucerire teritorialé prin care s-au Hargit hotarele statului dac din Slovacia si pind fa nord-vestul Marti Negre si din Carpatii Nordici pan’ in Muntii Balcani. Riizbosicle purtate in acest scop, pe langa eliberacea ‘unor teritorii ocupate anterior de daci s-au soldat cu priii hogate precum gi cu supunerea unor populatit strine, Aceste rfzboaie au inceput in vest si sud-vest gi ‘-au continnat in est gi sud Singurul izvor litcrac privitor la campaniile din vest si sud-vest il constituie Geo- grafia lui Strabon. Referitor la campania din vest, Sttabon mentioneazi infidngerea triburilor celtice ale Boiilor aliate cu tauriscii, de sub stipanixca lui Critassios, precum si pustirea de citre daci a unci parti a teritoriului ocupat de cltre acesta Eyenimentele au avat loc fn jurul anilor 60 ¢. Hr. inftangerea boiilor gi a tauriscilor de citre Burebista s-a desflsurat intro zond neprecizata dintre Tisa si Dunirea mijlo- ie, locuita, conform dovezitor arheologice, de catre daci, pe care Burebistafi va elibera de sub dominatia celtic, inglobéndu-i statului stu, Burebista nu igi continua expeditia V. Popa; A. Bejan, Ista poltce pt jurlice romenesti, Ed. All Beck, Bucuresti, p. 10-3.24 Refleciarea insttutilor dreptului roman tn vechiul drept romiinese, dincolo de Duniize, raul Mosava si Carpatit Nordici fn teritoiile wibucilor suebe ale germanilor condusi de Ariovist, preocupandut mai mult soarta provinciilor romance din Peninsula Balcanicd si cetitile grecesti de pe malul sting al Pontului Buxin. ‘Tot Suabon informeazii ch Burebista, intr-o campanie spre sud-vest, a jefuit “Tracia pani ia Macedonia $i Illia, infrangand triburile de scordisci (care, dupl acest conflict isi pierd importanta politick pe care o aveau) fn jurul localititi Singindunum (Belgradul de astii). up’ infeingerea wiburilor celtice (boii, tauriscii si scordiseii) va urma, clive ani mai tirziu, actiunea mai dificilé si de lung’ durati de cucerire si supunere 2 polisu- rilor grecesti de pe maul stang al Pontalui Buxin, Acestea fusescré pridate gi supuse anterior, in 727. Hr., pentru scurt timp de eftre Terentius Varro Lucullus, proconstl al Macedoniet, cu prilejul rizboaicle purtate cu Mithridates al Vi-lea Eupator rege ‘al Pontului (120-63 1. Hr). Ble au avut de suferit si de pe urma tui C. Antonius Hybrida, si cl proconsul al Macedoniei care, dup cum rezulti din inscripfia lui ‘Acotnion din Dionysopolis a iernat in 62/61 1. Hr. in acest pols. Potisurile grecesti intraseri fn sistemul de atiante al tui Mithridates al Vi-lea Bupator, care organizase rezistenta populatiei autobtone gi grecesti impotriva roma- nilor. Atitudinea diferitelor categorii sociale din polisuri fata de politica lai Mithri- date a fost ciferiti. Oligashia negustoreascd, legati de comertul cu imperiul, a fost cea cate probabil a determinat ruperea aliantei cu Mithridates si trecesea fn tabara roman’. in momentul aparitiei noii fore la Duntrea de Jos, reprezentath de statal lui Burebista, care relua aici politica antiroman’, conducitorti polis-utilor grecesli s-au plasat de partes Romei. Deci politica lui Burebista la Pontal Euxin nu este o simplé expeditie de ju sau expansinne, ci se fneadreazd in sistemul strategic antirornan al rogolui dac. Au oxistat evident si ratiuni economice legate de bogitiile polisurilor ‘grecesti, conttolul asupra mesterilor si negustorlor de aiei prezentand avantaje deo- sebite pentru Burebista. Cucerirea a fost inlesnita de imprejuriri externe favorabile: ‘nfrangerea Ini Mithridates al Vi-lea Eupator de cite romani, concentrarea fortelor romane in actiunea de cucerire a Galliei; tulburirile interme din lumea romani ‘precum si insuecesul suferit de C. Antonius Hybrida in Dobrogea. in aceste conditii, gelo-dacii de sub conducecea Ini Burebista atu ocupat intre anii 55-48 f. Hr, prin lupte sau in mod pagnic toate potisurile grecest gi tertorile lor de la Olbia (Poru- tino-Ucraina) pint la Apollonia (Sozopol-Bulgaria). Datorith rezistentei opuse, s-au ‘cucerit prin lupte Olbia, Histria si Messembria, Olbia si Histia au fost transformate jn twine, Decretal lui Aristagoras de la Histria arati ct de scump s- plait rezistenta: distrugerca ziducilor, captivi, tibut, instalarea wnei gamizoane dacice In cetate. Probabil identicy a fost situatia si In cazul Messembriei! Dionysopotis, datoritl legéturilor avute de Acotnion eu Burebista a fost inglobat rk rozistent& fn cadrul statalui dac. La fel s-a procedat probabil cu Tyras, Tomis, Popa, A. Bejan, op ct, p24Instiwtile politice gi juridice Ia geto-daci 25 Callatis, Odessos gi Apolionia, despre care nu exist informatii ef at i opus rezis- tent dacilor. O dati cu ocuparea polisurilor geecesti si a tettorilr lor, Burebisia a eucetit i toaté zona de la sud de Dunire pang la Balcani si Marea Neagr’, De ascmenca, intro vreme apropiatd de aceca a cucertiipolisnilor grecesti de la Pont, Burebista a inclas in stipdnirea lui si teritosiul dintce Carpali si Nistew locuit de costoboci, tyrageri $i bustarni, pundnd fa acelasi timp capit, pentra © periosd, expansiuaii spre vest a sarmarilor. Dup& aceste cucetri, Burebista devine ,cel dint gi-cel mai mare dintre regi din Tracia” (Acornion). Prin cuceritite sale dc la Dunirea de Jos, Burebista a urmatrit consolidarea pozitiet sale politice si militare la sud de Dunire si opriea fnaintrii romane fn aceasti zont. fnwe anit 50-48, He. a avut loc o riscoalé antiromani fa Dalmatia, Ea a contribuit la {ntivivea pozitci lui Burebista la sud de Dundre. Nu se cunoaste dack regele dac a avut un rol in desfigurarea acesteiriscoale. Se slice’ in 48 7. He., in Macedonia, Burcbisia a intrat in tratative cu Pompei, oferinduiajutor fn rizboiu! civil, impotiva lui Caesar. Acesta este motivul pentru care Caesar, dupii moastea Ini Pompei a plnuit expeditia care na s-a mai tcalizat impotiva dacior. ‘In acelagi an 44 7. He. al mortii lui Caesar este supritnat in conditii necunoscute si regele dac, probabil de cite cApeteniile dace nemultumite din anturajel su, Burebista a fost cea mai mare personalitate a istorii daco-gefilor. El a unit toate semintile daco-getice creand priml stat dace, ale céruifrontiere au atins fn nord-est Caspatii Nordici, in vest Morava si Dunia, in sud-vest nordul Soibiei de astiz, in sud Balcanii sila est Nistrul si firmul vestic al Misii Negre, adic& tot teritoriul de formare a neamului geto-dac. Roiul siu deosebit in dezvollarea pe toate planurile a societtii geto-dacice s-a datorat infelogerii de cite Burcbista a necesititilor socialpolitice si evonomice ale momentului, fapt ce i-a asigurat lui si poporulai ddaco-get pe care l-a condus un rol de frunte in istoria antichitti Dupi inliturarea prin violent& a ui Burebista staal si-a pierdut unitatea, ta aceasta conteibuind tendinfele separatiste ale unei pliti din aristoorayia geto-dacic, statul dezimembrdadu-se. Din acest moment, istoria Daciei va cunoaste pati la Decebal o perioadi de 130 de ani de ftimantir, reflectate pastial de izvoarele docu- ‘mentare. Strabon informeazit de o implrtce a stipaniri lui Burebista fa patru, apoi in cinci piri. Dintre acestea, este sigur cd una corespunde pati centrale a fostului stat al lui Burebisia, in care si arheologic este dovediti 0 continvitate de conducere servind ca baci pentru renasterea statului dac in vremea Iui Duras si Decebal Tordanes relatcaza astfel evenimentele: dup Burebista a urmat Deceneu, iar dup’ co acesta a mutit a fost urmat de Commosicus care era socotit de geti«datorits price- peri sale gi rege peste dangii si preot si judeca poporul ca judecitor suptem”. A fost tumat la domnie de ,Coryllus, regele getilor si timp de 40 de ani a stipanit peste neamurile din Dacia”. Problema succesiunii regilor daci intre Burebista $i Decebal a preocupat pe mai ‘ull cercetitor, care au studiat gi interpretat izvoaree litera si le-au eoroborat eu cercetivile atheologice. Atit geograful Strabon cAt si Fordanes men{ioneaz’ pe26 Reflectarea inst or dreptului roman in vechin drept romanese Desenet a si colaborator al regeui Burebista (Strabon) si prim urmas al acestuia Aouanes, Mat mult, ccupandose de personalitatea lui Decencu, 1. Daicoviciu ‘cleeaat rola politcal lui Desenea ca alit al Ini Burebista, Marcle preot, eu Aiteiaten moral si spiritual eco detinea agupra difeitelor cApetenii de wibuti si de Scion! de tribur, organizator $i eformaior al cultului, se dovedegte un om politic eossbit atoning ca principal consis 5 colaborator al Ini Burebista tn sensul \depitini pericolelor externe. Omul de stint H. Fiurit staml cu ajutoral lui Deceneu, acesta al regelui, ci clipetenia politic a dacilor al dack nu major al alianfei Burebista-De- intracapatc, deci partenera cel pin eg cons, ealzanse astol unitate dine spatial intracarpatic si Cammpia Munteant Decenc a fost urmat do Conmosicus~ rege preot si judeestorsuprem. Coro- borin ievourlelitrare, H. Daicoviciu a inceccat stabiliea perioadelor de dome a ‘culo dai. Astfl, i Deveneu si Commosicus le-ar fi revent intervalul cxonologic uprns inte 44 1. H.-28/29 d. He. Ei vor furmati de Cory, cae a dommnit, dap lordancs, 40 de ani (28/29-68/65). C. Daicovicin fl idenifick cu «Secor, dex econ nctionat de istrical Rontins ica cel de pe stampilele .Decebalus per ‘Scorilo” ale vasului de la Sarmisegetasa?, Love Coryltus si Dorpaneus Jordanes nu dit lista completa regilor ¢ CPintile sunt fmp&ctte, uni cercetatori sustindnd ci 4 regilor daci (modificindu-se astfel succesiunea ‘ni lor de domnie). Un astfet de rege ar fi Scorito, mentionat de istoricu! Frontinis,contemporan eu Nero, domnind probabil fn timp Hieboiuli civil de la Roma din 68-69, Intro inscriptie descoperiti la Tibur (Italia) se mentioneast un sigur rege stipanitor peste geto-daci, probabil acelasi Scorilo, A.utmat Ia domnie Diurpuneus (Dorpaneys), contemporan cu Domitian. Intexpre- facea textelor Iwi lordanes $i Orosites | pains. dentate Tienae vania si fn textele mai vechi ale lui Suetoniu. S-a emis si ipoteza ck acest Cotiso ar putea fi un predecesor al avelui basileus Thiamarkos cunoscat de pe fragmentele cceramice de la Ocnita. Relatile tui Cotiso cu Octavianus Augustus au fost destul de bune pentra ca sit circule la Roma zvonuri despre o proiectata incuscrire intr cei doi Plutarch mentioncazi pe Dicomes rege get, localizat de cetvetitori in Moldova (pe baza descoperitilor de la Batca Doamnei) sau Muntenia, H. Daicoviciu considera i formatiunea statal condust de Dicomes trebuia si fi cuprins Campia Muntean’ si sudul Moldovei! Din izvoare literare se cunose trei couducttori geti in Dobrogea: Rholes tn sudul Dobrogei, in bune relajii cu romanii, avénd tithal de prieten gi aliat al romanilor fa turma ajutorului dat tui Crassus; Dapyx si Zyraxes, cu teritorii fn central si sudal Dobrogei, invingi de romanii lui Crassus, ir teritorile cucerite de romani fncepand cu Octavian Augustus romani, incitagi de incursiunite dacilor la sud de Dunae av fntreprins mai multe expedifii de represalii impotriva dacilor. In vremea Inj Augustus aceste expeditii au fost conduse de A. Caecina Severus, M. Licinius Crassus, Ch, Comelius Lentulus gi Soxtus Actius Catus, Dintre aceste expeditii, ca din anii 11-12 d, Hr. ai Ini S.A. Catus, comandant al districtului militar Moesia sa soldat dup& Strabon, cu strmutarea tn Tracia a 50,000 de geji din Cérapia Munte- nici, depopularea Cémpiei Munteniei coincizand cu fneetarea existentei aseziilor de la Popesti, Zimnicea, Piscn Crasani, Atacurile geto-dacilor nefncetand, romanii vor lua misuri de aparare a fronticrelor. Sub Tiberiu, in 15 d, Hr. se crecaz provincia “Moesia, iar in 20 d. He. se permite sarmatilor iavigi si se stabileascd in Campia Tisei pentit a opri incursiunile dacilor din Pannonia. Actiuni de amploare mai au loc fn vyremea lui Claudiu cind Dobrogea este anexati provinciei Moesia (46 d, Hr.) si in vremea Iui Nero c&nd fntre 62-66 d. He. 100,000 de transdanubieni au fost mutati de ln nord de gurile Dunit la sud de flavin, A fost foarte mult discutat aceast infor- matic de cite istorici: caracteral sin pasnic, termenul de teansdanubient (geti sau alte populati), scopul transmutirii, numa celor transmutati (de cele mai multe ori con- siderat exagerat), 2ona in care s-a fic transmutarea si etapele acestei transmutir Atacutile dacilor impottiva provinciilor imperivlai veeine ax ei (ndcoscbi Mocsia) continu si dupit moartea lai Nero, fapt ce determin rizboiul dintre daci si romani fa timpul lui Domitian si apoi Traian. fn fata iminentului conflict cu romani, daciis-au organizat la endul lor unindu-se din nou in fata pericolului fat-un singur stat si sub scoptrul unui singur conductor stabilindusisisterul de aliante antiromanc, Continudnd statul lui Burebista si al regilor care i-au urmat, daco-getii se unificd fn structura statalé condusti de Decebal, stat mai mic ca fntindete decat al lui Burebista dar mai unitar si mai centralizat. Organizarea sa intern’ este dovediti de existenfa demnitarulai Verina (probabil mare preot), a cépeteniei Diegis trimis sol a Domitian, a prefectilor de latifundii si a cetéfenilor. Diferentierile sociale sunt mai Institutile politice ¢ juridice Ia geto-daci n "den p98.28 ‘Reflectarea institufilor dreptului roman ta vechiul dept romanese accentuate. In-vederea eonflictului eu romani s-au fntit si imate cetitile vechi, s-au Construt altele noi, a fost faestrati armata‘cu ‘arme si masini do rizboi, Central Statului a fost de asemenca regiunea Muntilor Oristici. |n Impeejuisile fn care eontlictl inte daci gi romani era iminen, woul Davie a revenit lui Decebal foarte priceput fu planuti de rizbot gi iscusit in fnipmures for, Sind 68 aleagi prilejul de a-lataca pe dugman sia se retrage la timp. Dibacl in ¢ {ntinde curse, era un bun luptator i e pricepea sk foloseascaizbaindn, dae gi shins Gu Dine dint-o ffeéngere. Din aceasté pricini; multd vem a fost un duyman de temut pentra romani”, {In urma ticbosiclor din 101-102 41 105-106, statu dac va fi cueerit devenind la 1 august 106 provincie romani (pentru o parte a teitoriului siu)', 1.3. Norme de drept gi institufii juridice la geto-dact sit cutumele, ca forme de manifestare ale Grepiuli to eadrul contuniti. Pent perioada veche, ele au eonstiuit unicul iavor de Geep. Ble sau pista o sft arg de splicare; iménnd principal ivr de dept gi fa timpul statalui dac ‘centralizat, menitinddu-se ‘chia ‘si dupa cucerirea romani. in Parale! fos, ca o emulatic'a puter de stat, apare leged, a sens tehnio, restr Desigut, datele sume privitoae Ia Societate statu dae mu permit cunoasterea {in amiinungime a instituilor juridioe i'a normetor de diept ale geto-dacilor, ‘Mai bine cunoscute pe baza informatiilor dociumentare sunt: ~dreptul penal si procedura de judecati; ~regimul persoanelor i fatitias ~ regimul bumutilor $i obligatiles ~constituivea sistoinulu de rolait externe; Dreptul penal si procedura de judecatd. Notmele de drept penal se ciistalizeazk 5s Perioada de consttuire a statu. Asprimed lor dexivi din necesitaea sanctionsit celor care s-ar impotrivi noi ordini poitice instarate. Aceste norme nu exclud ele. menisle genilice cutumiare), tm enzusi cm arf, de exemplu, ’zbunarea singel. Sistemul represiv. goto-dac cuprindea. sanctionarea ~'de obicei cu moastea - ¥uner infactiuni considernte foarte grave: ucilearea interditillor religioase (sacle aiile) sau a celor stabilite de autoritatea central Organizarea instantelorjudecstoreyt i procedura de judecaté reflect tmpletrea ‘sctvitti de stat ov cea juridick si religioas, fapt ce consttuie o caracteristic3 fund, ‘menial a sistema jridic geto-dac.Incepand cu Zamotxe ~ zeu suprem dat si prin: mats Conducitor si judecttor al dacilor ~, numeroase alte personalti ale viet Politice dacice au cumalat si alte functi alituri de functia suprema in stat, Dect regi Se "E. Cornea, lstora status rept roman, vol, Bucuresti, 1978 p. 185Institutile poltice si juriice la geto-daci geto-daci, in calitatea tor de, conducttori ai statului era totodatd ¢ justitci,impletind activitatea or politic’ gi jurdic’ cu aceea tcligioast Regimul persoanelor.si familia. Cristaizarea, claselor sociale, constituirca statului sielaborarea unei legislatii serise sunt procese care se. intereonditioneazd reciproc. Tntro organizare statalé styucturatd social pe existenta mai multor clase, capacitatea juridicd a persoanelor nu putea fi apreciatd dec&t in raport cu pozitia sociald, existind detinitori de bunuri,cu.capacitatc juridicd optim’ sau.mmai resteias, si. sclavajul cu trisituri patriarhale, Odati cu consolidarea clasei conduciitoare si cu necesitatca instauracii une! con- duceri dinastice se.va.impune monogamia (cisitoria pereche) rezaltaté din neo: silatea ransmiteri avert, prin mostenire, de la 0 generale la ata, f8ra,ca bogatile acumulate si se risipeasci. Monogamia, consfinteste pozitia barbatului in familie $1 e, natura definitiv elementele matriarhale din cadrul relailor sociale, Fami- lia geto-dacd este patriliniar’ si patritocals; sotialocuia la sot, descendenta se stabil dupa fat, copii rméndnd tn familia accstuia.. De. asemenea, se poate presupune, existind proprictatca individualA si familia monogami si cxistenja tnui Ssuecesoral care si asigure continuitatea valorficirii patrimoniulni familiei de urmagii direc Existi unele informatit privitoare la Form sojia primea zestre — deci exista instituta dot pani azi fn limba comand, este de orig fi supremi ai tem Asttorii. La incheierea eisitoriei, De altfel, cuvantal ,zestre” pisteat 3 geto-dacies Regimul bunuritor $i al obligatilor. Principala forma de proptietate geto-dacicd a ‘sonstituit-o proprictatea imobiliari (proprietetea asupra paméntului). fn cadrul obstilor sitesti Sau vicinale:exista proprictatea comuind (siteasca) supra terenurilor arabile, a pigunilor, pidurilor, apelor etc. si proprietatea privat’ a individului sau a familie sale (casa, terenul nconjucitor casei, bunurile personale ete.), ‘Trecerea spre proprietatea privaté asupra pimAntului cunoaste o faz4 intesmediar’ ‘in care, desi terenul continu& si riménd proprietatea colectiva, se.tmparte periodic {ntre-membri obsti, fiecare Iuerand parcele c da-si roadele muncii sale. Reglementarea aspectelor aplrute in organizarea societii impunea existenga unor norme in domeniul dreptutui si obligatilor. Membri de rind ai colectivititi aveau Obligatia de a participa la edificarea constructilor publice necesare politicii econo- mice sau militare ale autorti(ii centrale sau ale conducstorului local, De esemenea, rau necesare nonme care si,roglementeze diferite aspecte ale vietti economice: buna desfisurace a activitisii mestesugiresti sau comercial. Sistemul de relatii externe, Desigur si ttre tribusile si uniunile de triburi dacice cxistau 0 serie de contacte si convent, ftelegeri, alianje, Crearca statului a impus Satisfacerea functiei exteme a acestuia prin crearca unui organism instituionalizat gi Profilat pe problemele de politic’ extem’. Sumarele informatii indi existenta soti- reyeneau prin impijire i insugin- V.Popa, A Bejan, op: ett, 9.32.30 Refloctarea instituyiitox 4*eptului roman in vechiul drept romvinese lor ca reprezentanti ai autoritiieii CeMttle (rege) fn problemete de pooitic& extern’ (de exemplu, solul Acornion din DiOAYSoPOlis eprezentant al tui Buretoista fn tatativele cx Pompei, sau soliile hii Decetsall 19 timpal rizboaielor cu romani). De asemenea se cunoagte cH alél-tribuille celtice fnvinse de Burcbsta oft gf oragele grecesti de ta Pontul Buxin pliteau tribut regelui dac. Conform tratatlat Incheiat ca Domitian, Decebal a Primit din’partea romanilor ajutoare si subside declarindu-sc ,prieten” al Rome. In sistemal diplomatic regilor daa intra gi legi- tile matrimoniale, freevent utiSiZate de condiicatori potitici in toate: timpurle 1.4, Conchuzii Caceritea romant a intrerupt ©volutia fiteasc% a poporutui dac, a civilzael sl ¢ statului su tn momentul fa care S€ Afla inc Ia periferia lumii struct urate, eae 6 dezvoltare urmind calea batitorit’ de statele antichitaitclasice, Odea ev dngeret sistemului politic geto-dac s-a fntreTupt dezvoltarea fireasc’ a institu tile aridce si a dreptulut geto-dac, ele primind 18 NOU curs ,,..dack civilizatia Gacilor, mai pute cevoluati, a fost infrants si disttUsi fn ciocnires militar’ cu cavilizaia Romel, caractenul ei Clasic a trebuit 5% joaCe U0 rol de seami in inlesnirea romanizsl popy- Jatici autohtone™! 2. Organizarea politica $i juridied a provincied Dacia 2.1. Organizarea institutillor politice in Dacia romani Stipanirea romani in Dacia prezinta un dublu-aspect, $-a instaarat pe pindntul Daciei prin violengs si s-a mentinut £0 timpal spriinindu-se pe o ax-muti amioast jem de aparare: Cu toate acestea, ea nu a avut un cata doue- tiv. Dimpotriva, epoca stipanirii romaite in Dacia a fnsemnat un proseres di pone de vedere al evolutici generale a socictifii fay de epoca precedent, scl aimbindineeaga {nfitisare a Daciei gi ridicfind-o Ja © teapt superioari de civilizatie. Sc cunoaste cit tntreg teritoridl StiPanit de Decebal fusese cuce=rit denial anul 106, dar el nu a fost fnglobat integral fn provincia Dacia, oi dow Tianilania centralé, Oltenia si Banatul, iar Muntenia, sudal Moldovei si sud-es tol Tasiniet au fost anexate provineiei Moesia Infetior. Dup& moartea tui Traian (117) Hetkian evactieaz Muntenia si stutul Mlére iat sud-estul Transilvaniei f] anexeari la Dacia (119), aceste hotare rimfin and neschimhate Soe eS "H.Daicoviciu, Dacia de la Bureblste la cucerired roman, Ch, 1972, F>-Organizarea politic si juridie¥ 2 provinciei Dacia 31 © pi la seit stpdnisitromane, Au rimas: tn fara province © bun parte @ © frumarilor locuite de wiburile decice, care va cunoaste indirect influents oman’, ictuind singure sau amestécate cu populatile de alt neam. Provincia: Dacia constitita de Traian tn anal 106 forma o singur’ unitate admi- sativa, facdnd parte din categoria provinciilor imperiale, ca orice regiune nepaci- ‘cali condusi gi administraté direet de Impasat:printr-un tximis, nomit legatus ~ qugusti pro. praetore, cu. atcibutii militare, administrative si juridice, avind rang onsular (fost consul). fn andi 118-119 provincia a fost tmplrtitt tns Dacia Superior, condusi de un - Iegaius august de-osdin senatorial gi Dacia Inferior §% Dacia Porolissensis, conduse de cdtre un procuratar vice praesidio din ordinal eevesten. "Dacia Superior cuprindea teritoriul Banatului si al Transilvaniel, cu exceptia one’ de a est gi sud de Olt. Dacia Inferior cupriniea Oltenia si fisia de pamant de la sud de Oltul transilvan, | .O- noua, modificare in conducerea si organizarea administrativai a) Dacici s-a produs pe timpul lui Marcus Aurelius, fn anu! 167/68, Dacia find acum fmplsyita in inci provincii: Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis si Dacia: Malvensis. Provincia ‘Gea mai important era. Dacia Apulensis, eu resedinta la Apulum gi condusi de un © jegatus care in-acelasi timp era si comandantal Legiunii a Xlll-a Gemina si avea ascendent’ fi de procuratori celorlalte doua provine ‘Dacia Porolisseasis sc afla in nordul fostei provineii traiane, la nord de curst superior al Murogului gi de Aries. Bra condusi de un procurator pracsidial din ordinul cavaleresc (eovestru) care avea comanda trupelor auxiliare din provincie. Dacia Malvensis era condusi tot de un procurator pracsidial. Este lovalizatt imprecis, deoarece nu este descoperitit resedinta (Malva), cuprinzind Banatul sau, dup ali cercetitori, Oltenia. fn anul 167-168, guvernatorul Daciei Apulensis devine guvernatorul celor treit Dacii sub titlul. de legatus augusti pro praetore trium Daciarum avand fn subordine procuratorii celorialte dow. provincii. Asadar, desi existau trei Dacii, ele aledtuiay {otusi.o unitate strénst, pus sub acceasi comand militar’. Primul legat de, rang consular al celor trei Dacii, M. Claudius Fronto a fost simultan si legat al Moesiei ‘Superior. Conducerea si organizarea administrativa insttuta in Dacia in anii 167-168 nu se schimba pani le sfritulstipanirit romane. ‘Apitarea Daciei a constituit pentru imperiu o permanentit preocupare. in sistemul defensiv la Duniirea de mijloc si de jos, Daciei ii revenea un rol important, acela de a sparge wnitatea lumii asa zis ,arbare” din accasté regiune, de a intrerupe legitarile dinwe diferitele: neamuri si de a bara acestora pitrundesea in imperiu prin sesul Munteniei si Campia:Tisei, Dacia constituind un ‘bastion apsoape-inexpugnabil pentru acele veemi. De aceea in Dacia au fost aduse numeroase trupe si provincia a fost intirité cu numeroase caste, castele, burguri, valuri, tumuri si alte lucréri de for~ tificatie, Aptrarea Dacici cra asigurati prin existenfa unti putemic sistem defensiv, a crui organizare incepe imediat dupa cucerire gi a fost apoi amplificat si desivarsit,32 Reflectareainstiutiilor dreptului roman in vechiul drept zomdnese Uutilizandu-se aceleasi clement de fortificatic'¢a g-fn restul imoetiulitOrganizarea politic si jurdick a province Dacia 3 apesteia, Indiferent de originea lor, soldatii sunt obligati sf favete latina, devenind ta sindul Jor factoriai romanizici, populaticiprovinciei. fn. momental listrii la vata, ‘yoieranii se stabilesc tn provincia unde su servit ca militaci devenind proprictari de pliant, mesetiasi, negustori, unii.dintre et ocupdind functii-de conducere in loca little Daciei', | 22, Organizarea administrativa ei justificd numele de Dacia Augusti ‘Administratia censralt a-provinciei eta detinut de guvernatorul provinciei si de adanaroa’provinciall. Guvernatonilui fi covencau atributideotdin politic, juridi ‘adlministrativ. Dupi impérat, guvematorul avea'cea mai mare atitofitate asupra locui-34 Reflectarea insttutilor dreptului roman in vechiul drept romanese parte din paimintal Daciei¢ra dat fn folosinta populatici aitohtone (ager stipen- diarius) aceasta detordnd in schimb impozite, prestaiifayk de caste, servicii publice de post ete. Administrajia locala. Agezitile Daciei romane ecau: din jurul casttelor (canabe). Se cunose in Dacia 11 otage, rispindite neuniform pe teritoriul provincei,lipsind complet in risirital Daciei intra-carpatice, Pe misuri ce au luat fiinfi, orascle si-au Constituit cate un territorium propriu, asuipta e&ruia iyi exercitau jurisdictia, cel mai fntins fiind teritoriul Sarmizogetusci. Cele 11 orase an fost: 1) Sarmizegetusa. Fondat de Traian, a fost singurul orag tntemeiat prin coloni- zate. De la intemeiere aves tit de colonia si drept italic. Locuitori erau inscrigi ta ‘wibul Papiria din care ficea parte si impiratul. A fost construit pe teitoriul satului de aai Gridistea-Hajeg in anit 108-110. Numit la inceput Colonia Dacica, apoi de la Hadrian ~ Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Din vremea imp atului Severus Alexander (222-235) primeste titlal de metropolis, Era adevlirata ‘metropoli politics, economica si culturalé a provincii. Aiei se-afla attarul Impira- tului (Ara Augustali) cu preotii augustales,organizati in Ordo Augustalium. fn fiuntea ordinului se afla sacerdos arae Augusti, Bl prezida adunarea provincialk (concilium Daciarum triwn) care, prin delegat ai provinciei reglementa cultul imperial; 2) Napoca — smunicipium fntemeiat de Hadrian (Municipium Aelium Hadrianus). Pe timpul Iui Marcus Aurelius. devine colonia (colonia Aurelia Napocensis). Era resedinla proconsulului Daciei Porrolissensi; 3) Drobeta — municipium tnterneiat de impéatul Hadtian; 4) Apulum ~ sedial Legiunii XIl-a Gemina.. Municipium pe timpul lui Marcus Aurelius, colonia ia timpul impiratului Septimius Severu; 5) Romula — (Regea — lang Ott). Municipium in vremea lui Antoninus Pius, colonia de la Septimius Severu; 6) Dierna (Orgova) - Municipium de Ia Septimius Severus; 7) Tibiscum (Japa-Carag-Severin) ~ municipium de la Septimius Sevecus; 8) Ampelum — mmunicipiom, centru administra al minelor de aur; 9) Potaissa (Turda) ~ municipium dupa instalarea aici a Legiunii V-a Macedonica (anul 168), apoi colonia sub Septimius Severus; 10) Porolissum ~ municipium de Ja Septimius Severus. Centrul provinciei Dacia Porolissensiz 11) Matva — nelocalizaté precis (ia Banat sau Oltenia) ~ ccntrul provinciei Dacia orasele, satele si ayezirileOrganizarea politic’ si juridict a provineiei Dacia 35 ‘administrative, Bl era forul superior de conducere, emiténd decizit obligatori tuturor elorlalte orgusio, carc i se subordoneu. Magistraturle:erau anuale. Cei mai impor~ Tanti magistratierau dium (la colonia) si.quattuorviri (manicipii ~deei consitiul ide administrafie era format din patra: membri).Primus-duwmvir (primal duum prezida sedinjcle. ‘Existau, pentru probleme curente, functionari inferior: aedilii ~ cdxora le revenea sarcina intetinerii drumusilor, canclelor,fotretinerea si arendarea bailor publice si in general probleme de urbanistic§ gi inueinere 2 oragului gt questo ~ avd rola! de ‘sie’ municipali sau communal In eazuri deosebite, fmp&ranuh putea files de cite Jocuitori in. calitate de primus duumvir si tn aceasti ‘situati¢ ‘el ‘conducea printr-un delegat = praefectus quinquinalis. {ote municipiu (san: colonia) gi teritoriul-aferent exista o dependent adminis trativis de orag dopinzand atat agezirilefntite (castela) cAt si satele (vit, pagi) din tinutal respect. ‘Tana! fnsusi putea forma o unitate administrative: (errtoria), tinele din ele avind 6 autonomie relativg, iar conducerea lor fiind éneredingaté unui sfat de ,consilieri municipali” ales pe cinet ani. ‘Cea iai mate: parte a populatiei tia Instn sate (vici; pagi). Pagi era termenu! ‘eu care se-numeau satele doar’ pe teritoriul Saimizegebisei, reprezentand comuncle rurale romane de pe teritoriul unet colonia, tn restul Dacici existau viei, comune rurale mei mici, ofganizate dup’ model roman, locuite de colonisti, mai ales'nece- titeni, Tot vici sunt numite gi numeroasele sate (probabil mai mici ea dimensiune) din Dacia locuite de autobtoni si care mu aveau 0 organizare comunali de tip roman, pistrfnd forme mai vechi de organizare in obst. Pagi si viet (cu except celor dacice ‘antohtone) erau conduse de doi magistatialesi de siteni si un questor. Bi puteau fi st nuit fr activitatea lor, magistrafi eraw ajutai de un ordo (eonsiiu) obstese. ‘Organizarea administrative @ Daciei dovedeste unitates sistemului adminisuativ impus provincilor in epoca imperial, dar fn acelasi timp gi particulartiile pe care acest sistem le ingéduie, dupa fmprejuriti si situatii locale, atat in ce priveste condu- cerea $i administrarea provinciei cat si organizaréa teritoriuli 2.3. Organizarea socialit fin Dacia, difereitictea sociall s-a accentuat Tati de perioada statufui dac inde~ pendent, provincia integrindu-se in stratificarea sociald existenté in Imperiul Roman. Sclavajul avand vn caracter mai redus fn provincie (atat pentru ¢& in_momentul cuceritit Daciei facepea sk fie depisit ca institute, c&t si pentiti motivul o& im Dacia nut au existat foarte multe latifundii care si absoarbii un numfr Msemifat de Sclavi), Imatii proprietari de latifundit romani (probabil si autohtoni) erau si principalit 1 y: Popa, A. Bejan; op. cit, p. 2836 Reflectarea institutilor dreptului roman in vechiul drept roménesc etinttor’ de sclavi privaji:.Nucleul clasci conducitoare tl constituiay. cetitenti romani (cives romani), acestia:bucurindu-se de toate drepturile politice si civile. Se integrau aici si cej care:neavind Jatifuidii, detincau 0: poritie importanti: datoritt veniturilor realizate::magistratiy arendasi, deegitor etc. Categoria social predominant era cea mijlocie, format’ din osimeni liberi din unct de vedere juridic (agricultori,-mestesugari, negustori, lucritori din mine,-cei cliberati din sclavie); aici incadrandu-se si,majoritatea:populatiei antohtone, Fandul acestora existau diferentieri de avere gi rang, ei flind fnsi categoria social cea Imai nradnrti dinoDreptul roman pe teritoriut Daciei a7 De‘ asemeni,,taxele de vam (Dacia ficind ‘parte: din’ circumscriptia: vamalii a - IMiricum-ului)tncasate pentru marfuri gi ciltor, Ja frontiere gi fn interioral provin- cei (taxe de barier’, de circulate pe anumite artere, trecerea peste poduri ete) Pack in primele decenii ale provinciei.statul arenda yamile ,unor oameni. de afaceri (publicani), ulterior le va percepe direct, printr-n procarator, 3. Dreptul roman pe teritoriul Daciei 3.1. Izvoarele dreptului roman pe teritoriul Daciei Aplicarea dreptulii roman in Dacia priveste acele notme de drept corespunzi- loare cetitenilor zomani rézidcni aici, peregrinildr din aceast& provincie, precum si ‘aga mumitul jus gentivm” ce reglementa raporiutle diatre cetiteni gi peregrini, Al&turi de dreptul roman, se _mai_uzita. in provincie si dreptul local, geto-dacic, folosit concomitent cu cel roman, in cazuri ce priveau exclisiv populatia autobiond gi cdind normelé sale nui venedu in contradifie cu normele de drept romane. Constitutia impe- ‘ald din anul 224 preciza necesitatca respectiril in agezirile urbane provinciale a obi- Cciurilor locale, cv conditia de a au contraveni dispozitilor de ordine publick romand, in matotia izvoarelor de drept, priotitate aveau normele dreptului aplicabile pe ‘hireg teritoriul imperiului cetijenilor romani rczideng, iar pentru celelalte categorii de locuitori ai Daciei cele mai importante izvoare de dept crau consttutile impe- rile si edictele guvematorilor. Exlictele guvernatorilor constituiau 0 modalitate de aplicare de cltre guvernator a ormelor juridiee romane in condigile adapta lor la necesititjile locale ¢i mediate. Edictul avea dow’ pati ~ dispozitilereferitoare la dreptul roman aplicabil cetifenilor romani rezidengi fa provincie; ~ edictul provincial (norme de drept local) Constizuile imperiale care intereseac viaja juridic& in provincie puteau fit - edicte imperiale; ~ mandate, Edictele imperiale (edicta) sunt dispoziti stise date de impr si valabile pentru ‘ot teritoriul imperiulué si pentru inireaga sa domnie. Mandatele sunt instructivni date de tmpi&tat guvernatorilor, referitoare la diferte Probleme de drept civil si penal care urmau si fie aplicate locuitorior din provincia Fespectivi sau doar in cfteva provincii enumerate intext (mai rat, mandatele puteau fi aplicate m toate provineiile).38 Reflectares instituilor dreptilu roman in vechil dreptromanese 3.2. Institufii si norme de-drept Reximul persoanelo,instiuta familie, dreptut penal gi procesual Jnainte de edictul implatului Catacala,locuitoit liber! din Dacia erau Smpayii {in tei categori ~ cetajeni romani; + latini; + poregtini, 5 Getter romani loca a majorite la ore, se bucuan de accleasi cepa cas cetienitreiden din Roma sau Kala. Dac tn colonia care uaa se clpatae ‘us Kalicum ((ctoriulprimise clitatea de sol roman) atunci cetijeni| acesor colon aveau $i in materie imobitiar dreptul de proprietate roman’. - Latindi reprezentau majoritata populate: colonizate in Dacia, Beneficiau de dreptil latin, aveau aceleasi deepturi patrimoniale ca si romanii (@us comercil). Nu se bucurau de tus conubit— deep dase c&stori tn conormitate on dispozitile Tegii fomane — si nu aveau toate drepturile politic. ~ Peregrinii consti mazea masta populfi libere. Stata lor ora eglememtat Prin legea de organizate a provincii (lex provinciae) si prin edictele puvernatoron, Brau doud categorii de peregrini: ~ peregrini obignui st ~ peregrini deditci. Peregrinitobignuiti era seni ale clrorcotttn-aa fost desfintte din mons Se ee‘Dreptul roma pe teritorial Daciei 39 facepind din a dova jumltae asec. al T-toa d. Hr, Snir oameni liber si sclavi se sormcaz’ o nou’ pitur’ sociald (colon) care'va deveni to val mumeroasé, de locuitort care, des liberi fn drept, se allan int-o situate de fapt asemniindtoare cu sclavia fo cazul cetitenilor romani gi al latnilor predomina ‘aplicarea Greptului roman ‘alabil pe teritoril fntéeguli imperiu, particularititile juridice locale privind tndeo- sebi peregrinii, (Cisitoria Tntre peregrini nu era regiementaté de dreptul roman, ci conform legilor craditionale sau conform dreptului popoatelor (situatia petegrinilor deditici)petegti- nif neavand ius conubi. {in cazul cdsitorilor mixte (cetiteni romani si peregrini) puteau aplirea diverse situaiis é ~ csétoria unui cetdean romian cu 0 peregrina ce primise iis conubi era cBsato- fie romani, copii devenind vetiten romani; y sito unui cetdtean romian eu 0 peregrin’ care nu avea ius conubify mu era valabili dup’ deeptol roman, copiti avaind sittiatia juridie& a mamei (petegrini): =n caaul cfsitoriei unui cetéjean roman cu © peregrin& (pe care din eroare 0 considera cetiteani romana), Copii $ sotia dobiindeaw cetijenia romend. Studia era siinilard si in cazal in care 0 cetdjean’l romani se clstiorea cu un peregrin conside-40 Reflectarea insttutilor dreptului roman in vechiul drept romanesc prictatea peregrini era insuficient apirati indeosebi in cazul fn care ea provenea de la © persoanii ce nu avea calitatea de proprietar (cetéjeanul roman — proprictar — puténd.Dreptal roman pe teritoriul Daciei Evident, forma de drept roman a fost o forma de drept superioati fli de cel dacic poste care partial se suprapusese. De aceca'el Va constitui principalul izvor al drep- ‘lui romdnese, pistrand insa 5i-unele traditii anterioare ale dreptului dacic’ Tiebuie observa cf fa Dacia, ca pete tot unde romanil ati cuceit eit gi __sautului de Geatean roman, Superiortateaculuialt shehnologich a sprint proce- gil de integrare, de romanizare 2 unci populafi ce avea constiint’ de neam, Noile operriistorice ne dezyiluic tnsi 0 ipotezi uluitoare, accea, a compatibilitiit calturitdacice cu accea a cuceritoralu latin. Raportul de comptementaritae cultura a putea face intoigibila si profunda recepiare limb laine. tm mai pusin de dou sale de ani de ocupatie pe tertoril dacic, “LP. Maren, fstoria dreptulud roménesc, Bucuresti, 1991 siP. Gogeant, Istaria dreptulul roménesc, Bucuresti, 1985, * Viorica Enfchiue, Rohoncei Codex ~ descifrare, ransertere si traduoere, Bd. Alcor, Bucw- ret, 2002Partea a IIL Scurt privire istoricd asupra dreptului roman Pornind de la premisa ci Dreptul roman nu poate fi studiat ~ si mai ales, ficut Comprehensibil — Prk a-i uemfiri modul de constituire si de evolutie, inseamnk ck ‘storia dreptului roman trebuie tratatd fn legtturd cu transformiile de drept public prin care a trecut statul roman. fn existen{a mai mult decét milenard a statului roman Se disting trei forme de guverniimfnt: regalitatca, republica si imperil. Apreciind c& modul de formare a dreptului precum § conjinutul si sunt fn interdependenta cw medi! social si situafia politic’ din fiecare perioadi, am socotit necesar ca la ‘nceputul fiecirei perioade 5% se facl 0 schifi a viett poporului roman din punct de vedere politic, social si economic, 1. Italia in secolul al VIUF-lea i. Hr. - structura etnicd si economick {n secolul al VIT-lea 2. Hr. populatia Ttalici era compusi din diverse etn, Ligurii, popor primitiv, detineau Alpii, Prealpii Vexonezi si o parte din Apeninii de Nord, iar restul peninsulei era ocupat de invadatori destul de recent. Cu pujin inainte de anal 1000 f, Hi. numeroase tributi au invadat Italia. Pe de 0 Parte, ilirii, ocupand coasta Nord-Adriaticd, pe de alld parte, italicif, in centeu si in vest. Aceasta din urmai populatie, de sorginte indo-europeani, se tmparte in dons ramuti diferite ca teritoriu, limba si-obiceiuti: umbrienti sitaati fa cémpia Padului, Etruria $i nordal Apeninilor care practicau ritul incinenni si sabelienii ce vor ocupa Italia central, de est gi de vest pana la Abruzzi si care practican inhumarca, Fiecare sotia nu patea niciodata si- + solul putea si-sirepudioze soli. Bra ndmise tei miotive de repudiere: vavortarea Voluntaid de cate temeic, ibis bei50 ‘Scurti privte istoricd asupra dreptului roman 3.1.4. Sclavii Originar, sclavii sunt prizonieti de rizboi, Este posibil ca institusia sclavajului si”Btruscii gi regaitates st narie_gintile find intevrate tn civitas. deviziile ‘slobale care le orivese52. Seurti privire istorick-asupradreptului roman sioase, nici aceleasi privilegii politice: S-ar putea'spune ci sunt cadre teritoriale, pros babil stabilite, de citre etruscit! Ramnes cofespund regiunii Palatine, ‘Tities ~ Esqui- linului, iar Luceres — Celis, Studi recentejaraté cd-sistemal de triburi exista pe murey ‘critoriul Itaiei centrale, Erau stbdivizitini aitohtone inglobind populatia unui teritoriy definit. Termenul trib desemneazitintrcaga populajie: a unui teritoriu, Acesta este / distinct de civitas care nu-grupeaziidécdt membrii gintlor, deci se poate. face parte din twib Piri afi din civitas, Extrapolénd; tipultripatid corespunde tripartitiei fundamentale ‘ sacrului: Ramnes sunt orditl Tui Jupiter; Luceres ~ ordinul tui Marte iar Tities sunt ‘ordinal lui Quirinus: Diverseleinterpretiri se integreaz intr-n tot complementary ‘Triburile sunt legendar:divizate M-céte 10 curii, ceea ce corespunde sistemmulns56 Scurti privire istoric8 asupra dreptului roman nick putere electoral de sine statitodre: Se pare c& printre actele pe care levau avut de indeplinit, trebuie distinse douit categorii: + ~ 0 prima categorie este compust din acte propuse de clitre rege: decizii politice, de exomplu. Asticl, foedus (tratatul) este: supus comitilor care trebuie ak isi dea ‘ussus pentru ca acesta si fie valabil. Votal-era dat in fiecare curie: fiecare cetitean voteazi individual, iar curio raporteaz3 votul global al curiei sale; efind majoritatea cutiilor (16) era in favoarca propunerii regelui, aceasta era adoptati. Poporul trebuia Si se mulfumeasc’ a rispunde cu da” sau jnu” probleme care fi cta puss = 0 a doua categorie de actc este compust din cele care privesc existenta gi orga: nizarea gint : + cooptatio ~ agregarea unei gingi in Civitas; + adrogatio ~ intrarea unei familia tnte-o alta, a unei gingi au-o alla prin trecerea sub controlul juridic'a unui alt pater; + detestatio sacrorum —expolzatea unc gin; + testamentum ~ act prin care un pater familias Si desomneazh succesorul schim- bind ordinea legalis = restituirea gentilitifi celui care a pierdut-o; autorizarea clsitoriei fn afara gin. Pentra actele enumtate, procedura era probabil similar3. Trebuie subliniatd aceast caracteristicd a actului juridic antic roman; coroborarea voin{ei individuale eu voinga colectiva a grupului social. La inceput, chiar si actele private erau fécute sub con- trolul gi cu participarca tntregului populus, fn prealabil era flcut% o anchett asupra propunerii de ctire pontif, Rezultatul anchetei era adus la cunostiinta comiliilor. Cel care solicta, fsi expunea el fususi.cererea.:De exemplu, pater-ul care isi expunea testameatul igi exprinia voinfa in fata comitilor gi termina print-o aficmatie solemn’, apis caz ita do, ita lego, ita testor, tague vas, quirites, testimonium mihi per hibe- ‘tote. Dupii declaratie, comitile tsi exprimau.opinia, Dar nici aici nu avem de a,face cu un veritabil vot. Comitiile aude, adus sau de refuzat auctoritas-ul lor. in fapt, cel ‘ee propune face actul, iar comitile atribuie.acelui act putere juridic’. Ble transform’ un act privat in act public, avand autoritate atk de tof Probabil comitile nu trebuiay s& voteze pentru a exprima accasti auctoritas. Trebnie. amintit rolul activ al mar- torilor fn societitile primitive: martorul este angajat in act, el participa ca ta o adu- nate religioasé, la un cult, desi nu actioneaza. Din, aceasta situatie decurgea auctor ‘as-al comitilor atibuit actelor privind gintile. Mai mult, procedura ficea s& existe ‘concordania fhtre nevesitatea de interyentie a civitas-ului pentru aceste acte si liber- tatea gin. Comitile curiate sunt convocate de rege. Ble nu au dreptul st propuni Jegi, ci.numai si admité sau sx respingi, firi,dreptul de amendament, proiectul de lege propus de rege. Ficcare curie yoteazi separat pe principiul majoritatii membrilor care 0. compun. Votul comitilor trebuie 9a fie tntarit prin ralificarca hotiarii de care senat (auctoritas patraum), pentru a avea fort obligatorie in cetate. tn principiu, orice schimbare in starea de lucruri a cetitii trebuia si aibé adeziunea comitilor. Astfel, votul loc era necesat la schimbarea regelui, la incheierea sau ruperea unui trata, la declararea de rizboi, la acordarea dreptului de cetijean, dar si la acele acteEuruscii si regalitates, 37 “de drept privat care modifican situata juried a eetitenior, fc prin dispasitia unui de familie din rndul cetatenilor indepedemti (sui juris), ca ta adrogatio fie prin _gchimbarca ordinii legale de succesiunc, prin testamentul numit calatis comitis, + 3.3: Institutiile religioase Jntre instituile religioase se disting confreerii si colegti de preo | find. probabil, cele mai vechi si cuprinznd gropuri:de‘cameni ce exercitau functi ‘magico-religioase cu competente gi in sfera potiticul Brau astfel, Lupercii a ciror sirbatoare lupercalia eta ,creatoare de civitas” — ccafundind suveranitatea in originile sale magice; la fel fratii Arvali, adoratoti si © Terrei, evocatori ai Larilor si ai Lemorilor (sufletele morilor)..Legenda. atribuie F fondarea acestor confrerii de citre fnsusi Romulus. Colegiile de preofi au fost fondate ulterior; cel mai vechi si mai fnalt era Colegiul ‘laminilor, superior chiar si Marclui Pontif, ci sunt imediat sub rege, ca importants. fo numar’de trei, ei servese Triada Capitolina: exist un flamin al lui Jupiter, uo ‘flimin al Iii Matte gi tn Mami al lui Quirinus, teprézenténd ansamblit puterilor feligioase unite cu suveranitatea. Bi exprimtviata onganiZatl gi durabild. Astfel, le ste intérais divorfal, nu au Voie 8 vad’ oanieni fnarmati, dezibbes imediat orice ‘in Tega, tn ‘Augurii sunt, de asemenea, superiori pontfilor, Au ca functie interpretarea semni- ficatillor date 2borulii'si cAntecului pisitilor, exprimand fas-ul, care’ autdrizear tinerca unei aduntir, declacarea aprobacii une deci politice sau juridice. >> Pontifi sunt la inceput aitxiliari ai angurilor, gardieni ai podulul Ue peste Tibra si ai portilor prin care se intr fn incinta proceselor. fn timp, vor deveni esentiali in ‘miisura fn care vor prezida sacrificite de expiajiune: in. definitivarea atributiilor.pontifilor so: pot diferentia dou categorii: atribut religioase si atributiijuridice, care inst nu, sunt riguros separate, pontful fiind arbi- ‘cul lucrusilor divine,si umane. Bi nu sunt preo(ii unui zeu determinat, ci au. supra- veghere general asupra a tot ce este sactu, privat. sau public, Zeii trebuie “si protejeze stata si indiviai. Pontfii fac sacrificii privind cultal privat al statu, fi asistd pe magistrati in sacrificinl pe care trebuie si! faci, redacteaz’ calendarul gi tin athivele religioase (liste de pontifi, procesele verbale ale actelorreligioase, formulare de rugiciuni, prescrieri ale ritualelor, rispunsuri dete consultatiilor asupra probleme- lor religioase, evenimentele anului etc.). Din punct de vedere juridic, ei celebreazi anumite rituri: césitorie prin confarreatio, prescdintia adoptiilor, adrogatiilor si testa mentelor in comifii, fn plus, rispund 1a consultatiile juridice, finde’ ,au secretele dreptutui civil” (responder), prepar actele juridice (cavere) si in caz de procedur 'M. Le Gray,op. cit, p. 36 slum.38 ‘curt privire istoric& asupra deptutui roman indick actiunea care webuie aledsk (ageré). Formolele juridice sunt secrete, ca gi cele religioase; magistratul fl urmeazi pe-pontif, probabil repet cuvintele acestuia (verbs 4 rac irae). : Fetiali sunt insicinati cu relaile internationale ~ fondatc doar pe posibilitatca de comunicare religioasi ~ procedind 1a declaratii de rizboi si la incheierea des foedera $n numele poporului roman si, de asemenea, la tevendicarea fn strlinftate a prizonierilor si a obiectelor Inate'din Roma, Vestalele sunt tinere fete apartingnd unct ginti, alese de marele pontif, de care depinde ordinul lor. Ele tiesc timp de 30 de ani fn ‘Templul Vestei, unde intretia focul sacra, simbol al vieti natiuni, 3.4, Magistratii si armata Regele are sub ordinele sale magistrati pe care ii numeste: un priefectus urbi, saw Custos, care fnlocuicste atunci clnd lipseste din cetate; tribunt celerum, diijind dand pradt soldailor ‘avutul partizanilot Iui Sylia gi pe Caesar treednd raul Rubicon “i inamic al salu! roman. Era impede i erbiele institu republicane au ma! Pat = Gj fac ath situated gi 8 trebuie sk cedeze puterea ‘unt singir om. Acest efnidie sant trebuia vind gia venit,Tolius Caesar, dup’.ge-afolosit formula tei. Julai, inpredaiew Crassus gi Pompel) il hadeptiteaz¥ prin rizboi pe Pomel st entra cal tele face servi mode in 531, Hr. tm lupele parti, domineste Pen adevial pleat pan in aul 441. Hr. And este adesinat. Moarted Tot Caesar ate Mnoemnatrestaurarea Republi, cut tvistereanser conju si partizali Js. © Totus. ino derulate rapid a evenimentelor, ull act al Republic e joach 66 dasinarea ini Caesar §i pani Ja b&tlia de la Actiom (31 f. Hr). Imediat dup < — suprimarea lui Caesar se constitu al doilea triumvirat intre Lepidus, o figuré {tears © care nu a supraviewit puteriicelorlalti doi, Marcus Antonius ~ fost ofifer tn armata Jui Caesar, Octavian, nepal adoptiv a ui Tlius Caesar. Confunared ci fava inire ct doi rc toc Ia Aetiim ide a asistat fot Cleopitre gf nde Antony ste inant, Fugid tmpeeund cb’ Cleopatra tn Bgipt, dar ummarig indeaproabe do favingitor, ese vid sls se Suid, Aste, hn anol 291. Hr. la mama 54 de ani, Gotavian Avgusts Sq celebra intzrea fn. Roina print-un strducitriumf, punfiad astfel capt pentru totdeauna Republici?. 43. Structura politico-sociali ‘Reamiitirn od ia inceputul sécolviu al V-lea f, Hr. se elaboreaz o nous repartiie a populus-uui, Cetaea, este divizath fn tribus — onganizatitttitoral. Oragul este roti n 4 carter (ribus Soburana, Palatina, Esquina, Cline, iat elmpla din jurin 17 tribus, Pe de al parte populus esto divizat nS clase dapé avers funciard: Fim claxa fi cuprinde pe osi care au mai mult de 5a, a dous ~3 ba, fia 2 Bas patra ~ | ha gia cincea ~ 12 ha, Aceast repartite avantajeazA populaia rucalé gi ‘este bazati pe recensimant. 43. Centuria ‘Asa cur am evocat, fiecare clast este divizata fn centurii. fn prima clas erau 80 dle conuuil, m a dova, a trea gi a patra clte 20 de centurit sin a cincea 30 de ee "idem, p. St 7M. Le Gray $a, op. elt, pp. 169-208,4:3.2. Cenzorit $i chestorii Grsanicaea aceasta rclama revizuirea periodic a listelor de cetijeni si a census Iwi Entre 443 si 435 8. Hr. a fost creatt ‘maagistratura cenzorilor, Insizcinati cu tatoo, Inte lstclor de avere a cetteitor din ciel in cine ani. Dac’ la fncepat competenta Seestora ra resirfis8, tn secolul al, LVclea. tHe, Primesc competente legate de “estate ibutalui Gmpocit pe capital) side reglementaree cheltuielitor. 4.3.3, Comites centuriates Thue 475 51 430 4, He, se face transformarca armatei in comites centuriates care, Gvpi adoptarea Legit cslor XU Table, devine putece deliberama. De la cererea con- Sinflmintului asupra 3zboiuiu,foaiterepede ‘dreptul de vot s-a extins asupa a ceca rea ut Garter polite: tratate de pace, aliane, concesiumes dreptului cettti, fondae fea coloniilor, instrinarea tui ager pu ric, Se fncepe cu centutia senioritor. AAceasti organizare diminueazt puterea gentes, deveni Se alasearl acum ditect de civtis. Nowa organizare Comanidatt de paires, dar dX importanté Privilegii patricienitor. Cenzorii, cons ictatoru, chestori, senator tebuie a fe Patricieni. Prk tndoiala c& in comices entutiates eran atat plebei, edt si patricieh i alti inegatitate este in numerosi, au un numar de centuril (deci de [our cw cu al juniores.Plebeli tceacd sk xganizare ne 1p politic autonom in contrapondere, tibunii, edili gi concilia plebis. Tribunié ~ Citre 495 1, He, ate loc 0 sevesiuns