CAPITOLUL1 RASTURNAREA MODULUI DE CONSTRUIRE A OBIECTULUI 1. Dezbaterea metodologica 1.1. Industrializarea sociologiel Sociologia dt impresia cd devine mal sinjfea. Dups un seco! de producti imelectuale eu earactr generals adesea abstrate, care mu prea epeau din sera Universita, tenia de specializare a dscpine provoued, inant domeni, © protesionalizareremarcabl. Til socilogul-exper se impune in soca stapes un domenia Fare preci: impltseste cu un grp de esponsabil Polit, administra san econo unos imbajl teh car permit 8 e iterving cu comaetengi la cel ma nal nivel. Simbioza ese ate de reusi init ise intepld 4 piard pe drum ceva din sprit de cercettor ded indus unor probleme sociale eu pe ele socioiogice. In fata expansion Inginerie sociale, deabuerea teoretied cases ii pitde din vivactate gi in Interes: se injeege ede diel tt pasioneze coaceptl de anomie in codiile Jn cae se deschide vasa santa lupeiimpotrva marginalizata ‘Haru ne expertiz4spcializaa teri absact, sociologia a sito a teea eale= industrlizarea prodoceri de date. Consensul pare general: $1 ‘eoreicianul, exper, puterea police, 51 mass-media au nevoie de dat ‘A produce date gia le distribu cu o inerpreare rudimentar, cu un scurt ‘omentaria eit mai apfeape de fate cife, pare st fi devenit o meserie de ‘mare vitor” observatoarele, agenile,instuile gi Broutle de studi se Tmmulese. Dou elinenie importante caracterzeara aceasth nou mesere. Pinu ste accla de a rispunde erteilr producte industrial: ameait sunt inter. Schimbabii, tence uot impersosle, functionarea este colecuv i negra (igre este at de puerid, ict Consul Naoal al Ceredrit Simifce ‘CNRS # universiatea wun anne de acum faints Ia ace erteri pers consti aboragarele de cercetae). Cel deal dolla ete preocupaea ines penirysofsticareaiastrumenicog, whnica devenindiasirumessul obec infice In detrimental tori. Ierpretarea,pereepus ca opus neuralcare garanteaztobictvitate, exe redut a minimum ;lectraa ceca ce a fost ‘ej cre (cuexceptiaproduetilor de date de acelag tp) este nega, pefe- ‘lada-e simplaexpunere » duclor. Eforul principal este concentra aspra Iehniitmetodologice, pink la prodocereaunei veritable obsesi a metogel de ‘rag metode, separa n mod aiid elaborarea teoretica. Aga se explich faptl cho anumis moddlitate de practicareainterviuli de ceretare, imperso- tal i refund ioterpretarea, a reupit sf e impund fall ict 58 para (inmod abunv) ca singra mosaliate serioa posibl 1.2, Artizanul intelectual In 1959, Wright Mills denunia violet aceasta evoluie pe care o remarcase in Statle Unite, considerin-o 0 deviee. Pniry acest autor, metodologisml se serie Int-o migeae de iroratizae a societi, 0 rajonaizarelipsita de Tian” cae reduce impact! elo asupramersulilcruilor. In acelasi sens, Norbert Elias (19918, p. 160) vorbeste despre resrdngeren perspective soc logic i despre .cdtirea imaginal daiorate specializai i wehniciztri Dimensiunes socal dezhaert cu privie Ia eaportaldinte teoie si metod ‘ene, dup cum se vede, considera Penta scone genprizmal abstract” l produ de date brat sal forma- \ismula metodologic cay eoria ives i specalizarea limita, Wright Mills {bia ca exemple pe mari autor casei i promoveazao figur care nu se pare ele perma: Seen a arcana intelectual”. Ariana intelectual este cerce- {Utoral care sie stipinensh ssh personalize, Int-un proiectconcret de ‘cereetare, insumentee reprezetate de metod side teorie. El ese simultan fom de teren, metodolog 4 eoretcian in access elas dominat sci de ‘tren, nici de meted, nc de tore. Pentru cat isa sel dominat insearind ‘Sf inpiedict sd lucrec, ft impledica 58 descopero noud rtd in masind- ria tum (1959, trad. ff 1967, p12). oul atzanuaelectal a vitor sigelor wane gi sociale a merita 0 debatere diminuarea lu prin indusiaizarea producti de date a i, fk oil, foarte plgubitoare, In prezent, acest ol ramdne important, ce! putin stv de cercetare. Pentru ch ceca ce ise cere acestuia 4 poate 44 construascd ‘un obiect stn, ch este capail sk foloseasch un fnumit namir de instumente cu un scop precs: acela de a contribu ls pro- {res cuca, pornind de In un teen de anche. S4facd oul eu mijloace ‘ropri(avind doar srjnu coordonatorulu sini). Meapinerea posit de trian intelectual In cazul student explict de ce stdiereacasclorrémine tn vigoare Ia universitate, in timp ce uizaea lor dispare aprape cu teu! In [RASTURNAREA MODULUIDE CONSTRUIRE A OBIECTULIT. 207 sectoarele ma spevaizate sau rezervate producti de date. De unde supra semaalat descor ne Inviimdat gi profes sociologe. ‘Glsioduse in aceasilpostrkpariculard,cercetttora IcepAtor nu poate avea acces in egalt masurt a dferiele metode disponibile, Tebnicile foarte formalizate, inoduse din ce in ce mai multi nv Sraneluniversitar, sly: ‘es ineulorseductoae gi se prezin ca guranfi ale sini i, in aceat imp. ale modernsmuli. Muli cereettori sue fascina. $i mul sunt decep- ional. Mal Ind, pentru cl aceste thai necesita fondu! important, de cae ‘tudentl singur ni dispune. APD, pent ck ceroedtorlu incepor ise cere 4 precidee si contbuie Ta progesul cunoaceri: or, energia consumats ent a stpdniehnica mo prea last tinp pentru teorie. Mctodeleadapate una ‘wzmai curdnd aizanal dct industrial permit ino tai mare mAsurd inven ‘modula de construire a obiecalu tine, in toate dimensunl sale. Iervial ‘comprebensiv se incadreazd in acest categorie. Este un instrument sul, sub- ‘ordonat fabric teri 1.3. Dezbatere metodologica gi dezbatere teoreticd Indusrilizarea produte\ de dates specalizarea tot mai mare av condus, incomtestabi, a sabreadezbatrieorece: flecare este iteresat mal press de orce de acsiviaten sei ea att mai wor polemica, ev et interes pent ‘zea ce face vernal seade Acumulaea renulatloe devine comparimentas Seri, ulta-pociivd, Int-o lume a eereetiri care, oficial. deaum, 10, pozivismul. Desi sabia 9 condammats la dscrei,dezbatrea reve neh, ‘continue gi chiar sl progrescze in unele direc no. Philippe Coruft (1995) relevd cheva dintreacestea ~ aiculaile micro-macro,individua-clecti Subiectiv-obiectiv -, egrupiniu-lein-o -galaieconsrucivist eae devine tu punct de refering seni i peisjl inelecta Paradoxul este in cela imp, un alt curent est impes de spirit vem, de aceasth dat in owgeniul metodalogc(formalismal impersonal l produce industaizate a date ge acest curent est tal rapt de temele la mods, find prea putin adapat analzeoraiculailor i processor. Cu alte euviae, 3 ‘ampldpolemict este pe cale st se denvot, dat in-o manier deghizat: nit {si Muturdstindardul Conceptual, cella nu secepe (in apareos) ducal decdt in ‘umele serioittit metodei. Mergind gi mai departs dezbterealepa de rmetod est, In prevent, o dezhaere tected ce ist ignord, aesea, propria ‘nara teoretcd (i de care depindevitoral discipline). O dezbatere in jurul ‘lull ore ial conpnutla acestl tor. Carta de atk se inser fn aceasth ‘eabatere iain od deschisatitudine. Petr osociologe a pocestlor care ‘imine profund aaa inno teoretce.1.4, Multitudinea formelor interviulul Inerviul in domenial sinjlorumane si sociale ate deja oindelungat storie Rédiciile sale st muljple apehetele sociale dn secoll al XDlea, munca de teren a inolgilor, imerviur clinice din sera psibologii. Else inserie ‘ana neo vast nebuloast de practic, mal mult sau mai putin apropiate de rier simifice sui de motivate, interviur juralisice ete. Dout ele rent oe emareate In aceast itor foarte bogs n primal rind, o tending ‘dea scords msi mul mporana nformatorlus. Ascultarea din ec in ce mai emul a persoane care vorbese a ilocut cepa inerviul administrat ea un ‘hestionar. Conti oi Catl Rogers (1942) a marcato taps ese In acest sen; iri eompreensiv continu aceast evolu. nal dia rl ~ iar aceasta complchIserure -,diverstatea metoglor este foarte mare. Fiecare anche produce o construe particuara a obiectuli sinifie so wizare ‘Mapai instrumentlor inetvul near tcboinciodatl fe flost exact in ‘cla fel, Pent cele dows studi cae ne vor serv ea exemple pe 10 euprinsul ‘Scestel ci, modal de abordare a fost fore ier, in analiza cups Dlecind de lene, mai douszec de menaje a fst intervevat in decursul 2 do} ani. Am avutaevoie de timp ca 51 int in profunzimea intimplrilor pettoale, sf provoe conidene, sf setocese uecutl: opiia mateiallut ‘Const in densiate complexaasubtane bografce. Inccea ce priest ancheta ‘espe practica de face laa rd sutien,destasural, de asemenea pe oduath ‘de do ani, el sede persoane au fot izerogate, mult mal pe scut, cel mai ‘desea nu im univrsul lor itm, ci in acsin ral Idi at pl, Sill este agorie mai viol mal inesiv,inebarle sunt uneor abrupe, ale ingela- toare: bopiamateriallu este at de fare larga varetat a rispunsuilor cu Prive Ia dtl cele mai fie. ‘Maletudinea formeor rez, de asemenes, din rolulintzriulor in spo rive de ceretate. Destul de fecvent ee se limitead laa fi instrumente omplementare: interior de explorae care permit ansarea i fxarea coordo- ftelor unel anche: imerviri de ilustare care dau culoateunor demonstali pres sec imerviricombinate cu lt metode,indeosebi statistic (Batagliol, Beraux-Wiame, Ferrand, Imbert, 1983). Atuoci cind sunt folie ea metods principal, ear exclusiva, roll lor consi cu precadere In a inelege sau a {esere sina mas, In prim ea, servi este un suport pena explora”, In fe de-al doilea, 0 wtehnted de culegere a informatict” (Gotan, 1985, p.166). Timervil suport pent-explorare este un instrument upl in mnie unt cere ltr atas de bogdia material pe care Il descoperd. Nepacandu-se decide st shandonere acest fon, acerta din Ur devine surd lacie are asalteazd ‘care i preind sf den dovads de mai ull rigoare i metodl. Nu pesiraclar -RASTURNAREA MODULUIDE CONSTRUIRE A OBIECTULN 208 ‘1 imptrva igri metode lst runs nd incearc floseasdintrumestele ‘are i sunt recomandate,pierde urma comori al. Tenia culegeri de infor: matic este, dimpouivs, un mode de vite metodologcs. Din peat, cu acest instrument evasiprfect mu se obfie decdt un material sirac din puncall de vedere al cunoajert sociologice. Lucruile e pettec ea i cum intervie (si u-un context mai ag, eetetareaclitatv) arf lov) de un misterios blestem: Ine bogat, dar imeale™ fimpeecs} si .dur™ rigbos], dat sir, ae imposibil de gas o cale de mjloe satstedtoare. Aste, Incepind cu cea ina Scoala de la Chicago, aczea a Iai William Thomas i Robert Park, onfital metodelor este pusctal de zvini cind spre moale”, ind spre sx", ce reflect tendingele momentuui. Duplo perioadi de orgie caliatva, ia nasiereo atone de respingere a icete” uiniiee, a beri cere ‘oruli dea proceda orcum, fart a respect reul riguronse. Este peroada cursurfor (manual) demetoda, a discipline! suniice, rigor (ga sede Producti anchetlo). Dupa un Uinp, ui cecetrireescoperd bos ‘erent, pang langue care fénau descopeira. ‘Oepoct a diciplinei prea se fi instaurat pn a risturarea (sau reve nirea lt sursele enologice) pe cae 0 opereardPierte Bourdieu In La misére thy monde (1993). Crile mu sau isa agtepate (Maye, 1995). Este adevrat ck irmatile coautruli mal ortox al eri Le meter de ociologue (1968) ‘earn mult co nctare laeveiea ite soa” upto eros prea ur” Dar erica formalist ese acs: au est, are, mat important fapul & un cetcedio ate cura 9} proclame convingeres ck scilog nasi 4 arulte ‘ogata continua in imerviuri? fapreznt dezbatrea este deschish.Provocrea const tocmal Ina se Yeusis se eviteo ud revenire lao faa ,moale Chiat aes cereetarea caiativa compne,neindoielnc. un segment de emprism ire- ‘turd (Schware, 1993), a webu putem formula pinspi de rigoate care ‘ine permis nsf 8 combatem nara, poteind im acelag inp bogs, 1.5. Interviul impgysonal Dou aspecte par si progresezeastz in metodologia intervals. De fg, le constiule mai mult ebeeal unui consens in majontatea manileior= condita de imervi gi analiza de conn. Fiecare dine ele are specaligt tehnict Drop care ae constiue int-un ansamblu reaivcoeret: 0 concept impet= Sona st standatdza a incervils lvervire directive, cate au dovedt & vex o eficaiateredus, st deja foarte putin foloste; este, dev, indicat ca anchetatorul si nu devind sclavel propilorinirebri. Sita de intervi Susi, dimporva,o tea din cence mal foealizat.inercinds-se elii= ‘area tutor iaflueaelo ancetaorlu supra clu interview. I conser, ee tinde creo prezegl edt mai discret a ancheatorulul ~ .persovaliarea20 [VTERVIUL COMPRESIENSIV condulelor de imerviu ridicd probleme” (Blanchet, 1985, p. 9) -,cttre 0 auulare a cali acestuia de persoan cu sentiment opin prope. Asadines $a refit declangeardoredcie specifi la cel intervieva, cae evil els se lmplice prea mult cartcteral impersonal litreblrlor areca ecou crater impersonal al lapunsuilr. Material atepic™ cles in aces fl este ideal pentru oanaizk de continut x Ini imprsonalt, In care cereetoralfceare #4 rexring, pe ct pos, propil interpreii. Acetansamble ar putea ocupao poze privilepla In adrul producti industrale de date, cu deosebre In condi desvoliit informatce a analizeir de comjnut, Obiectval vist, sblniaa Anne Goaman, ar acetal une conde deimervi a uel pelueraradatelorsuandardiate, {tel cit sd putem condace toate eelelaleinerviur in acelat fl, peru a ‘reduce la minimum varie de aun intervie la alta”. Dat, conte autoarea iat, pena a clstipa tn extensie,suntem condaray! s8 pierdem din ‘relief Govan, 1985, p. 173). Interval compretensv, dup cum vom vee, se Irie ino dinamnicd exact iaversd: anchetatral se anajea24puernic in frmlaenitrebarlr, peru provoea angajarea celui anchetat: lar in cusulanaliz\ de contin, sterpre- ‘area material nv este evita, ci dimpotiva,constiuie element deci 1.6. Analiza de suprataya pina une persoane nu ese un bloc omogen. Paterie ce pot f cles prin intervie sunt, pentru aceasintebare, multiple chiar comradciori gt su ‘orate intr-o maniertnon-lesorie la siferitenvelui ale cone. Metoda inervalu standardizat veeazd wn stat foarte preci opine de supra, acelen care sunt cel mai direct accsibil. Material cae a ese, ising, igsit de interes. Arf, ish, perculos si se considere ch analiza ae in vedere profi: “mile sav, smal rv, ctalitatea comma”. Termenul .analizl de comin” fse, de alfel, foarte impropria pentru metedele care it uilizazt, a ehror panculariate contd in aceeac8 au ea objet aspectele cele mai expiite mai parent deea de corjnu™ est problemati¥ ea Ins, in masura in care last ‘hae injeleagh cf scrta ar putes fi redat integral, ca un sc pe eae cineva il ‘soley Or, et forte important sl se njleap el aga ceva este abolt impos > caracterizeaziprint-o bop fk margini so complexitate Tstrumente adaptate industrials produce de date, tence standar- iat (jt nformatizae) de scl a coofnula a, fr indo, snee mari 44 dezvoltare. Dar ele se preteaz4 mal ales la un anumit tip de mesaje. deja RASTURNAREA MODULUI DE CONSTRUIRE A OBIECTULUL 211 codiiete 9 explicite, cum arf anunprile sure sau, ft-o mai micd misurh, Dress (Cibois, 1985), discusul pole, poblicates. Tex! horoscopuli, de ‘xemplu este un material eal: sscur 9 conc, consttulnd ovoid um sistem Tnchs in el tnsu it” (Bardi, 1977, p. 72), nerve, dmpoeiv, ts ‘umai cl suot de o complesiate si bogie peu reductibil, dar av particu Tartan dea dsimulaeseniall kn subertuile gi sion converses ulien, 1995), in yrateurileexprimarit clare” (Poirier, Clapier-Valladon, 983), in digrestunilenelacligible” gi In q10g0duelile echvoce™ 977, p. $4). Analiza de confnut standardiard nu fetine decit cele cele mai vaibile (Michela, 1975) sa, mai rv, doar wopiile le", a cMfor ued functi este acea de a zmentine comunicarea ver ‘bold (Penetf, 1990, p, 85) of formele lexical 9 sintactice, desprinse de ‘oopioutlprofund, aun cod metodele sunt de ingprati ingvisics. Ades, Imulpicareatehniior de analiza de contiout pu este decdt«prtecia pe supra fata tetelor a proiferdri teorilor producer dicursului™ (Leger, Flotand, 1985, p. 238). Cea ma grosird tld este aceea a saculicuteme™, jn care ivencrieesitemilor produce o laminae” fi distruge dfiuy ariectra ogni i afectivd a persoanelor singuare” (Bardin, 1577. p. 98) Problema rev, inainte de ene, in modul de prezenare a metode. Cum relevd Michel Mess (1991, p- 30) Dacd recur la nelegerea sensu mz ‘poate ft condannabil in sine, devine (ned condamnabll eulivarea tii ed e-em pte stage dela acest recur.” Cella aspect cocarnabi st whniclor ‘Sapdardivate de anaiz8 de cont (i in sens mai lar, al principio inter- ‘iu impersonal) este faa! dea se prezenta dept singurele metode serioase ‘isponbile. Cera ce constitu n dub abur. Pes cele nu eprezin dcdt 9 ‘modal partcuarh de realzae 1 iteriuilor gi de analieaa material, ‘Mapa uma a anurite context relay putin intrebunia, care mu poate, ‘ect, #4 ai preeni Ia hegemonic. §i, inal doles rind, pentru eX dovada ‘fies lor, chiar in aeste domeni imitate, nua fost ined let eu adevira 2. 0 alté modafitate de producere a teoriel 2.1. Ce Inseamna ,a construl oblectul”? A cons obietl” a evento expesie at de cared in socilogie tndt im jung sf 0 floseasch iu conte bine sel in general, ene Ieee sh eter pe margien uno sonena cxpesi-fi ale wc i= pine Mails inca! interrle comprebeasi, ete propuneosturae 2 Todi de cose a aan obec. Expenia pra vgiaca tn lle ‘act wi ln tora clasicd a cuoapteri: oblectl ese ceva ce ajunge steseparate canoasreacomunt id percep ruiectvl a individu (abicti) ‘unoscitor, grate uno procedrifinpfice de obecivare. In inenia sa de 2 fonda gi de s obtinereeunoateeasocologie ca ying, Emile Durkbeim (1895) 2 fost pus in siuata de a subina eu are idea disocieri social de hamea Subic, ara luca .luru”, De atunc,obsesia .ropturit epstemologie™ ‘1a obiectivari a rimas o constand a socilogei, iar aceasta cu ait mai lt, ‘eit dscpina mu reugen hating o obectivaré de o eae comparabid cs ‘acceaobfinul in ingle exacte. Aste, ngiunile de obectsocologic $i de ‘Construct a obectulu au devent central, lar slizres lor abana, 2.2. Teorie gitehnicd Cu ajutrut ctor instrument ese operati detagares cunosserisimifice de sensu comung de pereptilesubicctive? In privina acest chest se afants ‘out concept soieogice. Penta uni, instumenal price dad a excl, ee tehnica metodologie,rigorea formal, indeonei sub forma dealt a moe ‘matematice. Peau ceils tehnicaramine subordonathclementul pioiat al progresuii stingfie: tporeza, concept, teria. Notber Elias conser fel, ef factor decsv in dtajares fa de cunoasteea spontand se af tn ‘modalaiea de a pune problemele gi de a consratteorile” (1993, p. 33. ‘Keonsdera ehneadrep writer decyl caractraa inc nuatnge mizul problemei” (1991, p65) constie, de fap, o dovads de sabicune a socio- ogi care, sufernd presiunea eolopici a modeler mai bine fixate cau sel 1s protejeve. Singurd,tebrica nu poate permite dcaarea necesarh obiee ivr exo face dour in aparend, ia obectul rama pal. Teoria este acca are confers olum, Seep, petra evita deriva cite speculaia abaracth, a ebuiesfreerg la potze gia proceduri ct mai rigurease cu ating. Modelul clasic Concept formalise si tehnice,.mal mult sient deci stint ‘aprodpe tnttieauna pe ldnga esenjia™, concenindu'se asupa semtelor ‘xterioare ale rigori* (Bourdieu, 1993, 903). Ele coostiue 0 deviere in Faport ct modell clasic al obiectiviri, care itegreara cle dou element {eorie $1 metods. Consiructiaobiectulsi urmeaza, in cazul scertul model, 0 ‘voli bine codicil: elaborarea une ipoteze (ea Isai fupdamenat pe © teore deja consolidatt), apt defnitea une procedur de verfcare,conducknd, in gener, ln corectares ite. Imervilcomprebesi ela ele dout cement (Georie gi meta), dar inverseasfarale consrucil object: tren ma mai ‘seo instana de Verificare a une problematie pestle, ci punctl de pecare alacestei probleatizii, Concept ce susin caractruimpersoal listeria, [RASTURNAREA MODULUI DE CONSTRUIRE A OBIECTULUL = 213, care domindactunimente mamualele de metodloge, se raporteaz dimpotiv, Ja modell las (tune! cad munca apr ehncismal formal) Deal deur, na Alispune dett de ctevasecunde peiru a imaginaolaxebare, se gindeste lami fe luerar in acelai im (poezee, gla, ceea ce vocmai sa spus, sul ner- ‘vila, oboseaainformatorul et), iele ise incilces, ir el pane, adesea, intebara a inmplare, pene a asigua inainte de toate coninuarea conver- ‘ati Nu tebuie, deci, si xe ceard mat mult deci poate face. $i toms este Absolut neces a el sl reugeasedo prim Interpretare,o arofundare a mate- Fills, chiar in stun exceponala de contact direct in cae se geste. Dup ceca va fi prea threo, far analistl (care mu este, In genera, all decit ‘nchetatral ins Va rebui st munceasa din grea penta acoper goluile gt penta a obine bogie conceptual din material srac. entra gsi ntrebarea adecvad, nu exis al sole dec od ascalém cx terte cea ce se spune gi 2d reflect in tip ce informatoral vorbese. A Tansato idee important, fil si 0 dervole? Evitind s¥iuerupem imediat, tuebuie si reinerogim asupra acestelidei. A emis o rere care au ese ‘Concordanj cu ceea‘ce a spus tai iainte? Contadctia merit af Imari ‘A povestco ancodou sernificatva pentru subietul abordat? Dac et intere- ‘on, puem uma mul inp cale acest anecdoe, pum mulipia inebile, ‘din toate unghivile, Useor., dinumica descopercilor este att de Doga, ct fnformatort il duc pe ancheator desl de departe de grila sa: dack aces din ‘mf coosiderk ch rine tm afera sublecalu, are tot iteresul sf se lase tirenat in sent tnerarimprevieibil. Clteodad, din cSt, itineraral na ofr Surprize, far desoperne num mediocre: iformsuoal mas impli x devi. | mcerenta woeruuin: samorare,surLETEBaraTie 37 St me procesul poate sl se declanjezeoricind, pornind de Ia 0 Inurebare adecvat sau de la atiine a anchetatorah, ‘Toru, desta din uma mu are incudeauna la nemo o ntrebae originalh 1 precsl, drat din ceca ce tocmai a spus. La nevoie, el pote recurge la lasca tek a relansdri (Blanchet gi Gounan, 1992), 0 cic simply dar «ficace, pena aprofund o problem, sau cel putin pena inven jurul ci si clstiga timp pi la gisrea unorrepere car li or permite a8 fie mai inci. Or poate sl factpauze i timp conversa, sf cease insemntile sist ponkoimrebare di grid. Dacd nu sunt pea freevent,acese momente de Fespio au chiar consecinje rive asuprainformatorilo, iercit ead ‘adralsrvturt gi legit a intrvilu, de care aparena conversational Pate indepdta pu Fd st punt neaprat inter, exe, de lel, indicat ca anchetatorul sh Se opeasct din end in cid incurs interval, pentru ‘aruncaochilaspra grill i pemr a verifies dact mu uit ceva important informatorl observ cu calm gi asap ca proces geofesuni” x ge declan feze dn nou. Interviu ae un rim al stu, pe eate este ul 3 simi gts controim: asa cum rlspunsurile cee de la suprafatd In profunzime, de Ia ‘suring vrbii la efor exprimaicunosingelorascunse,tempoul varial gt lela schimbul apd la frazele et, ftrrupt de moment de cere. Anche ‘atorulincepttor ou rebuie 58 se eamd de atel de moments: dat le umple” ‘rea repede, ici mu are timp s4 gseasc oinrebare bunk gi nct mii permite ‘merlocuoruu st gindeased in iiss dervolte dees Therea nu tebuie ‘up decdtstupeicind provoacd in mod evident slajenal, In varaile deem de conims exist o erie de lntrebic specitice, care eseriucaracteristcile informatorlu vist, profesie te.) Nu exe indicat ca acesea fe inrgistrate pe band, decarece vor ngseuna wilizarea ulterior ‘matriallu it imprimiterviu un stil de chesonar. Ese de prefrat Te nti pe 0 fg separa Cind ancetatorul apasi pe buton pent a pri Inegistrarea, se intimpla frecventca acest gest declangeze 0 noud doris de comunicare din partes informatorlu. Acesta se site mal liber gi regretic& mua ajus sf puns tot ‘ear fi put st spund. Aceste deal motvai dau nage Ia oud tpar diferite ‘de materiale: informati no, in primal car; repetige (ai pin srcterai) ‘eta ce tocmai sa sps, ince deal doilea. Anchetatrul ete aela care poate sf aprecieze dack a apirt ceva nou, Dact este cazul, aparatl de faregirat poate fi epus in functiuse, de repel, fe nici o dificaltate.Informatoral a ‘eschis un regis de confesiune ined, pentru ck - sri eliberat la Inter eteairepsrii, dar reluarea acess nul Inpledia 8 continue: gestl de ‘oprire a aparanll a aut pur gi simplu ca efect Invingerea unui boca)a ITERVIVL COMPREHENSIV | Chir ack ei efor ai conte jo, nce rete {ies ma In cla inp mode ert: codec principal Inormatratl, ar acta i urna teble st o'sina gn sigs 0 ‘inline de statare sen, de concenrar, in mir of dovedesel impo. top coda ner eres mati pnts opie expat, ci 9 Derr ce inset mainte simp meats penty Perouna nerve. La cet, ante jac en de eompoie Sound ices, pet ct xe pe descopere cova rest nese fe me: Dae nu te neta: dak ver dic de ae tp ke 0 Sacrect ect pe rma devas ead afin propa Sas incapacitate de asprin cata ce ete inrean: sola a, Saar, fate sere a an inept spe spect ce prone a ‘Shi ln ace fe, Sexcoperim pin ete pu, oma ne aes pe. ‘own! inervate site side va eeprie ae operon, ose ‘Se origite purse lbichne le escoper inlet ‘hit ses weerian’ irda elie de snp cu sean, ‘Soa sect neue “Aton de snp a de prsoan testa de dscoperie a xe sir cae se at incental serc su de pn de ace cone ‘out Semest dsiate, Ancestor incepe + am ma sur = rn ol Somporie exe ama, exp 5 primes cu mula Bune ee Spun Oanel de con iaj ack pe ifort ot vorbessl Inga oe io lmea acetn: expr clea pei ~ che” hei ensene par ia, tl nsp seline. Iafrmatorl covings ‘repr eh ade inricetraa su ou fst um ges, op ttn de polite hace ete co adevarat test de lc eon ec att mre, tt pun in inal um ae, onl Sitemal sa prop dpe mock oat bine aap Specific, Elcaas stu nteere devine dors urmca sre dram i Spr ie Peat a ajunge s3 intre att de profund in intimitatea afectiva si conceptual panera ctor tebe sy he tl pope opin ego Se eloie. Sim se singe Gece run sngur cru: cl ne © fm ‘estoer it de ogi pene. Fare iver person ar ogk- Sle prop in cre pte tava meas Namal cl pet acess, ore Stone de refs ss de enliate Geb eva rere arf ele 9 mani iui ce care vrtege: mu but ect at Wcrci pur spa inlegem, cv dragon considera i, de asemeoes, cu 0 mare ste de INCEFEREA LUCMULUI; RAMDITATE, SUPLETE, EMPATIE 238 ‘canoasee|St him ca exemplu cal uni anchete despre rassm. Dac nrebirke ‘ima la sprafa, iar anchetatorulimpenetabil, marr iaformatorilr vor ‘i moderatd si puin relevant, Dacd, dimpotiva, ancbetaorl in tn umes petsoanelidtervevate ~ceea ce Inseamal ed Inceared s+ neleagd asim, ‘cu mil, a g eum ar ier, ci realmente cu interes, ateae gi simpate~ ‘onclunile anche au ganse #4 fie fare diferit, af ne deze un rasismh ‘mai accentua is ne permits suede la sursele producer acest seniment acd vrea cu aevirat st ineleag,anchetatoral elu abundonere, tempera, ‘orice morals va even! la propile convngeri ups ce a termina nterul 3.4, Angajamentul CConcepia cased recomands neuraitateaintervivatoralu cate anu tebe ‘manteste nici eprobare, nc decaprobare, nil surprica” ceca ce mplich p= ‘area unl anumit distanje" si wneangajarea persona” (Loubet Del Bayle 1989, p83). O dezangajar so denumanizae aren, impotriva erora se died Ane Gotman Nu ervete la mimic ssa in umbr2 priv pe urs, 30 coboritiprvrea, i adoptat un aer modest, £4 ¥4 facet mic si Ineobiers, iment mu va cede cm ave nico opin tn privingasublectla de care vd ocupapi, su mc opreferina” (1985, p.163). Dingo torul are nevote de repre, pentru a deavlts dele, Esty de altel, 0 lege bine cunoscusainteraetunt dad imerlocuorul ma poate tpfeat (adi evaluat ca aparsinind unui tip, unei clase), schimbul na se poate struct (Berger si Luckmann, 1986). Ancheatorul cae pisteasho ain rezervath Wimpiedic, asada, pe informator se destsine: numa a mlsur in cae ‘a implica el insu, ell, andl su, va pues 8 se implice #4 exprime ‘dui sale cele wai pofunde, Petry acca, attudines ageovatd este, in ‘azul itervinl comprenensiv, eset opuss neutral gi dstnel: realiza torul de inerviur ebuie 8 rimint © prezena personalizatl, puernicd, det foarte dscred. Ancheatoru i In luneainformatoruls, firk 2 devin on ‘ler ego al acess. Bey ranpus in categorie informa, el eta 3 {tie sb imag el lausi- Peni a relia exemplul de mai sus: dact In mod ‘obigouit ese atirass, el trebuie 34 devind pentru moment un ple rsis, refuzdnd, tous, excesele, tolerant Violent; dar trebuie ies pastreze, totodad,obigouigee cure de nba) mole preferate, adaptindle provi. 2oriu un rasism tempera Einptiameaz4 cu simpatia, iat anchetatorul ‘ucbui, inane de oie, sie amabil,Inelegtor,descis la ot coea ce spune ersoana din fj sa. Totus, oda insusit acest comportament de bazd, devine Te sual mtd ple per ncn 9 mee oro (4. ES).{ m0 serenvut conan | posit i chiar teresa exprimareaunor mci dezacordui ari permit st fe ai asteatic ate dinamizean, adesea,discuia. Cac, petra de implica, snchetatoral webuie sh exprime el insu det si emopt(Dneleles, mu prea ‘mu, ntact mel joa roll principal); dact mu spune nimic, cial va faves repere ir intrviuLn va putea avansa, Exe, deci, posi, ehar indicat, ‘a anchetatrul stu selimiteze doar la punereaintrebilor: 6 zimbeasc, ‘idk in hohote, «4 complimenteze, s-fidezvlluie fugar propa pirere, ‘explice un apt al ipoteze, st analizeze pe loe cea ce tocmai a spus form tor, chars ertic gi s23i manifest deacorda ‘entra informator, anchetatorl ideal ese un persona) bizar. Pe de pate el trebuie #4 fe un stain, un anonim, dru it poste spune orice, pent cl, fricum. no il va ma revedea, un individ caren se namaraprnte persoanele fare joucl ua rol in ceeaua li de rela. Pe deals pane, pe parursl inte: ile tebuie st devind la fel de apropatcaorieare dine apropiati sti ‘caumil pe eae il cunaste sau pe care cede cil cuoasteindeaprape,eirua ‘se poate spune tot, pentru‘ a devenit un ftim. Confesiaile cle mat profinde rer din combinaea rust a acestor doudaptepdi conradciori ‘Baza oconstitue anonimatl~ cate eebue fe absolut garancatpersoane, aga cum mediculparanteazd secretul medical. Int de ee, de exempla, eu cefur {SF imi revid lnformatort dupa anchet, s dscut cu el despre ezalate et, (esa, fr doa, pasion; dail termina inervialiformatoral rebuie ‘hse sit pedepin liber, Dar ln impal intervin ot agape, dipotcs 8, ca “nchetatlorl sh eoboare din tora su de idee #9 parSseasca rol rece ‘de magnd de pus itr, ose manifesto in caiatea sade persoan’ ua, ‘eu giv sentiment, Tid, dar frecvent, prsoael nterievte a niaive fn teas direcie. Dups ce svau exprimat un gind, ele inreabl, de exemplu INU eredeti?". Adesea, jnat de ateasthprovoeate,anchettorel normiie 0 prota, sat de sao e nedesluiy, nc celal decodiic median mesjul In fell urmtor: ce care Ml itervieveaz fie ru este de acor, ie refi si ‘spund ce gindeste. Dal ma multe tentative del angaj pe ancheator min flr reculate concrete, informatorul se efgiazd ln rispunsur de supra 3.8. Un Joc cu trel poll Epi este vn instrument cu ajtorlcBruias it in fumea informatocl ‘Toru, nu aca intrare exe Scop lim: east, la indul Bu, un instrument pena a ajunge la mecaninmele sociale, care otf, de asemenea, consierate Iatrumente pentru produceres unor noi coocepte. Interval ou este, asada, etl simplh teil de culegere a datelor. El impli o mud ine d= tErfbatere 2 tturor acetorpaliere, att de dificil, fede ideal ride INCEPEREA LUCRULUI: RAMDFTATE, SUPLETE, EMPATIE. 241 ‘xotdeauna depane (din frie, o bunk cercetare poate fi realzal gi cu un ‘material imperfect). Este gre a pentru anchetator, ct i pentru iformator, ‘entr cl elformeaz4 impreundo veriabild echipa. Pal Rabinow (1988) rath ‘it de leds dt de supua iunpliit este contuiea unl astfel de echipe ent esolog: el caulk texteze divest halt al mc de tren. 47) ns inched coda din primal moment. ‘Anchetatoraletnologtebuie mai itis i fae pe informators contents ‘© chestune supra cela acesta mu refletase pak ate, deoarece era petra, cl de I sine igeleas; este nevoe, apo, de timp peneu ca informatorl sf ‘ontureze o opini; In stig el ebule st reugeasa si exprime acest opine {interment care corespund asteptiilor anchetatorului In cadru interval ‘compreensi, constingerie sum areal: cu singura deoeeire cf, proces alectc™trebuie sis inchege cit mai tepedeposibil. El fnepe prin empatia reciprocd si angajamearulcelor dou pertoae. Dar existh un a tile po seal, fd de ear intervil mua sens: oblectlceretii. Informal ma fare dect frame de elemente din acest obit, iat per el acest tila pol ste mai curind viga sa, materia prima a itervilu, pe care tebuic sh 0 priveased altel, eu tou! alfel det pint acum. Pentru anchetator, aceasth ‘ater prise nsrie ineramcadru larg cela al problematic CChiar daca nu exists acord perfect ine cei doi partner asupra defi deal eilea po, ell uizeaz tony, ea cum ar exist un ard eu fama de at yataca” impreund, tt ma prfund. Aces joe ox tei pol impane eforturi continue penir a inant cae rezulae. Ell plaseaz8 pe iformator Into stud exraordinara” eare i scoate din fell sha obinut de a ii de 4 pind gi oblig 34 exercie 0 activate cv adesdrat toreticd” (Bourdieu, 1988, p. 12). 0 reflectie eoretcdasupra propre sale viet, 3.6. Tacticile nsirument central, galetica celor trl poli mu se poste tnchega {8rd ca snchetatorul sd utlizeze un iueg arsenal de tactic prin care wd favorizeze ‘expresa personldaceliintervievat. Pent 2 stimula pe ntervievat x vor- beasd gist o fcd In interes eereetiri,putem fol rice mile farmect, seductia, moral (Douglas, 1976). Umoral, In special, costco tec ‘eosebit de ficient: un ancheator ves! surizBtorobine rezaltate compa "abil superioare accra obyinute de un anchetatormorocdon gi lncis. Aces tehnicd webu utlizat, tots, cu precaue: In unele eazur, informatoril ‘opt un comportameat de echiv, cluldnd ei tn eridereinterviul, Dincolo de atti gi de felurile de a vorbi, tactile ot 4 privescd Setnirea stupid imervia. fa Core, una dare itrebirle cele mai dificlleos INTERYIUL COMPREENSIY ‘se referea a gradu de iteres sexual pe care blrbai fl putea aveaprivind Soi gol: tending de isimulare era clr tn rapuneut, males i intervie Iwate upluilor.Cresea not etait adecvae de intervin ne permite tu, 8 contolim acest material suspect: de exemplu, un anchetator a rey Injleagt diamica de grup a bandelor de tines, procedind lo aparent ide fieae cu ei, pentru a le fvoriaexprimarea obiutd. Pot spires gi situatit neprevdzute de pd, in Corps, uni informatori abordeanh cu preckdere aspectele cele ma ocane ale temei, pentru ao seduce pe anchetatoare; aceasta ‘fotos, ns, cu abit de situate ga intors-o fn avanaal du, blight Se prec in expicaile or, mend contnus o anume dst, necesardft-un asemeneacaz ack Douglas (1976) ‘be propune ef dm fri liber mapa, pena aii din careleadeta prea ‘ereotipe ale anche, +8 provocim contexte originale ona 2 sass la ‘vprafado informatie oud. Din clad In cénd,ebuie sf avem chiar curajul de {ne isa In voia-sdlbatcului din noi [part sauvage, pentru area expresia Tui Bernard Creua, in voia doin dea tanspresa repulse anova, fd de care amv ar exis decd tautoogie™ (1987, p. 79). 3.7.0 lustrare entra conretiza cea ce am pus despre condita in timp intervirilr, att tun extas din ancheta care dus Ia publicatea err La Trame conugal [Lam ales petra dfculitea tem! abordate: conversajia conjugal. Cuplurile su efectvtendinia de a se prezena inu-o manierd care mu prea corespunde ‘eal practcior, limitindu-se a genera care crecardimpresia zor 8 ‘ei comunicrperfecte: de acea, exe importants ortim pi intebsie, ‘entra objnedesrirs mai corecte 1 mal precise Extraul care urmeazd este oteresat din acest punt de vedere, La fecare Anuebare, inevil sa" 1 peut opr, informatoarea spanénd doar minimul erat de polite i refuzind alte implice. Reval obinuts- dtorat i niegime taletlut anchettoare, cae a su de fecae da 38 giseasclInebarea ideal, sterind relasiile eu timulivle mai puternice (utizarea risuu), reperind {Lutz prompt poriunea de frazt care permiteainainarea (.Citd am ‘cazia") si chiar arceptnd 1 se implice ea ins, atanei end informatoarea a volieiaco: = Gu sop, avez! subiecte de converstie pe care le evita, de cexemplu ce nu merge nie dumneavoastrs? Ni, vorbim despre orice, mu ioldeauna prea mult, dor vorbim de sa, deat INCEPEREA LUCRULUI; RAPIDITATE, SUPLETE, EMPATIE = Dar, de exempt, af spus c8 mu sunt multi c8 face att de ‘win ? (lafornatoareasemalae acest neu clteva clipe ma devreme), = Oh, asta nu gud lane, spun, dar mu aja anime = Ces punch? = Gand ti spunei? = Nu ta ameor In Onprejurri speciale ? =a, bn anumie impels. ~ Avepi ceva In mime, dar vest grew si precizai, sl spunei exact tnd, ns a? (sete) = Da, intrebarea damncavoastr, oh. (set), gue imi ies din fire, uneor. aja, cand mu mai pot! © 0 face penta ed in acl morsent ave wn mots clar? Da, cin sant nervoas cand se wnple paharl, De exemple, cénd ‘si lasdhainele npraiate peste tot. Stu na namal el ¢ 3a. Sant ‘muti arbat aa, a? = Da, 0 consatadesea de cand fae anche =4h $e mai ri, cd degeaba le spunem, ei asa numa dacs sor. Sta bine eB vorbesc eu pre. dar, ovicum, I face bine, $i chiar ddacd ma ved 8 end, cudeel oust Na €or cu barb: adevarale {eh uneor states lucrrt pe care a vrea sd | le pu, dar cand ma Yor sh asulte, imu aud pace, $i mu ae rot md cert cue, dupa a Ierovile sar teurea. Tote i spun» mvt ma ic mimic, mu servejte la nimic;numat 2 md mai descarc unc, cand mad pot