5 DINAMICA UTILIZARII TERENURILOR IN CONTEXTUL SUBURBANIZARII $I METROPOLIZARI {In acest capitol voi descrie la inceput o serie de aspecte teoretice privitoare la dinamica utilizarii terenurilor. Voi caracteriza factorii. principal care influenteaza utilizarea terenurilor si unele ipoteze care au fost formulate pana acum in legituri cu aceasta, In continuare, analizez structura utiiziri terenurilor in zona metropolitan a Bucuresti, cu ‘accent pe modificarile care au intervenit prin expansiunea orasulti, mai ales in secolele XIX si XX. De asemenea, urmaresc modificarile care s-au produs in acest timp in peisajul urban bucurestean, precum si vectori de evolutie actualé a orasului, subliniati de crestea spatilor urbane care acapareaz’ din ce in ce mai mult terenurile agricole. In evaluarea actiitatlor agricole vol cuantfica modificarile spatiale si temporale in utlizarea terenurilor agricole (Cerenuri arabile, vigi-de-vie, pomi fructiferi) dar si schimbarile care au intervenit in eresterea animalelor, ca urmare a retrocedarit terenurilor agricole si a impactului metropolizirii asupra agriculturi Analiza dinamicit wtilizarii terenurilor se realizeaza in dous etape. Prima etapa evalueazi modificarile care s-au produs in peisajul geografic iar cea de-a doua etapa analizeaza elementele care au dus la aceste modificar. Stabilirea componentelor care s-au modificat in peisaj nu ar trebui si fie un demers dificil atat timp cat dispunem de 0 baz cartografici si imagini satelitare realizate la diferite secvente temporale. Identificarea factorilor cauzali face necesara intelegerea modului in care sunt luate decizile de utilizare a teremurilor si cum diferiti factor (incluzand aici factor fizico-geografci)interactioneaza in context specific la nivel local, regional si national si influenteaza procesele de luare a decizilor. Cercetrile efectuate pun accentul pe actiunile directe si indirecte care intervin in ile de utllizare a terenurilor. Cauzele directe implica actiuni care presupun i fizice fn vegetatia naturala si sunt in mod obisnuit rezultatul recurentel unui set de activitati cum ar fi agriculturasilvicultura si infrastructura construit& In general, aceste cauze acfioneaza la nivel local (de exemplu la nivel de ferma, gospodirie sau la nivel de comunitate) (Lambin et al, 2003; Mather, 2006). Cavzele indirecte au, uneori, un efect mai accentuat decat cauzele direct Actiunea lor este mai difw2a, adesea in alternanta cu cauzele directe, Sunt formate dintr-un complex de factori sociali,politci, economici, demografic, ‘tehnologic, cultural i de modifcarea parametrilorfiico-geografc. 1. FACTORII CARE INFLUENTEAZA DINAMICA UTILIZARII TERENURILOR Factorilfizico-geografici. ndiferent daca este vorba de procese graduale sau bruste, acestl factoriidefinese capacitatea natural sau predispoziia conditilor de mediu pentru dinamica142 ZONAMETROPOLITANA A BUCURESTIULUL mediului, print serie de factori biotici si abiotici (clima, solurile, relieful, hidrografie si vegetatia) care variaz8 de la un loc la altul side lao secvent’ temporal la alta, Variabilitatea condifilor naturale interactioneaz4 cu cauzele antropice ale modificirilor mediului. De exemplu, o pants accentuata si dficultatile de acces pot oferielemente considerabile dar nu si suficiente pentru a impiedica defrisarea unei pdur. In zonele cu agriculturd intensiv’, factor fizico-geografici au rolul cel mai important, mai ales prin nivelul precipitailor, condifile de relief, prezenta sau apropierea de cursuri de apa si conditile pedologice Frecvent, conditile pedologice (in special scAderea fertilitti, dar si eroziunea) afecteaza localizarea specifica a difertelor practici agricole. Factorii demografici. in 1798, Thomas Malthus aatras atentia asupra cresterii numarului de locuitor si presiunea care este pusé astfel pe utilizarea terenurilor (si practicile agricole, in particular), De atunci, s-au realizat numeroase alte studi care au pus accentul pe ce se va fntampla cu mediul nostru de viata. S-a acceptat la nivel general c3 nu cresterea numarului total de locuitori este problema ci aspectele care tin de alcituirea si distributia spatial a acestea, n special urbanizarea si modificarea dimensiunilor locuinfei. Cresterea populatiei hu este un factor care acsioneaz3 singular asupra modului de utiizare al impreund cu diversi alti factor, eum ar fi organizay productilor agricole), modu! de viaia si modelul de consum. Factorii economici si tehnologici. Stucile efectuate au identificat ca elemente predominante ale modificarilor in utilizarea terenurilor factor economici si social, care la indul lor sunt mediati de factorii institutionali, In zonele afectate de fenomene de usciciune,factorii economici si tehnologici au fost identifica ca lind factoriindirecti de influenta in aproape 2/3 din cazurile de degradare a terenurilor prin fenomene de desertificare, datorité presiunii pentru cultivarea unor culturi care nu sunt specfice zone lor respective, prin presiunea crescinda a pietelor. Factorli economici cuprind un numar distinct de procese care necesita a abordare separata. Ele definesc diferite variabile care au impact direct fn decizile celor care administreaza terenurile (de ex preturile de productie si de comercializare taxee, subventile,costurile de productie 1 transport, fuxurile de capital 1 de investi, accesul la credit, pielele de desfacere si inovatile thnologice) (Barbier, 1997) In particular, taxele si subvengile sunt factori importanti de in‘Tuent3 in dinamica wtilizirt terenucilor $i modificarea ecosistemelor. Dinamica urban’ este responsabilé pentru intensificarea utilizarit terenurilor din regiunile care sunt supuse presiunii rezidentiale sau dezvoltariiindustriale in spatille de la marginea oraselor sau in cele peri-urbane, Preferinta rezidentilor pentru case particulare individuale intr-un mediu ,verde” si initiativele private oferite de antreprenorii privati sau de stat, determina extinderea asezarilor din spatile peri-urbane in special, dar nu numai, fragmenting peisajul. Fenomenul de industralizare a fost insotit de un val de crestere a Productivitaii muncit atdt ta industrie ct si ta agriculturd, cu implicati importante in utiizarea terenurilor, exprimata in termeni cum ar fi ,Revolutie Agrard” (In fate actualmente dezvoltate) si ,Revolutia Verde” (in YSrile actuaimente industrializate, sau in PBrile mai pusin dezvoltate de-a lungul anilor 1960 si 1970). Sunt procese alate ined esfasurare, care igi aratd efectele nu doar la nivelul proceselor economice sia structurilor sociale, dar sunt, de asemenea, legate de modificarea major& a wtilizari terenurilor si de alte procese de transformare la nivelul componentelorfizico-geogratice. enurilor el le sociale, tehnologiile (nivelulDINAMICAUTILIZARITERENURILOR 143 2, MODELE ALE UTILIZARII TERENURILOR APLICABILE ZONELOR METROPOLITANE Pentru structura agricoli din jurul unui centru urban au fost formulate, in timp, mai multe rmodele care tin cont de dimensiunea centrului urban si de particularitatile oferite de conditile naturale si cele sociale, De asemenea, este important si momentul temporal la care ne raportim, fiind mari diferente intre modelele urbane din secolele XIX si XX. Desi fiecare model are elementele sale relationale cu dezvoltarea urbani, ele nu sunt legate doar de ‘acestea ci mai fin cont si de factorii socio-economic sau indicatorii privind potentialul de dezvoltare al agezarilor (Ibery, 1989), 1, Modelul von Thiinen A fost formula n 1826 de ctre Johann von Thine, care a demonstrat cn jurul un centr urban terenrt agricole cu aclalpotenfal arco sunt utizate fn mod afer, sub forma unorcercur concentric (ig). la pus acest lucru pe seama costurllor de transport 4 perisablitqproduselor agricole (Felmanan et al, 2005:266) In primul incl cel mai Spropiat de pings se coltiva plantele pertabl, adil cele care au nevle de foaurt dente de transport da cae th clash tmp sunt foarte sllchate de cate cumplritrl. Cel de a! dolled ine indeosebi a celor pentru lap, care ea tin prods perisabil in vremea acee, Col de al trllea Ine! era pentru clivares plantelr, mal ales cereale, Acest model de utlizare nsista pe costrle- de tonspore dar i pe fol <& poste ||| St descreste pe misura,depdrdrt de || war} om central urban \ oes, fast confirmate ulterior de cele efectuate de Chisholm (1962) asupra agriculturii din jurul Londrei la 1811, s de cele ale lui Harvey (1963) asupra culturilor de hhamei din Kentish, Acesta din urma a abservat e& hameiul este cultivat acolo Fig. 5. Modell von Thinen Unde are conditi naturale optime, dar o Sars: Geodll 8. Dicdonary of man eoeapy. 1987 data cu cresterea distangel fat de centrele urbane ponderea lui se reduce, La ora actuala, este greu si mai gisim asemenea modele in zonele metropolitane, dar inca se constati c& fn jurul centrelor urbane mari persist legumicultura $i cresterea animalelor pentru lapte (Gottmann, 1961). In apropierea centrelor urbane exist buzunare cu actvititi agricole, asa cum a demonstrat si un studiv al lui Winsberg (1981), care a aritat cA intensitateaagriculturi este mai scizuta in aie rurale tai fndepirtate decit in apropierea oraselor.144 ZONAMETROPOLITANA A BUCURESTIULUI 2, Modelul Sinclair sau Modelul inversat von Thiinen Sinclair (1967) a avut o abordare diferita asupra agriculturil urbane fat de cea oferitl de von Thiinen. E] nu a insistat doar pe aspectele care tin de proximitatea fat de piat sau de costurile de transport, ci a pus aspectele agricole pe seama puternicei expansiuni urbane, fenomen necunoscut pe vremea lui von Thiinen, Terenul agricol din jurul centrului urban are 0 valoare foarte ridicat, iar intr-o competitie utilizare agricold vs. uilizare urband cea din uurma va edstiga mereu. Acest proces are loc deoarece proprietarii de teren agrical au mai ‘mult de castigat daca ar vinde terenul decit ar castiga de pe urma activitiilor agricole indiferent ce cultura ar practica sau la ce prefuri ar vinde produsele obsinute. ‘aptul cd ined mal exist agriculturd se datoreae’ faptului cd terenurile respective au © valoare anticipaté, adica proprietarii nu sunt mulfumisi cu preful pe care lar obsine in prezent si asteapta cresterea prefului terenului, Alta problema care apare este aceea a istovirit acestor terenur, in sensul ci proprietarul sau arendagul nui mai sunt interesati in aplicarea tehnologillor agricole care sf protejeze solul, Dupa Sinclar, intensitatea agriculturil {n apropferea unui centru urban tn expansiune este redusd dar creste pe masurd cresteril distangei de central urban sau prin apropierea de alt centru urban aflat in declin. Modelul Sinclair face parte din teoriile moderne asupra agriculturit urbane, sia fost sustinut de alte studit (Clawson, 1962; Best, Gasson, 1966; Berry, 1979). 3. Modelul Bryant Este un model de compromis intre modelul Thinen si modelul Sinclair (IIbery, 1989). Bryant (1973) a sustinut c& pe termen scurt doar cateva tipuri de culturi agricole sunt afectate de expansiunea urbana El a inclus aici cultivarea viel-de-vie 5! pomicultura, adicd acele culturi care, pentru a ajunge la maturitatea de productie, au nevoie de mai mulfi ani de asteptare si in care proprietarii doar vor investi rd si edgtige ceva, De asemenea, ela sustinut cd de pe ‘urma urbanizarii rapide are de cAstigat pe termen scurt si agricultura, deoarece este nevoie e produsele ei in proximitatea centrului urban. De abia dup un timp intensitatea agriculturil va seidea. 4, Modelul centuriiverzi urbane ‘Acest model este legat de dezvoltarea centurii verzi din jurul centrelor urbane, Centura verde este rezervatd terenurilor forestiere gi celor agricole, ceea ce inseamna c agricultura sea practica in continuare chiar la marginea orasultt 3. DINAMICA SPATIALA A UTILIZARII TERENURILOR IN ZMB Pentru a analiza dinamica utilizirii terenurilor in Zona metropolitan’ a Bucurestiului, ‘ncepand cu perioada din jurul anilor ‘70, cand procesele de urbanizare si suburbanizare s au accentuat, si pani cat mai aproape de prezent, am folosit harta topograficd la scara 1: 50.000, realizaté la inceputul deceniului 7 al secolului trecut, precum si hirile realizate prin rmetoda CORINE Land Cover (CLC) pentru anii 1990 si 2000,