Proiect Ev 1 Analiza Diagnostic La SC

You might also like

You are on page 1of 18
Universitatea Spiru Haret Facultatea: Stiinte juridice, economice $i administrative Bragov Program de studii: Management An universitar: 2017-2018 Lucrare de evaluare pe parcurs 1 PROIECT intreprinderii la disciplina: Analiza diagnostic $i evaluar $.C. Group Expert Consulting S.R.L Tema: Analiza diagnostic la: Titular disciplina: Lector univ. dr. Oriana Negulescu Student: lordache (Neagu )I. Georgeta An Il, forma de invatamant: IF email:georgetaneagu@yahoo.com telefon: 0742359609 Loc de munca :CNCF,,CFR "SA BV Ne JOH UNI? Hefeilervint! youmd eviimizinimds ig evimonoss .sotbiw} spol santetusst JnsmagensM stibyic oh naovt BPOS-TPOs oy t enzaisg eg sreuleve ob erer20t T2R:0H9 fh baqerind sstsulave iz oitzorgaib asiinnd :anilgizety et vi doe yaitineae ) raged quote) 2.7 -el alleongelb esilanA ime sBniiqioeity wtutiT uogoiupa sasinD xe vin wrod inebute, sraQIOeD I vandU) edosinol Sentive? eb armot Ji aA, (ron.oorayGuesuistegospiinme : BOaRAESHTO -notalet VB Aa® 930, ADMD: Sonu ob 904 Aceasta lucrare este destinata argumentarii importantei analizei diagnostic in activitatea de prestari servicii — consultanta, contabilitate, audit, etc, ca cerinta a managementului modern, pentru buna functionare a sistemului, a unui numar de elemente care interactioneaza intre ele, a companiei. In aceasta lucrare este tratata si notiunea de management ca sistem necesar pentru cresterea competivitatii pe piata serviciilor in contextul unei concurente destul de mari. Lucrarea este structurata in 3 capitole, fiecare dintre ele tratand diferite notiuni ce sustin tithul lucrarii abordate, astfel: Capitolul I trateazi teoretic, definirea notiunii de analiza diagnostic, varietatea de diagnosticuri, importanta lor si impactul diferenfiat al acestora asupra situatiilor manageriale. Primul capitol face 0 prezentare a importantei analizei diagnostic intr-o companie, a sistemului de management, avand ca scop imbunatatirea acestuia in conformitate cu cerintele moderne, pentru buna functionare a sistemului intr-un context al exigentelor , al unui mediu de afaceri competitiv. Este necesar ca prin utilizarea diferitelor analize diagnosticuri s se studieze si si se stabileascé implicatiile asupra pozitiei manageriale, financiare (informatii oferite de bilan). Capitolul I oferd informajii despre firma analizata si anume forma juridicd, obiectul de activitate, serviciile oferite, fluxul de activitati, relatiile cu parteneri comerciali, Acest capitol are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra firmei analizate, prezentnd anumite aspecte ce fin de entitatea acesteia, Un alt aspect pe care capitolul il confine este prezentarea detaliata a serviciilor oferite, principalele operafii desfasurate in cursul unei luni Capitolul III prezinta analiza mediului intern al societiii, analiza diagnostic a ciftei de afaceri, analiza matricei SWOT, cota de piata a companiei GEC, analiza si elaborarea unui esichier strategic pentru managementul firmei. Acest capitol ofera o imagine a situatiei firmei analizate, precum i posibilele problemele cu care aceasta se confrunta. Totodata capitolul III cuprinde coneluzii si propuneri Capitolul I Abordarea teoreticd a nofiunii de analiza diagnostic In contextul actual al economici, abordarea manageriala a unei companii trebuie sa acopere cat mai multe orizonturi, sa-si previzioneze posibilele momente de oportunitate si de amenintare Analiza activitatii unei companii constituie o etapa importanta si complexa in procesul de elaborare a strategiei firmei, dat fiind faptul ca, prin intermediul sau, se realizeaza o “radiografie” completa a firmei fapt ce permite identificarea punctelor forte, a punctelor slabe si a cauzelor care le genereaza. In cadrul sau, diagnosticul analiza al oricarui departament al unei companii este o etapa deosebit de importanta care permite managerilor on ms siaurigedk iscilens istawnogal! inminenugm atsnitesd ote awnout ateores se ipluinomayenten 6 ctnitse 6319 aibpe msilideines sanmlvenny . tisk neteng A! anes su otnomla ob camud fans 2 doluirsseie w eenulioruh mad :en0%% foinsgane w ah salah s) sree998 nf Jsnat ob tuteoh sireworos rods hunzstros ai voliioiviee atuig, oq fiietlsltoqrias | be anese 9. inution athstib basta sla sttrab ovnz9? slatigaa © ni susuiointe oe lis ecu tt 3b scion siahremunes siquan mioieven Ie ssnastib Jutaanmi ig wo! wieunogest ue & cinewmns om oBeorgeib incilane ivinwnoqdd e mmm & oA loniqwe Tamil fares 19 etetienotius ni iymsor soritmtanadenl qoe ao bawve dnscrssneain ob slurries uniber: igoe fa robstegoes In restos mtn upluaesteie & nenodom”l neue ening inst : veitisaqenos neasia ob Se hupiteongsity osilae volsthstib mvwsiiity oir ng wasn ete! Ao qsemalaiy ansisnati .!visgwousm isifizoy equen ot ifanitnati dorwslitate ae he ig we Gouitid ob si Hi some} omunn ig Sissiieng weet) sxqesb iijamioin’ isto 1 lato) sw, Haiovseros iemsneq wy bile imivitas ob luxult stinste alilsivese oti te store stint beessag olssilaas tom 't srques uidinsens ob anigam 9 iste ¢ ob iclorene siglo: esianoing aes onijnas § lulotigss sual o tovqen Jin nl tsravae satus ob aij 59 fons lure di teieticat image slolaqioning otciste woliiarviee « 38 £ oteongerb exiinns titdioione in bie’ iututbom esiiene aziz If) ioloriee sans avmmimishs fe aSiiere: ITD iviasquass s asia ob.wloo TOW? isvina oxilsan..ins sin) inittedie o satyeeni o dado lotiqes 1230.4 coe’ lutmamogermm sntoy sigessrl 99 Hi tatotines masivsto™ Atrios be tess 31 us aomoldong slalidizod ig muceny ssssitoas cixomuqeng ie fsnluno. shan Hutonged aHeongalb oi iens ob ihauaan ¢ Baittion exutacdé sTeqons ch futon Yimsgaiy ister » sleroyausm enabtods colmonons te feukas hereon al ob’ otsliniringe ob sanomonr sfalidieon svsnoisiveny iene bmtaasivo slum: inom too ; crattteconee ab ivan) 1 sxaiqfves ie emanoqmi squrs os no? tineqmnos ions titativizae usslenA © exeasilior se ue inibommsiné cig 9 linet brid ied tm isivstene = sunodale sulotonug © obo tolsraauq emnoitimsbi stierrag eo et: isan © Ralqmog ‘‘sitewoihes"* ‘ oiisg of sw yofssusa © ie adute fumeoixr ie exis tatteomynib ure linbes 10 ese rolinogannis sivas o169 winanogmi sb tidveosl arguty aioe tinaqmny iam: fe wworeistseqob formularea unor rationamente de valoare calitative si/sau cantitative privind starea, dinamica si perspectivele sistemului pe care il conduc, al unei societati. Analiza diagnostic inseamna cercetarea functionarii sistemului sub raport structural si functional cauzal si se intemeiaza pe baza informatiilor de stare ale acestora. In functie de rezultatul obtinut prin analiza diagnoza sistemul, societatea, intreprinderea sunt supuse factorilor de decizie, in vederea obtinerii unui profit mai mare, a unor performante eficiente. Analiza diagnostic reprezint& 0 metoda de identificare, de cunoastere a potenfialului firmei. Conceputa prin analogie cu medicina, analiza diagnostic isi propune sa evidentieze punctele forte, puncteleslabe, oportunititile si pericolele, pornind de la simptomele semnificative, si identifice cauzelecare le-au generat si si formuleze tecomandari pentru valorificarea punctelor forte si aoportunitajilor si pentru eliminarea sau atenuarea punctelor slabe si a pericolelor. Diagnosticulunei companii se impune si atunci cand rezultatele activitdfii sunt bune, dar se doresteimbunatafirea lor. — sistemul este definit astfel — 0 organizatie este un sistem deschis implicat in schimburi dematerie, energie, informatii cu mediul, de tip biologic, este “nascut”, apare la un moment clar definit in timp si progreseaza / regreseaza mai tarziu; este capabil sa se adapteze la mediul inconjurator. Mai precis, 0 organizajie este “o entitate social coordonaté in mod constient, cu o limité relativ identificabila, care functioneaz pe o baz relativ continua, atinge un obiectiv comun sau un set de obiective “. Pentru a imbunatati performantele unui sistem, trebuie investigat pentru a I se putea identifica principalele activitati si evenimente care au o influenta puternica asupra functionarii sale pentru ca astfel este dificil, sau chiar imposibil sa fie inteles, sa I se identifice disfunctionalitatile si cauzele care le genereaza. Cazurile in care un sistem necesitata efectuarea unui diagnostic pot fi impartite in doua mari categorii, respectiv: intreprinderea se gaseste in dificultate, caz in care scopul diagnosticului consta in identificarea si remedierea disfunctionalitatilor intreprinderii si prin aceasta a lamuririi cauzelor care au condus la aceasta stare; — situatia intreprinderii este buna, scopul diagnosticului find acela de identificare a posibilitatilor de imbunatatire a performantelor si alegerea celor mai adecvate strategii de dezvoltare a intreprinderii. Diagnosticul, de un real ajutor in cunoasterea situatiei economico — financiare, si nu numai, in cunoasterea situatiilor cu privire la starea societatii, furnizeaza informatiile necesare aprecierii situatiei trecute si prezente si care constituie totodata o baza pentru estimarile viitoare, ajutand conducerea intreprinderii sa determine actiunile ce trebuie desfasurate in vitor. Caracterizarea starii interne a intreprinderii inseamna relevarea performantelor obtinute si decelarea dificultatilor existente intr-un domeniu sau altul al activitatii sale. Rolul procesului de investigare a sistemului presupune “fotografierea” situatiei existente la un moment dat, in identificarea activitatilor si evenimentelor relevante pentru scopul urmarit, ovitediinag omnis svitstilay smoke? sb omemeniter tow exialum dtarstsae ion ie oubnoa fi ammo 9a inlurwarie stay ineaerar ie Suite oqen die islumaleie ihenoired! sqetscroy womeseni adeongeil ecibanA of stctesog ola au6iz ob roliitenriotn: axed 9q myclomtarni 9 ie fname issoito-aii ¢ maubanqatn: sointsioon Jumitis exorunib asilene ning ienitlo \intiaior oinnintly steemmom at roi & ose iat tier, isms Thoniido emabsy in oixieab ob xolixaioet ise ierhateiyy io 8 szuleaonye ob avxitinsobi ob Bboten © Amixogst aitcomue! sisreuig oxsiinsble> 2 emugerny tei othonyeth esilans ,anioibent vo sigelame ssivy Blue Jo oiteottins sonqeaia ab ob balmog alvlootag ig alititinunoge oduieulocane nwt sities inineg Tkknemosoy aolumct Be iy jane ueot omunlostiny sorta 8 oiile tlstimyy enecneie we semniniy|utinag ig tolipinunogns % anu) wolscoug Sbtivitse visite bats ionuas ig amuiyii %2 linageno9 ionulusiieongail isloshoq ol satipétiuudinieigeob ve wh oid vitgeni eistazch mmstaie mt sien quesiaoyro o ~ ists fais) ote jurranss ~ sw Bi singe “hogan” ate sigolaié et ob iuubemt uo tisattolai igwne oberesd ai oustgkss 3¢ ce Tidaqne vied UeSiMT incr masbergat \ oXeseaTgorq ic gmt ci tinsel {ty buubbieod Kiniooe oii a” ames aiteinsme oO zivenq inh sciewioomi ws hile ust om to viteloy sed o oq ANsonoijomit oto Olicsoitingbi vilels: Eheil o u2 Jesiieeco “ oviteaide ob te nu uaz mune vit so soa % 14 cunog inghoyad sixdott mote stke thonoimet supe solmamg mMeulini a yo veo onoMingve ix Umiriton of ite’ we 1 oe solvent of sa Udiengend, mio use dlisiib tee exectonon of amo sfovuns ie 9 any oisinannottsy isin Psy best euch oi sitheagt it tog clizongaib ivui notatodte uteiieonon miei » ni ei ol vitoompan dino3369 Ti siete) talkers ibfamnal_u, pe sib luquse me at seo wing ie niluoitib mi areseny 9 asbrnqortn hebaimsrin: wliqiianoitondteib eoeibogen ix now: dumsbi : note aienodn ef dubia ut ms vols 8 sushi? Sb elsoe be 4 iuluoaungrib ne Mes~obe laen iolea wsreysls fe 10 toot ssoud sts thebubaoitas olin shrmiendtiaq 8 avitatnaudar ab ota itobahqawn 5 a: an ovseb al bier vo (2 siseeait— oshinonons inisautie wstenonus mi retin feet sas 9b (unite angel liteioorys suernoon siliemend axeasinen’t Janaiioe scxne al suiving uo voliitemie ovyon sonua hentia smueriiey otuenites mined axed o ainbotor sivtitenoa ona ie stags ix wee isitsutie ; vail ni stetuadiesh siucow 29 sliawisos onimmistah se inabuinqorm exoubnos #2 stunih, rolsincerats souls: anawscni thobehqvim 6 smeni thee somsnsicew) ole iinaivitoe fg huts ass isasraab qu-atni otnoleixe rolusslusitib eonstas tar nh ates: 2 toieatie “ensitargoist™ oniveeeng tulomobie 2 singiteovei ob ialsexong tulost innoriys ligase sroiiog otnavelet tolsamoiungy> be volizetiviton sowpitilersbi mi nb sn2com care sa faciliteze o analiza critica a modului in care functioneaza sistemul actual, pentru a afla ce trebuie imbunatatit , unde si cum sa se faca aceste imbunatatiri, in vederea elaborarii modelelor necesare construirii proiectului logic al noului sistem. Diagnosticul poate fi impartit dupa mai multe criteri in: — diagnostic global. — diagnostic economic ~ financiar — diagnostic complex, in functie de situatiile in care firma se confrunta cu dificultati grave — diagnostic general, acesta cuprinde un ansamblu de caracteristici statice si strategice. Stabilirea unui diagnostic corect cu privire la gradul de ajustare si de adaptare a organizatiei la cerinfele mediului ei prezent si viitor constituie o responsabilitate fundamental a conducerii oricdrei firme. “Cresterea complexitatii activitatii financiare a intreprinderii in conditiile extinderii economiei concurentiale are profunde implicatii in procesul de adoptare a deciziilor manageriale care obliga la abandonarea rutinei si la utilizarea unor metode stiintifice bazate pe cunoasterea realitatii, in vederea stabilirii legaturilor cauzale dintre fenomenele economice si situatia finaciara a agentului economic, indiferent de forma de proprietate.” Scopul si importanta analizei diagnostic in contextul managementului strategic, managerul trebuie sa treacd de la gestiunea cotidiana a firmei, de la situafia de a sintetiza i arbitra fapte prin fapte, la stadiul de a trasa traiectorii de evolutie suficient de ferme, in jurul cArora si se ordoneze deciziile si actiunile punctuale ale firme. Scopul analizei diagnosticului este obfinerea unei imagini sintetice a situatiei actuale a firmei in mediul ei si a evolufiei sale probabile in viitor, cu scopul de a modifica — daca este necesar = cursul evenimentelor, alegénd 0 noua strategie. Este vorba, deci, de a pregiti 0 decizie esenfiald, identificdnd problemele cheie, actualele disfunctionalitati sau cele potenfiale mai semnificative, cu scopul de a le remedia, si nu de a efectua un studiu analitic exhaustiv al firmei si al tuturor dimensiunilor mediului ei. Specialisti in domeniu precum: Fayol H., Osear J., Norbert Wiener, G, Plesoianu au definit analiz& diagnostic cA fiind o etapa, un proces, 0 metoda sau un rezultat. Prin analogie cu medicind, diagnosticul presupune atét un studiu al stiri pacientului (simptomologia), determinarea cauzelor (etimologia), cét si prescrierea masurilor de remediere corespunzitoare( terapeutica). Rafiunea intreprinderii de a existd, este condifionata de capacitatea acesteia de a rispunde in mod durabil nevoilor piefei, de o functionare stabila si eficienti. Aptitudinea intreprinderii de a fi rentabilA se reflecta sintetic in rezultatele analizei diagnostic. shone sult wuines © wyatition® sx vie 2 me. ie 9 arcades wings! 9 ein baste th sigol inyainney Ihiunenco amergoom wolotabus : afin » sriniog Lauro tue eat it issrocnie zai tietho oiler iam gub tinea nl it steng Woiteor Holy siteoet ath sional ~ stnamooe viswangnib ~ arleg tb uo alstthos 98 sant seo dt oliticeitie ob sional mi crlqinoo mnonge:h ~ Suiguiswe te vsitete Laiehotocies 2b uidihaane nu Sbanquo ateson lero sheongeth ‘el iojpesinngto 6 vaetqube ob ig Sumauie ob tabery el sniving wo tam0o vimengeit luau seritidwe uvsoutinss © Blonyenl eal) om 2 srydiietos totity ie tmexsig > iuluibom signee seni iets bimeniocs inet 9 sliftibeos nf thabeisqauai 9 saxstentt itettvitee tasivalgums soowst ning sikiryeaien toliisivsb & sanote ob umiong ai jiepiigmi shuicag sn afsiienuaaed 12 24 waned solttiniie sbotent wow sassili of @ ioninn eseovboade 16 + ogiinmove slenenons) oni stews wihmeget titilidele eabor ni “siasingory vb enn 2b taastibal otinonoos iharsas ¢ awialt ager siteongpib fosiferm: atnsnorgie! :@ locpos? 2 ssmiiieag al ob Konan Ae siudon linsganeet .gigomtle talinernmyamac: tutesivos nt want 6 ob lyibste wf cage atig vagat wiiche ie asltatnie rob ecpoutva al ob joer sfiauijae & aliixioets ssunobye ve Ae monty Nusul ad oat oy toviddue w juior’ isan sunt 8 gina 19 cw pineniido see iulvoiaorgniy teavoen sie. Sel ~ eoitibom @ 9b luqose uo wotity ai alidadonq stor iviulovs tf sisioab 0 atymng « ab tosh odhov of] sigsteae Avon o bagels jolsinominevs! lus ine slenmaog oloo ry Tytiisnoipontess sivlecton sist olamaldoxy tsdaittiasbi ini as Inv os vrbwte ay sutasig 6 of un iy xibertsn. ste 2b Ligaw 2 avthvitiaats > ioluibom toliauissmob vous te ip ev tiedto bs eT A) sani nobol. {wad loyal smwoeq vinsaiob ni ‘iis ine. satluser mis use shore 0 yzoo0r9 au Equts cba} Bo oteongsi dle fuluteoise; thar Ie wituke me ite sriquewq Weiteongsib nivibem yo Sizotsed nist ob solhurein AG tie sizolonits} rolysuss Esibntitinatsh (oiolemosqanie) Asemsqnnet Jarsottssuqenos sity met 41 tisteovt wointiongdo ab ricoijihucs tea BNind & 9b inebainys tal astiipast _Blaviaite ig alice ssno}oadl o ob dojeiqvoliovsn i4suh Bom at sharp oheonusih ignites viowduscr et oftzinis £1 often 92 slidamsy (te ab fhobanqoant nonibatitga Analizi diagnostic are rolul de a cuantifica aspectele de ordin cantitativ si calitativ privind performantele economico-financiare realizate, de a reflectd pstrarea puterii si autonomiei financiare a intreprinderii, cea ce conduce la realizarea respectivelor performante. De asemenea are rolul de a semnala deficienfele de ordin financiar privind degradarea rentabilitatii si cresterea riscului, de a evalua calitatea managementului prin nivelul performantelor obfinute, a schimbului si consumului de a oferi pe aceste baze informafii certe privind modul de gestionare a patrimoniului, prefigurand totodata cerinjele supraviefuirii in viitor a intreprinderii Obiectivele si suecesul analizei diagnostic Obiectivele analizei diagnostic sunt: + realizarea unui sistem de organizare si conducere corespunzitoare etapei in care se afla, care 8 dea o structura echilibrata intreprinderii si si asigure indeplinirea corespunzitoare a functiilor sale; + prevenirea fenomenelor producitoare de dezechilibre structurale sau dezechilibre functionale ci urmare a influenfei factorilor interni si externi, a cAror integrare in sisteme trebuie Ricuti firs deranjamente; * gisirea cailor si mijloacelor de remediere a eventualelor dezechilibre gi tulburari puse in evidenfd in cadrul sistemului de organizare si conducere existent; + precizarea directiilor de dezvoltare a rezultatelor favorabile din sistem si a performantelor ce se vor obfine cu 0 utilizare eficienta a resurselor disponibile. Succesul analizei diagnostic depinde de respectarea urmatoarelor cerinje: — analizi diagnostic presupune observarea, identificarea, analiza problemelor si elaborarea recomandatilor si solufiilor optime; in cadrul analizei diagnostic nu se prescriu solutii “prefabricate”; — analizd diagnostic se desftisoara intr-o perioada limita de timp; — analiza diagnostic trebuie efectuata de specialisti in organizare si conducere care si nu fie in cadrul intreprinderii analizate pentru a putea indeplinii criteriul obiectivititi = solutiile si recomandarile in analizé diagnostic depind in cea mai mare masura de modul in care “pacientul” a fost convins de necesitatea luarii unor masuri coercitive. in ultima instanja diagnosticul economica-financiar ,are rolul de a gsi solufii problemei puse de insuficiente resurselor faja de nevoi, problema fundamentala a tuturor sistemelor si care se face tot mai simfitd in zilele noastre. dij Stoafies 4 ob biasiiner sraisnenis-ovieonase stot Janreriteg tolveiioert onesies al soubnos o: neo alvahaingtind & © vivk vwtonnnit uibie sb stypnsioReb eleanor s ab tutor vis sanancses ot lvistasmogerum axtetiing suinvs 9 93 Julogely emoror ie iigintiderre ottep thjeancin: ose sie006 9g hdto 6 ab ilincweuos ig ivludeittos © sninitdo wobstn: i inispoiveege olatoizea Riabotol binugisey iuleinomisiog 8 eanvitiag ob thos Snév : a siteongeib issilene hyzeo fe vincracidé < “tne sitzongsib tAvena ols vitosidO spn 08. oe ee af ogee omokemurysi00 sraowhnoy iz sasihwgie vb motele mau serach « & swomsnuty, vinilgobii swuyiee fs. te inabalgundd Aterdilidos sunamte o wl fe ye telat ontiitosesh var shew udilidsoss 9) saotiathotq tolsnactons? inovery + susie ai ovegant wako s dinaixs ig imotat volholud isioutint & suomi fs alnimoitous setnemisinatob Suit vwaalie wp srdilidgoxsb tolvievinsys ¢ aysibuese ab 1olyanotiiee te eakize moasbnus ig snesinagno ob iubunioivie bribes wh cisabers 99 tolotsnny xq 21g itvtaia nib oliderovs? solstalusa 6 outlovssb sb toliimnib evme-icoy + -slidinogeib wlaemess @ Biavisits usiliiu o up eniio wv x :2fings tolsanotisrs ysintseqeet 9b sbnigab attzonnyei i thes ie oUe sonmodiels 2 soferavivien dsilann eomsiiar i onaviento sauqueng viongeib axjlina — amsitqo wolriquios i2 rolixiLosmego “olashdstony" iiqulor vives 92 un atteonyatb iositeass futiea si - ~ © cosnirab stiutil cbenineq e-mat ainogttesb si oi : pa agai (Siinuce > ofl un stecbaos le stesinegt af tgieionge sb Amutoslo siudew oltzonye’ Bsileas — steitivineidy Ishotiny iinitqsbet estug 6 intaog stasilann iashotaqsie? linbeo nt it tobeur ob taaeseer unm ier ago nf boiqad aitegaysib axitons al olnzbne: ditiaraoe b i iY ie ofiiuice gant xoruy itil notstizengn ob enivao Nest » “lsesisoge so s2ug fanvidow sjuio kg 6 34 iulor ote, ulonnnit-Soimonose luoiRongnit syteteo! siti rd 92 oes ip alomeneia tetuiut 6 dlatromabmst pmratderg joven ob Spit roloentresy ainalo%ucit ob ovegon abolis at arigasie fen tor out Managementul ~ stiinta a conducerii, abordare teoretica Sistemul de management reprezinta un ansamblu coerent de principii, reguli, metode si proceduri prin intermediul carora se asigura exercitarea (sau modelarea) functiilor procesului de management a unei firme, in vederea sporirii profitabilitatii economice. Managementul se prezinté ca un proces social si tehnic, cu ajutorul c&ruia se folosesc resursele, ce influenjeaz asupra acjiunilor oamenilor si se efectueaz’ schimbari pentru atingerea scopului de catre organizatie. Managementul ~ este un proces de planificare, organizare a activitafii si controlului asupra firmei pentru a coordona resursele umane si materiale spre atingerea scopurilor efective. In practic managementul deseori se reduce la un grup special de oameni atribufia c&rora rezid in organizarea si conducerea tuturor forfelor pentru atingerea scopurilor puse. Managementul indeplineste urmatoarele functii de conducere: ~prognozarea — organizarea —comanda —coordonarea, —controlul. Metode si tehnici specifice de management Relatia intre tehnici si sistemul de management este una de la parte la intreg. Metodele de management faciliteaza exercitarea unor componente ale procesului managerial in vederea cresterii eficacitatii muncii managerilor. Exemplu: delegarea de autoritate, diagnosticarea etc. 1. Metoda diagnosticarii ~ metoda care consta in folosirea unei echipe multidisciplinare, (aleatuit din manageri si executanti) al carui continut consta in identificarea punctelor forte si respectiv slabe ale domeniului analizat, cu evidentierea cauzelor care le genereaza, finalizata in recomandari cu caracter corectiv sau de dezvoltare. Aplicarea acestei metode consta intr-un set de preanaliza tip cauza — efect in vederea diagnosticarii cauzelor principale care au generat © anumita situatie (+ sau -). 2. Sedinta ~ cea mai freevent utilizata metoda de management si de regula cea mai superficial tratata. In functie de scopul sedintelor, acestea pot fi structurate in : — sedinte de informare —sedinte decizionale ~ luarea de decizii, exprimat prin votul democratic al majoritatii sghmost baivods jlinsoubavs s aulize ~ hetesmacera tt dinianhy ob As Gu RIRUIAEA touenegenaet ob fyertetei? & (ponlsborr ua) teeter’ surges se eiowe Juibseraini she solnonozy Hiiattidaitieny Hitioqe notebey nk oranit ion: 2 twos i sbotor: Jlwg lene ry salt auecloi x wlanby hnonis uo ainda iz taiee enury ou eo Aioiseg se Sineacusyecy! A 2 Remunsie oe ig roliporaay |rolimuijos mquen Exmopootiiei 29 lee + Sijesinggia stig ob igivgun aenyniia asittog, ‘itttivios a nesiango stsothienla sb za901g su ae — iuineinoneoeNt 4 rrogaite sige alihotam ig nem slarwear-snobroos » wnt tor Shine cots siarers taste ab feizoge quny ns ol soubor a2 inosesb luiwemmagann’ 3m aig sofhwqoue somapitbe sie volafro wowusur estavibaes ie sane - = nsoubno: oh iijoadl vlowortnc aeonilqs peusinuyse aber ~ & sengnobinsa ~ iilorinos ~ insmmogoniotn 9b sailioye jolatiy i¢ shots ab-sionash® serie et stixg eh-9b kau ozs tnsbrogauner ob lunsteie ie foil? uni sirhaat iehor 9 Javoysnim ivbresaong ole alosnogmas worw sarin ssesiiost sosemnnst Abitluet eqiitos ianw Betizcls) at Riz(ro9 sao abotom ~ linsaiteorust eb Boke yoorsnun senedtisaabi nt menoo tunic) lines is fitnatoooxs fe 1 _ iexitt i ar 4 7! gaho tolysms> sounebiys o> Josilens iuluinemet six adate fun cienoo obewm sizes sauilgé suniloysy) ob une ‘eitunoe telome 49 faabacmozet st mere: ins ey steniontig tolexues thusiteongail, sersboy ai soste ~ asuaa qi asilarsang 9b 8 i saitunainie if 209 seieoan xolsigiboe foqose-sb viroadt Gi sa - ; “rsimeiai sb sinibye ~ ‘ivasiojam Sn oiteroureab futov ais; tasrnqre liste 9b sensul — olamoisios! ssniboe — ' — sedinte de armonizare — pentru punerea in acord a managerilor si salariatilor de pe un anumit nivel ierarhic — sedinte de expoatare — dezbaterea aspectelor necunoscute ce pot influenta viitorul intreprinderii — sedinte eterogene ~ au drept scop mai multe elemente decat cele amintite anterior. —o sedinta se deruleaza in patru etape: de pregatire, de deschidere, de desfasurare propriu- zisa, finalizarea. 3. Delegarea — consta in atribuirea temporara de catre un manager a uneia din sarcinile sale de serviciu unui subordonat insotita si de competenta si responsabilitatea corespunzatoare. Pericolul folosirii acestei metode pe scara larga de catre manager il reprezinta descentralizarea onganizarii prin atribuirea de sarcini unui numar mare de persoane sau o centralizare necorespunzatoare a unor prea multe atributii unei persoane, 4.Tabloul de bord Folosirea inca din anii °60, aceasta fiind principala metoda de rationalizare a subsistemului informational, si constituind prin aceasta principalul suport al adoptarii unor decizii de calitate superioara, eficace, indispensabile in toate firmele. Exemplu: realizarea productiei fizice poate fi prezentata intr-un tablou din care sa rezulte pe zile diferente fata de necesitatile planificate si cauzele ce au condus la aceste diferente. + Situatia costurilor cu calitatea — tablouri din care sa rezulte tipurile de costuri si cheltuieli facute cu calitatea; nivelele absolute bugetate si realizate si cele relative si cauzele nerealizate. * Situatia produselor si tehnologiilor noi si modernizate Se reprezinta tablouri de bord restranse, cu un volum relativ mic de informatii zilnice, si care implica eforturi reduse pentru culegerea si transmiterea informatiilor. Avantajele managementului modern Managementul modern implica un mare numar de abilitati presupun abilitati legate de statistica, utilizarea tehnologiei informati matematica. Managementul pune accent pe rezolvarea rationala a problemelor si pe gandirea logica. Cum managementul implica in mod necesar oameni, este de o mare importanta detinerea de abilitati interpersonale ~ abilitatea de a lucra cu indivizii, dar si cu echipe de lucru, Pentru a avea succes, un manager trebuie sa indeplineasca mai multe roluri si functi ag une, mevinorasa 9b states: olrkusn! lovin Hien iz wultergnem 6 bioae a sinvaftel 40g 99 stueonuasit tolsmoqes’ nometedseh - custnogao of 9! itsbaiqeains sahara otal sles tol amare shun ism qove nach He ~ sexe st nusetvab ob aiebidareb nites ob “squls wun, fi xeaotirvab ve eimhoe « é aeviineit wats suger “ine oiiniite oth ears regina cus vteg ob eucineyetot soviudinin nh mtanos~ sous ie athoeni tandbiodiee jan: wlorrse vb idnerrocgesn i mimstaqns ub Srygenens ai29 9b egmt stuae 9q sbotom foreone ftieeds hnlouretl ia ob owin semis Jaw itiowe 9b potinditm hq thm inayns snsortag fone Hindive sium garg tonu p smn’: ia1699n trod sb ingidel & pintling sb tiga son iixitaobs ta roque lolaqioing afansue ning baiunitana ie dncanuenscitat cations 208 iottanbary wovasilesn falqates .o!omit shoo} ni siidaznaqriba! simile eearrcese stioftlvele sitesieozen ob aid ammsestib oli oq oilunes ge sieo-nib woldas spun ainmasorg it tensib stave 8! eud000 ne 29 stoxaeo ie fe mateno ob olituqth otlins7 we ang mb iwoldat — satedifaa sh volinatte witasrtie * ino ie stusiloor sistoyint siulords olalovin ssotatile:s uo aioe ilviusiosto 7 - wasilevo pisses fe vel taedl 4b cuolda) sttisonqa 92 ateklindber felon toliigolondat ia 1olseu! or aiseatie HIS js soilqini sine ix eohitiy litnameital ob oie vitelo mnitow ey wo seanciey roliigemOlat sovotimmast iz svrgokr? 7 bom iusnoreagan sfoiumavA ative es sori Astaro ie dtatitite of venue sae a oilqit cibont hiemogeroM po .itemmdm itgolndst canine wivitete sb oteyol itutilide amcor oq 1k otamotciong & Bleacitey eravinen oq Hesse ontuq kunomigenelé goiramomat "9 Sb ves dnvenan wesuon bow ai sulqustlumontoqnnwe sus) avigol ax jisivibsi ug wou! & 9b semniide - sleoemeqwni Settlidr ab poreniteb onnt & ule allem isa ssessnilqobai aa civcot qgannm me 2900 Bove x idol su! Exista doua mari obiective ale managementului: = reformarea continua a organizatiilor, asezarea lor pe principii de eficienta; ~ restructurarea permanenta a mentalitat piata. si adaptarea la cerintele si conditiile economiei de Realizarea acestor obiective reclama identificarea incompatibilitatilor intre diferite segmente ale mecanismelor interne de functionare ale organizatiilor si exigentele mediului extern, prin stabilirea unui diagnostic al starii de sanatate al organizatiei, pe baza analizei punctelor tari, a punctelor slabe, a riscurilor si oportunitatilor. Avantaje: ~ favorizeaza schimburi de experienta intre subdiviziunile organizatiei ale firmei respective ~ reprezinta cel mai propriu cadru de formare a managerilor de inalt nivel a firmelor flexibile internationale imprimand dinamism, competenta, rapiditate in luarea deciziilor. — utilizarea managementului prin bugete deriva din posibilitatea evidentierii corecte si clare a contributiei fiecarei componente procesurale sau structurale, al amplificarii rolului motivational al bugetelor. — contribuie la fundamentarea temeinica a deciziilor, conduce la dezvoltarea coeziunii in cadrul colectivelor si compartimentelor facilitand schimbul de experienta intre personae, ete. Definirea conceptului de intreprindere Literatura de specialitate ne prezinta intreprinderea ca “fiind 0 componenta de baza a economiei contemporane in care are loc producerea de bunuri, prestarea de servicii, scombinarea factorilor de productie conform cerintelor pietei, cu scopul de a obtine profit.” Pentru economie, intreprinderea constituie componenta fundamentala. Intreprinderea “reprezinta veriga de bazi cu cele trei funcfiuni si anume: productia, vanzarea si gestiunea, In sens economic o intreprindere, ca agent economic, indiferent de dimensiune, forma de proprietate si organizare produce bunur si servicii destinate vanzarii pe piafi, scopul fiind obtinerea profitului.” Atunei cand vorbesti de intreprindere vorbesti despre existenta a patru elemente si anume: munca, materie prima, utilaje si clienti, in cazul prestarii de servicii de know how si clienti. Intreprinderea poate fi abordata ca un sistem. Intreprinderea presupune un ansamblu de activitati: aprovizionarea, productia, vanzarea, transportul, finantele si evidenta contabila. iulutromagennn six s7itpide hem anol seiict wsiavinite ab liqivnttg 9q wf aresven sollitexicenw & kunitnon snares: ‘sb ivicnamos olttabaos t stsinines af ssuiqabs i iimileicom s sinonmmieg osu sik Siig isith svat wlinilididaqmoon sxseitiinah! amiclon svilvside woregan sosnstinott fey mates tlutbarn sbsinogixy iy talliisxinsgyo ols srenoltony} ob amaini tolsmernsosis ole a dni tolsiaae ivan axel 9q dolicsinegso fe otetense ob fixate fo aitzongeits Huis soy iticione - solitetiounoqo i tolinezt: s agate slstonug cojpimay A suitusqeg ment ol: fsiesinant ofinuisivitde: sin! cinshoqse ob hudeittoe sswaxine edt stieiysfi sofort « feria thant 9b qelltogestien a sancmet 9b unbeo whiqorg ine Iso sitiserjox ~ rollisiond eewsul mi sissibip: ,eroesseyinas .maimenib baacrhont sisncitemeini viscosa Heslambive patwilidizog nib avtob srsgud ang ioluinorsigencin ommstlity ~ Tigres is slemante um claveaxng stasnogmon istaTt ishuditinos rolstogud ix fownihey fon 02 esuifovseb af soubno? solfisiosd 2 salalsmor couminsmrbnui? af-sivcntna - onjoersd omni stahoqas sb ludmniiize brietitiveh rolsingiminenmog iz wiiseliseios ianhes srobaigourt ob iutunqonoy sev Ho wv mad ob steorieg o bri” 29 ecabninqasa: siniserq oe otetilabae ob ewosistl diorree tents Jhutud ob esaubowq col gia 89 ni onsioqatsiens Joitonowe aang otto e ab toqone uo .Jatsiq tolsininos seinen sitauborg ab iolinorsad creiwimese Suinareunbmili staonogiey sare dibere, ones ig insiyomll io 9ls2 uo Asad ob eying? Linivorqay” earshatqpzial omiiar yt a meisises aimogoss Inage e> arsbahgsrt o simonoes ange al .esmiaeny ig inqos Bviq oq Intend otaaiteab itotrie % iranid coubeng simsinggro ig vistors sb atmct * jalinfion eanantide bit sis wring & sinsteixs sxqesb imachow srabainqatic! at iteorhoy baw tunuth vor won! ob stone ob iinatene hsse7 nf dssila fa ojplin: aminq seta save ob viiueis ar cusqeeng seebnimetel ansisie mw 29 sintroda Ml otoq ssvobnhermial hive ia shoinen Junoqeser onevnny aizuborg amuroksivorys : Pentru buna functionarea a oricarui tip de intreprindere, fie ea microentitate, entitate mica, entitate mijlocie si mare se va tine cont de organizarea in paralel a celor trei categorii de resurse: ~resurse materiale —resurse financiare — resurse umane Conexiunile dintre cele patru elemente, activitati si resurse sunt gestionate de manageri. Managementul reprezinta actiunea intreprinsa de 0 persoana sau mai multe persoane, “coordonarea activititilor altor persoane, in scopul objinerii rezultatelor nerealizabile de nici 0 persoana care actioneaza singura”. Managerul este cel care previzioneaza , fixeaza obiective, modalitatile de realizare, termenele de executare pentru indeplinirea scopului final, acela de obtinerea profit, cresterea cifrei de afacere, etc. Group Expert Consulting Srl coordoneaza o echipa de experfi, care sunt pregatifi s& ofere servicii i know-how specializat in domenii precum consultanfa fiscal, contabilitate, audit, consultant de afaceri, consultanja juridica, fonduri europene si nationale. Serviciile oferite sunt adaptate pentru a satisface cerinfele fiecdrui client in parte si sunt oferite finand seama de considerente etice in ceea ce priveste independenta si obiectivitatea. Societatea are clienti atat din Romania, cat si din UF. Portofoliul de clienti este destul de consolidat si vast cu activitati diferite din sectoare multiple. Societatea insumeaza un numar de clienti de peste 300 de clienti Obiectivul de activitate al societatii Obiectul de activitate desfasurat il reprezinta vanzarea serviciilor, si anume consultanja fiscal, contabilitate, audit, consultanja de afaceri, consultanja juridica, fonduri europene si nationale, reorganizari, fuziuni, lichidari, consultanta pe diferite spete contabile, fiscale de actualitate dezbatute pe diverse forumuri , workshop-uri, ete. Structura organizatorica Ca in orice societata, firma, intreprindere structura organizatorica a fost si este adaptata in functie de specificul activitati firmei. Bibliografie: referate.ro 294m sntiaay stnitnooim oo oft stsbatpt 2b at iwwoie @ 5 4. fisogoios it wolbs labs gi covwsinagio 9h mno2 soit av oe aaa & sivolyim staf svete nogcnoer ob crencivee Inu semeo ie intiriton otmamals uttaq oo oisib ~innicono’) stioosg sili tao us, eABOTIR o ob sennqaUnl soauitos eMcisaqe fuleomiogansht o ab Hidsiisorse solsteslunor thonipte Lagos aT angoeweq tatis tolitiiteitn «rtaeabroas" “Rugaie ssastuiton nie> dunoeoy oro orate a fbky.ng tena smo ipoges sb nqisive « sides otniilieoae isevnobioas he gaitlvens.! ned quot Alnaait Rywtivencs Mivsag insmod nf tusitaivayz worlwon? ig liaise sisnoie ia naqows Aube} Joibiui Ayastluenos Joost ob Ejustinerg diy ig aneq ai insite igthasit olsininse sorteiinc 4 wineq stelqads tae sthshy “ote ssooido ig aimbrsqubnt omeving so B909 ni soit9 stnotabiaaos sb ecuse baba ashes sh tunel, oe innwil ot iwilétonod SU ait. ir a ainamoA nib sts insite 2x8 go*pr9is9# sank 1) ctbotmenl soMIsiCN?. siqitlum gots olb asieAib Histiviios 1 ray ia ia8itoenoe -itasifa ab 00% atasq ab Baxits ot iisetsivog fe sintivitns ob uvirsidO dim@tivwes muna 1 ooliigiviee smaxnsy ainisegqe: Hi jewedtesb omtivitos 9b lstovidO congeiue Furbo: Coibiu{ natlsenos fmoste sb Synatluanos Jibup stitideros Bleoetl ob wiaoel! otidainas sage othslib oq atastieenos iebinyil vinsiait revinsypost steneiien 9 iw-qoredow . sianwset s219vib oq ontadxah shutitaure aghomeinmyre sncinta bi abetgaty oto i cect 6 evitomsinsno suite obubqutini. emi siaisiooe ooh ai igen iitetivites tuaiiosqe 9b vito Ri Sersist cAnrwosldiel

You might also like