336 ‘Teorema lui Rolle ‘Teorema lui Fermat furnizeaz’ condiii suficiente ca derivata unei amuleze intt-um punet, De asemenea, teorema lui Rolle furnizeaz conditii su derivata unei functi sf fie nul’ intr-un punct Teorema Fie? Run interval, a, be Ia Ro finctie (Rolle) verified eonditiile i) feste continua pe [a, Pl: in) f este derivabild pe (a, b)s iii) fa) = Nb). Atunei, exista cel putin un punct ® © (a,b), astfel ined f" (6) Demonstragie Daca functia f este constanti pe [a, 6], atunci f"(x)~ 0, pentru orice x € (ae Presupunem e& f nu este constant, Atunci, conform teoremei lui W facta fl este margin fi atinge marginile, Decl exist ey = [i bj, asttel i F(x) fC) S fOn)> Yxe[ad] 1. Daca fl) =/lex). atunci functia este constant’ 2, Dacd fl%a) < ft) Si & (2b), teorema lui Fermat implica f" (=) fin caz contrar, xy, = @ SAU Xy = b. Da @ Sau Xp = b, avern fa) = f(b) = f%m) < fxn). Atunci xy € G Teorema lui Fernnat implica f* (x4) =0. Interpretare geometried Daca graficul fanetiei f admite derivatd in fiecare punct si dreapta ce extemitatile graficului este paralela cu axa Or, atunei exist eel putin un p pe grafic in care tangenta este paralelt cu axa Ox (fi. 11), Figura 11 Observatie: Toate conditiile i) ~ ini) sunt esentiale.itolul 3. Derivabilitate 337 Contraexemple . - 1. Fie f:[1,2]> R, flx)= 2° Atunci f "(9 #0, pentru orice x € [1, 2]. In avest conditia iii) nu este verificata (f(1) + f(2)). 2. Fie f:[-1, 1} R, fo) = hx]. Evident f verificd conditiile 1) si iit), dar nu derivabila in x) =. Concluzia teareme: lui Rolle nu este adevarata. 3.Fie f:[0, 1] IR, definita prin Osxel fy 0, x=1 Evident f nu este continua in xy = 1 si verificd conditiile ii) si iii), Derivata f ‘nu anuleaza in nici un punct din interiorul intervalului (0, 1). Corolar 1. Fie f: [a, b> Ro fimctie derivabild. Daed fla) = fib) = 0, anunci exisie cel putin un punct & € (a, b), astfel incat f (@) = 0. rolar 2. Fie f: [a, b}-> Ro fimetie derivabitd. Daca f (a) =f (b) = 0 Sif’) #9, Vx € (a, bj, atunci existd cel mult un punct € € (a, b), astfel incdt {() = 0. Demonstratie Presupunem cf exist a << & Ro fimcrie derivabild si x, $i xz doud solufii consecutive ale ecuatiei f (x) = 0. a) Daca fra) fxs) <0, atunci existd 0 singuré solufie xy € (x, astfel incét fx) = 0. b) Dace fly) + fe2) = 0, atunci fiunegia f are semn constant pentru orice x € (x1, %) si deci ecuayia fx) = 0 mu admite nici 0 radéicind in intervalul (x, X2). Corolaru] 3 ne este util pentru a determina intervalele in care sunt situate fiile reale ale unei ecuatii 51 implicit determinarea numarului de solutii reale ale ecuatii algebrice sau transcendente,ste derivabilt in x=0. Prin urmare,functiaw este continud ji derivabila pe [-1, zr]. Evidentiem gi faptul A uD u(t) .Ca urmare a celor stabilite anterior, furcfia w tndeplineste condiile teoremei Ini Rolle. 12x, xef-t, 0] atl, wel, indeplinese toate condi weoremei lui Rolle, oust exisid c€(-1, 1) asifel neat f'(c) =0. Le 1. Se considers functia f:[-1, 1]->R, ro Aritafl ed, desl, fu py LOL OY 5, n3e=1, iar f4(0)= tim 1, reali ci f nu este derivabild in. x =O, Deci, f mu este derivabild pe (-1, 1), evea ce meF arata cA funetia fu indeplineste toate condititle teoremet lui Rolle. Pe de alta parte, daca xe (0, 1), atunci , (2 £0) ~66-1 com cmpen (4) Observatie: Cele stbilite fm problem nu contac teres ui Rolle, deoarece conde din teorem’ sunt suficente musi necesre 0. Remasin int 9 § Deca a coat inifunia (1 Yom, fo)={ SE UE sd ndeptnas conde orem Role Solutie: Functia f tndeplineste conciile tooreme Ii Rolle dact este continu pe [-1, 1], este derivabils Be 1, 1) si F1)=S0). Se arata cu usurinsd cdf este continus si derivabils pe [-1, 0)U(0, 1] Pen indo cigs anv exe nee hh fe contin i devibl ts. x0, Dees lim £( (ae —3e+1)=1, lim f(a)=im (xe +bx+e=e si f(0)=1, fino F este continus in et das nl Av edie 0) LED= LOD atin L60-10 £0) = lim (4x +6)= ob ,Functia f este derivabila in x=0 daca Impunind conditia f(-1)= (1), deducemei a=4+c,deunde a=~2.Deci a=-2, 3 si e=1 9. Fie fa, b]+R o functic continua pe (a, 6] $i derivabild pe (a, 6). Arita od, dact L(@)~f'(0)= 4-7, atunci exist ©e(a, b) astfel neat f(0)f%0) Solutic: Evident, prima dintre egalititile din enung poate fi scris& sub forma f(a) —a’ *(6)—0". Aceasta exaltate ne sugercazd s8 considerim funcia auniirs g:[a, B]-R, g(0)=/'(a)—x. Se arth cu uyuring c8 functia geste continua pe [, 6] siderivabila pe (a, 2). Totodaté, (a) = g(6). Drept urmare, exist ce(a, 5) astfelincdd (c)=0.Cuin g(x) =2/(2)/'()-2e,, rezultd ed 2/(@)f"(e)—2e=0,, de unde fle)f'(e)=e 10, Fie f[0, 1]-+R o finctie continua pe [0, \] si derivabité pe (0, 1). Arduati od, dacd ©f0)= Fl), atunci existd c<(0, 1) astfel inca f'(e)= fle). Solutie: Egalitatca ef(0)= /(1) ne sugereaxd si considera functia auxitiad g-[0, JR, g(x) =e"/(x) . Se arati cu usuringd e& functia g este continua pe [0, 1] si ed este dorivabila pe (0, 1). fnrueat 2(0)=f(0) si g()= FC), ar ef (0)= fU1), rezula 8 g(0)= C1), Prin urmate, exists -229-