MANUALUL DE INSTALATII INSTALATH ELECTRICE $1 DE AUTOMATIZARE E) - Instalatii de iluminat ale cladirilor civile si de productie; - Instalatii de alimentare cu energie electrica ale cladirilor; - Instalatii de protectia cladirilor la descarcari electrice atmosferice; - Automatizarea instalatiilor de incalzire, ventilare, climatizare, sanitare, electrice; - Echipamente si materiale pentru instalatii electrice si de automatizare. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L.Coordonator: | Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA Autor iv. de. ing, Niculae MIRA: 1; 7 iv. dr. ing. Cornel BIANCHE 2; 3; 6 (6.6): 6; 8; 10 (10.4; 10.5}, + ‘Set luerari dr. ing, Adriana GEORGESOU: 4 Prof, univ. de. ing. Dan MOROLDO: 5 Sef lucrai de. ing. Hrisia MOROLDO: 10 (10.1; 10.2; 10.3} 92.(12.2.1) Partea I Prof. univ. t. ing. Neculae MIRA: 1; 2; 3 (8.1: 82} 8:8; 75 15 Goat. univ. ef. ing. Serban LAZAR: 9 (3.8: 34: 95) Prof. univ. o. ing. Ovidiu CENTEA: 8 Ing, Teodor HAISTEA: 10 Ing. Marian LIESCU: 12; 16 Protuniv. . ing. Alexandru STAMATIU: 13; 14 ing. Nicolae CUCOL): 11 [Cing. Save FTODE |: 12 Partoa tll Prof. univ. dr. ing, Constantin |ONESCU: 1 2; 9; 4 Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 3 (3.3) Conf. univ. dr. fizician: Nicolae FLOREA: 3 (3.4) Prof. univ. de. ing.: Sorin CALUIANU: 3 (3.7.1; 3.7.2) ont. univ. de, ing.: Sorin COCIORVA: 3 (3.7.4) Partea IV Prot. univ. dr. ing. Constantin IONESCU: 1: Prof, univ. dr. Ing: Sorin GALUIANU: 3 (3. Sef lucrari dr. ing. Nicolae IVAN: 5 Conf. univ. dr. ing. Daniel POPESCU: 6 Sef lucrari ing, Dan [ONESCU: 7 Ing, Marius SMILOVICI: 8 Prof. univ. dr. ing. Sorin LARIONESCU: 9 3; 4; 11; 12 Coordonare si recenzie stiintifica: (ing. Achle PETRESCU Prof. onor. d. ing, Liviy DUMITRESCU Membru al Academiei Central Europene de Stinta si Art Doctor Honoris Causa al Universitit Tehnice de Construct Bucuresti Coordonare editoriala: Director General ing. Doru PETRESCU Tehnoredactare computerizata: Cristian POPESCU; Constanta RASUCEANU; Elona OOROFTE!; Razvan ANISOIU, Cecilia JONEL Sofia FLORICA MANUALUL DE INSTALATII ISBN 973-85936-0-3 Instalatii electrice si de automatizare ISBN 973-85936-4-6 © Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 ) Asociatia Inginerilor de Instalatii din RomaniaCuprins CUPRINS Probleme generale 1. Etapele de elaborare a documentatil tehnicoeconomice necesare realizaril obiectivelor de Investiti publice pentru instalati electrice si de automatizare. 2 2. Incadrarea obiectiveior de investiti publice pentru instalatile electrce, in sisternul de lueréri de alimentare cu energie electrica a localitatilor 3 3. Corinte esentiale de caiitate si criterile de pertormanta pentru instalatile elecrice si de automatizare 4 4. Roglementri tehnice specifice pentru instalatile electrice si de automatizare 4 |. SISTEME DE ILUMINAT 4. MARIMI FIZIGE 1.1. Marimi fizice in sistemele de jluminat on. 6 2. RELATIA LUMINA-VEDERE 2.1. Caracteristicle vederii umane.. 10 2.2. Orbirea si efectele sale i - 12 ‘3. MEDIUL LUMINOS CONFORTABIL 3.1, Mediu luminos interior. : 14 3.1.1. Aspecte cantitative si 7 sind 3.1.2. Aspecte calitative.... 14 3.2, Mediul luminos exteriorsnrun : 7 3.2.1. Aspecte cantitative 7 3.2.2. Aspecte calitative.... 7 4, SURSE DE LUMINA 4.1. Lampi cu incandescent nu . " 20 4.1.1. Lampa cu incandescent clasica (LIC). 7 20 4.1.2. Lampa cu ciclu regenerator cu halogen (LIM) 24 4.2. Lampi fuorescente ' 23 4.2.1. Lampi fluorescent tubular... 23 4.2.2. Lampi fluorescente compacte. 26 4.3. Lampi cu descarcare in vapori de sod la joasa presiune. 26 4.4, Lampi cu descarcare in vapori de mercur la inalté presiune z ar 4.5, Lampi cu descarearcare in vapori de sodiu de inalté presiune 29 4.6. Alte lampi cu descarcare in gaze, 29 46.1. Lampile cu descarcare la joasa presiune In gaze sau amestecuri de gaze si vapori metalic! cu coloana luminoasa pozitiva 29 4.6.2. Lampile cu descarcare la joasa presiune in gazele mentionate si lumina negativa, - : i 29 47. Lampi cu induct. 29 5. CORPURI DE ILUMINAT. 5.1 Caracteristcile corpurilor de iluminat (CiL). a a2 5.2. Corpuri pentru iluminatul interior 35 8.3. Corpuri pentru iluminatul exterior. 96 8.4. Corpuri pentru iluminatul teatrelor, studiourilor Ee 37 5.5, Fibre gi tuburi optice. 38 5.8. Suprafete luminoase sau luminate, arhitecturale , 39 5.6.1 Suprafete luminoase 39 5.6.2 Suprafete luminate, " 40 5.7. Montarea corpurilor de iluminat : 42EE coprirs 6, SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR 6:1. Sisteme de iluminat normal (Si) o nn O11, Sisteme de luminat in functio de distrbuiia spatial a fhixuiuliumins. ttl 6.12. Sisteme de iluminat in funetie de distributia fluxului luminos / iluminarit in planul util : . 46 6.2, Sisteme de iluminat de sigurantd. . ann 49 6.2.1. Sisteme de iluminat pentru continuarea 1UCTUlUi n-ne 49 6.2.2. Sisteme de iluminat pentru interventi. 50 “ 6.23. Sisteme de iluminat pentru evacuare si alte functiuni 50 6.2.4. Aspecte caracteristice ale echipamentului sistemelor de iluminat de siguranta. 7 si 51 7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT 7.1. Metode de calcul punctuale 54 71.1 Huminarea decté dat de surse de lumin punctual 54 712, thminarea drect® data de surse de lumi nar 55 7.13. lluminarea directa int-un punct data de surse luminoase (luminate) de suprafata perfect difuzante. basin BE 7.44. Caloululiluminarii medii directe Pe © SUPFAFAA...nnnnnnenenn 87 7.2. Metode de calcul globale 7 : semanas ssc 7.2.1. Metoda reflexilor multiple real 58 7.2.2. Metoda factorului de utiizere - ions earnt AR 59 7.3. Calculul automat al sistemielor de iluminat interior... moot 60 8, APRECIEREA CALITATIVA A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 8.1, Metoda curbelor de luminanta limit... as - 62 8.2. Metoda UGR (CIE Uniied Glare Rating System). ag 63 8.3, Metoda Ro. a ati 63 9, SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR 9.1, Sistere de iluminat normal : 3 66 82, Setere de luminat de siguranta (evacvare, pazé/secur tate). ‘ sr 40, CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 40.1. Calculul sisternelor de ituminat rutie . ain 70 40.1.1. Caleulul in functie de luminanta ... i 70 40.1.2. Caleulul in functie de iluminare, ots i ee 72 10.2. Calculul sisternelor de iluminat pentru alte ari. : 73 10.3. Caloulul sistemelor de iluminat decorativ Fc ’ 73 10.4, Evaluarea calitativa a distributie! luminantelor nme stati Seo 73 411, PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 11.1. Metodologia de proiectare... 5 - ss - 76 11.2. Tipuri gi solutii de sisteme. ts . 7 41.2.1, Locuinte, hoteluri, motelur.. - : 7 112.2, inedper dostinas activial inotoctuaie “ 5 80 11.2, Spatil comerciale tial z on 11.2.8.1 Sistemul de lluminat general... ci . 84 11.2.8.2 Sistemul general de iluminat pentru vitrine : a 84 11.2.3 Firmele luminoase 85 11.24, Institutii medicale. = meet 85 11.2.5, Muze si galerii de art ans - " a7 1.2.5.1 Culoarea luminii . eee BT 112.82 Galerie de pita tapser gate ervonat RANE ar ct renee BB 41.2.6.3 Galerile pentru sculptura. 2 sii BO Haga Musso oe Intorie, umismatica,stnte naturale si alte destinatl..n. 89 11.26. Sali de spectacole 5 20 11.27. Spatil industriale : 2 93 eee11.2.8. Sali de sport 11.3. Comanda manuala i automata a sistemelor de lluminat interior. Managementul in iluminat 11.3.1. Sisteme de contro! utiizate, 11.3.2. Modul de abordare a controluli iluminari 11.3.3. Managementul in iluminat 12, PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 12.1. Metodologia de proiectare. 12.2. Solutii de sisteme pentru iluminatul exterior. 12.2.1. Cai de circulate rutiers 12.2.2. Tunelur 7 12.2.3, lluminatul decorativ arhitectural (monumente, cladi.. 12.24, lluminatul decorativ pentru spatii verzi jocuri de apa. 12.2.6, Avi utiltare 12.2.6. lluminatul publicitar si de reclama. 12.2.7. Terenuri de sport 12.2.8. Gari, triaje, porturi, aeroporturi i 12.3, Comanda manvala si automata a sistemelor de lluminat exterior 18. PUNEREA IN FUNCTIUNE $I MENTINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT 13.1, Punerea in functiune a sistemelor de iluminat 13.2. Mentinerea sistemelor de iluminat. 18.2.1. Estimari ale pierderilor de lumina 13.22. Mentinerea sistemelor de iluminat interior U. INSTALATII ELECTRICE 1, RECEPTOARE $1 CONSUMATORI 1.1, Receptoare electrice 41.2. Consumatori electrici 2, FENOMENE FIZICE PROPRII INSTALATILOR ELECTRICE 2.1, Inealzirea conductelor in regim de lung dura ~ Exemple de calcul 2.2, Ineaizirea conductelor in regim intermitent ~ Exemple de calcul 2.3. Incdizirea conductelor in regim de scurté durata Exemple de calcul 2.4, Solicitari electrodinamice. Calculul fortelor electrodinamice 25 Arcul electric in instaatile electrice 3, FUNCTIONARI ANORMALE IN INSTALATII ELECTRICE 3.1. Functionarea cu tensiune crescuta 3.2. Funetionarea cu tensiune scdzuta (plerder de tensiune). ~ Exemplu do calcul. 3.3. Pornirea motoarelor electrice 3.3.1. Pornirea motoarelor de curent continu... = Exemplu de calcul 3.8.2. Pomnirea motearelor asincrone tritazate, = Exemplu de calcul 8.8.3. Pornirea motoarelor sincrone, 3.4. Functionarea motoarelor asincrone witazate in doua faze. 3.8. Functionarea in regim de scurtciouit 3.5.1. Sourtcircuitul unui circuit monofazat 3.5.2. Scurtcirouitul unui circuit trfazat Exemplu de calcul Cuprins 6 98 98 99 99 102 102 102 107 a1 113 115 115 16 119 120 124 124 124 125 128 128 130 130 131 131 132 132 133 134 138 139 140 441 141 142 143 147 147 148 148 148 148 160|v (as 4, APARATE ELECTRICE 4.1. Aparate electrice de protecte.. 182 4.1 1, Relee termice 152 4.1.2. Relee cu termistoare 153 4.1.3, Relee electromagnetice 153 4.1.4. Sigurante fuzibile 154 4.2. Aparate electrice de conectare 155 4.2.1. Intreruptoare de putere 5S 4.2.2. Contactoare 156 4.23, Disjunctoare si dshunctoare dlferentale 188 4.2.4, Intreruptoare diferentiale 160 4.25. Chei de comanda si butoane 161 43, Aparato electrice de semnalizare 161 4. Aparate electrice de masura si 161 4.4.1. Aparate magnetoelectrice..... 16 4.4.2. Aparate feromagnetice.. 162 4.4.3. Aparate electrodinamice..n... i ne 182 4.4.4, Aparate de induct. oe 162 445. Masurarea tonsiunior. Extinderea domeniuiui de masurare a nn 12 4.4.6, Masurarea curentlor. Extinderea domenivlul de masurare a.m es 162 4.4.7. Masurarea energilor activa si reactiva... rote Sh 163 5, ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A RECEPTOARELOR $I CONSUMATORILOR DE JOASA TENSIUNE 5.1. Scheme de alimentare pentru consumatori cu receptoare NOMMAlE wn. ad 170 5.2, Brangarea consumatoriior clasici ka SEN wn. 170 5.3, Alimentarea receptoarelor electrice normale cu energie electric’. ne T2 5.4, Alimentarea receptoarelor electrice vitae . ITD 6. CALCULUL INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE 6.1. Caleulul curentului nominal pentru circuite si coloane... . i 178 = Exemple de calcul 178 82. Alogorea sectiunil conductelor si cablurior electice ites 180 Exomple de calcul 180 6.3, Alegerea tuburilor de protectio. 182 6.4 Avogorea aparatelor de acionare, protectie si masur 182 6.4.1. Alagerea intreruptorulul manual 182 6.4.2. Alegerea contactorulul 183 6.4.3, Algerea intreruptorului automat. 183 6.4.4, Alagerea disjunctorului si disjunctorului diferential 183 6.4.5. Alagerea releelor termice. 184 - Exemplu de calcul 184 6.4.6, Alegerea sigurantel fuzibile 185 - Exemplu de calcul... - 6.47. Alegorea eparatcir de mésuré ce se monteazl pe tabloula electrice 186 7. INSTALATH PENTRU PROTECTIA OMULUI IMPOTRIVA TENSIUNILOR ACCIDENTALE DE ATINGERE 7.1. Probleme generale 196 7.2. Efectele curentului electric asupra corpulul uman. 196 7.3. Cazurl de electrocutare. 197 74. Clasificarea inciperir gi receptoarelor din punct de vedere al pericolului de electrocutare, 198 7.5. Metode de protectc. 199 7.5.1 Metode de protectie impotriva atingerlor directs ~ it 199 7.5.2 Metode de protectie impotriva atingerilor indirecte. 199Cuprins 8. INSTALATII DE PROTECTIE A CLADIRILOR IMPOTRIVA EFECTELOR TRASNETELOR, 8.1. Probleme generale 206 8.2. Caz in care echiparea cu instalatie de protectie impotriva trasnetelor este obligatorie 207 8.3, instalati de paratrasnet. 2 208 8.3.1. Disporttivele de captare 208 8.3.2. Conductoarele de coborare cae 210 8.3.3. Priza de pamant 2n 8.3.4 Legaturi echipotentiaie 212 8.3.5, Legaturi de echipotentiaizare si bara de egalizare a potentialelor (BP) 213 8.3.6. Instalati speciale de protectie impotriva trasnetelor 213 8.3.7. Veriticdri ale instalatilor de paratrasnet, 213 9. INSTALATII PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE LA CONSUMATORI 9.1. Probleme generale 220 9.2. Influentele negative determinate de micsorarea factorului de putere 220 9.3. Mijjoace pentru cresterea factorulul de puter®.nrun 221 9.3.1. Cresterea factorului de putere prin mijoace naturale 202 9.3.2. Cresterea factorulul de putere folosind surse ‘specializate de putere reactiva. 223 9.4. Calculul de eficienta tehnicoeconomica. 227 10. INSTALATII DE SEMNALIZARE PENTRU TRANSMITEREA INFORMATILOR 10.1, Instalafi pentru detectia, semnalizarea si stingerea incendiulul 10.1.1. Probleme generale 7 10.1.2. Metode si tehnologi pentru detectia incendiuiui 10.1.2.1. Detectoare de fum 10.1.2.2. Detectia ultrarapida a fumulul; detectoare specifce. 10.1.2.3. Detectoare de temperaturé 10.1.2.4. Detectoare de flacara 10.125. Detectoare de gaze 10.1.3. Centralizarea semnalizavilor in instalatile pentru detectia, sernnalizarea si stingerea incendiului 235 3 10.1.4. Alarmarea in instalatile de detectie, semnalizare si stingere a incendilor 237 10.1.5. Stingerea automata a incendiului 237 10.1.5.1. Agenti de stingere 237 10.1.5.2. Tipuri de instalati 238 10.1.6. Proiectarea instalatilor pentru detectarea, semnalizarea si stingerea incendiuiui : eae 10.1.6.1. Dimensionarea supravegheri 7 238 10.1.6.2. Calculul retelel de centralizare a somnaliZAtlO nen 239 10.1.6.3. Metode de reducere a alarmelor false 239 10.17. Exploatarea instalatilor pentu detects, semnalizarea si stingerea Incendiuil 240 10.2. Instalatii pentru detectia si semnalizarea efractiei si agresiunii 7 241 10.2.1. Scopul si necesitatea instalatilor pentru detectia si sermnalizarea ofractiei $1 agresiunil. Reglementari in vigoare. 5 diac : 241 10.2.1.1 Domeniile de aplicatie si functile instalatilor pentru detectia si semnalizarea efractiel si agresiunil 241 10.2.1.2 Reglementari lagala in vigoare. 2a2 10.2.2. Metode (tehnologi) de detecte a tentativelor oé etractie 242 10.2.2.1 Detectia deschider! usilor : 242 10.2.2.2 Detectia agresiunii aa 10.2.2.3 Detectia misc 243 10.2.2.4 Detectia tentativelor de spargere a geamurior. 24a 10.2.2.5 Detectia tentativelor de penetrare a peretilon 246 10.2.2.6 Detectoare tensometrice. 246 10.2.2.7 Supravegherea vitrinelor ne 2A6EE coprins 10.2.2.8 Supravegherea perimetrelor 10.2.3, Centralizarea semnaliziilor in instalatile pentru etectia si semnalizarea efractiei si agresiuni. 10.2.4, Topologii de instalatii pentru detectia si semnalizarea fractiel si agresiuni 10.25, Avertizarea in instlaile pent detecta si semnalizarea efractiei si agresiuni. 10.26. Proiectarea instalatilor pentru detectia si sermnalzarea efractici si agresiunit {0.26.1 Dimensionarea supraveghert in vederea detectel aac. 10.2.6.2. Calculul rejelei de centralizare a semnalizarilor 10.2.6.3. Metode de reducere a alarmelor false... 10.2.7. Exploatarea instalatilr pentru detectia si semnalizarea fractici si agresiuni. 10.3. Instalatii de control al accesului 10.3.1. Instalatii de control si identificare..... 10.3.2. Interfoanele pentru imobil i 40.3.3. Metode si tehnologil de identificare in instalatile de control al aocesulti . . 10:3.3.1 Teknologi de realzare a indeniicatorior 10.3.3.2 Metode biometrice de identificare 10.3.4. Echipamente pentru controlulfizic al accesuiui 40.3.5. Metode de contro! al accesulul. Tipuri de instalatit de control al accesului 10.3.6. Proiectare. 10.37, Exploatarea instalatilor de contro al accesulu 11, POSTURI DE TRANSFORMARE $I SURSE DE REZERVA 11.1. Instalatil pentru posturile de transformare 14.1.1. Alegerea numérulul de transformatoare 11.1.2. Alegerea puteri transtormatoarelor..... 41.12. Stabivea puter nominale economice pentru tarsformatoare 11.1.4, Functionarea in paralel a transformatoarelor 11.1.5. Constructia posturtor de transformare.. 11.1.6. Aparatajul aferent transformatoarelor 11.2. Instalatii pentru sursele de rezerva propri 11.2.1. Grup lactogen nn 11.2.2. Baterii de acumulatoare .. 42. INSTALATII ELEGTRICE IN MEDIU EXPLOZIV $I IN MEDIU CU PERICOL DE INCENDIU 12.1. Probleme generale = 122. Clasificarea arillor periculoase 123. Alegerea echipamentelor electrice. 12.4, Montarea cablurlor electtice 12.4.1. Sisteme de instalare 124.2. Tipuri de cablur utiizate in spatii cu ps 12.5, Instalatia de paratrésnet. 4326. Masur de protectie impotrvaelectichatistaice.. 13, TEHNOLOGIA EXECUTARII INSTALATIILOR ELECTRICE 13:1. Solutii tehnologice pentru montarea cablurlor si conductelor 18.2. Solutii tehnologice pentru montarea aparatelor si tablourilor electrice.. 13.3. Norme referitoare la constructia tablourlor electrce 14, FIABILITATEA INSTALATILOR ELECTRICE 14.4. Definiti 14.41. Notini fundamental. 14.1.2. Alte notiuni. 281 251 251 251 252 252 258 253 253 B54 255 255 256 257 259 261 274 274 275 278 276 a7 278 278I. Sisteme de iluminat Capitolul 1 Marimi fiziceis | Capitolul 1: Marimi fizice I. Sisteme de iluminat 1.1. Marimi fizice in sistemele de iluminat + Fluxulluminos (¢) ‘Acesta reprezinté. puterea sursel lu- minoase perceputé de ochi sub forma de sonzate luminoasd. in Si, unitatea dde masura este lumen {i}, un sub- mutiplu al Wattuiui luminos (WI) (daca acesta ar fi vansformat integral i humi- 8 1 Im = 1/683 WI Inirucdt etalonul de un lumen nu a fost inca elaborat, fluxul iuminos nu este utiizt, in prezent, ca mérime fun- damental * Intensitatea luminoas’ (yy!) re prezinta rapertul dine fluxul imines si Lnghiul solid in care acesta esta cu- Prins A say ya AB 2 2 a1) Fig, 14.1. Pozitia unghiului solid i coordonate polare cu ajutorul a doua ‘coordonate unghiulare: 1 - sursa de luring; 2 si 4 ~ planuri de referint&; 3 ~ planul intensitatluminoa- se; 5 - axa sursei. 30° 20" 10° O° 10°20" Sor Fig. 1.2. Distributiaintenstti uminoase in tunctie de unghiurile sp Pozitia unghiulul solid se red& ce! mal usor in coordonate polare cu aju- torul a 2 coordonate unghiulare (fig. - unghiul dintre directia intensitat luminoase J, si axa sursei de lumina: BB - unghiul dintre un plan de referinta (=0") si planul format de axa surse! cu directia intensitati luminoase lay (axa Unghiului infinit mic 40), Unitatea de masura in 1 [h j= candela [cd] Candela este intensitatea luminoasé pe © anumita directie a unui izvor luminos care emite 0 radiatie: monocromatica de frecventa 540 Hz si a cArei putere radianta pe aceasta directie este 1/683 Wistr (cu 0 eroare de 5x 10°, in prezent, intensitatea luminoasa re prezinta. mavimea fizicd fundamentala din iluminat. Intensitatea luminoasa caracterizea- 7A sursele luminoase. Fabricantii de Ccorpuri de iiuminat au obigatia de a elabora, 0 datd cu omologarea si acre- rmentarea corpului de iluminat, curba de. distrbutie a intensitatit luminoase hea) pentru diferite unghivri f. Cel ‘mai adesea se folosesc unghiurile B: 07...180%; 45°...225°; 90°...270" si 495°...315° sau 0°... 180° si 90°,..270", in figuile 1.1.2 si 1.3 se exemplfca distibutia intensitati luminoase in func- tie de unghiurie «si B sau numai a. Curbole de distribute a intensitati luminoase pentru un corp de iiuminat se dau peniru situatia in care in corp a a >]s0" aol 10 |cxvi000 BO" 20° 10" O° 10" 20° 50° Fig. 1.3. Distributia intensitatii in functie de unghiul «. ao" ee a E Fig. L144 Reprezentarea intensitafi luminoase ‘coordonate carteziene. ‘s-a montat o sursa etalon cu un flux de 4000 Im. Pentru a determina intensita- tea luminoasa real a unui corp de ilu: rminat se foloseste relata: ao 000 led] (Where (1.1.2) in cave: (iskot este intensitatea, pe di- | rectia o, daté de curba de distribute a al intensitat luminoase; n - nurnul de imp! din corpul de iluminat; @~ fluxul luminos al unei lamp Distibutia intensitatii luminoase mai poate fi redat sub forma tabelard. Se indica variatia f.=ffa) pentru unghiurl date, Variatia unghiulul c este, de re- ul, la intervale de 5 sau 10°. Aceasta forma de redare este foarte uta atunci cand se apeleaza la calcul automat. Se utilzeazé gi reprezentarea in co- ordonate carteziene atunci cand de- pendenta este numa in functie de un- ghiul & (fig. 1.1.4) Aceasta reprezentare permite deter- ‘minarea functiel analitice J.=f(), print ‘0 dezvoltare in serie Fourier, de forma: Labs Sfesinkas Z('ecoske (1-13) in care: loreprezinta valoarea minima 2 tensitatl luminoase (fig. 1.1.4), Pk $i 1° sunt coeficienti (marimi fizice) ce se etermina_grafoanalitic prin una din ‘metodele Perry, Roth, Runge, Fischer - Hinner. De tegulé, pentru calculul anaiitic sunt suficient primi 3-4 termeni ai dez volt ‘Atunci cand se cunoaste forma ana- ltica de variatie a intensitati luminoase ‘eff, fuxul luminos se poate de- termina cu relatia: o=] fly snadads (144) sau daca variatia este independenta de ‘unghiul fi =2n | sinada 15) Exemplu: sursole perfect dituzante ‘au 0 variatie a intensitati luminoase de forma: (1.18) Pentru acestea fluxul luminos rezuita balm (1.4.7) nde Jn este intensitatea maxima (emi- 4 pe directia a=0") Alte metode de determinare a flu xxului luminos, cand se cunoaste curba de distribute a intensitati luminoase: Metoda gratoanalitica a lul Rousseau Rousseau propune 0 constructie grafic exemplficata tn figura 1.1.5 care consta in1. Sisteme de iluminat constructia curbel de distributie a intensitti luminoase la scar convena- bil aleasa - a {mmvcd]; se duce un semicerc de raza R, (mm) oarecare cu centrul in 8, cen- tru sistemului de axe al curbei de dis- tribute @ intensitaitluminoase; ~ se duc razele S1', Se’, .., Sr! (cu ‘cat se duc mai multe astfel de raze cu att eroarea de determinare a fluxului va fi mai mica}; acestea intersecteaza curba de distributia in punctele 1, 2, 1. Astfel Ss, Se...So sunt intensitatile lu rminoase pe'acoste direct Ii, ly a, by la scara desenului din punctele 1', 2', ... n! se duc paralele la axa orizontalé a sistemului de axe; acestea taie axa AA’ paralelé cu axa verticalé a sistemiului de axe al curbei de distibutie; pe fiecare din aceste paralele, in cepand de la AA’, se duc segmentele corespunzatoare intensitatilor luminoa: 5@ | lay wns by @xemplu: pe paralela din 2' se plaseaz segmentul Se = | ~ Se unese punctele 1, 2,...1. Curba ‘obtinut’, axa AA’ si paralole duse din 1' sin’ determina o suprafata S a cirei marime [mm] este proportionala cu fluxul corpului im] ce emite curba de distribute data, Demonstratie: suprafata elementard dS este cuprinsa intre intensitatle fi leva Infinit apropiate. Distanta ch re- zulté Rdesina, iar suprafata oS este: OS = aleR sinarda (1.1.8) Toata suprafata S va fi S=ah |isinada (1.19) Din relatile 1.1.8 si 1.1.4 rezutt: 2n s 4.1.10) a (1.1.10) Lunde a, A si $ au semnificatile cunos- cute. Fluxul luminos va fi determinat cu procizia cu care va fi construita si ma- surat suprafata S. Aceasta se poate face prin utiizarea unei hati) milimetri- ce sau printr-o alta metoda similara, dh-Rdasina, ‘Metoda grafoanalitica @ unghiurilor solide egale Principiul matoda consta in determi area fluxului luminos ca o suma de fiuxuri luminoase elementare. Fluxul elementar reprazinta produsul dintre tunghiul solid (40) si intensitatea lumi noasa medie (fi) din acesta: 40 ay) Unde n este numarul de unghiuti solide fegale in care este cuprins fluxul. Un- ghiul total de dx steradiani este unghiul sub care se vede o sferd in centrul Siu. Unghiurile solide egale trebuie si priveasca din centrul sferei arii egal. Se alege ca arie suprafata unei zone sferice de inaltime fh. Unghiul solid ce Briveste 0 asemenea suprafafa este: AQ=2nh/R, unde F este raza sterel. In acelasi timp AQ=2n/n este constant dacé numérul nde unghiuri solide se alege. Rezulti a2 9i @=aninSh=Aihe (1.1.12) In care: fu este intensitatea medic a fiecdrui unghi sold: Ine este intensita- tea medie sferica a corpulul de ilumi- nat. Ju $e afla din curba de distributie 2 Intensitatit luminoase astfe: = se reprezinta curba de distributie a Intensitati luminoase lao anumita scard, convenabili (fig. 1.1.6); se Inconjoard aceasta cu un cerc de raza R, oarecare; diametrul se imparte in n parti e- gale si se duc paralele la axa orizon- tala: AA’, BB’... MM se determin mijoacele arcelor AA’, AB, BC,.., MM! notate cu 1, 2, ~ se determina intensitatle luminoase fay [ads Ins ton unind © cu 1, 2. Aplicand relatia 1.1.12 se afla fluxul luminos al corpului de iluminat. Rezul tatul va fi cu atat mai corect cu cé va fi mai mare Fig. 11.5. Metoda Rousseau, + Emitanta este mériméa fed os roar rpc das fae ae tans de 0 suprata si mérimoa acele suprafote (ig, 117) oo ° M8 sou Ma as * s Marrnea caracteriznaza att supa fejale hanincaea (penourle inoess) cat si suprfefele retectante. (pert etc.) Unitatea de masurs pent enitanta inh tall isl + thaninaraa seta frie zi’ co reprezinté report ire fuxullminos incident peo. supratath i marimea aoe suprafete fig. 11.8), Relate Sonera peri tommare sun (1.1.13) tux Od (1.14) Unitatea de masur’ pentru lluminare In Si. este tuxul (x) Tin functie de natura fluxulu si marl- mea suprafetei iluminarea poate fi ~ punctuala - cand suprafata este in finit mica medie - cand suprafata este finit = directa - cand fluxul provine direct de la unul sau mai multe corpuri de ‘iuminat; = teflectaté - cand fluxul provine de la suprafetele reflectante dintr-o incintt (pereti, tavan, mobilier); ~ totalé - cfind fluxul provine atat de Rn | Fig. L1.6. Metoda unghiurilor solide egale,la corpurile de iluminat cat si de la supratefele reflactante dint-o incinté (ineapere), Legile generale ale iluminéri expeimés legatura dintre lluminarea direct’ Int tun punct data de 0 sursa punctiforms (ale care! dimensiuni se pot neglia in raport cu distanta de la sursa la punct) vee Fig. 1.8. Definitea iluminatl Fig. Fie 0 sursé punctiforma S (fig. 1.1.9) ce trimite catre un punct P dintr-un plan oarecare (H) o intensitate luminoa: 88 la Unghiul « este ce! dintre intensitatea luminoasé pe directia punctului P si a- xa geometica a sursel Punctul P se poate asimila cu o su prafata infinit mica dS. Atunci ilumi- narea directa in punctul P este: (1.1.19) Unde oi? este fluxul cuprins in unghiul solid dl sub care se vede dS din sursa 'S. Fluxul de se inlocuieste cu expresia lui din relatia de definite a intensitatit luminoase (1.1.1) si rezulta: fll be Sk, dS0080_ Loos Fas P 7 (1.1.16) unde: Leste distanta de la sursé la punct (0 unghiul dintre raza de humina $i nor {9 Reprezentarea explicativa la legile generale ale iluminari Fig, 1.10. Reprezentare de det 1. Sisteme de iluminat mala in punctul P la planul (H) si dS, ~ suprafata normala pe ! cuprinsa in unghiul solid de (calota sferica dintr- © sfera de raza | si care subintinde la cconiru unghiul solid do). Relatia 1.1.16 exprima cole doua leg! ‘generale ale lumina ~ Legea cosinusulyi ~ iluminarea di recta intr-un punct dati deo sursi punctiforma este direct proportional ‘cu cosinusul unghiului dintre raza de lumina si normala in punet la pianul in care se afl = Legea pitratului distante! ~ ilumi- area direct intr-un punct data de o sursi. punetiforma este invers pro: ortionalé cu patratul distantol de la sursd la punct * Luminanta pe o directie este ma- ‘imea fizicd egald cu raportul dintre in tensitatea luminoasi pe acea drectie si suprafata normala de emisie (fig, 1.4.10), en ‘dScosa (4.97) Luminanta unl surse dS pe directia a fatS de normala la aceasta se mai defineste si prin raportut de. (1.1.18) ‘es In care: Ep este iluminarea direct’ dat de sursa_ oS intr-un punct P atlat pe drectia « si in plan perpendicular pe aceasta; = dha - unghiul solid In care se vede dS din punctul P. Unitatea de mésurd pentru luminanta in SA. este: Hy 0 sau i iar om td Luminanta este singura marime fizica care impresioneaz’ ochiul. Fenomenul vederil se datoreaza posibilitati ochiu- lul de a distinge puncte de luminante ditferite iuI. Sisteme de iluminat Capitolul 2 Relatia lumina - vedereEGA capitotut 2: Retatia tumina-vedere I, Sisteme de iluminat Sistemul vizual este compus din chi, nervul optic si partea aferenta din cortex care recepteazd, transmite si Prelucreazé radiatia electromagnetica luminoasa. Cchiul este impresionat de radiatia luminoasa, rezultand senzatia si per- ceptia vizuala. Se spune c& senzatia ara o ponders afactiva (se simte efec- tul stimulului mai tare sau mai slab), iar pperceptia are 0 pondere roprezentativa (se percep culoarea stimulu, forma, di- ‘mensiunile si migcarile sale). Studiul senzatici si perceptiei vizuale s-a reali- zat printr-un mare numéar de evalu’ pe diversi subiecti si concluzile s-au stabil apoi pe baz statistica. = | 120 0 {yy ))80- 60 180" 30° H f Thi) 1) nao { Y pe sae 50/90/1010 br se 70" 0 \ Ree a sso Fig. 1. 2.1. Campul vizual i a sunghirie wnt: orzonal 6 rtd b prt ugha seta pe ser or é Vzval 1. ona caramels capil laa! coral, 2 = tifa. edmpatl tzu pormal: 8 = zona i Bara cémpull ul Sano” | | ‘VIZUALA caver. \, / ACOMODAREA ‘VIZUAL / ry “VIZUALA = { conrex |. \ anny \ | caRacTERIgTC { amps Seon muds” KL ooitiettra ‘ADAPTAREA \ J __wmeza (LUMINANTA, % { PERCEPTIE! acuntek) ) ( PRIgiALe cor \ SATISFACTIA contrast \ Pero PERFORMANTA LUMINANTA —/ VIZUALA Fig. 122. Stucturasstemululvzual 9/8 copsctii izle. Cchiul poate fi considerat o "camera de luat veder', la care cristalinul (lon= tila) cu convergenta variabila formeaz’ imaginea pe retina - structura sensibi- 1, Limitarea de flux luminos se reali- ‘eaza prin pupila care cu ajutorul irisu- lui mareste sau micsoreaza (ca o dia fragma) admisia de flux Retina este format din colule sen- sibile de forma unor conuri si bastona: ‘se, repartizate neuniform. Partea centra- Ia a retinel (fovea) reprezinta zona ve- deri clare (vedere conturaté. cu preci- zie). In partea centrala a fovell sunt con- ‘centrate mai multe conur, iar spre ex- tremitati creste numarul bastonaselcr. Lumina exercita asupra celulelor_o actiune fizicochimic&: fizicd prin varia~ tia pupllel (1:5) sl variatia convergentei cristalinulu, iar chimic&, prin pigmenti din calulele sensibile la radiate. Trebu- ie subliniat c& bastonasele sunt mult ‘mai sensibile decat conutile, dar nu se sizeaza culoarea, spre deosebire de Cconuri care transmit informatia priving aceasta proprietate. Actiunea chimicd la rivelul pigmentilor genereaza impul- suri electrice care vehiculeaza informa tia fa nivelul cortexului cerebral Sensibiltatea retinel la lumina alba este variabild, find maxima in zona for veil, in care bastonasele lipsesc com pet. In zona centrald, in jurul acesteia se gseste pata galben, avand un dia metru de 2... mm, in care numarul co- rnurlor este mult mai mare deca al bas: tonagelor. Numai imaginle formate pe fovee sunt clare si perfect conturate Prin "camp vizual’ se defineste do: rmeniul unghiurilor spatiale in care un obiect poate fi perceput, atunci cénd lun observator priveste axial inainte {poate fi monoocular sau biocular). Cémpul vizual se defineste si prin un- ghiurle plane limita, vertical (V) si ori zontal (H) (fig. 12.1). ‘Campul vizual central cuprinde un- Ghiul spatial (corespunzétor_semiun- ghiurlor plane de 25° - orizontal si ver- tical) unde imaginea, datorité conurior, este clara si campul vizual_ periferc, Unde imaginea este neclaré (estompata) datorita preponderentei bastonaselor. 2.1. Caracteristicile vederii umane Jn figua 12.2. se indica stuctura simplficata a sistemului vizual si carac- teristicle sale. Organul vizual sesizeaz sarcina vizualé (SV) transmitand sem nalul prin sistemul nervos la cortex care 1 prelucreaza. Prin sarcina vizualé se efineste obiectul sau detalile sale a ‘supra cruia se realizeaza operatia vi- ‘2uald (sesizare/cistingere), Toate caracteristicle vizuale cons: tituie “capacitatea vizuala umand care, jin general, scad ca performanta cu varsta si cresc cu nivelul de luminanta/ lluminare al fondului. + Sensibilitatea spectr a vederil umane Sensibiltatea ochiului difera in func- tie de lungimea de und a radiate’ lu minoase. Aceasta inseamn’ ci daca ‘ochiul priveste simultan 2 surse lumi noase monocramatice cu lungimi de nda diferte, dar de acelasi flux ener- gotic, nu le percepe la fel, ca senzatie luminoasa. Aceasta este maxima pen- tu radiata cu lungimea de undé AyaBB5 nm (corespunzatoare culori galbene), —Senzatile _luminoase1. Sisteme de iluminat Capitolul vedere percepute de ochi sunt influentate nu ‘numa de lungimea de unda a radiat Gi si de rivelul de luminanté a aceste- ia, Astfel, odata cu scaderea kiminantet obiectulul priv (la Késarea seri, corpu- fle albastre par mai luminoase decat cele rosi, la aceeasivaloare a luminan- tei, adicd invors decat sunt pocepute la uminantele mari din timpul zie. Ex plicatia rezulté din acoea 0 vederea diuma (fotopica) este determinata, in special, de con, jar cea noctumné (scotopica) de bastonase care nu sesi- zeazi corect cuore Sensibiltatea spectala a vederi u- mane este apreciatd prin coefiientul de viibiitate relatva spectalé. Vi). Avesta este defnit, pentru 0 radiate cu lungimea de unda A ca raportul dintre fiyxul energetic al radiates cu lungimea do und 8 oxul energetic al raca- Tie! cu lungimea de und 4, in condita in care cele doua radia provoaca o- Chiulul acsaiasi senzatie luminoasa CCIE recomanda doi coeficienti de vi- ~zbilitate relativa special (fig. 12.3): ~ perisu vederea diuma (fotopicd) V), (CU hrm 555 nm si penivy vederea crepuscularé sau nocturma (scotopicd) V,cu A=507 nm. + Adaptarea vizual Adaptarea vizualé propriu-zist cons- {iin capacitatee ochiului uman de a se adapta la diferite luminante receptate, datorita proceselor fizicochimice ce se Petrec la nivelul celuielor sensibile ale Tetinel. Adaptarea este mai rapid la trecerea de fa luminante mici la lumi rnante mari si mai lenta, invers. Adapta- rea ochiului se realizeaza printy-un pro- (8s fizic care este rapid (datorat re- flexuiui pupile) si unul chimic care este lent (prin migrarea_pigmentului reti- rian). Adaptarea repetata in timp svsau spatiu provoaca 0 suprasolicitare a sis- temului vizual, conducand la oboseala vizuald ‘Adaptarea cromatica este proprieta- tea ochiului de a se adapta la culoarea luminii ambientale. Pe baza acestei ca- racteristici vizuale, la doua suse de lumina de compozitii spectrale de cu loare aparenta diferta, sarcinile vizuale colorate vor apirea observatorulul de ‘aceeasi culoare (nu vor fi sesizate dife- rentele). * Acomodarea vizu ‘Acomodarea vizualé reprezinté: pro- prietatea ochiului de a forma o imagine clara pe retina, indiferent de distanta la care se afla obiectul. Aceasta se real zeazA prin modificarea distantei focale cculare, prin schimbarea convergentei cristalinului cu ajutorul muschilor ciliar Acomodarea se realizeaza, in mod luzual, spontan (reflex) + Acuitatea vizual ‘Acuitatea vizuald sau precizia per- ceptie! vizuale se defineste, calitaty, dropt capacitatea de distingere a dous obiecte (puncte) foarte apropiate si cantitati, ca inversul valor unghivlui (@) sub care, din ochiul observatorulul se vad cele doud puncte. Pentru eva luarea acuitati vizuale se utiizeaza pa- nourle cu inele Landolt (fig. 1.2.4). Cu ‘eat se percepe mai clar un inel pentru care $ este mai mic, cu atat acuitatea vizuala este mai buna. ‘Acuitatea vizuala variaza cu luminan: ta fondului dupa curba din figura 1.2.5, motiv pentru care este unul din factor de influenta in stabilirea nivelulul de ily- *Contrastul si efectele sale Distingerea unui obiect se realizeazd datorita contrastului de luminanta (Ci) intre obiect (Lo) si fondul pe care este evi (L) s/sau eiferentei de culoare o- biect-fond, definit de relata pale! OG oe ey Contrastul de luminanta poate fi po- zitiv, daca LoL; (surse de lumind in i- luminatul stradal sau farurile autovehi- Cculelor) si poate fi negativ dacd Lect, (scrisul negru pe hartie alba), Sensibiltatea relativa de contrast (RCS) este definité ca inversul contras- Aului de lurinanta: ROS=1/0 (2.1.2) si depinde de valoarea luminantel (res- peetiv iluminavi) fondulul + Viteza perceptiei vizuale Prin viteza perceptiei vizuale a unui obiect se defineste inversul duratel de timp de la aparitia sarcinii vizuale in z0- ha centralé a campulul vizual gi pan la perceptia sa clara. In mod analog se defineste viteza de perceptie @ con- trastului care depinde de luminanta fondulu ‘eiom] Fig 2.3. Curbele V (3) si Vi). + Performanta vizualé si satisfactia vizuala Performanta vizualé este notiunea prin care se apreciaza viteza cu care ‘organul vizual sesizeazA (dlistinge) sar- cina vizuala si precizia cu care aceasta Poate fi reaizat’ Performanta vizuali este influentat e de 0 parte, de nivelul de luminanta _ambientald, respectiv, de nivelul de ilu rminare, iar pe de alta parte, de dimen: siunile’‘sarcinii vizuale coroborate cu distanfa fata de ochi si contrastul de luminanta si/sau culcare. Satistactia vizualé este notiunea prin care se defineste senzatia de satisfac- tie a observatorului, reaizaté la un anu- rit nivel de ilurinare. Ea este determi- ranté pentru stabilirea rivelului de fu- mminare, in special, in incperile unde nu se realizeazé o munca fizic8. Spre deosebire de colelalto caracteristci, satisfactia vizualé nu este influentatd de varsta In concluzie, caracteristicile vizuale enumerate sunt determinante pentru Infelegerea influentel uminil asupra sis- temului vizual_ si, respectiv, asupra efectelor cantitative si caltative ale mediuiui luminos. Capacitatea vizuala reprezinta 0 ca- racteristicd a individului, ca si auzul, ‘mirosul,inteligenta etc. Ea este depen- dent de factorit fizici (forma si trans- rmitanta pupilei s.2.) sau fiziologici (aco- ‘modarea, convergenta si centratea o- chlor s.2.). Capacitatea vizuala redusa datorata unor defecte fizice congeni tale sau varstei poate fi corectata, dar Intr-un mod limitat, neslastc. = Fig. 124. na Landot [te 15 | 10 os ole 10" 07 10° wo? 10 | alent |, 125. Varin cut via (5.I. Sisteme de iluminat 2.2. Orbirea gi efectele sale in luminotehnica orbirea se defineste fica starea de fond s/sau reducerea CSpacitat de dstngere a. obwecteler Ca umare a unei detibuti nefavorabile 2 luminantelor in timp gfsau spat Ororea poate fi drect,atune! cand surcele cu taninant ridicata se af In Cmpul val, dec} sunt priv direct, increta, ane’ cand aceleas lumi ante ajing in cémpul veal Satori ste pra det, Din punctl de vedere al actu In tenet sauce suet asupra ochiv- Iu orbrea poate fide incapacitate si Ge inconfort (a. 12.8) Orbea de incapactate (ziologc8) se manos fe la ocd luminante = dicate a une! surse, fe la derenta foarte mare de luminanfe (a moment Consecutive) i se resimteprint-o scB- Gere mare a capaci veders Grbrea de nconfrt (psologia) se mmanfest ca 0 senzate de inconfort © Caluata numa sublctv si este datora- te une) frente de himinante (de © empl, receptarea unui contrast de Tuminante la peteria.cémpulti zal produs de diferenta de luminante din- tre un Cl. drect si plafonul neluinal) Orbrea de ineonfort (psiologe), ne- find drect contolabid, idea proble- me cu un grad mai mare de dfcutate Ceci etre de eapactst (23098). | Orbea indrecta retectal) este pro: vocal fle de supraeje pe core reflexia esto regia (Ge tet ogtnaon, fe de Suorafete duzante imperfect (n care imaginea sursel se contureazs}, Elect 5a numtul "voal de reflex" ost, de multe 0 diminuare a sensiilti de dstingere corecté a sarin vizuale, fe pin mlescrarea contrast fe rin rolex paraate pe supcatete ivioase [one DE INCAPACITATE (FIZIOLOGICA) a! DUPA AGTIUNE| DIRECTA REFLEGTATA (i ambianta) Fig. 12.6. Schema tipurilor de orbite. }— eI | | eee {ecranul calculatorulu, piese mecanice, vitrine de magazine s.2.). Voalul de re- flexie sau refiexia de voal produce “or bea de voal" Dat find faptul cd orbirea de incapa- citate (fziologica) este determinata de prozenta unel surse de luminanta mare in campul vizual, efectele sale sunt relativ usor de controlat si evaluat (SL si CIL seara/noaptea, feresire insorite ziua). Indicarea unei valor! limita pentru or birea directa implica un risc pentru ca, totdeauna, intervin 0 serie de factori ce influentd (luminanta mediuli, luminanta sarcinil vizuale,timpul de privire a lumi- rantei perturbatoare etc.), Raportul CIE 19 arald c& unui observator a cérui pri= | viee pardseste sarcina vizuala si prives= te 0 supeafata cu 0 luminanta de 10 ont ‘mai mare, timp de 16 s, capacitatea vi- zuald Tl scade cu 25 %. Masurile de protectie se pot lua re- lativ sor prin utilizarea seara/noaptea de GIL corespunzatoare si prin ecrana- tea suprafetelor vitrate (jaluzele reglabi le etc). Crbirea de inconfort (psihologica), prin aspectele sale fenomenalogice complexe, a pus probleme difcile in vederea determindrii mecanismulu ‘Au, influentei asupra capacitatii vizua- le umane gi sistemului de evaluare a e- fectelor sale si de limitare a lor. Factor ce intervin In orbirea de in- contort (psinologica) sunt: = luminanta GIL si pozitia lor in cim- pul vizual; ~ numarul si dimensiunea aperenta a cl; ~luminanta generala a ambiantel (plafon, pereti, pardoseala) si Ccontrastul dat de luminantele CIL si ale plafonulul Cercetarea internationald si nationalé a determinat metode de evaluare a or- {worecra [De VOAL Ti) activi vio) bir, indicate la capitolul 8, care trebuie aplicate (selectiv) In proiectarea curenta Orbirea indirect produsé de lumina reflectata de suprafetele cu 0 reflexie regulaté sau imperfect aifuze, produc senzatii perturbatoare, de a inconfort la incapacitate, Cand aceasta reflexie se produce intr-o activitate vizuala (exercitata asu pra unei sarcini vizuale), se numeste Feflexie de voal (sau voal de reflexie ‘sau reflexie de ecran) si determina or- bea de voal, Atunci cand se manifes 1a in afera unel activtati vizuale este denumita orbire reflectata, Lumina reflectata provoaca 0 sca- dere a contrastului sarcinii vizuale fata de fond cea ce conduce fa diminua- rea capacitati de distingere corecta (fig. 12.72), De asemenea, reflexia de voal provo- cata de reflectarea CIL in ecranul cal ulatorului, creaza imposibiitatea per- ‘ceperii corecte si confortabile a semna- lelor (fig. 1.2.70). Un aspect foarte important privitor la alegerea unui sistem de iluminat sau a altuia Tl reprezinta daterminarea clase! de calitate a corpurlor de iluminat fo- losite, in vederea limitérit orbirii (vezi tabelul 15.1). Fig. 1.27. Retlexie de voa! 1 supratathcrlzomat b- ecran calulator fr care se |” sosena luminance vonI. Sisteme de iluminat Capitolul 3 Mediul luminos confortabil14 i Capitolul 3: Mediul luminos confortabil I. Sisteme de iluminat 3.1. Mediul luminos interior Este determinat de ansamblul facto- ‘lor luminotehnici cantitativi si caltativi ce concur la realizarea unui sistem de iluminat artificial necesar asigurarit Confortului, functionaltati si estetici sspatiului (incdper) in care se desta~ s0ard 0 activitate umand (munca, di- vertisment, odihna 5.2.) ‘Schema din figura. 1.3.1 pune In evi enta factor lurinotehnici determi- rranti cantitativ (nivelul de iuminare st istributia fluxulul Luminos superior i interior) si caltativi (distibutia lurninan- telor, culoarea lumini, directionarea lu rminil si modelarea/reliefarea sarcini vi- zuale ‘ridmensionale, evitarea palpéiri) pprecum si conexiunile intre acestea Cercetarile realzate pe plan mondial si in fara noastré au cautat $8 stabi- Jeasca echilibrul factorlor determinant! jn realizarea unui mediu luminos con: Torta. 3.1.1. Aspecte cantitative Nivelul de luminare Reprezinta factorul de baza in ilumi- rat prin posibiltatile de normare, de calcul si masurare ce le ofera. Deoare: ce nivelul de iluminare pe suprafata uti- 1 E, este direct proportional cu fumi- anta fondului L) a suprafetei utile (Li=g6,), unde q este cosficientul de luminanta, prin realizarea ilumingrit se asigura si realizarea luminantel fondu cesa ce este determinant in procesul perceptiei vizuale. Pe baza elementelor determinants {sarcina vizuali, performanta vizvala si satisfactia vizuala) au fost stabilite ni velurle de lluminare recomandate de Ghidul CIE de iluminat interior". Pen- ‘ru a usura adaptarea vizuala se reco- manda ca, la trecerea de la 0 incapere la alta, diferentele de lluminare sa nu fie mai mari de 5:1 (sau mai mici de 435), Distributia spatiala a fluxului luminos. Distributia fluxului luminos emis de ccorpurile de iluminat in semispatiut in- fetlor si superior (fat de planul de am- plasare a corpurilor de iluminat) repre- Zint&. un factor cantitativ, care are o foarte mare important in distributia lu rminantelor in campul vizua. Fluxul inferior ereeaza contraste ac- ccentuate in cmpul vizual, in timp ce fluxul superior ridica iluminarea (lum nanta) plafonului si diminueaza con- | vere] | (spect cana aie cata er] | be Rosdarea | [ Culoares sampul tanut | [ Culoares Fea] [Pa] [Sees Sia e J Ciaritare ],__ a Fig. 13.2. Schema expll Er, Ee $i Esc: iva pentru P= plan de radi r, S - sferd de raza © Fig, 13.3. Unghiul de incidenta opti. trastele sau ca efect, fluxul inferior re prezinta eficienta, lar cel superior con fort. De la caz la az, proportile trebuie alese astfel incat sa se satisfaca cerin tele particulare ale mediului luminos considerat Prin fluxul luminos superior se obtine si un efect estelic-arhitectural, crean- du-se senzatia de mérire a inaltimit in cintelor, in incperile mic, pentru a se ‘obtine 0 senzatie pozitiva de crestere a ‘spatiulu, este necesara si dirjarea unei importante cantitati de flux catre peret, ‘ceea ce asigurd un echilbru foarte bun al distribute luminantelor in spat 3.1.2. Aspecte calitative Distributia luminantelor Confortul ambientului luminos impu- re o distribute echilibraté a luminante- lor in spatiul ncdperi (camp vizual si suprafati util), pentru evitarea orbii fiziologice si psihologice. Distributia corecta a luminantelor pe supratata utili necesita: = realizarea uniformitatil luminantelor pe ansamblul ariei utile a incéperi; ~ realizarea uniformitatt luminantelor pe zona delimitata de lucru (masa, bi- rou, planseta, banc de lucru 8.2) ‘drectionarea corespunzatoare a lu minii asupra sarcinit viuale si fondulul in vederea redirii corecte a contrastului si a evitérii aspectelor perturbatoare enuntate la cap. 2 (voalul de reflexie) Dupa normele internationale (cod CCIE) se recomanda uniformitatea gene- rala pentru un sistem uniform istribult EnivEn>Q8, lar pentru suprafala efec tiva de lucru (birou, planget, banc ete.) EnevEn 20.8. En, Emn, Eme Sunt iluminarile medic, | minima ‘si’ maxima pentru suprafetele respective De asemenea, in cazul ituminatului ‘general, localizat sau combinat, ace- leasi norme CIE indic& 0 variatie maxi ima Intre suprafata utlé si suprafata de lucru de cel mult 1:3, Gradarea judicioasa a luminantelor in campul vizual este 0 problema esenti- ala a realizrii caltatii unui medi lumi- nos confortabi. Avand in vedere problema echiliory: lui stralucitlintr-o incdpere, rezulta ne~ cesitatea controlului sia echilibrului ur matoarelor surse de luminanta: corpuri de iluminat; surse de lumina; ferestre (prin care se vedo corul/soarele); pereti si plafon; pardoseala; mobilier sau U- tile; figura umand, ‘marimea_sarcini vizuale. Modelarea si directionarea lumini Modelarea sau reliefareareprezinta modul de a pune In evident sarcinile vizuale tridimensionale prin contraste1. Sisteme de iluminat Capitolul 3: Mediul luminos confortabil Ei de luminant’. imaginea poate fi ‘A. normal (redare corecta B. contrastanté (redare ca"/"duray C. fara contraste (redareslaba, plata"), ‘Modelarea se poate realiza printr-o drectionare corespunzatoare lumini, respectiv, prin amplasarea si orientarea corpurilor de iluminat (CI), Evaluarea modeliril se realizeaza du- pa Fischer, cu indicele de modelare m: ee ee In care E este vectoruliluminare (definit ca diferenta dinte jiumingrile de pe fata (E) si spatele (Es) unui disc de re- {erinté de raza), iar Exe reprezint’ ilu- minarea scalard pe o sferd de referinta cu aceeasi raza, r (fig. 1.3.2), produse de sistemul de iluminat. Daca FE, mnn=0, reprezinté 0 imagine fra contraste (de tip C) Daca E,=0, rezulta valoarea maxima: & E ‘dramati- B19 Olne olazr (3.12) cceea ce reprezinté. o modelare cu con- traste maxime (tip B) - adie’ o imagine dura, dramatica, Pentu © modelare normala (A), cu 0 buna redare a figurii umane, se reco- manda, pentru m, valor intre 1 si 2 Un alt indice folosit in. aprecierea modelaril este: m'=EoE, 6.13) unde E, este iluminarea planulul uti si Exiluminarea cilincrica (luminarea. su- Prafetel laterale a unui cindru de refe- rinta plasat perpendicular pe planul uti, © modelare normala se obtine pen- fru m'=0,9-3. Dac Ee=0, m'=0 gi ima- ginea este piata, iar dacé E.=0 si Ece0, ‘m'3=» contrastul este maxim, Valoarea minima se obtine printr-o amplasare simetrica a CL, iar cea ma- xim&, printr-o amplasare asimetric& di- rita (cap. 6) Modelarea si drectionarea luminil fe- pprezinta, de asemenea, un aspect es- tetic care contribuie la’ evidentierea u- ‘nor elemente tridimensionale din spati- lle de expunere de diferite destinati sau a unor elemente plane (fragmente decorative de pe pereti si platon), Directionarea luminit reprezinta 0 Conditie determinanta si pentru redarea sarcinilor vizuale din planul util orizon- tal (mai rar, vertical) prin: = redarea corespunzittoare a con trastului sarcina vizuala-fond (evitares voalului de reflexie prin respectarea lunghiului @, de incidenté. optima, de 25° - fig. 1.3.3) utiizarea de CIL cu luminanta re- dus in directile critice (de privre) utiizarea de CIL ce emit in unghiuri solide mari, in special, la incdperi de inalfime mica Un alt aspect al directionari/mode- larii este punerea In evident, atunci cand procesul de muncd o cere, a tunor defecte pe suprafetele plane. Jn aceste conditii unghiul « creste mult (pana la 70...80°) si se utlizeazé ilumi- natu! local (§. 11.2.7), Culoarea lumi Culoarea iuminii prin cele 3 aspecte ‘mentionate (culoarea aparenti a surse- lor de lumina, redarea culorit si culoa rea suprafetelor reflectante), reprezinté © conditie calitativé foarte importanta in realizarea medivlui luminos contorta- bil Alegerea corespunzatoare a_culori surselor este 0 conditie determinanta fn realizarea functionalitati si estetici incaperil. Pe de alta parte, culoarea su- prafetelor reflectante trebuie, de ase- ‘menea, aleasé judicios fat de culoa- rea aparenta a surselor, pentru a nu ‘compromite efectul dort Culoarea aparenti Temperatura de culoare corelata Toc, a unei surse luminoase este definité ca temparatura la care trebuie incalzit cor: pul neg pentru a emite un spectru lu- ‘minos cat mai apropiat de cel al sursei. Jn functie de temperatura de culoare corelati, culoarea aparenta a surselor de lumina se clasifica in 3 categor caalda (alb-rosiatic, Tor<3900 K), inter: mediara (all, Teo=3300...5300 K) si re- 8 (alb-albastrl, To->5300 k), Culorile intermadiare sunt recoman- date in toate incdperle in care se des- fasoara 0 activitate fizicd sau intelec- tual daca se realizeaza un sistem par: tial integrat cu iluminatul natural Culorile calde se recomandé pentru incperile in care se urméreste realiza- rea unel atmostere calde, placute, re- laxante sau stimulative. De asemenea, pot fi utlizate pentru efecte si sarcini ‘speciale de ambianta, precum si in zo- nele cu clima rece. Culorile reci sunt recomandate numai la niveluri de iluminare ridicate, in sis- tome integrate de iluminat natural-ar tificial, pentru incdperi cu o supratfata vi- ‘vat mare sau in zonele cu clima calc. Redarea culorior Este © conditie calitativé ce devine extrem de importanta In Incaperie in care sarcinile vizuale sunt colorate. Prin redarea culori se defineste modul in care se manifesta efectul lumina supra aspectului cromatic al obiectelor lluminate. CIE, indica o formulé empiri- cA ce surprinde procesul rediri culori Rs=100-4,646) 14) unde: = Re este coeficientul cu care se apre- lez redarea culori = AEai - media aritmetica a diferentelor coordonatelor de culoare din sistemul tricromatic CIE pentru 8 culori de refe- Tinta (care acopera tot domeniul spec~ trului vizual) ale unui iluminant de re- ferintd \umina incandescent sau lumi- na de zi) si coordonatele acelorasi cu- lori din spectrul emis de sursa conside- rata Daca AE,i=0, Re=100, (valoarea ma- xima) 5) redarea culorilor este idealé Valorie orientative ale Ry sunt date in tabelul 13.1 Datorité proprietat de adaptare cro- matic, obiectele colorate nu produc Cochiului uman diferente sesizabile dac& sunt privite la surse de lumina diferite din punctul de vedere al compozitici spectrale, cu indice de redare foarte bun sau excelent (de exemplu, un obi- fect colorat la lumind incandescent creeaza acelasi aspect cromatic ca si obiectul privt la lumina zilei, cu toate cc diferentele de coordonate sunt foar- te mari). Ochiul va sesiza diferenta nu mai daca priveste simultan mostra de culoare luminata de cele dou’ surse iferite Culoarea suprafefelor reflectante Pot contribui, daca sunt judicios ale- se, la realizarea culorii ambientale con- fortabile sau pot altera calitatea me- diului luminos, dacé alegerea nu este lul 3.4. Valori orientative pentru Ry Ra 100 400...90 | 90...70 | 70...50 | 50...30 | 30 Redare | Ideala Excelent. Foarte | Moderaté | Modesta Slab bund = buna Surse | iluminatde LIC, UH, | LF cu) LF LVF, | SOK referinta’ = LF cu redare LPN/SON inalta foarte redare bund, MH * Corpul negru incdizit sau lumina naturalé reconstituité LIC lamp cu incandescent clasic&; LIH - lampa cu incandescenté cu lamp fluorescenta; LVF - lampa fluorescent cu descarcare in vapori de mercur la inalt presiune; LPN/SON - lamp cu descarcare in vapor| de sodiu de inalté presiune; SOX - lamp cu descarcare in vapori de sodiu la lampa cu descarcare in vapori de mercur de inalta [presiune cu adaosuri de halogenuri metalice, halogeni; LE pas presiune; MHEEL covitowt : Mediu! luminos confortabi 1, Sisteme de iluminat corespunzaitoare. Este necesara astfel indeplinirea urmatoarelor condi: = armonizarea culort supratetelor re- flectante cu culoarea aparenta a luminil (culori apropiate), = utlizarea de culori cu reflectanta mare pentu plafon (020.7) si peret! (20,5), ceea ce contribule la echilibrul ‘ambiental al luminantetor; - culoarea suprafetelor reflectante s& iba un rol functional in incaperile de lucru gi estetic in incaperile de odihna si divertisment Functionalitatea si estetica incaperi- lor pot f influentate de efectul psinolo- sic al culorilor asupra sistemulu vizual si asupra omului, in general Gradul de saturate al culoril(propor- tia de culoare purd) este o component Important tn realizarea unor efecte ambientale. Culorile cu un grad mare de saturatie produc contraste puterni ce, favorabile atentionaril observatorilor (magazine, vitrine, panouri de expune- re, reclame etc.). Culorle nesaturate ‘sau putin saturate realizeazé o ambian- 1 ageabila,favorabila lucrulu si odin nei, find indicate in majoritatea incape~ silor. Culorile calde nesaturate au, de re- uli, urmatoarele efecte diminueaza senzatia de rece din it cperile cu temperatura sodzuta ‘creeazé un efect stimulativ pentru activitatea intelectual: = dau 0 ugoara senzatie de reduce: Fig. L3.5. Scheme de culoare: ‘a - monocromatica; b - de culori adiacente; ¢ - complementard d~ contrastanta, re a cimensiunitor. Culorle reci nesaturate: - diminueaza senzatia de caldura din Tncaperile cu temperatura ridicata; ~ produc 0 senzatie de lniste, de cal- mare, ~ produc 0 usoara senzatio de mérire fa dimensiunilor incaperi (cand au un grad de saturatie foarte redus) Pentru supratete mari de expunere, fondul se recomanda si fie realizat in culori nesaturate pentru a permite ac- Ccentuarea exponatelor ce vor fi prezen- tate in culori saturate, Contrastul dintre {ond si exponate va permite o bund e- videntiere a acestora Pentru alegerea corecti a culorlor si ‘a combinatilor acestora se pot folosi: ~ cercul culorlor, din fig. 1.3.4 si -schemle de alegere a culorior, pre- zentate in figura 1.3.5. Acestea pot fi = armonizate, recomandate pentru Incdperile obignuite de lucru sau odih- nna, unde se urméreste realizarea unei ambiante agreabile (schema monocro- matic cu 3 saturatildiferite - fig. 13.5a ‘sau de culori adiacente - fig. 1.3.56). Uslizarea schemei monocromatice de aceeasi saturatie a culorii poate con: duce la monotonie, efect ce poate fi e- vitat prin variatii de saturate la aceeasi culoare; conirastante, recomandate pentru Incaperie in care oamenii sunt in trece- re iin care se urméreste punerea in €- videnta a anumitor objecte si diverse efecte speciale de atentionare (se a- opt fle © schema complementard - fig. 1.3.50, fie schema contrastanta din fig. |. 3.50), Tn unele clad industriale se pot uti- liza culonile pentru protectia si securi- tatea_muncii, vopsind elementele ce prezinté pericol in culori de atentiona- fe, cu contrast de culoare fata de me- diul ambiental. De exemplu ~ conductele de gaze sau cu perico! de explozie se vopsesc in galben; = conductele de agent termic ou temperatura mare (conducte de abur ‘sau apa fierbinte) se vopsesc in rosu inchis; = parle metalice, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune, se vopsesc in verde inchis etc. Palpairea si zgomotul ‘Susele de lumina cu agitatie molecu: lara {in special, cole cu descarcare) au ca efecte secundare: ~ palpairea, determinata de treceraa curentului alternativ prin zero la trec- venta rejelei de 50 Hz; = zgomotul, produs de balasturle clasice prin vibratia tolelor, datorita cAmpulul electric variabil Palpdirea este atenuati atat prin inertia luminoasd a stratului/straturiior de luminofor moderne), cat si prin uti lizarea balasturilor electronice (de inal: td frecventa cand, practic, trecerea prin 20r0 nu mai este sesizata, Zgomotul a balasturile clasice poate fi atenuat printr-o execute Ingrijta si o montare atenta, cu strangerea elemen: telor ce pot vibra, El este total eliminat la balasturile electronics. De mentionat posibitatea aparitiei - fectului stroboscopic. in condlitile folo- siti surselor clasice vechi sau fara aco- ppetire fluorescent, cind exist com onente ale unor masini ce au 0 mis care periadicd de frecventa apropiata cu cea a retelel Inire diferitele aspecte ale mediului luminos exista influente logice univoce sau biunivace care trebuie uate in considerare, (ig. L3.1) si anume: ~ cu cat nivelul de iluminare este mai mare, redarea culorilor este mai buna realizandu-se “clartatea vizuala”; distributia fluxului luminos “deter ‘mind rivelul de iluminare in planul uti distributia fluxuiul luminos deter- mina distributia luminantelor; istributia fluxului luminos in. co- rrexiune cu distrbutia luminantelor si of rectionarea luminil determina modelarea, Wed arines | confertabil exterior |-— [Fapecie cantiatve] ies lumina opine *| Pas) | rari (fapacte cata] ] OEE [oa ‘ens | Cuore | (Sea) [3 |] Sua | fesse] [Theat | fe [ees] [Roe 8. Mediu luminos exterior.I Sisteme de iluminat Capitolul 3: Mediul luminos confortabil lar directionarea luminil influenteazd dis- ‘ributia luminantetor. Cercotirile recente au demonstrat ca fu exista o relatie de proporfionalitate inte nivelul lumindii si temperatura de Culoare (culoarea aparent. Trebuie mentionat c& numai respec: tand aspectele cantitative si calitatve ‘expuse si conexiunile dine ele se va putea realiza un meciu luminos interior Cconfortabil, functional si estetic. 3.2. Mediul luminos exterior Analog cu iluminatul interior, si in ce! exterior se poate defini mediul luminos ce reprezinta ansamblul factorilor umi- notehnici cantitativ si calitativi (hg, 1.3.6) ce concurd la realizarea unui am- Dent luminos necesar unor activité specifice: de munca, jocuri sportive, culate pietonalé, circulatia auto si a mmijloacelor de vansport, a accentuéri estetice a unor objective de interes ci vic sau arhitectural Ii general, lipsa suprafetelor reflec- tante laterale si de sus transforma sis ‘emul de iluminat exterior int-un ila nat, de regula, al unei suprafete plane, amplasat into incint® *neagri’ cu di ‘mensiuni infinit mari, ceea ce creeaza Wer | Fig. 14.4. Principlul de functionare a lamp incandescente cu ciclu regenerativ cu halogeni (cu brom), {800 nm x ws. \) ) zs van \) )) so, 12 (\( zs 4% - SiO V4 2s Soe ro (se intrerupe fiamentul, se fisureaza balonul de sticla si patrunde aer in ba- lon, aer care provoaca arderea imedia- 18 a filamentuli Lampile incandescente au durata de functionare aproape egalé cu durata de viata, astfel c& schimbarea acestor surse se face, de regula, in momentul in care acestea nu mai emit flux luminos, Redarea culort Lampa cu incandescent clasica se caracterizeazA printr-un spectru lumi- nos agreabil, bogat in radiati calde. Ea permite realizarea_unei ambiante in care redarea culorilor este excelent Indicele de redare este apropiat de va loarea maxima Ro=100. De asemenea, inertia termica si tu- minoasé a filamentului fac ca variatia ‘curentului alternativ 88 nu fie se- sizabla, cea ce conduce la un medi placut, odinnitor, care nu agreseaz ochiut. ‘Luminanta Valoarea ei este ridicata, find de 7-108 cdim?, dar poate fi diminuata prin utlizarea sticlei mate sau opale (@-10' caim9, atunci cand sursa este viaibils. Deprecierea in timp a lémpit cu Incandescent ciasice Exist dou motive pentru care fluxul luminos al unei Kimpi incandescente clasice descreste in timp. Primul const in evaporarea fllamentului care devine mai subtie. Cel de-al dollea motiv jl constituie depunerea W pe peretii balonului din sticld, ceca ce duce la formarea unui strat absorbant pe pereti interior! ai lampii (avand ca efect sedderea puternica a eficacitatii luminoase). Aceste inconvenient sunt eliminate, partial, la lampa cu cictul regeneraliv cu halogeni. Caracteristicle lampilor_incandes- certe sunt mult influentate de tensiu- nea de alimentare la care functioneazé (fig. 14.8), Lampile cu ineandescenta clasice se g 2k Wak yah | Fig, L4.5. Prineiplul de funotionare a reflectorulul "dichroic jeme de iluminat pot utliza ¢i In instalatit a céror tensiu- fe de alimentare este varlablt, In sco ul modificdrl fluxului luminos, obti- nandu-se astfel un nivel de iluminare ‘corespunzater cerintelor din incaperea respectiva (in cazul sistemelor de ium ‘at interior), Astfel, o reducere a tensi Luni de alimentare conduce la scaderea temperaturi flamentului, a temperaturit de culoare, a eficacitatiiIuminoase, dar la cresterea duratei de functionare Lampa cu ciclu regenerativ cu ha- logeni poate fi, de asemenea, utizata in astfel de cazuri, dar, sub 0 anumita valoare, lampa se raceste astfel incat ciclul regenerativ inceteazd. De aici lampa cu ciclu regenerativ se va com- porta ca o lampa clasica, obisnuitd. Datorita dimensiunilor mici efectul de Tnnegrire a peretilor Kimpit este mai ac- centuat. De acesa, esta de recoman- dat ca folosiraa lémpii cu halogen 3 fu se faci sub 0 anumita valoare a tensiunii intr-un circuit cu 0 micsorare prelungité a tensiunl Domenii de utilizar Datorité simpiititii sale, a calittilor sale de contort si culoare, datorita posioilitati de conectare directa, lampa CU incandescenté poate fi utilizata pentru: * iluminatul din: = locuinte, hotelur, sli de spectacol clasice, iluminatul local industrial (unde sunt cerinte de redare a culori = muzee, studiouri, incaperi cu timp de utilizare redus; ~ iluminatul de siguranta: ‘* semnalizari: - pe panourie de som- pralizare, tablouri de comands, liftur (accentul punandu-se pe semnalizarea functionéril si nu pe iluminatul mediulu Inconjurétor): juminatul decorativ (in care se fo losesc mai ales lémpile miniatura) ‘© medii speciale cu temperatura rid Fig. L468. Diagrama ce indica ‘efectul variatiei tensiunit de alimentare asupra duratei de functionare (0), fluxulul tuminos (0) eficacitafi luminoase (e), buses (Pca procante in| valorile lor nomin1. Sisteme de iluminat Capitolul 4: Surse de lumina El cata, cu particule de apa pulverizat, in care sursele sunt supuse unor socuri de temperatura si impactului cu diferte particule; * aplicati speciale: la farurle auto, ale bicicletelo, la lanterne, instrumente optice, echipamente medicale, pentru tibrele optice, semafoare, pentru ilumi- natul mijioacelor de transport; * domeniul foto: pentru proiectoare, tru iluminatul studiourilor; * radiator de infrarosii (in scopuri icale, uscare, coacere etc.) 4.2. Lampi fluorescente Sunt limpi cu descarcare in vapori de mercur, cu sau fara adaosuri de gaze, dar raciatile luminoase sunt ob- tinute in cea mai mare parte nu datori- 1a fenomenului de descdrcare cl celui {e fluorescent, produs de o substanta (luminofor) plasaté pe fata interioara a avestora. Lampile fluorescente clasice sunt lampi cu descércare in vapori de mer= ‘cur de inait sau joasé prasiune, Des- ‘arcarea electric in astfel de medi este foarte bogata in radiati ultraviole: te. Pentru obtinerea radiatilor luminoa- 8 se foloseste o substanta fotolum: riscenta denumita luminofor Stratul de luminofor (care acopert peretii din sticl la interior) are rolul de a realiza conversia energiei emise in spectrul ULV. in energie in spectrul vi- zibil, indeplinind urmatoarele condi: randament bun al conversiei, transpa- renta la radiatile vizibile, rezistenta in timp la iradiere, rezistenta la socuri de iradiore produse de conectari - deco- nectari frecvente. Compozitia stratulul de luminofor determina culoarea Kimi si, totodatd, valoarea indicelui de reda- re a culori Amorsarea descarcarii se realizeazi aM la lampile cu descarcare prin: supra tensiune (soc de tensiune), scaderea lenta, prin ionizare, a rezistentel mediu- lui de descarcare sau prin combinarea color doua sisteme. Pentru stabilizarea descarcarii este utilzat bafastul. Acesta trebuie sa inde plineasca urmatoarele condi: s& asi gue stablizarea descarcari, 8 pre zinte un factor de putere ridicat, £4 al ba un procentaj scazut de armonici, $8 fie echipat cu sisteme de atenuare a Parazitilor radio sau TV, sA prezinte o functionare silentioasa int--un timp de viata cét mai indelungat. Tipurile de balasturi clasice pot fi Inlocuite cu lnele electronice prevazute cu conver- tor de frecventa (pan la 20 kHz), Ma- rirea frecventei conduce la eliminarea fenomenului de palpdire, caracteristic lampilor cu descarcare alimentate in ccurent alternativ si care se manifesta datorité variate! curentului_alternatiy, respectiv, trecerii sale prin zero de dou ori intr-o perioada, 4.2.1. Lampi fluorescente tubulare Acestea (fig. 47) sunt lémpi cu des- Ccarcare in vapori de mercur la joasé presiune. Descarcarea in lampa fluorescent este de tipul "coloanei pozitive’, majo ritatea radiatilor (95 %) producandu-se in spectul ultraviolet (pe benzile: 253,7 si 185 nm) si 5 % in spectrul viii Dimensiunile tubului si ale diametre- lor sunt tipizate (tab. 1.4.2), Se executd si ldmpi fluorescente cu tubul de forma toroidal cu diametrul de 32 mm, torul avand diametrul de 305 mm pentru lampa de 32 W si diametrul de 408 mm pentru lampa de 40 W. Se monteaza in corpuri de Hum nat speciale. LAmpile sunt echipate cu ‘doua sociuri, céte unul In fiecare capat Fig, L4.7. Lampa tluorescenta tubulara, EL - electrod: E - electroni; AM - atom de mercur; L tulvaviolete; RL. - radiati uminoase. luminofor; RUV - raciati al ldmpii, prevazut cu terminati bipola~ re pentru electrozii de capat; cifra soclului (ex. B13) reprezinta distanta [mm} dintre conexiuni Stratul de luminofor Determina caracteristicile luminoase ‘ale lampii in functie de compozitia acestuia si anume: temperatura de cu- loare, indicele de redare a culoril (Ra) si eficacitatea luminoasd, In compozitia luminoforului intra sdeu- ri complexe, substante denumite acti- vatori (cu rol de asigura initierea si activarea radiatilor luminoase) slant. De exempiu, in gama de culoare 80 Philips, in componenta stratului fluo rescent, intra: aluminat de bariu si magneziu, borat de magneziu si oxid de ytriu, flecare avand emisia maxima la lungimea de unda de: 447, $42 $1, respectiv, 610 nm (fig. | 4.8). Eficacitatea luminoasé a lampil tluo- rescente depinde si de alti factori cum ar fi, de exemplu: grosimea_stratului fluorescent, uniformitatea si finetea sa Exist insa si alte stratur, cu rolur diferite, aplicate pe suprafata tubului astte! + silicon - ce s° aplicd in exteriorul lampii in vederea preveniri problemelor dde punere in funetiune in medi cu um ditate mare; ‘conductor - dioxid de indiu sau de staniu aplicatintre stratul fluorescent si Ue ‘600 °, *s00 400500 i -ARa Fig. L4.8, Componenta strat fluorescent: | 1 = aluminate Dart magnezi 2 borat do magnedi 3 yu. oid de 76% Fig, 149, Sectune print-olampa cu | teflector (a) gi cu fanta (b): 1 = tub de sticls: 2 - stratul reflector, 3 - statul luminotor. Pulre(W] 4 ~=6 B [7p soot BS B5 BS Diam. [mm] 16 16 16 Lungime [mm] 138 212 268 ‘Tabelul 14.2. Diametrele si Tungimile tuburllor fluor 34 1516 1820 B13 B13 BIS B13 B13 B19 1% 26 2% 26 26 38 517 360 437 590 590 590 30 36 «BHO sente B13 B13 B13 B13 B13 B13 2% 26 26 382638 895 1200 1047 1200 1500 1500EB capitotut &: surse de lumina I, Sisteme de iluminat peretele din sticl pentru a permite pu- nnerea in functiune a lampil sila variati mari de temperatura; ~ reflector (pentru lampa cu reflector Ingiobat) format din dioxid de aluminiy: este un strat opac, alb, aplicat intre stratul fluorescent ‘si pereti_ tubulul Acesta nu se aplica pe toata suprafata tubului (fig. 14.9a), pe restul suprafetel fine aplicat mural {uminoforul normal Astfel tubul emite flux luminos intr-un Unghi solid redus. Fluxul luminos este femis prin suprafata prevazuté.numai cu strat de luminotor normal ‘Se executa si lampi ce au prevazuta © fanta, cu rol de dirjare a fluxulul lu- rminos intr-un unghi solid foarte mic (pe suprafata fantel nu este prevazut lumi- nofor = fig. 14.9). Electrozii Sunt realizati dint-un material emisiv ce furnizeazé electronit necesari des- carcaril. Din punct de vedere constru tiv, electrozii sunt aledtuitidintr-un flla~ ment cin wolfram acoperit cu un strat emisiv ce elibereszé electroni_atunci cand electrodul este incaizt la 800 °C. Gel mai bun material emisiv utilizat pe scard larga este amestecul de oxid de bariu, strontu si calcu. ‘Amorsarea impilor fluorescente u- tlizeaza in majoritatea cazutilor socul de tensiune cu ajutorul unui starter pe fondul scdderirezistentei interioare a ‘ubului, prin preincdizirea electrozilor gi ionizarea spatiului dintre electrozi. Ast- fel, lampa tip LFA (lampa fluorescenta cu electroni preincalziti utlizeaza acest sistem, Lampile de tip LFR (cu aprin: dere rapida) folosesc socul de tensiu- ne, realizat prin intermediul unui balast cu rezonanta de tensiune, Ne Gazul de umplere Se utlizeazé un gaz inert ale cérul functii sunt Ccontrolul asupra vitezei electronilor eliberati in descarcare (in caz contrar sar produce mai degraba ionizarea decat excitarea atomilor de mercur) ~ prelungirea vietii electrodulul prin reducerea evaporarii materialulul femisiv ca rezultat al unui bombar- dament prea intens; ~ amorsarea timp Cel mai uzual gaz este argonul care ‘este amestecat cu neon in proportie de pana la 25 % in scopul asigurérit vite- zal optime a electronilor emisi Fficacitatea luminoasa ‘Aceasta poate fi: =a sursel e=@/Panse [imi] = globala e=6/Paurs+Peae) La lampilo fiuorescente compacte elementul de referinta este eficacitatea luminoas global. Uzual, pentru 0 lampa fluorescanté @=40... 100 lm/W. Culoarea aparenti si redarea culorior Gama de culori ale Kampilor fluores: ccente este foarte varia datorité ciferi- telor retete de pulber! ale tuminoforulul Temperatura de culoare variaza intre 2700 si 6500 K. CIE a sugerat clasifi- area urmatoare a culorilor si tempera turlor de culoare: culoarea emp. de aparenta cculoare (K]_ alb-cald 3000) ab. alb-rece. alb lumina zilet In general, alegerea temperaturil de ‘culoare se face in funetie de nivelul de iluminare recomandat si de destinatia [=u ue am a 3 Ee oe o_ b - c | 1 Fig. 14.10, Scheme de conexiune a tampilorfluorescente la relea 4 balast induct: b - montare tandem: c - duo balast: d~ montare cu rezonanta de tense (amorsare rapa). Lit = faza sursei; N= neuinul susei; TL. tub luminos; § ~ starter; L ~ bobi- na (bal last: C - condensator: i - intreruptor.. spatiulsi de iluminat. Se pot obtine am- biante calde la valori ale temperaturi de culoare de 2700...3000 K, ambiante rneutre la valori de 3000...5300 K si am: biante reci la valori de $300...6500 Calitatea luminii este dat de posi- bilitatea distingeri corecte a culorior Indicele de redare a culori variaz Intre valorle 60...98 in functie de fabri cant s} de tipul de lampa (tab..4.4) Se fabrica si limpi cu emisie mono: roma pentru iluminatul decorativ. Lampile, in tunctie de caracteristicle lor, se folosesc in diferite aplicai: = RacBO (oferd 0 redare moderaté a cculor) ~ sunt folosite in iluminatul ex- terior, activitatiindustrale unde nu sunt ‘eerinfe mal mari de redare a culori, = B0 90 7 2700 94 44 92 2700 Bs 88 93 3000 | 95 64 R, < 80 35 340 | 57 | 76 79 (lampi 3e00 | 72 47 ab cu aplicatit, speciale) | 80 < R, < 90 36 3700 84 42 R, > 90 34 3800 1 53 | 94 3800 96 65 | R, < 80 33 4100 63 83 25 4100 70 62 | alb-rece | @0 90 37 4100 96 46 | 47 5000 6 | 46 | 95 5300 98 65 R, < 80 54 6200 72 69 | 86 6300 7 80 89 (lampi +0000 70 69 alb lumina zilei | cu aplicatil | speciale) | R, > 90 55 6300 95 50 96 6500 | 98 84 57 7300_| 94 45EGA cavitotut ¢ surse de tumina 1. Sisteme de iluminat de autoinductie ce se suprapune pe tensiunea retelei astfel c& are loc des: ccarcarea electric& inte electrozil tubu- lui (fezistenta dintre acestia fiind redu- 88 datorité incdlziri i ionizarij. Este posibil ca cele dou’ tensiuni, a retelet si cea de autoinductie, s& nu alba ace: lasi somn incat inte electrozii tubuiui 4 nu creasca tensiunea. In acest caz ‘descércarea in tub nu se produce si se ho % poo 80 0 20 "so 30 40 50 60 70 80 90 700 Temporatira, (C) || Fig. 14.11. Vaiajiacaractrsticlr tapi tluorescente de 4W. 1 curt; ¢= fa V tension po tb i puterea aboot de lamps - race mer urinos) pent tote carci in monty nd (ne) 3 cana (cp) WS GOR Fig, L412. Tipuri de surse ely tip Edison; b - cu soclu tip bajoneta: c - cu tuburle protejate rela aprinderea cu prima faza. Ciclul se repeta pana la realizarea descércéril in tub, Influenta temperaturii mediulul ambi fant asupra caracteristicilor unel Imai fluorescente de 40 W in montaj induc tiv (ind) si capacitiv (cap) este redata in figura 4.11 4.2.2. Lampi fluorescente ‘compacte Din punct de vedere al principiuui de functionare lampa fluorescent com acta este identicd cu cea tubulara. Descércarea se produce intr-un tub si ccanat, de cimensiuni mult mai mici. E- Cchipamentul anex de punere in functi- une si stablizare a descarcari este ‘montat in interiorul soclulul Kampit Din punct de vedere construct, impile fluorescente compacte sunt: = direct interschimbabile cu tampile incandescente, soclul find de tip Edison (©), figura 14. 12a; = ampi cu soclul tip baioneta (B), fi aura 1.4.12. Tubul de descércare poate fi direct vizibl, protejat in globuri sau cilindri, clari sau opalescent figura 1.4. 12c. Timpul de funetionare ‘Timpul de functionare este garantat de producstori, de regula, 8000 la 10,000 hi, Eficacitatea luminoasa La aceeasi valoare a fluxului luminos emis, lampa fluorescenta compacta ‘consuma de 4...5 ori mai putina ener ‘gle deca lampa cu ineandescenta cia- . fluorescente compacte: | > “soci tip Edison Pm je |] «| | wy] 2 | 2 | 2% em 350 | 400 | 50 | 800 | 850 | 1100 | 1400 | 1500 efmm {se | 36 | a2 | sa | a7 | 55 | 61 | 0 7 socls tip baloneta Pm |s|7 | 9 [10/11] 13| 19 | 24 | 26 | a2 | 40 | 55 © {im}__|250 |400 | 600 | 600| 200 | e00| 1200 | 1600 | 1800/2400] 2500 | 800 tim) | 50 | 57 | 67 | 60 | 82 | 69| 67 | 67 | 69 | 75 | 7 | a7 Sie& (tab 1.45). Luminanta suse’ fluorescente com- pacte este acceptabila find mai mica de 3-10! cd/m, fard a provoca o sen- zalie de inconfort. 4.3. Lampi cu descarcare, in'vapori de sodiu la joasa presiune Lampa cu deseércare in vapori de sodiu la joasé presiune este prezentata in figura 1.4.13. Radiafile luminoase sunt produse drect de descrcarea in vapor de soci Tubul de descarcare Este confectionat din sticla cla’ tra tata pentru a fi rezstent ia solicit te- mice si mecanice Tubul de descircare este prevazut cu mic adancituri unde este depus so- ‘ul. Aceste spatit sunt mai reci decat Testul suprafetelor, apt ce determina condensarea sodiului in procesul de racire dupa ce sursa a fost scoasa din funetne. in cazul in care aceste adn- citur n-aF exist, sodiul er putea con- densa oriunde pe peretitubuiulfapt ce ar conduce la formarea unui strat ce ar absorb 0 parte din fuxul luminos emis de lampa, scazandu-i astiel eficacita tea luminoasd. Gazul de umplere Amestecul este format din 99 % neon si 1 9% argon, la o presiune in stare de nafunctionare a lamp de 1000 Pa. Neonul are rolul de amorsare a mpi, iar argonul are rolul de a for- ma cu neonul un amestec de gaze ce initaizeazé descércarea la o tensiune dde numai 500... 1500 V, in functie de t- pol lampil Tn mod normal, fiecare adincitura este umpluta cu 75 mg de sodiu. in Brimele minute ale functionéri, din ca: liza neonull, culoarea limi esto ro- sv-oran, culoare care dispare dupa amorsare. Lampa int in functionare rrormat dupa. 10 min Electrazi Sunt din woltram. Ca material emisiv depus pe eloctrozi se folosesc oxizi de bari, sirontiu sau calciu Tubul exterior Pentru a mentine temperatura de 260°C, pentru evaporarea in condi coptime a sodiului, este necesar ca tu bul exterior 88 asigure o lzolatie termi- 2 Fig. 4.13, Lampa cu vapori de so- iu la joasa presiune: 1 = tub de descircare; 2 adénci- tur ce contin sodiu: 3 ~ tub exterior | 4 electrod; 5 ~ sooluI. Sisteme de iluminat Capitolul 4: Surse de lumina cca buna. Pe suprafata lui interioara se depune un strat de oxid de indiu, cu rol de a reflecta radiatile infrarosii in- spre tubul de descércare, pastand constant temperatura necesara pro- Ccesului, Exista i limpi cu sodiu de joasd presiune cu tubul de descircare ‘sub forma linia, de fabricatie PHILIPS (Genumite SL). Acestea difera atat prin Caracteristici cat si prin faptul ca elec: trozii trebuie preineslzt Caracteristicile fampii Aproximativ © treime din _puterea ‘consumata este convertita in radiati vi- zibile. Restul il reprezinté ‘pierderi" sub forma de caldura, marea majeritate prin convectie si conductie. Culoarea aparenti si redarea culorlor Lampa cu vapori de sodlu de joasa Presiune are temperatura de culoare de 1700 K si emite 0 radiatie monacro: ‘matic& (589 nm), De aceea, nu se poa- te vorbi de o redare a culorlor la acest tip de sursé. 585 om 500 860 640° 680 700 750 LLungimea de unda 2, nm] | Fig. 4.14. Radiata monocromatics «lamp cu vapor de sodiu(.=589 nm) [series ilaes oe sere [immed saat eect soxi8w xa coxsw (1 | soxt2e = Nj f= Sess Fig. 4.15. Poritia de functionare la lampile cu descarcare in vapori de sodiu __Is joasa presiune (SOX si SOX-E produse de PHILIPS). a a ule relat | Fou] “| 23h7 5 has: Bars Tiago ae ae sb my Fig. 4.16. Comparatie a speetrelor pentru Eticacitatea luminoasa Este de 150...200 Im/W. Emisia radiatiior viziile se face in apropierea domeniuiui ce corespunde eficacitati luminoase relative spectrale maxime (v1, fig. 14.14), La aceasta sursa nu se poate realiza © reglare find a fluxuiui luminos. Infuenta temperaturii mediului exterior Datorits izolaii termice bune, lampa ‘cu descarcare in vapori de sodiu de joasd presiune nu este inflventala, practic, de variatile de temperatura Totusi, amorsarea Kimpii este influenta {@ negativ la o temperatura mai mica de -30 °C. Pozitia de functionare Este recomandata de fabricant, Utii- Zarea lampii intr-o alta pozitie reduce durata de functionare si eficacitatea lu- minoasa a acesteia deoarece sodiul nu mai condenseaza in spatile prevazute. In figura | 4.15 se pot urméri pozitile de functionare pentru lampile PHILIPS 80X si SOX. 4.4, Lampi cu descarcare _ in vapori de mercur la inalta presiune Acestea pot fl: - cu sticlé clara sau strat fluorescent; - cu adaosuri de hhalogenuri metalice. Lampile cu descarcare in vapori de mercur la inalth presiune cu stiolé ola sau strat fluorescent S-2 constatal c&, odaté cu cresterea presiunii mercurului din tub, se obtine © eficacitate luminoas’ mei mare, prin SOx 90 SOX 135 W soxisow + 26 SOX-E66 SOX-E91 SOX 131 re in vapori de mercur: [ @ = la joasa presiune; b - la inaltd presiune ccresterea emisiel radiatiei in domeniul vizibil si micsorarea celel in domeniul ultraviolet. © comparatie a spectrului de emisie intre lémpile cu descércare in vapori de mercur de joasé presiune (a) si cele de inaita presiune (b) poate fi urmarita in figura 1.4.16, La acest tip de lampa descércarea are loc intr-un tub din cuart. © parte din radiatia emis se giseste in dome: nul vizbil iar o alta parte tn. domenit Ultraviolet. De aceea tampa poate fi Prevazuta si cu un strat fluorescent cu rol de convertie a radiator UV in ra diati viibile (In acest caz eficacitatea rest). Partile componente ale lémpii pot fi urmarite in figura 14.17. Aprinderea lampii se realizeaz cu ajutorul electrodului auxiiar. Acesta teste conectat la electrodul opus prin intermediul nel rezistente de aprox ‘mativ 4000 Q. Astfel, la punerea sub tensiune, intre electrodul principal si cel auxiliar alaturat lui (de regula aces tia sunt spiralat impreuna incat distan ta dintre ei este foarte mica - diviziuni de milimetru), au loc desea electr ce. Acestea incaizesc tubul si ionizea 2 atmostera din of pnd la saturatie ‘moment in care descarcarea se produ- ce Intre electrozii principal - deoarece rezistenta dintre el este mult inferioara clei de 4000 © aflata pe circuitu elec ‘tod principal-electrod auxiliar. 14.17. Lampa cu descircare in vvapori de mercur la inalta presiune: 1 = inel de sustinere; 2 - balon din sticld clara; 3 - invelis interior 4 - suporturi conductoare; § - tubul ide descarcare; 6 - electrod auxilar 7 - electrazi principal; & - rezistent’ [9 - sootu.Parametrt nominall al lampil se obtin dupa cateva minute, atunci cand mer- ccurul s-a evaporat complet. Variatia ccaractersticllor (intensitatea curentulul electric, puterea lampii, fluxul) cu tensi- unea de alimentare poate fi urmarita in figura 14.18, Lampi cu descércare in vapori de ‘mercur fa alta presiune cu adaosuri de hhalogenuri metalice (metal halide) Pentru a se modifica spectul radi llor emise de lampa cu vapori de mer- cour de inalté presiune in culori calde s- jucerea unor elemento urse de lumina rmetalice in tubul de descarcare. Folosi rea unor halogenuri metalice (jodur bromur, fluoruri), de sodiu, tal sau it diu ce produc radiati In spectrul gal- ben, verde si, espectiv, albastru, spec trul luminos ale acestor lamp! se im- bbunatateste foarte mult oferind o buna redare a culorilor: Lampile “metal halide’ au eficacita- tea luminoasa cuprinsa intre 68 si 95 ImiW, aceasta depinzind de metalul folost. Lampi cu descércare in vapori de ‘mercur fa inalta presiune cu balast in | | corporat (lampa cu lumina rit) ee ‘Acestea sunt similare lmpilor obis- “| / || nite cu descarcare in vapor de mer: 705 110 115 20 20 80 0 Fig, 14.18. Variatie procentus ccaracteristicilor lampli cu vapori dde mercur in functie de tensiune: 1 intensitatea; P - puterea; @ = fuxul | luminos;V~ tensiunoa Fig. 14.19, Lampa cu lumina mixta: + = balonul, 2 - flamentul, 3 - tubul de descércare, 4 - suportul filamentuiul, 5 - electrodul principal, ‘6 invelg interior, 7 - suportul |tubului de descarcare, 8 - soclu. ‘cur de inalta presiune cu deosebirea cc balestul (format dintr-un filament din W) este incorporat in lamp, fiind co- nectat in serie cu tubul de descarcare. ‘Lampa functioneazé pe baza a doua principli: descircare in vapori de mer- Ccur de inalté presiune si principiul fila mentului incandescent. ‘Spectrul luminos al desc&rcérii con- tine si radiati calde produse de fila~ ment Lampa are avantajul ca poate fi folo- sit, prin conectare directa, in locul ce- lei incandescente. Ea se fabric’ in gama de puteri de 100, 180, 250 si 500 W. La lamplle cu lumind mixta, eficaci- tatea variazd intre 20 si 90 Im/W. Partle componente ale limpii cu ba- last incorporat sau cu lumina mixta f aii! Fig. 14.20. Lampa cu descarcare in vvapori de sodiu Ia inalta presiune: 1 ~ suport; 2 - intrare curent; 3 balon| exterior ovoid sau tubular; 4 - tubul de descarcare: 5 - invelis interior 6 = dispozitiv de dilatare; 7 - intrare ccurent; 8 - dispozitiv pentru mentine- rea vidulul; 9 - soclu L. Sisteme de iluminat sunt prezentato in figura 1.4.19. Caracteristicle Iampil cu vapori de mercur de inalté presiune Eficacitatea luminoasa Eficacitatea este influentata de stratul fluorescent, acesta determinand tans: formarea unui procent mare de radia LUV in radia vizbile. De aceea, eficac: tatea pentru lampa cu strat fluorescent teste mai mare decat la cea cu balon lar Tn general eficacitatea variaza in jurul valortor 30...50 InvW. ‘Culoarea aparenta si redarea culorior Lampile cu balon car au spectrul e- ris in domenile de nm: 404 ~ violet, 4358 - albastru, 546,1 - verde si 579 galben. Lampa are o culoare cu tent albastrule gi este deficitara in radiatii rosi. De aceea Rs=15 (pentru Te=5000 K) Doua variante imbunatatite le repre- Zinta lampa cu adaos de ytrium si va~ radium cu rol in modificare a tempera~ tur de culoare (Te=3850 K si. respec- tiv, Te=3300 K). In acest caz indicele de redare a culorii este Ra=45 si, re3- pectiv, Fa=53. La lampile cu flamentul cent Tc=3600 K $i Re=60. Pazitia de functionare este universala cu 0 exceptie: la cea cu lumina mixta ‘se impune © inclinare cu 30° faté de vertical pentru 100 si 160 W, si 45 pentru 250 si 500 W, iar pentru MH, cea indicata de fabricant. Durata de functionare a lampil este ‘de 12000...20000 h, dar depinde de ti pul Kimpil. De exemplu, la cea cu lumi A mixta, este influentata de frecventa ppuneril/scoaterilin/din functiune a iam- pli si, de asemenea, si de faptul ca, fa Inceput, tensiunea aplicatd filamentului teste mult mai mare decat cea nomina- la (pentru lamplie incandescente aces te procese conduc la micsorarea dura~ tei de functionare a lampil, Influente exterioare Temperatura exterioar’ intre -20 si +40-°C nu influenteaza, esential, pune- ‘ea In functiune a Kimi Lampa trebuie si se raceasca pentru @ putea fi repus in functiune. La cea ‘cu lumina mixta, timpul de repunere in functiune este de 5... 10 min, iar la MH, 20 min. Palodirea (Rickerul) Eliminarea fenomenului de ficker este realizata, in mare parte, la cele cu strat fluorescent, prin logarea a dou lamp! intr-un circuit duo sau alimenta- rea pe faze diferite a corpurilor de ilu ‘minat aléturate (de regula sunt utilizate circuitele titazate). Variatia fluxutul luminos Cu un echipament adecvat se poate varia fluxul luinos al lampil pana la 50 % din valoarea sa nominala. Sub a- ‘ceasta valoare apar (in special la MH) incandes-|, Sisteme de iluminat Capitolul : Surse de lumina ERY diferente de culoare, radiatile devenind monocromatice. 4.5. Lampi cu descarcare, in vapori de sodiu la inalta presiune Lampa este diterita de cea la joasa Presiune, datorita presiunii mult _mai mari de vaporizare a sodiului, care pro: duce sedderea fluxului luminos. Partio componente se pot observa in figura 1.4.20. Comparativ cu lampa la joasa pre- siune, la care aproape toate radiatile in domeniul vizibil sunt monocromati ce, la aceasta, In functie de presiunea din tubul de descarcare (de 10, 40 si 95 kPa), sunt emise radiatil si pe alte lungimi de und, ceea ce contribuie fa cresterea capacitatl de redare a culo- rilr. In tubul de descarcare se introduc ‘mercur si xenon pentru amorsare si e- chillbru termic care influenteaza pozitiv si compozitia spectralé (tab, I. 1). Caracteristicile lampil cu vapori de sodiu Ia inalta presiune (Culoarea aparenta si redarea culorlor Culoarea aparenté este galbena ‘moderata (To=1950...2500 Kk), dar, fat de cea de joasé presiune, la aceasta lamp existé radiatii si in alte benz, ‘ceca ce face ca aceasta sé aib& un indice de redare a culori ce variaza in limite largi. De exemplu, lampa SON (PHILIPS) cu p=10 kPa are Rin23 si lampa SON White (PHILIPS) cu kPa are R=80. Eficacitatea luminoasa ¢=66...138 In/W, 1n functie de gazul folosit pentru unerea in funetiune a lamp. La lampa SON White eficacitatea are cea mai ‘mica valoare: 37...48 Im/W. Durata de functionare a kmpil este estimaté a ajunge chiar pana la 26000 h find influentata de: stabilitatea tensiuni, frecventa conectarii la retea, tipul de balast si igniter, temperatura tubului de descarcare, Aprinderea se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv (igniter) ce produce so- Fig. L4.21. Lampa cu inducfi 1) generator de nai reeves convertor de putere; 3 - balon, uri de tonsiune de 1-3kV cu freeventa de 1 He, Variantele constructive sunt in gama de puteri: 50, 70, 100, 150, 250, 400, 1000 W. SON White (SDW-T): 35, 50 gi 100 W iar SON-H: 210 si 350W. Domenile de utiizare: jiuminat pu- biic, urban, decorati, industrial si co- ‘mercial. SON-H poate iniocui lampa cu ‘mercur la inalta presiune, conectarea la retea facandu-se direct fara igniter. 4.6. Alte lampi cu descarcare in gaze 4.6.1. Lampile cu descarcare la joasa presiune in gaze sau amestecuri de gaze gi vapori metalici cu coloana luminoass pozitiva Sunt utiizate pentru efecte decorat ve, reclame. Pentru gaze culorile sunt ‘osu (neon), galben (hell), albastru (ar- gon). Alte culori se pot obtine prin amestecul in proportdiferite sau prin lamestecuri cu vapori metalici (mercur, sodiu sau alte combinati Lampile au forme si lungimi diferite pentru a se realiza literele sau desenele Impuse de reclama. Acestea se conec- teaza in serie. Tensiunea de alimentare se alage astfol incat si asigure caderile de tensiune finiare de-a lungul tuburlor inseriate si c&derile de tensiune a e- lectrozi aflati in serie. Cderile de ten- siune depind de compozitia ameste- ccului de gaze din tuburi, de diametrul tuburilor si de materialul din care so execu electrozi Se pot atinge astfel tensiuni de cativa kV, ceea ce impune masuri spe Ciale de izolare a lampilor si de protec tie Impotriva electrocutari De exemplu, pentru o lampa tubularé ‘cu neon, tensiunea necesara, in curent alternativ, este cuprinsa intre 500 si 5000 V, depinziind de lungimea firme! luminoase. Lungimea \émpii tubulare Poate 58 ajung’ la 14 m (argon/mer- cour), tubul avaind diametrul de 22 mm. Intensitatea este cuprinsa intre 20 si 100 mA. Datorité tensiunii foarte mari aplicate la capetele lampi, este nece- sara impunerea unor masuri_ speciale in cosa ce priveste interferenta ou un- dele RTV. Fluxul luminos este de 100...900 nvm. (tub clar fa. luminofor) sau 160 Invm (tub e foloseste un strat de luminofor cu fosfor de culoare verde). In general, fxul luminos depinde de diametul tubului, de intensitatea cémpuiui, de culoerea lumini ‘i sistemului de producere a lumini (daca ‘are sau nu strat fluorescent) Durata de viaté este de 10000..20000 h, 4.6.2. Lampile cu descarcare la joasa presiune in gazele _ mentionate si lumina negativa Sunt utiizate ca lampi de semnaliza- re in tablourile de comand’. pentru marcarea_intreruptoarelor/comutatoa- relor de perete, la iluminatul de veghe Gin spitale, dormitoare, aparate (suru belnita pentru controlul tensiunii sa) Datorita faptului ca electrozii pot lua iferte forme, limplle pot fi sub forma de litere sau pot fi folosite si ca ele- mente decorative, Puterea limpllor are valor intre 0,04 ‘i 0,05 W; intensitatea curentulul este situatd in intervalul 0,3...2,5 mA; tensi- lunea de amorsare este cuprinsa inte 50 si 100 V.c.a, intre 80 si 160 V c.c eficacitatea luminoasd are valori de 03...1 ImW; durata de functionare este de peste 10000 h, 4.7. Lampi cu inductie Tn general, la 0 sursi de lumina par- tle cole mai vulnerabile sunt electrozi, In timpul functional, datorita reactilor ‘chimice cu vaporit din tubul de descar- care, acestia isi diminueazé tunctia Lampa cu inductie ofera unul din cele ‘mai mari avantale - lipsa electrozilor - fapt care conduce la 0 crestere con: derabild a duratel de functionare (pen- tru lampa PHILIPS QL este de 600.000 h). De aceea, acest tip de sur- 84 este folosit acolo unde intretine- rea/inlocuirea ei este foarte dificil de facut si ar costa foarte mult, Principiul lampii cu inductie are la baz realzarea agitatiei_moleculare printr-un camp electromagnetic indus produs de un generator de inalté trec- venta (fig. 1.4.21), Generatorul de inalta treeventa (2,65 MHz) are rol de sursa de energie. Este format dint-un circuit electronic ‘care genereazé un semnal de inalta frecventa la tonsiunea corespunzitoa- re. El initiaza si mentine agitatia mole- cculara. Generatorul poate fi inglobat in soclul lampil sau poate fi furnizat sepa- rat, legitura dintre acesta si lampa fa c€ndu-se print-un cablu coaxial, in col de-al doilea caz. De asemenea, gene- ratorul este amplasat intr-o cutie meta- licd cu rol de a disipa caldura emisa si de a evita transmisia campurlor para- hare (pentru protectie ATV). Convertorul de putere este, o bobind (de regula, un filament simplu, spiralat) care produce un camp electromagnetic alternativ in balonul de sticla, camp ce va determina agitatia moleculara in interiorul acestuia.1, Sisteme de iluminat ——- eo | launjgeid eeu B NOS e— LOGAN ws axEaH"aSEP ND - MAS ‘NOS. ‘ounysexd esect 0p NpOS ep uoden ut exeoazasep no - (3) XOS | ‘aoyeiew unueBoreu ep Unsoepe ne eunise:d wy B| ase ep \ioden Uy eIEO1RD8ep NO - HIN 'NHIN ‘idl | ‘Qunysaxd peu | unssow ap Lode ut azeaseasap no - (]aH "eR BUY ND ~ TW :gjue0se.0ny - UL ‘gioeduoo yiueasax0ny - Td “7S. ‘wueBojey no nyesousBay | oom] wow | omer | come | come |= come wow a oe Te? 4 ai Tea aaee = Tana sanifauny oy b z cn on s s o o ° 0 0 uy exeundos | oe ou ‘unipun, o, 8 8 @ 20 ° 0 b ° 0 uy around) weaedes nes eredas Joy yeodoow | yesod.00u : aes 21U0R26I@ puumoeas RUE umoce) —yueyoees ‘que}aeas uoszeapugog god ueg = pucog "pugog uigeq _yelod.oou, "pugoq —yeiodoou > : sowoyaserea | ose ze" z's Y se-0p se =|“ Wepou «== pas) tuejeoxe © gg"s9 © YBmpow G08 sev == soz | Oh 00 sooo mung eung «| BL eGeS = eueo) «Bung =—Tevepow © EceS —_yBsepou "eung ‘pung uojeox@—_uayeDx@ Pappy ‘quorede pro ge preoqe nine qe | vegies o0a: ——sepaunenuy epOUU BPROGE pROGe — proge _proqe | pro ge on ervuc weg | coon | eemeL «= 6 "8L BS Ewe epoi“Os | BeOS | cosy Se" une (0009 008"""00E} o000c“GOEE 000EE"~081 O0DDSI™O0LS dO06e"'90SS O008S""OGRL| CODE;~OOLL aeL™osL O0s""OS2 ODZL"sr DUDDS™"SZ6OOFE™”Gel 5 cO'SE ON OF © OmL~@L | OOBE™OL OOO Z| MOL” | OOS ons OS 26 ooeSz 008 SL 7 ormas (NOS (axos — GHIVNHI lal aH a ) H se QS IED vd) SaMind 9 senpoxd GUILIN] Sp 1O}eSINS S|ONSTOIDEIED CPT INIeGEL EBay cepitotut 4: surse de luminaI. Sisteme de iluminat Capitolul 5 Corpuri de iluminat| 32 | Capitolul 5: Corpuri de ilu I. Sisteme de iluminat 5.1. Caracteristicile corpurilor de iluminat (CIL) Prin corp de iluminat se defineste un aparat electric care: = sustine mecanic lampa (lampile), = asigura alimentarea cu energie e- lectrica a lampit (Kampilor) si = distribuie fluxul luminos in mod convenabil CL are 2 componente principale = armatura ce cuprinde dispozitivul de fixare a sursei sau surselor, apara- tura necesara aprinderii si functionarii Kimpilor cu descérc&ri (balastur, star tere, ignitere, condensatoare}, elemen- tele de conexiune electrice (soci cleme) si conductele electrice; dispazitivul optic ce are rolul de a distribui, reflecta si/sau transmite fluxul luminos asigurand, de asemenea, pro~ tectia vizualé a sursei. Uneori dispozi- tivul optic asigura si protectia fata de medi la lovire, la degajri de praf sau umiditate etc, Corpul de iluminat trebule sa: ~ alba o forma plécuta, estetic’; = fie usor de instalat; = mentind 0 temperatura de functio rare constanta in limitele admise; = permit’ 0 ‘ntretinere usoara oferind tun acces rapid la parte componente pentru curilie, schimbarea surselor ‘sau reparati in punct de vedere functional, cor- purile de iluminat prezinta 0 serie de Caracteristici luminotehnice specfice (fig. 15.1), Randamentul ne al corpului de tum nat este dat de relatia (6.1.1) (6.12) , este fluxul emis de lampi; n - numa- ul de lampi; ® ~ fluxul unei lamp @e- fluxul luminos emis de Cil. Sistemele aptice ale GiL, nefiind per fect reflactante sau vansmitatoare, fac ca fluxul emis de corp s& fie mai mic deca oe! emis de surse. ‘Curba de distribute a intensitatit lu ‘minoase (COIL) reprezinta repartitia in- tensitatilor luminoase intr-un plan care ‘rece prin axa CiL ‘Amplasand intensitatile luminoase (lay) 18 centrul de simetrie al corpului CARACTERISTICLE CL L T Hagges T [ at A) Pee Learvge a carcnnanane ea Wa e is 4 i 1%) | _100,..90 90...60 60...40 40...40 10...0 capi a sai — omar seen oa [ee Fig. 15.3. Clasificarea corpurilor de iluminat din punctul de vedere at distributie! spatiale a fluxulul luminos. de iluminat, varfurle acestora se vor {g8si pe 0 suprafata numitd ‘suprafata de distibutie a intensitatii luminoase" ‘Aceasta este redata prin una sau mai multe curbe de distributie a intensititt Juminoase (CDIL} - cap. | in functie de flu! suprafetet = daca suprafata este de revolutie este suficient’ 0 singuré CDIL he Ma) = daca suprafata este oarecare sunt necesare mai multe COIL = fla) pentru unghiurl constante, De regula, sunt utiizate 2 sau 4 ase- menea curbe, din planurile =0... 180 90...275° sau P=0...180% 45,..225 90...270% 135...395° Daca CIL este nesimetric sunt nece- sare mai multe curbe de distributie a intensitatior luminoase, numarul_ tor flind ales in functie de gradul de nesi: metrie. in acest caz intensitatea lumi- rnoasa este in functie de a si, «find Unghiul de inaltime, iar p fiind unghial azimut (mai sunt notate si cu fc). De exemplu, pentru CIL fluorescente liniare sunt suficiente 2 curbe (una transversala i = 0-180" si una longitu- dinala i= 90.,.2709. Curbele de distrivutie pentru corpu: file de iluminat interior si exterior sunt date de producator ‘Aceste curbe, in majoritatea cazuri lor, sunt ridicate pentru cazul in care in corpul de iluminat se monteaza o lam- pA conventionala cu fluxul de 1000 Im. Ele sunt date, de regula, in coordonate olare, pentru CL obisnuite, si coordo- hate rectangulare, pentru proiectoare. Coeficientul de ‘amplficare C.este © caracteristicd mai putin utiizata, definit cu relat Co low (6.13) in care Ins este intensitatea maxima e mmisa de CIL, iar In este intensitates medie sferica, Ina = (WAR) We 6.14) ‘Acest parametru da 0 informatie a- supra modulul de ampiificare a intesitati luminoase. ‘Unghiul de protectie al CiL este un- ghiu! in care ochiul nu priveste sursa de Domeniul luminantei medi Liv a lampilor Ln < 20:10" 20° 20-10°500-10" 30" Tabet 15:1. Unghiurile de protecie mnime recomandate Clasa de calitate rivind limitarea orbiri [eas a: *Pentru unghiul de protectie longitudinal 0° Tipul lampii DE 10" Fluorescente tubulare Cu descarcari la inalta presiune si balon fluorescent ‘sau opal Cu baton clar si lampi |___ incandescente 20° O° Fig. 15.2. Modalitaji de stabitire @ Uunghiulul de protect|. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de iluminat | 33 | lumind, asa cum se arata in figura 1.5.2. In tabelul 15.1. sunt indicate un- ghiurile de protectie minime, recoman- dale, in functie de luminanta lampilor si clasa de calitate privind limitarea orbiri Clasele de caltate A, B, C, D si E co- respund olaselor de calitate din metoda curbelor de luminant& limita (cap. 8), Pentru alte tipuri de GIL, de exemplu, cele cu ecrane opale, protectia vizuala este totalé. Aceasta se realizeazA prin ifuzia lumini, obtinandu-se 0 dimi- uare substantialé a luminantel surse\, Curbele de luminanta (CL) sunt, de asemenea, 0 caracteristica importanta a corpurilor de iluminat, ele servind la aprecierea calitatii iluminatului_ din unctul de vedere al orbidi directe ce poate fi produs’ de surs& (cap. 8) Coeficientut de mentenanta (Nt), ex: prima faptul c fluxul luminos al corpu- Tilor de iluminat scade in timp. Scade- rea se datoreaza: ~ imbatranini lamp, fanomen ce se manifesta prin evaporarea filamentului si depunerea acestuia pe globul sau tubul de sticla, marind coeficientul de absorbtie al acestuia; = Imbatranint dispozitivulul optic, ce duce la micsorarea coaficientlor de re- flexie sau transmisie; = depunerii de prat intre 2 curatir consecutive. ‘Acest cosficient este introdus Th cal culele de proiectare astfel ca la exoira- rea duratel de functionare a kampilor sis- temul de iluminat s8 ofere conditi op- time pentru activitatea din inczipere. Re- uit cA la instalarea sistemelor de ihi- mminat acestea trebuie si asigure conciti superioare celor prevazute in norme, | aero, navale etc.) sau exterior cale de curent a alta tensiune Clasiticarea corpurilor de iluminat Din punct de vedere functional (sau al destinatie) se disting 4 clase de corpuri de jlurinat pentru iluminatul: purilor de iluminat obignuite (cu 0 utii- are generaia), iar clasele C si D grupa corpurilor de iluminat speciale (cu 0 utiizare restransa si specializat) Din punctul de vedere al distribute A interior; fluxului luminos, corpurile de iluminat B - exterior se clasifica asttel - mijloacelor de transport (auto, + dupa distributia spatialé a fluxulul (@e) in cole doud semistere, inferioar’ (a=) 31 superioara (= ) (fg. 6.3). ‘dupa distributia fluxulut inferior = corpuriie de iluminat pot fi cu distibuti D = jluminat special (din domeniul medical etc). Clasele A si B formeaza grupa cor 160 120, (c= 160.180 Fig. 15.4. Clasificarea corpurilor de iluminat din punctul de vedere “al distributieifluxului inferior. [Tabelul 15.2. Clasticarea CIL din punctul de vedere al protect electrice impotriva ectrocutri (dup CEE - Comisia internationala pentru echipamente electrics) lasa Protectia electrica IL. cu izolatie functionald obignuita si ar bond de legare la protectie CIL cu izolatie functionalé si cu borna de legare la protectie | CL mobile conectate prin cablu flexibil sunt echipate cu fisa cu contact de protectie sau soclu cu conector pentru protectie CL cu izolatie dublé sau intarita fara bora de legare la protectie IL realizat pentru conexiuni la circuite de distributie de foarte joasa tensiune si neavand la interior L 153. Clasificarea corpurilor do Prima cifra caracteristica Protectia persoanelor impotriva ating partile active si impotriva contactulul din interior; protectia echipamentului patrunderii’ de corpuri straine |0 Neprotejat [11 Protejat impotriva oblectalor solide de ex. ména (dar nu impotriva acc 2 Protejat impotriva obiectelor solide de ex:: degetele | Protejat impotriva obiectelor solide grosime mai mica de 2,5 mm) 4 Protejat impotriva obiectelor mai mi conductele cu diametrul sub 1 mm 5 Protejat impotriva prafulul |6 Etans la prat |? {es | introducere temporara in apa iuminat (dupa TEC) din punctul de vedere al proteciel la corpuri solide si apa de exemplu, sculele, conductele s.a. (cu diametrul sau Tipul de protectie (IP) A doua cifra caracteristica erii sau apropierii de Protectia echipamentului din interior impotriva ‘cu partile mobile p&trunderii periculoase a apei ‘impotriva 0 Neprotejat mai mici de 50 mm, 1 Protejat impotriva picdturilor de apa pe verticalé | ‘esului intentionat) mai mici de 12 mm, 2 Protejat impotriva picaturilor de apa la un unghi mai mic de 15° mai mici de 2.5 mm, 3 Protejat impotriva apei pulverizate ici de 1mm, de ex: 4 Protejat impotriva stropinii cu apa 5 Protejat impotriva jetului de apa 6 Protectia impotriva valurilor puternice 7 Protejat impotriva imersiunii ** 8 Protejat impotriva scufundaril * IEC - Gomisia electrotehnica internationalaEl Capitolul de la foarte intensiv (cu flux concentrat) la foarte extensiv (cu 0 distribute e- vazata) (fig. 15.4); de reguia, distributia foarte intensiva este proprie proiectoa- ‘elo, lar cea foarte extensiva, corpurilor fojosite pentru iluminatul ruter. Colette distibuti| sunt propel corpurilor de liuminat obisnuite ‘© dup distibutia intensitati lumi- noase, mult utlizaté de normele brita- rice si de metoda CE; se mai numeste si clasificarea BZ (British Zonal). Din a- cest punct de vedere corpurile de ilu rminat se impart in 10 clase, dupa mo- Corpuri de iluminat ul de variatia al functiet Jy fh astel zr: 5! a= lowe cos! or cos! cos nae COS** oe 1h Ime 208. Imm (142 cosa) Imm (240080) bea Int De regula, forma analtic8 [y= fla) a DIL nu se cunoaste. De aceea inca- drarea in clasa BZ se mai face in func I. Sisteme de iluminat tie de rapoartele de fluxuri N1, N2, N3 Si N4 definite de: Fos = FOS. Fes unde FC1...FO4 si F sunt fluxurile cumulate Caracteristice ale corpurilor de iluminat cuprinse in unghiurle solide 2/2; x; Sa/2; 2r si, respectiv, 4r, lar N1...N4 reprezints. numere intregi formate din primele doua zecimale ale rapoertelor 3: ie 7 7 ] i | | mn ’ * b oa Pentru 1000 Im + oat ‘yt*l[Cltensitate [Ca] [Flux zonat | [+f Seo 0.180") 90...270°) tim] | 9 (Curba de distributie e tzfeallacdet s 40) Aor, 5 | 13 | 120 | 1160 15190 15) 46,82) a] a a 25| 137 109 | 10825 | gb ror [95 | 144 | 400 | 17990] "> | 45 148 85 270,12 5 | 14868 967001 90° 65 | 145 50 463,79 nae 75 137 27 950,54 — 85 | 128 3 622,01 ae 460 95 | 124 | 0,00 | 689,69 | ™ ' Sa ? 405| 1240.00 755,24 | 75 as RE ies i15| 118 0,.00_—-B13.81_ | os: sf 4 oS 125/100 0,00 858.66] gy | Soo ez 135| 78 | 0,00 i el | 145 | 86 0,00 “Se vim 2 9450 BI 2 3+ & 155. 35 0,00 {ea 465] 16 | 0,00 175| 4 | 0.00 ' o = \| Factor de refiexie indicatoni [Nt N2|N3|N4/N5 Tavan 0,70 0,50. 0,30, 0,00 de distributie i Pereti{ 0.50 [030 | 010 | 0.60 | 030 | 0,10 | 030 | 0,10 0,00 || ai tuxutui(%)|9"| 69 ®9| 68 9 |) Podea| 0.30 0,30 030 030 0,30 | 0,90 | 0.10 0,10 0.00 Indice Factor! de ullizare 0.60 | 0,33 | 0,25 0,290.23 0,18 | 020 | 0.17 | 013 . ogo | 041 033 0136 0.29 0.24 0,25 0,22 | 0,17 | Fig: 5.5. Datele de proiectare pentru 400 | 048 0,39 042 0.95 | 0,30 030 0.28 | o.21 un cit: 1,25 | 0,54 0,46 047 0,41 | 0,35 0,35 | 0,31 0,25 a - vedere spatiald; b - sectiune; | 150 | 058 051 0520.45 | 040 039 | 035 028 = CDIL pentru ®, =1000 i: 200 | 087 058 059 O44 | 041 | 033 | d- tabel cu variatia itenstatior si || 2'50 | 073 0.68 063 048 | 0.45 0.37 | luminantelor;e - factoril de utlizare 300 | 0.76 070 066 O51 0.48 | 030 | 9! indicator de cistrbutie zonalé a 4,00 075 070 0,70 0, Osé 0.52 042 | fuxuli; f- graficul de variate a 5.00 079 on72 Os6 70547 044 | Auxuiul luminos in spatiu, si curbele oo 2088 | 0,69 O58 SOE Se luminanta suprapuse pe graticul s eurbelor limita de luminanta.|, Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de ituminat EW * dup gradul de protectie fata de medi, care poate f = electrica sau impotrva electrocutiri (tab. 16.2.) protectia omului la atinge- rea si manevrarea corpuriior de liumi- hat creste de la clasa 0 la Il = fata de patrunderea corpurilor sot de si a apei- ce se exprima prin gradul de protectio IPXX, unde prima cifra (de la 0 la 6) indica protectia pe care o asi- gurd echipamentul corpului de iluminat impotriva corpurilor straine, iar a doua cia (de la 0 la 8) indica protectia im- Potriva patrunderii apei (tab. 5.3) Cu cat prima cifré este mai mare cu atat omul este mai bine protejat la atin- getea si manevrarea corpului de llumi- at. Cu cat a doua cifra este mai mare cu atat apa (sub diferite forme) poate patrunde mai greu la echipamentul e- lectric al corpului. Patrunderea apei la ‘echipamentul electric ar duce la scurt- circuit, la deconectarea corpului de Hu mina Multi fabricanti de corpuri de iluminat dau gradul de protectie IP prin 3 cite, cea de a treia indicdnd rezistenta cor- Poli la socuri mecanice. = fajé de patrunderea medillor ga- zaase cu pericol de explazie; din acest unct de vedere corpurile de iluminat '3e executd in doud variante construc tive: + Exs (antiexploziv), capabil si reziste la presiuni determinate de explozi in teme, pentru a evita transmiterea aces- tora in mediul inconjurator. Acest tip va avea armatura din otel si dispozitivul optic din sticta durd rezistenta la pre- sluniridicate. * Ew (Cu siguranté mévita), capabil sé evite patrunderea gazelor sau ameste- cunilor gazoase explozibile in interior printr-o constructie specialé (eventual (Cu suprapresiune) dublaté de un sis tom de siguranta electric& pentru de- ‘conectare in cazul depresurizaril sale, * dupa modul de montare, corpurile de iluminat pot fi montate: aparent pe elementele de cons- uct: + direct pe plafon: plafonier’ * suspendat de plafon: lustra, cande- labru; + pe perete: aplica (dreapta sau obli- ca) ~ ingropat in elementele de construc- tie + in plafon, de regula in piafon fals; + in cafe: pe perete, pe stalpi - pe stalpi ete. i pentru 52. Corpu {ul interior iluminal * Corpurile do iluminat pentru lampi- le cu incandescent (normale si cu ha: logeni) gi fluorescente compacte pot fi clasficate tn urmatoarele categorii prin- Cipale, In functie de folosint: locuinte Unele sali de spectacole, ~ iluminatul decorativ interior sau de aceent; = medil cu degaiari de praf, umiditate sau cu pericol de explozie, In figura 1.5.5 este indicata o fis teh: nic de date pentru un corp de lumi: nat interior (ELBA -FIA-09-118) echipat cu lampa fluorescenta de 18 W. Pentru incaperile moderne destinate birounlor cu calculatoare se recoman- 3 CIL. sub forma de aplice (uminat indirect) echipate cu lampi MH (in po- Ziti fixe, fig. 5.6) sau lampadare iden: tice ca structura luminetehnica eu apii- ca din acoeasi figuré (solute flexibila), Evident, pentru alte utiizari decorative ‘se poate utliza ca surse si LIM tubula- Cateva CiL moderne pentru locuinte {Platoniere sau aplice) pot fi urmérite in figura 1.5.7. Fig. 15.8. Aplica pentru birouri mict cu calculatoare. Fig. L5.7. CIL pentru locuint a - plafonierd pentru camere obisnu-| 18; b - plafoniere pentru incdiperi de trecere; ¢ - aplice semiindirecte; d- CL cu elemente decorative sus pendate.I. Sisteme de iluminat Pentru sistemele de lluminat flexible Jadaptabile, CiL se monteazA pe sind ‘sau pe structuri spatiale utlizate atat pentru fixare cat si pentru alimentare eloctrica (tig. 1.5.8). * Corpurile de iluminat pentru famp\ fluorescente de joasa presiune (iniare) @ pot utiliza in ~ spati industriale obigruite i simitare; = spatii din cladrile administrative, cu birouri, sali de proiectare, invatamant, cercetare, social - culturale, magazine; ~ spati de circulatie si similare; = medi cu dagajari de praf, umicitate sav cu pericol de explozie. = Pentru spatile industriale obisnuite (ara degajiri de praf, umiditate, gaze ‘explozive) cu o indllime sub 4-5 m, se utiizeaza iiuminatul fluorescent si CIL cu distrbutle directa a fluxului Un GIL tipic este prezentat in figura 1.5.9 (gen. FIRA). Fig, L5.10. CIL pentru incperi de m a - FIAG - 03; b - FIRI; ¢ 1unca intelectuala, invafamant $.2. sid - Cll D-iD Zumtobel. = Pentru spatile de: munca intelec- tuala, invatamant, unele magazine 5.2. CIL cu distibutie semidrecta pana ia indirecta si, mai rar, directa (cu gratare ‘ogiindate si unghi de emisie mare) sunt cele adecvate (fig. 5.10). Sistemele de iluminat flexibilefadap- tabile utlizeaza, de asemenea, structuri spatiale suspendate care inglobeaza CIL fluorescente liniare (fig. 1.5.11). ~ Spatile cu degajéri de praf si umi- altate, OIL trebuie protejate si etansate corespunziitor (fig. 1.5.12). © Corpurile de iluminat pentru lampi cu descércfri in vapori metalici (de mercur sau sodiu) sunt destinate hale~ lor industrialeinalte (peste 6 m). CIL au © distrioutie direct’ si pot fi deschise sau protejate in functie de mediu (cu sau fara dagajri). In figura 15.19 se pot urmari 3 tipuri de corpuri in cons: tructie deschisa Pentru medi cu degaiir, CIL se con- struiese de tip otans, reflectorul tiind protejat la partea inferioara cu apara toare din sticla sau material plastic transparent * Corpurile pentru iluminatul de sigu- rant, In sistemele de iluminat de sigu ranta, in general, se pot utiliza aceleasi ‘corpuri ca si pentru iluminatul normal, tinand seama de indicatile specificate de norme. Pentru iluminatul de siguranta specia- lizat se utiizeaz& CiL speciale echipate ‘ou surse corespunziitoare, cu elemente colorate adecvate si, eventual, cu un sistem de comutare automata la ca- dderea iluminatului normal . Corpuri pentru iluminatul exterior Se clasifiod in doud grupe principale pentru = iluminatul public (stradal) = liuminatul suprafetelor indepartate, denumite prolectoare. ‘© Corpurile pentru iuminatul public (trad) Tn iluminatal rutier sunt utilizate cor: puri cu distribute directa laraa. Pentru zonele rezidentiale si spatile verzi se recomanda Cl cu cistributie somidirect’ sau directi-indirecta. In figura 1.5.14. este prezentat copul de iluminat HGS 204/250 (PHILIPS) pentru iluminatul rutier. | g r\ 4 2 | a 5 1] is rr 7 : : 5.19. CL a- tip ELBA: b sic 1 - dispozitiv optic (reflector) din tabla deschis la partea inferioard; 2.- aparataj 3 - dispozitiv de prindere. industriale: tipuri PHILIPS; Fig. 15.12. CIL protojat sietans.1. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de iluminat [ES eo LoR-075 420 60 00 50 Ris, 060.08 120" 150'180150 | | ST aw F | 6a SREP oo oO a Fig. L5.18. Lampa decorativa. 0 Pentru zonele rezidentiale, un exem- a > plu de Cll. poate fi urmarit in figura | ‘KHPL-N 250W 15.18 | +»12,7008m ** Proiectoarele pentru jluminatul ex- terior sunt destinate luminatuli supra fetelor indepartale de sursd. Se | SEE folosesc in luminatul trailor cdilor | [tra xt] 1) T %61| fe] 1% 1%) — — oie aa | 10) 30) 35.05560.50 1,1/04d)089) 48] 1.1]048088 66 1.10056062 55, | lucru din portun, terenurior sportiv | | ete | 10, 35) 140,47/0,50, | 1.0/0,48)0,70) 5.1| 1,0|0.4600,71 7.0) 1,010,6200.501 5.8 Emisia fluxutul lurinos se realizeaz’, | 10/40) 37080) (osloAsoe0 s4| oaoasiosi 79] co!aaezade.1| | yémsia, nul luninos se renlzeazt, | 10, 45| 11029050) o8 oaios0 s7|a7aezoss 77 ososooscies, | Geycaul, inv-n ugh sald mic. ob- 10) 50) 19020050 07 080i 89/07037043 80 c7os202s67, | Ncw importa a interecaio’ le | Obserates osc aioe | De regula, pentru iluminatul terenuri- a ; ' lor de sport marl stadoane cu tbune) se folosesc provectoare cu: sectiunea fasciculului luminos cir coulara (fig. 1.5.16), atunci cand proiec- toarele sunt ampiasate concentrat (pe Fig. 15.14. Corp de iluminat rutier tip staipi in coljurle. terenulu MGS 204/250 (PHILIPS): ssectiunea fasciculului rectangulara a ~ CDIL fongitudinald $i transversal) (jg. 15-17), atunci cand proiectoarele inclusiv date de catcul; b - n=E) sau) sunt amplasate uniform de-a lungul la n=fiL) ¢ - niveluri de E objinute pentru tur: mara terenuhil de foo Glare cate goometice d 6, 1= niet] |" Paneer SPS ay CSL, Un LL Tabu pes cr) | goes act Pact a date geometrice; g - CL. Pentru iluminatul fatadelor se folo- $ ‘sesc proiectoare asemanatoare cu cele - amine, de. repuld, cu 0 doschicere 5 1| ee aa re NWFO20-N—1.43ON. PLUS 4o0w een iene — 27 1418.00 Garsiaatar * — LOR =6) teatrelor/studiourilor — macs etn eda m0 ‘ar a Prolectoarsle destnate_iumintuti tehneloge al soenelor de teary, stud a I 5 Dintlor: Cremetigedice: de teletchune | 2 T T | sa. sunt CIL speciale cu un sistem op: t | tic complex, cu reflector, in majoritatea | 4 | cazurilor, din oglinda metalica paraboil- Le A sau elipsoidala, cu rol de concentra | | re a fluxului intr-un unghi spatial ingust Poy sau foarte ingust (corespunzator unor to ] unghiui plane de 2x10"...2x5"), De mtr oF 4» | scemenca, prolectoareaagezae a do- ao oF tante mai mari de scena {in sald sau in ea fundul sail), precum si cele de urmari fa perce perieu apna! Lnsponse tunt trasuvate ce, cbiectve.slcinite Fig. L516. Prolectoare cu sectluneafascicululu! uminos circulara: | Su Mzsstate cu, obectveacatute a ~ sectiune, b - CDi. in coordonate rectanguare. ___'| substantial a intensitati' luminoaseat I. Sisteme de iluminat EEL covitotwt 5: Corpuri de ilur (pentru urmarire se obtine un spot foar- | compacte de rivalte, cu reflector co- | 0 caseté de fire colorate montate ina te concentrat de lumina). mun pentru un sir de surse. intea obiectivului si care pot fi schim- Datorita concentra fluxului luminos | ~ de platou (tip clopot)utlizat pentru bate prin comand de la distanta (co- inty-un unghi spatial Ingust, curbele de | iluminatul de sus al anumitor zone ale | mand electromecanica) 70 Fig. 15.18, Varaja coeficentului de g ™ |transmisie, xa polimetacrilatului P| a Se es 495 zal a | 20 10) — KP or at or er tor ery Ugo fo So ar an or, (eart000 ny b_(bwioss 40000 Fig. L517, Projector asimetri: L a sectune: B= COL. Fig. L519, Generator $i fibre optic,1. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de iluminat El Fig. 5.20. Tipuri de terminatii optice. 17 mm Fig. 15.21. Sectiunea tuburilor optice: 1 = miez reflectant; 2 - stat exterior |protector ia raciati UV; 3 - stat protector 'suplimentar al fbrelor optice; 4 - fibre} loptice. | pind Ja 10 m] nd ta 90 m| peste 30 m 5 L Fig. 122. Folosirea generatoarelor: lun generator pentru o lungime de cablu IL < 10m; doud generatoare pentru o lungime de cablu 10 < L < 30m; tei \generatoare sunt folosite pentru o lungime ide cablu L > 30m. LUMINOASE (TRANSMITATOARE) SUPRAFETE ARHITECTUBALE Le Varietatoa proiectoarelor destinate soenelor de teatru si studiou este cu mult mai mare decat cea prezentata, 5.5. Fibre si tuburi optice Transport lumini a distant’ prin in- tetmediul fibrelor optice este tot mai {des folosit in iluminatul arhitectural, in ‘mod special ‘Ansamilul sistemului de iluminat cu fibre optice cuprinde: Goneratorul care contine sursa prin- cipal: de lumina, care in mod uzual, ‘este 0 sursa cu incandescenta cu ha- logen sau sursé cu descarcare in va- ppori metalici cu adaosuri de halogenur ‘metalice cu indicele de redare a culori foarte bun (Rs> 80). Rolul generatorului este de a asigura alimentarea sursoi propriv-zise si de a focaliza fiuxul luminos emis de sursi spre zona de lesite @ fibrelor optice prin intermedia dispozitivului optic intern. Are in com- onenta sa un filtru de raze ultra Violete, impiedicdnd propagarea com- onentei UV de-a lungulfibrelor optice astfel ineat_punctul luminos contine rnumai radiatii in. domeniul viz Generatorul poate fi prevazut cu five colorate, in scopul obtinerii unor efecte speciale ‘Ansamblul de cabluri are rolul de a conduce numai fluxul luminos de la ‘generator la zona dorita a fi luminata Cablurile pot fi de diterte lungimi sau diametre, in functie de nivelul de ilumi- nnare necesar si de numarul de cabluri alerente generatorulu Este caracterizat de: lungime (la cerere), diametrul con ductelor flexibile (cel mai utizat find col de 5 mm), numarul de fire optioa, raza maximé de curbura (15 mm), Lunghiul optic de deschidere (30") Cablurile sunt realizate din polimetil- metacrlat - material ce asigura transmi- sia foarte bund a luminii si pastreaza in- tacte calitatile sursei_ de lumina (temperatura de culoare si redarea Cculori, oferind 0 inalta eficacitate dato LUMINATE: (REFLECTANTE) PLAFON PERETE PLAFON PERETE LUMINOS, LUMINOS, firing COMINAT Fig. 5.23. Clasificarea supratefelor arhitecturale utilizate in sistemele de iluminat. rita. deprecierii sale foarte mic, in timp. Graficul din figua 1.5.18. indic& de- pprecierea fluxulul luminos intr-un sis- tem de fibre optice putandu-se folosi la estimarea nivelului de uminare cu ca~ bluri mai lungi de 2 m, punctul de cal- col fiind considerat la 2m de genera- tor. Acest sistem este folosit cu succes in luminatul diferitelor obiecte ale céror culori se degradeaza sub actiunea UV (ablourle dintr-0 expozitie, muzeu). De asemenea, caldura degajata de sursi, in generator, nu este transportata de-a lungulfibrelor optice, motiv pentru care acestea se folosesc la iluminatul vii- nnelor casetate (casete cu exponate dint-un_muzeu, magazin) nemattiind nevoie de ventilarea acestora. ‘Ansamblul de terminatil optice. Acestea au rolul de a dirijafluxul lumi- nos spre zona de interes (fig. 5.20), Pentru efecte speciale ele pot fl insot te de lentil sau fre colorate. Acestea ‘sunt caracterizate de: forma, modul si diametrul de incastrare, unghiul lentilet Fresnel, focalizare sau nu (fig. 15.19). Dec fibrele optice pot fi folosite in ilu- ‘minatul general (la un nivel sc&zut al ‘iuminari, de accentuare, pentru expo- nate din muzee si aplicatil exterioare ca fatade de clédiri, fanténi arteziene, domeniu! industrial s1 medicinal Tuburile optice, a caror sectiune este detaliaté in figura 1.5.21, inlocuiese cu succes tuburle cu neon ale frmelor li- minoase. Ele sunt ins mult mai usor de folosit fa accentuarea conturulu fiind flexible. Sunt folosite deol pentru directionare, lluminat de contur, recla- me luminoase, semnale luminoase. Aplicati: fatade ale cladirilor, piscine, poduri, gridini etc. Penttu efecte colo- ristice se pot utiliza fitre amplasate in ‘generatorul aterent. In functie de lungi- mea fibrelor optice, in sistemul de ilu- ‘minat se amplaseazé un anumit numar de generatoare conform schemei din figura 1.5.22. 5.6. Suprafete luminoase sau luminate arhitecturale Pentru unele incaperi aferente unor cladiri care necesit3 componente de- corative (sli de spectacole, muzee magazine, locuinte sa.) se pot utiliza ‘suprafete arhitecturale ca surse de lu- mind secundare ce transmit sau re~ flecta fluxul luminos emis de surse de lumina primare (fig. 15.23). 5.6.1. Suprafete luminoase Plafoane luminoase Plafonul luminos este un element ar hitectural reaizat dint-o plac& transm: titoare din module, suspendati de plafonul de rezistenta al constructici(fig. 15.24). Medulele pot fl confectio- hate dintr-un material transparent opal sau clar, cu model si suprafata de di- fuzie sau din gratar difuzant Panoul difuzant continu ofera avan- tajul unei emitante constante, dublate de un aspect plicut, dar pierderile prin absorbtie sunt relativ mari (80...40 %), lar deprecierea prin prafuire, rapida. Suprafata interioara a cavitati plafo- ‘ului necesita o culoare alba, reflectan- 4a, pentru imbunatatirea randamentulut ansamblului care lucreaza ca un corp mare de iluminat ‘Atunei cand se utlizeazd corpuri de iluminat cu reflector (tip FIRA) este ne- ‘cesar 0 adancime mare a_cavitati Asa cum se poate urméri in fig. 15.25 pentru realizarea unei lluminari unifor- ‘me a plc transparente la o distanta in- tre axe de 0,65 m, rezuité 0 adancime necesaré de 0,83 m a cavitati Uslizarea corpurilor de iluminat fara reflector, tip FIA, are doua avantaje: ~ se pot monta mai distantat, fluxul luminos filnd uniformizat prin reflexia de ansamblu a cavititi plafonulul dac& a= (1,5... - investitia este mai scazuta. in functie de unghiul de protectie al gratarului dituzant se poate determina aw (fig. 6.26) pentru asigurarea pro tectie! vizuale in cazul utiizarii CL tip FIA. Practic, Intotdeauna, b > Den da- toriti conditilor de _uniformitate amintite. Plafoanele luminoase din pplacd continua difuzeaza foarte bine fiuxul luminos realizand o distribute Uniforma a lluminilor. Un dezavantaj este acela cd imaginea obfinuta este “plata*, fara relief. Plafoanele luminoa se cu gratar difuzant ofera 0 imagine mai bine conturata, datorité ifuzie! mai reduse. Acestea din urma oferd si posbilitatea integari cu climatizerea Tncdperi Ulizarea plafoanelor luminoase pre~ supune investi mari pentru obtinerea tatea de corpuri de iluminat la plafon esto mare, pe de © parte, si pe de alté parte, elementele modulate ale plafo- ‘ului impreuna cu elementele de susti~ ere a acestora sunt foarte pretentioa~ se pentru 0 realizare artistica reusita Domeniul de aplicare este restrans; nivelurile ridicate si modelarea redusa impun aceste sisteme pentru salle de expozitii de mare valoare artistca, vitr ne importante, ateliere de pictura s.a Perete luminos Este rar utilzat, fle ca element deco: ratiy (perete luminos sau zone de pere te luminos), fie pentru punerea in evi- dent, prin transparenta a unor expo- nate sau a conturari lor, fie pentru ob- tinerea unui efect luminos cotorat intr= un local de divertisment. Toate aspectele expuse pentru pla- {fonul luminos sunt vaiabile si in acest ccaz, cu observatia cé pentru realizarea lor trebule utlizate materiale perfect di- fuzante, cu transmitanté scazut, pen: tru ca luminanta surselor de lumina s& fie mult diminuata, in scopul protejéri vizuale, 5.6.2. Supratete luminate Anumite suprafote arhitecturale: pe- ret, plafon sau portiuni din ele, pot servi ca surse de lumina secundare ent iluminatul general al unei inca peri sau drept componente aditionale pentru obtinerea unui sistem de ilumi- nat confortabll Plafoanele luminate Se obtin utlizand scafe de lumina ce ‘pot lumina plafonul sau zone din aces- ta, conditionate de rezolvarea din punctul de vedere estetic al arhitecturit incdpert In figura 15.27 este reprezentata scafa de lumina indirect, component arhitecturala care mascheazA sursa de apt, un corp de iluminat liniar care fa ce parte din constructio si care distri- bbule indirect fluxul luminos. Suprafata interioara a scafel, dact corpul de lluminat este simplu si sursa este liberd, trebuie sf fie alba, perfect 2085 0.38 | +t ifs| Titetetivareveree WENT Fig, 15.25, Detaliu de plafon luminos |___echipat cu CiL. gen FIFI Fig. 15.26. Determinarea distantei | rminime bmn in functie de unghiul | de protectie vizual Fig, 15.27, Scafi de lumina indirect: 1 = element de sustinere si mas: care; 2 - corpul de ilurinat. weee Rela Se Yomi ecru esl et spot pits [-— = pen sic” Ronota, ooues dons Gree. acest ansambl repre de = ZR Ny A “ta | 3 INcINTA Fig. 15.24, Platon Tuminos 11+ structura de rezistentd; 2 - suprafata interioara: 3 - corpuri de iluminat fluo- rescente; 4 - placa transmitatoare; 5 ~ ‘elemento de prindere. | fasi longitudinale sau transversale.[. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de iluminat i ifuzanta, pentru marrea randamentuli. Sistemul poate fi montat pe conturul incaperii fig. 15.28 a), Pentru obtinerea nei uniformizari acceptablle a emitan- tei plafonului, pozitia scafel trebuie s& respecte conditia d> 1/3 L Uneori, a= ‘ceasta conduce fa montarea scafei lao inaltime scizuta fati de pardoseala, cceea ce face ca scafa sé devina ines: teticd, Pentru reducerea distantei, exist 2 posibiltati fragmentarea plafonului in tsi hu rminate (fig. 1.5.28) si montarea de scafe In cmpul acestuia; = echiparea scafel cu corpuri de il mminat cu reflector cu cistributie asime- tricd fig. 15.29). In acest caz este su- ficienta conditia d=/1/6... 1/8) In func- tie do tipul reflectorulu), Scatele se pot echipa, in mod uzual, CU surse punctiforme cate 6 limpi pe m, in cazul utiizdrii sursel lbere in dulie, sau 3 corpuri pe m, in cazul uti lizirii corpurilor cu distribute asimetr- ca, Daca se utlizeaza lampi fluores ccente, limpile de iluminat se vor monta ‘cap la cap" sau "petrecute’ pentru a evita umbrele Pe lénga cele enuntate, scafa mai trebuie sa indeplineasca conditile: SSA distribuie neuniform intensitatile ceatre plafon {intensitati mal mici in zo: ha apropiata sé intensitati mai mari in zona departata) pentru a realiza 0 uni formitate a ilumindrit plafonutu ‘84 prezinte un unghi de protectie corespunzator; SA poata {i curate usor de prat (pentru a evita producerea petelor de praf ars, in special deasupra limpilor cu incandescenta: scafele si impile trebuie ccurétate cel putin 0 data la 30 de zi). Fig. 15.29. Scafa echipata cu CIL. l cu reflector asimetric. | kzzzyypiiiii Figura 1.5.30. Plafon luminat pentru o sala de spectacole. INCINTA, Un alt exemplu_de platon luminat este dat tn figura 1.5.30 unde se poate lurmari un fragment din sectiunea lon- itudinalé a unui plafon decorativ al nei sali polivalente. Asttel, de plafonul de rezistentd, 1, este atérnat plafonul fals (decorativ) 2, in care se formeaza scafele unde sunt montate corpurile de iluminat cu reflector, 4, care realizeaza © emitanté uniforma a acestuia. Pentru iluminatul direct se utlizeaza corpurile de iluminat cu reflector, 5. Utlizarea plafoanelor juminate este mai restransa datorité consumurilor tenergetice mari ale acestora si caracte- risticilor luminotehnice specifice (iumi- nat difuz, fard contraste, imagine plat, fara reflectarea obiectelor in spatiu). Sistemul se adopt in cazul in care se doreste tle realizarea liuminavii si puneri Tn evident a unui plafon decorativ, fie iminuarea contrastelor si realizarea ‘unui ambient luminos, echilibrat Sistemul poate fi utlizat, de aseme- rhea, in scopuri pur decorative pentru ‘marcarea unui plafon sau a unei zone din acesta utiizand surse de mica sau foarte mica putere. In birourle moderne, cu calculatoare personale cu ecran, pentru evitarea re flexiei de voal, se vor utliza plafoane si pret luminatifolosind alte soluti, indi cate in 6.11.22, Peretii luminati Peretii luminati se realizeazé prin scafe de lumina verticale sau orizon- tale, Pereti luminati emit fluxul prin re: flexie catre incapere, creand 0 ambian- ta luminoasd placutd, odihnitoare si Confortabila. Se folosese ca elements aditionale (de completare confortabil, estetica sau de efect) ale sisterului de iluminat, principal, al incdperi. In figura 15.31 este dat un exempiy de pereti luinati cu scata verticala, la © sala de cinematograt, unde acestia ‘sunt utiizati ca o componenta a siste mului general ‘Spectatoni, privind in sensul si direc tia marcate (cite ecran), nu vid surse- le de lumina din scafe, Pentru punerea in evident a unui perete decorativ sau a unor exponante plate (pictur) se pot utiliza scafele ori- zontale dinjate direct care perete (fig 1.5.32) echipate cu corpuri de iluminat speciale fig. 1.5.32a) sau obisnuite simple (ig. 15.320). B 7° o #6 sg? ° ° b Fig. 5.31. Pereti luminati, a ~ sectiune prin sali - detalu de scat 1 ~ comp de lumina simplu cu tampa cu lincancescenta sau lamp Muoreseenta tubular: 2- fie de peretelurinata de, io soata vortcala: 3 = corp de iuminat| punctual cu disirbutie directa 1 wwewnra | jincintA, a b Fig. 5.32. Peretiluminati pentru efecte \decorative cu scate orizontale: la = scafé cu corp de iluminat cu reflector Inesimetric b - scaté cu corp de iuminat} |1 ~ reflector nesimetric; 2- corp de| lluminat; 3 plafon de reastert; 4 ~ plan alsa Capitolul 5: Corpuri de iluminat L. Sisteme de iluminat INCINTA Fig. 15.33. Draperielperdealjaluzele, 1,| lluminate cu corp de lluminat fluores- ‘cent tubular maseat de galeria, 2. Ullizarea lampilor cu incandescent {ée mica si foarte mica putere conduce la sisteme estetice agreabile. Pentru realizarea unui efect de lu- ‘mind de zi, in condi de noapte sau seara, se recomanda sistemul din fi- ura 15.33 Sursele de lumina fluorescente (alb lumina zilei de lux) sunt mascate de galeria perdelei sau draperiei, acestea reflectand lumina catre Incapere. Montarea mascata a unei scafe de lu: mina in spatele unei mobil, in interior unei vitrine sau unei nise, poate con- duce la efecte plastice deosebite (§.11), 5.7. Montarea corpurilor de iluminat Condifii de alimentare si montare ‘a corpurilor de iluminat (CIL) CIL'se conecteazi la circuitul de ali mentare prin cleme de conexiune. La contactul exterior (partes fletata) a du: lie! ampil se va lega conducta de nul a circuituui, ia la borna din interior a du lie, conducta de faz, trecuta prin Tn- treruptor. Dispozitivle pentru suspendare (cér- lige, tie, dibluri, holsuruburi etc) se vor aloge astfel incdt s& suporte, fara de- forméri, © greutate egal cu de 5 ori ‘groutatea corpului de iluminat co ur- meazi a fi fixat, dar col putin 10 kg. Se interzice suspendarea corpului_ prin conducte de alimentare; fac exceptie corpurile prevézute cu conducte, sine de alimentare si sustinere in executie speciala, pentru acest scop. IL se monteazA asttel incat 38 per- ‘mit accesul ugor la tampa in vederea Inlocuinit acesteia si in vederea intrti- Tn cazul montérii corpurilor de ilumi- at pe element combustibile (len, materiale plastice) intre corp si acestea trebuie introdusa o placa de protectie leotermica si incombustbilé (ex, az~ best) pentru evitarea posibilitalit de in- cendiere a elementului de construct (U7 si Normativ PCI), Montarea pe si de constructii jn functie de tipul de princere (tab. 1.5.4), montarea poate fi facuté direct | sau cu elemente intermediare in figura 1.5.34 sunt prezentate céteva tipuri de diblri ce pot fi folosite in mon- tarea corpurior de iuminat, Diblul ce plastic este folosit pentru corpuri de ie Tminat usoare, pe elemente de construc- tie cu 0 buna rezistenta. Gaurile se rea- lizeaza cu masini rotopercutante, pentru a asigura cilindicitatea locasului unde ¢ va fixa dill. Holdsurubul care fixea- 28 corpul de iluminat se monteazA prin | inftetare sau prin batere si poate avea diverse lungimi si diametre si diverse apete (fig. 15342). Diblil de plastic pentru fixarea corpului de iluminat fn elementele Fig. 5.36. Sistem “sina” c ereti uscri (de tip gipscarton) are 1.15.35. Corp de iluminat fixat cu ‘ajutorul pieselor metalice elastice. aripioare care se curbeaz’, faciitind prinderea (fig. 15.34b). Diblurile din ‘metal sunt folosite atunci cdnd CiL. sunt grele gi este necesar un grad sport de rezistonta si siguranta (fig. 15.340). De cele mai multe ori, in montarea corpului de iluminat se folosesc ele-I. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de ituminat EY mente intermediare de prindere. Asttel, se folosesc piese metalice de fixare care se monteaza pe elementele de constructie. Prinderea corpului de ilu minat se face usor (de exemplu, prin presare ca in fig... Tot pentru a usura montarea, dar si Pentru a permite modificarea configu. fatiei sistemului de iluminat, se folo cabluri din ofel (a caror lungime poate fi reglati). Corpul de lluminat se fixeaza de aceste cabluri prin elemente ‘Coad de randunied”, permitand culi- sarea elementelor de prindere. Un alt sistem de montare este cel ‘sind’ Acesta permite atét montarea corpuli de lluminat cat si conectarea la circu tole electrice. Sistemele “sina mai ofe A si posibiltatea de a modifica pozitia Si orientarea corpului de iluminat tn functie de dorinta. beneficiarului (ig. 1.6.96). Pentru a nu putea fi atinse si crea pericol de electrocutare pentru om, sinele se monteazé in canale, de gui, din material zolant. Daca se fo- tale metalice acestea din ur se leag’ la condueta de protectie. Un sister de montare foarte modern i constituie Tnglobarea corpului de iu ‘minat in elementele de construct, Fo- losind tehnologille moderne de con: structie: peretiusori (cu grosimi de 125 mm), plafoane suspendate sau fixe din gipscarton sau din fiora mine: ralé, montarea corpului de iluminat se poate realiza direct in aceste elemente. Corpurile de iluminat echipate cu lampifluorescente se pot monta in pla- fonul suspendat prin asezare pe ele mentele de sustinere a structuril (fig, 1537). In cazul corpuriior cu dimen: siuni mai mici decat distanta dinve ele mentele de sustinere, ele se vor fixa in placa plafonului prin clemele elastice Montarea corpurlor de iluminat pereti (tip gipscarton) se va realiza prin Fig. 15.37. Mi prindere cu cleme si piese metalice de in fixare, lontajul ingropat al CL. [_Tabelul 15.4. Modul de prindere a CIL in funcfie de elementul de construct Tipul elementului | Beton constructil | Caramica Elemente usoare - ipsos Me Lemn Element de prindere Dibluri plastic Dibluri metal Bolturi impuscate Dibluri plastic Dibluri metal Dibluri lemn Dibluri speciale din plastic Dibluri speciale din metal ‘Suruburi cu piulitS Nituri pop Suruburi autoperforante Suruburi autofiletanteI. Sisteme de iluminat Capitolul 6 Sisteme de iluminat interiorAnsamblul_corpuriior de iluminat echipate cu surse de lumind corespun- ZAtoare, amplasate dup o dispunere logica intr-0 incinta (Inedpere) depen- denti de considerente functionale si/sau estetice, In scopul realizarii me- Giului luminos’ confortabil capabil sa asigure desfasurarea unel activitati mane (impuse) sau realizar unei anu- ‘mite functiuni, defineste notiunea de | SISTEM DE ILUMINAT. Sistemele de iluminat se clasificd din punct de vedere functional (fig..6.1) in 2 categori: sisteme de iuminat normal; i de iluminat de siguranta, Sistemul de jiuminat normal asiquré desfasurarea normalé a unei activitti lumane intr-o incinta, conform desta tiei acesteia in conditile in care ilumi- ratul natural nu este satisfAcdtor. ‘Sistomul de ituminat de sigurants a- sigura fie continuarea activitati fie eva~ cuarea incintel sau alte functiuni (fig! 6.1) in cazul intreruperi alimentart cu energie electrica a iluminatului normal. 6.1. Sisteme de iluminat normal (SIL) Sistemele de iluminat normal se pot clasifica dupa functiunile si rolul pe care le indeplinesc in: principale gi secundare (fig. 16.1) ‘SIL principale asigura desfisurarea activitatii umane intr-o ine&pere, reali- zand un ambient luminos confortabil functional si estetic. SIL secundare se folosesc pentru delimitarea unor zone de interes s/sau realizarea de aspecte vizuale speciale {accentuare, de efect, modelare sau Cculoare), pentru punerea in valoare a Uunor obiecte sau a unor suprafele ca- racteristice din incinta (arhitectural) [SSTEME DE LUMINA fae = =] {NORMALE | — (SIGURANTA), i = pet contruare [Prnepaie] { SECUNDARE daieevertie oe cn "Suara or eid cocoa = ni ovtarea pari 2 Sct oe pent embints paca =e vee ~pentu meres SRB] |_| oupADsTRBUTA ane SPARRO [ERE] {BA 7 drect Sires + efectindect | Sseminaiect® a at Fok GENERAL] [LOCAL] fCOMBINAT) [ZONAT) Fig, 1.6.1. Clasiticareasistemelor de ium ssi isteme de iluminat interior silsau pentru realizarea unui iluminat de ambianta (decorativ) $a. Dacé SiL principale se realizeazd pentru orice incinta, cele secundare au ‘un domeniui mai restrans si se folosese, ditional, in spatii si locuri deosebite (spat comerciale, cladiri de locuit, mu- 29, spatii pentru expuneri etc) SL principale se clasifica, la randul lor, ih functio de distributia spatial si/Sau in planul util a fluxulul luminos. Sistemele pot avea o structurd fixa sau tuna flexibild care s& permita adaptabi Ttatea in timp sau spat, Sisteme de iluminat in \ctie de distributia spatiala a fluxului luminos. 6. fun Clasificarea sistemelor de iluminat, dupa distributia spatiala a fluxului lumi: nos, s@ face in mod conventional, in functie de raportul intre cele 2 fhuxuri semisterice (emisfera superioara ®. si cea inferioard @) si fluxul emis de cor- ul de iluminat &e- * Sistemul de iuminat direct (SIL-D) ‘se caracterizeaz prin proportie foarte mare de flux luminos drijt in emisfera inferioara (bc 2 0,9; @/0e < 0,1) Acest sistem de iluminat este eficient si economic, randamentul utilizar flu- xului luminos find maxim pentru cd acesta este dirt direct catre planul de lucru, Sistemul determina contraste ‘mari si o buna modelare a sarcinilor vi- zuale tridimensionale, Datovita acestor avantaje este folosit in iluminatul indus- ‘vial gi la Incdperi medi gi inate unde se impune 0 buna reliefare a produse- lor prolucrate, tindnd seama si de ca- racteristicila geometrice ale sarcinilor vizuale, SIL-D nu corespunde activitti inte- Sisteme de iluminat lectuale datorts inconfortului creat de | repartia spatilé neuniforma a fuxuli luminos, ceea ce conduce la 0 disti- butie necorespunzitoare de luminente in cAmpul vzual + Sistemu! de iluminat _semidiect (Sil- $0)realzeaza o repartie spatiala mai echilibrata a. fluxului_luminos (Abe = 06...0,8, Oe/te = 0.4...0,1) Gu cat proportia de flux superior este ‘mai mare cu atat distributia ambiental 4 luminanjelor este mai echilbrata In conditi,energetice, economice SIL-SD poate fo alternativ’ optima’ si pentru unele incdperi de lucru intelec {ual (aboratoare, sali de_invatimant, birouri férd. calculator). Este indicat incdperior industiale de indltimi mici sau chiar medii cu sarcini vizuale de mare si foarte mare precizie, la care Cchiul ebuie menajat pentru a se evita scaderea pertormante vizuale s) respectiv, a productiviti: muni * Sistomul de iuminat drect-indirect {SiL-D) determina un echiibru foarte bun al distrbutei spaticle a fhxuiui lines (@ite=0.4,.06; duito=06..0.9, zea | c5 conduce, de asemenea, la o ech | brate contrib a luminantl in c&mou ‘eual, favorabid desfisurii:provesuiui de rune’ intelectualé, odthnel si diver- tismentulu, in condi economice ac ceptable din punct de vedere al consu- rmului energetic * Sistemul de iuminat semindrect (SiL-SiD) se coraterizeaza prin repar- tite a fhxul lurinos cu preponderen- 18 in zona superioard (@yito=0.4..0,1 bfc=06...09) Poate fi acceptet pentru unele rezo vari ale unor incdper! social-culturale (Ge arid), locuinte, hotelun, spitae si nu in ulimul rand, pentru birouri mo: Sere, datorita. confortulu ce-1 ofera din punctul de vedere al echilibrulu lu minanjelor. De asemenea, reprezinta 0 solute ce avantajeaza si efectul psino logic de mérire @ indimi in ineaperie care necesita aceasta * Sistemul de iluminat indrect (SIL- 10) se caracterizeaza prin fuxul luminos temis in emistera superioara de ce! putin 90 % din fiuxul luminos al corpusilor de iluminat (0./0¢20.9, Randamentul uti iri fuxului este minim, dar confortu realizat, din punct de vedere al dist butiei luminanjelor in campul vizual, este maxim. Dato acestor avantaje se utiizeazd pentru obtinerea unor pla- foane luminate decorative sau zone de plafon, n incdperi care prezinta aceasta Cerin, pentru brour in care se lucrea 28, excluslv, cu calculatoare, in scopul fevitri reflexilor parazitare de voal de pe ecranele acestora sau la accentua- fea senzatet de indltime a incéperior sau, la salle de spectacole alte, ca sistem supimentar etcme de iluminat | jenn. un yal & jan wh yg kx xi), | = ge |» ° x x x ft FH | Le B4e «4 | x x x Jo + | i | | by | x x x st | | 4—t | Lala) ¢§ . | Fig. |. 6.2. SIL uniform distribuite: | a -$urse punctuale: burst Sistemul de iuminat indirect este cel mai costisitor energetic, dar reprezint avantajul c& uniformizeaza luminantele, ‘elimina umbrele gi reduce fenomenul de ‘orbire. Lipsa modelarit poate fi un deza- vaniaj atunci cand sarcinile Vizuale sunt tridimensionaie, In cazul acestui sistem de iluminat este necesar ca supratetele reflectante Sa fie de culori nesaturate (deschise) $1 curate pentru a se obtine reflectante In conciuzie, de la SW-D la SIL-1D, cconfortul creste substantial, fluxul su pperior determinand echilibrul iuminan- felor in cAmpul vizual, dar costurile de investite si, in special, de exploatare vor fi, de asemenea, mai ridicate, Ramane ca inginerul de iluminat $& aleagi, de la caz la caz, in functie de aspectele cantiative si caltative deter rminante, solutia optima. 6.1.2. Sisteme de iluminat in functie de distributia fluxului luminos/iluminarii in planul uti * Sistemul de iluminat general, uni- form distribuit se caracterizeaza printr- peter Ls _Fig. 6.3. Semnificatia marimiih._| © repartilie uniforma a fluxulul luminos in planul util, respect, printr-o unitor- mitate mare a iluminati Sistemul se realizeaz8 printr-o am- Plasare simetricd a corpuriior de ilumi- hat punctuale sau liniare Tn planul pla fonului (fig. 1.6.2). Se impune ca pentru o distributie re- lativ uniform, distanfa dintre dou’ siruri aldturate s@ fie dublé fal de distanja dintre perete si sirul apropiat de acesta. De asemenea, din aceleasi cconsiderente, in cazul sirurlor luminoa: ‘se cu discontinuitati se recomand& ca d= 15h, in care hreprezinta inaitimea de montaj a surselor deasupra planuiui util, iar, o, distanta dintre sirur (tig, 16.3). Datoritd uniformitati distribute! flu- uli luminos, sistemul este contortabi, dar necesita o investitie mare si consu 7 ae Fig. 6.4. Sectorizarea unui SIL |__general uniform distribuit. Sisteme de iluminat interior muri energetice ridicate, in special, in ccazul spatillor de dimensiuni mari Se utilzeaza, in special, in incdperile aferente cldditlor social-culturale (sé de spectacole, lecturd, jocuri, holur, foaiere etc.) sali de sport, hale industi- ale in care se desfisoara un singur tip de activitate care, de regula, necesita niveluri de iluminare mici sau medi De aceea, astfel de sisteme trebuie 88 permita Sectorizarea aprinderii cor ppurilor de iluminat prin comenzi manu- ale/automate putand forma un sistem integrat de iluminat artifical ¢i natural Astfel, in cazul unei incperi cu un perete vitrat, sistemul fiind echipat cu Ssurse liiare sau punctuale, conectarea si deconectaroa circultelor se va realiza in iruri paralele cu zona vitrat’, de regulé, coliiare cu raza vizualé a subi- ectlor (fig. 16.4). In aceasta situatic, conectarea se realizeaza pe situr, in ‘ordinea stablité in functie de scéderea nivelului Hluminarii naturale (3-2-1), iar deconectarea In sens invers (1-2-3), in functie de cresterea nivelulul tluminari naturale. In unele incaperi din cladirile social cuiturale, unde aspectul estetic este determinant, se pot realiza distributi a simetrice impuse de plastica arhitectu rala a incintei ‘= Sistemul de iluminat goneral local zat sau zonat este o varianta a siste- ‘mului de lluminat general ce se reall zeazh prin concentrarea corpurilor de lluminat in zona de lucru cu 0 distribu- fie neuniforma a iluminaei in planul uti si anume: = iluminar ridicate in zonele efective Lunde se realizeaz procesele de mun- 8 (tehnologice) si iuminari scazute in Spatile de circulatie si depozitare. Da- in hala industriala se desfasoara ‘mai multe procese de munca cu sarcini vizuale diferte, sisterul de iluminat se divizeaza in mal muite tractiunl, carac teristice ca nivel de uminare fiecirei zone, corespunzétoare sarcinii vizuale specifice In figura 1.6.5 se poate urméri un ‘exemplu de SIL localizat, practicat in industrie pentru Incéperile cu inaltimi AT TS Tr a b | Fig. L6.5. SIL localizat 4 - plan; b - sectiune.| 4 | Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior I. Sisteme de iluminat medi sau mari; dezavantajele sunt de Confort (CIL apropiate de campul vizual central) si de estetica (negliabilé. in Industrie), In figura 16.6 este prezentat un alt exemplu cu astfel de sisteme. Acesta are 4 zone diferite, marginite de zone de circulate, fiecare constituind un sis- tem independent, cu llumingri diferite, Avantajul sistemelor de acest tip este economia de energie, dezavantajul {lind distributia neuniformé. a. luminan: telor in cAmpul vizual, diminuate de distantele mari Oat varianta este sisternul de ilumi rat localizat asimetric drijat ce se rea- lizeaz’ cu corpuri de luminat lniare ‘montate in functie de locul de munca, in asa fel incat fluxul s fle concentrat ca- tre supratata efectiva de lucru (tig. |.6.7). Sistemul este aplicabil pentru spatilo ‘sau incdperie destinate muncitintelec- tuale (proiectare, invatimant, unele la- bboratoare, birouri etc.) in care un pere: te (de regula, cel din stanga lucratori- lor) este vitrat, iar locurile de munca (la birouri, plansete, pupitre etc.) sunt fixe Sistemul prezinta urmatoarele avan- tale: aceeasi directie si sens ca ilumina- tul natural, prin amplasarea corpurior de iluminat paralel cu ferestrele si pe directia razei vizuale a lucratorilor, = fluxul find receptat din stanga lu- cratorului este favorabil activtatit simu: landu-se, cel mai adesea, ‘luminatul natural ~ permite realizarea unui sistem inte frat economic, cu comandé manual sau automata, prin asigurarea posibil tii de coneotare pe sirur, in trepte (de exemplu, daca ‘luminatul natural sca- 8, s0 pune in functiune numai sirul 2) sau prin regiaj fin al fluxului SIL = este ficient prin concentrarea fu- xulul luminos pe zona de lucru negli- FAndu-se zona de circulatie sau depo- Zitare (E> E2} sil de langa ferestre poate fi mon- tat inclinat cea ce conduce la 0 mai bund utllizare (economic) a fluxui evitindu-se pierderile de flux prin fe- reastrd; sisterul nu corespunde tot ZONA 1 iE 1 | | zona | (20H an te 1 16.6. Schema unui SIL zonat inte-o hala industriala cu 4 zone de lind caracterizate de deauna din punct de vedere estetic; ~ sirul de la ferestre poate fi montat obignuit (cu axul vertical, in acest caz este necesara o distanta minima fata de peretele vitrat de 0,7...1 m; pentru evitarea plerderilor de flux, noaptea, este indicata utlizarea draperilor cu rellectanta mare; = solutia moderna const in utiliza rea, pentru sirul marginal a iL cu dis~ tributie asimetricd a intensittilr lumi- noase, care realizeazé o distribute si- milaré’cu cea a CIL inclinat, Asttel de ‘corpuri prezinta si un aspect estetic corespunzator; = sistemul prezint& si caltati din punet de vedere al eliminaril reflexiei voalate pe supratetele de lucru plane datorité. unghiurilor de incidenta favo- rabile. Projactarea moderna presupune rea- lizarea unor sisteme de luminat flexibl- le care se pot adapta in timp si/sau spatiu la unele schimbéi functionale sau recompartimentari (birouri si simi lare), la schimbari doterminate de es: fetica, mentalitate, stil, de asemenea variabile in timp (spatii comerciale, mu zee, locuinte) sau la schimbari tehnolo- dice (industrial) In toate cladirile moderne (inaiferent de destinatie) este necesar s€ se reali- zeze posibiltatea echiparii cu un sistem de iluminat flexibil care s& permit ~ modificarea pozitiei CIL fixe rela tiv), la coordonate spatiale ciferite in functie de necesititi sau dorinte in timp (spatii comerciale, muzee, expozi- ti, locuinte 5.2) modificarea pozitie! CL mobile pe © anumité directie (monta| pe si- nalcanal = schimbarea CL. cu altele mai mo- deme (performanta); = mogificarea parametrilor sursei de (in): ZONA De CIRCULATIE SIL localizat asimetric dirijat lumina prin sisteme de regiaj al fluxulul manual sau automat: = modificarea geometriel unor CIL sau focallzévl sursel in interiorul Ci © variant de SIL general localizat 0 reprezinté SIL directionat in care fluxul luminos este dirjat pe o anumita direc- tie preferential find realizat cu corpu Ti de iluminat oglindate echipate cu suree liniare sau surse cu incandes- cent de tip spot luminos. Sistemul se utlizeaz atunci cand sunt necesare: ‘modelarea si accentuarea unor obi- ecte sau exponate tridimensional realizarea de umbre si/sau contras- te pentru a modela (reliefa) forma sau textura unor exponate: = pentru iluminatul unor suprafete re: flectante care devin astiel suprafete cemisive servind la realizarea unor efec te ambientale sau locale. Sistemul directionat poate fl utlizat si in completarea lluminatului general uniform distribuit din incaperle unor cladiri social culturale pentru ruperea monotoniei acestuia si punerea in evi= dont a unor exponate sau a unor ele~ mente de plastica arhitectural * Sistemul de iluminat local are ca scop realizarea unui nivel ridicat de i minare numai pe suprafata restransa de lucru (masa, plansetd, banc de tu: cru, masiné-unealta, zon& de control tehnic etc.) unde sarcinile vizuale sunt de precizie mare si foarte mare, iar, luneori, chiar in cazul color normale. Pentru diminuarea contrastelor de bu- ‘minanta inconfortabile, lluminatul local este utiizat, totdeauna, in completarea unui sistom de iuminat general de nivel redus, ansamblul devenind astfel un sister de iluminat combinat care, sche- matic, este prezentat in figura 16.8 Sistemul de lluminat local este eco- nomic pentru cA sursa este foarte a Propiata de sarcina vizuala realizandu se niveluri mari si foarte mari de ilumi- rare, la consumuri energetice recuse Avand in vedere aceste aspecte se recomanda utlizarea iluminatulul local in urmatoarele cazuri (de regula, la in- ccaperi cu lucru manual) ~ sarcini viuale de precizio mare si foarte mare: ‘suprafete care reprezinté un anumit relief ce trebuie contrat|. Sisteme de iluminat Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior ZEW = iluminatul general nu este suficient pentru modelarea si distingerea sarci- rilor vizuale; pentru realizarea unor nivelur righ cate necesare lucraterilor de varsta inaintata sau cu capacitate vizuala re- ust pentru toate cazurile In care, pe ba- 2 unui calcul tehnico-economic com- parativ, se poate demonstra realizarea Lune! economil substantial in consumul de energie electrica, In figura 1.6.9 sunt prezentate 9 tipuri caracteristice de luminat local (in gene- ral, industrial) utlizand surse de lumina liniare (Kamp fluorescente de putere ‘mica) sau lampi cu incandescenté (in ‘special, in cazul in care se impun nece- Sitti deosebite de redare a culorilo) ‘Asupra celor 9 tipuri se mentioneaza: a - amplasarea sursei evita reflexia voalati, drectia luminil refiectate ne- fiind coliniara cu raz vizuala (SL1) b = sistemul favorizeaza observarea detalilor lucioase pe un fond cituzant (SL2}; ¢ - lluminat paralel cu suprafata orizontala reliefeazd neregularitajile (13); d - sursa de lumina de suprafata este favorabild depistiril defectelor pe © supratata lucioasa (SL4); © - lumina difuza produsd de panou este favora- bilé urmariil vizuale a sarcinilor din ti pografil (SL); f- sistemul prin tanspa- renta pune in evident neregularitatile materialelor transparente ca: stofe, te- sutur, hartie, calc etc. (SLB); g - siste- mul utiizeaza efectul de silvetd pentru realizarea controlului de contur (SL7) h = sistemul directionat modeleaza co. respunzator sarcina vizualé spatialt (GLB) 1 ~ sistomul, utiizand 0 surs& mascata de un material perfect ify: zant, poate realiza un control cores: ppunzator in cazul materialelor transpa- rente (SL9). [In capitolul 11 sunt prezentate as- pecte de detaliy privind realizarea sis- 1 | Fig. 1.6.9 Sisteme de iluminat local industrial. temelor de jiuminat local utilizate in jn cAperile industiale * Sisteme integrate de iluminat artificial si natural - se caracterizeazi prin utlizarea armonioasa si echilibrata a luminit naturale i artificiale in cacrul sistemolor normale de iluminat interior (general si combinat) asa cum s-a amintit anterior Astiel, print-o comand’ automat’, sistemul poate fi utlizat cu succes, conducind la importante economi Comanda manual este 0 necesitate atat pentru exploatarea rationala cat si pentru adaptarea ulterioara la sistemu automat. Pentru incaperile de mare adancime in care luminatul natural nu poate per- mite un nivel corespunzator si unifor- mmitate ale ilumindrii este necesar un iluminat artificial (chiar si in zilele Inso- Fite) in zona forestrolor. Se realizeaz’ astfe! conditii corespunzatoare atat ca nivel de iluminare in intreaga incint a incdpenii cat si ca echilioru al luminan- lelor. Totodata se evité sau se dimi nueazi si efectul de silueti ce se ‘manifesta tn zona ferestrelor. Sistemele de acest tip, denumite si PSAL| (Permanent Supplementary Arti- ficial Llighting of Interiors - llurinat artificial permanent pentru intericare), sunt neeconomice prin consumul supli- mentar permanent de energie electric dar deosebit de confortabile. 6.2. Sisteme de iluminat de siguranta Sistemele de iluminat de siguranta (urgenta) au rolul dea functiona si CcAnd iluminatul normal se intrerupe din cauze voite sau accidentale. Ele pot fi alimentate permanent (si- ‘multan cu iluminatul natural) $i neper- ‘manent, prin conectarea automata la Intreruperea iluminatului normal In general, sistemele de iluminat de siguranta si alimentarea lor sunt regle- mentate de normele internationale si Cele specitice nationale (| -7) Dupa condijile de alimentare cu ‘energie electra si cele functionale, se utiizeaza 4 tipuri de sisteme de ali mentare cu 8 soluti Tipul 1. Alimentarea cu energie elec- tried este asiguratA dintr-o sursa de in- terventie care poate fi: 1a alimentare permanent din sur- ‘sa independent’ (baterie centrala de acumulatoare alimentata de la instalatia de incdrcare cu funetionare in tampon}; > 16 ~ alimentare nepermarent’ din sursa independent cu comutare auto: mata intr-un timp t < 1 s (grup electro- {gen functionand permanent in go). lluminatul de siguranté de tip 1 te- ule si fie independent, in functiune pe toaté perioada in care sunt prezen te persoane in incaperile sau pe caile de evacuare din cladirea respectiva Tipul 2. Alimentarea cu energie elec- Wvicd este asigurata din urmatoarele ~ 2a - alimentare nepermanenta din urs independent cu comutare auto: mati (baterie + centraia de acumula toare) 2b - alimentare nepermanenta din sursd independent cu comutare auto- mata (grup electrogen}: = 2c - alimentare permanenta din ‘sursa independenta pe calea indepen- denta (din Sistemul Electroenergetic National ~ SEEN) de energie electrica dint-un punct de pornire si 0 cale di- ferita de cole ale iuminatului normal Durata de comutare admis in cacrul acestui tip de alimentare cu energie electricd trebuie 8 fie 2s iB =n | Fig. 16.10 Indicatoare de evacuare luminoase sau luminate: a - lesie de evacuare (fond verde, simbol alb); b - atentiune! cale de acces blocata (fond galben, simbol ab) ¢ si d - sisteme directionale pentru calle de ‘evacuare (fond verde, simbol ald); @ - reprezentare uzuali (alb pe fond verde). I. Sisteme de iluminat asigurarea evacuiri rapide si fluente a cladini (fia. 1.6.10) De asemenea, realizarea unui con: trast de luminante corespunzator re- prezinta, ca si contrastul de culoare, ln aspect de ghidare eficienta. Pentru SlL-evacuare, culoarea verde este cea indicata de normele romanesti, atunci cand sistemul functioneaza cu ghida} In pormanenta (de. ex: la salle de spectacole). Dacd SIL de evacuare face parte si din iuminatul normal, se uitlizeaza aceleasi GIL, cu condita marci lor distincte penitu a da posi- bilitatea verificari in exploatare. Culoa- rea rosie este ullzatd pentru semnali- zarea unel interziceri (de ex.: cale care se blocheaza), culoarea galbend pentru avertizarea unui pericol (de ex: semna lizarea_obstacolelor), iar culoarea albastra pentru informare (de ex mera tablou electric) Formele geometrice utiizate pentru semnalizari sunt: triunghiul echilateral, pentru avertizare; patratul sau dreptun hiul, pentru informare; cercul talat de un diametru, pentru interzicere: Tn general, pravederea jluminatulul de evacuare este obligatorie la toate incaperie si cdile de evacuare in care pot apare, simuitan, mai mult de 50 de persoane. Cu cat numérul de persoane ‘este mai mare, cu atat este necesar un grad mai mare de securitate din punct de vedere luminotehnic si al alimentari cu energie electrica. Astfel, in functie de aceasta, alimentarea iluminatului de ZONA DE GIRCULATIE ou, (PSB GRATAR [elie Prorecne | Fig. 1.6.11. Amplasarea corpurilor de] iluminat cu circulat a - In perete lateral in zona piintei, 'b- coniratreapta1. Sisteme de iluminat siguranta este de tipul 1 (de ex.: sli de spectacole cu mai mult de 1500 per- soane); tipul 2 (sali de spectacole cu capacitate de 50...1500 persoane si 8 de sport cu public cu mai mult de 600 locuri); tipul 3 (sali de muzee si similare cu 601...1500 persoane, magazine universale de 201...600 per- soane 5.2) sau tipul 4 (magazine cu 101...200 persoane, hoteluri ou capa- citate medie 201...600 locuri, soarile lluminate natural ale blocurilor de locuinte cu peste 6 nivelur 5.2). * Sisternul de iluminat pentru evita rea panicii are rolul de a asigura ami anta luminoasé de nivel scazut necesa- 1 evitril accidentelor grave ce se pot produce in silile de spectacole mai mari de 400 locuri (teatre, cinemato- ‘grafe, sali de concert individuale sau inglobate in case de cultura si simi- lare), in cazul intreruperi luminatului normal sau in conditile nefunctiondrii acestuia din motive tehnologice. ‘Acest SIL trebuie s& intre in functiv- ne automat cu 0 temporizare mai mic& e 15 la intreruperea iiuminatulul noe ‘mal, dar trebuie prevazuta si comanda manual de punere in functiune (fir& Posiblitale de intrerupere), din jocuri accesibile personalului de intetinere si ppubliculul; tipul de alimentare va fi ace- lasi cu cel al lurinatului de evacuare a iluminat de veghe. HiORANT ‘ la hidrantilor de incendiu (4 < 1, = LUMINAT VEGHE— | [Pe 1.6.12 Amplasarea corpuritor de INCENDIU cli (tip 1 sau 24/26), In general, s@ utiizeaza, in fiecare in- capere protejat si in incaperile de evacuare, cel putin doua surse cu amorsare practic instantanee, montate cu 0 protectie vizualé din sticlé clara (ou se modific& culoarea luminil emis’ de sursd), iar alimentarea surselor pe fiecare ‘tvaseu de evacuare se fealizeazd cu dova circuite separate (un circuit poate asigura circulatia pe tn traseu la un nivel de ilurinare redus ‘cu 50 % faté de nivelul impus ales Pentru situatia de panic), * Sistemul de iluminat de circulatio (fig. 1.6.11) are rolul de a asigura circu- latia in interiorul sallor mari de specta- cole, magazine etc, atat in cazul intre- ruperit tehnologice a iluminatulul nor- ‘mal cat si a intreruperii sale accidenta- le. Acesta are acelasi regim de functi- conare ca si in iluminatul de evacuare pentru marcarea iesirilor din salle res- Pective. CIL de circulatie se monteaz in: - plinté pe pereti lateral ai slr de spectacole; - contraveptele din sala, * Sistemul de iuminat de veghe (fig. 16.12) are rolul de a asigura circu: latia in incaperile destinate ocihnei, din spitale, maternitati, sanatoril, gdinite, crese, cémine pentru batrani s.a., in lipsa ‘iluminatului normal (deconectat voit sau accidental). Culoarea reco- mandata a sursei este albastru, mon tarea corpunilor de iluminat realizandu- se la 0,2...0,5 m de la pardoseald, de regula, ingropate in peret Alimentarea cu energie electrica a acestul sistem se realizeaza in acelas regim ca i iluminatul de evacuare a eld respective, * Sistemut de ituminat pentru marca- rea hidrantilor de incendiu ate rolul de a permite identiticarea acestora in caz de necesitate cand, de regula, lumina- tul normal este intrerupt (fig. 16.13). Se prevede in cladirle in care iluminatul de evacuare nu este suficient pentru marcarea hidrantilor. in cazul in care pentru marcarea hidrantului se utiizea- 28 un corp de iluminat folosit si pentru fevacuare, intre axele hidrantului si Cll. |Lampifiuorescente = + +) (cu aprindere rapid Lampi fluorescente + ‘cu amorsare lent |Lampi cu descdrcare >[e in vapori metalic! la inaita presiune Sisteme de iluminat interior respectiv, distanta nu trebuie sa fle mai mare de 1,5 m. * Sistemu! de lluminat de paz are rolul asigurari securititi unor incinte, ci de circulatie sau in exteriorul unor obiective. Acest sistem tebuie sa functioneze 0 data cu lasarea intuneri- Cului sau permanent in incaperile fara lumin naturala. Deoarece normativul(I-7) nu prevede masuri speciale pentru sistem, el se implementeaza de la caz la caz, in functie de necesitat, alimentarea’ cu energie electrica de rezerva fiind, de asomenea, aleasa in functie de impo tanta obiectivull 6.2.4. Aspecte caracteristice echipamentului lo de iluminat de siguranta in general, in conformitate cu norme le romanesti, cu exceptia clidirlor foarte importante (ce corespund tipului de alimentare cu energie electrica) se pot utliza toate sursele de lumina uzu- ale (cu incandescenta sau cu descar- care), in conditile indicate in tabelul 1.6.1. Se observa c& numai lampile cu incandescent si cole fluorescent cu apridere rapida au utilizare general In cazul in care se utlizeaz’ lami fluorescente tubulare, pentru siguranta Jn functionare, corpurile de iuminat vor fi echipate cu cel putin doua surse ca re pot functiona si independent (nu este permis utlizarea montajului de tip *tandem’) Daca se utlizeaz’i corpuri de iluminat echipate cu o singura lampa fluores- ‘cent tubulara, atunci se vor cupla cate dou montate la o distant maxi- ‘ma de 6 m, in linie creapta, Se pot utiliza si lampi fluorescente compacte, de reguld, in acelasi regim cu lampile cu incandescenta, acd amorserea este rapida. in solutille alese se prefer Kimpile fluorescente (lubulare sau compacte) cu amorsare rapid Pentru biocurle de locuinte se admi- te montarea corpuriior unitub, Din considerente economice, corpuri- le de iluminat de siguranta pot sa fac& de siguranta 4 Observati + Numai dac& CIL sunt utizate si in jluminatul normal CCL utiizate si in iluminatul normal (cu alimentare permanent | din sursa de rezerva)