Curs 3 Semiologia afectivitatii Definitie. Afectivitaten este procesul psihic care reflect raportul intre nevoi si obiectele, fiinfele sau fenomenele lumii. Are caractersubiectiy, find functia psihicd cea mai legata de personalitate. Stirile afective clementare sunt: Afectul Sentimentul Pasiunea 1-_Afectul (starea de afect) este putemica incdrcdturé emotional cu debut bruse s desfasurare zgomotoast Insotité de modificdri mimico-pantomimice si modificdri vegetative (ahicardi, oscilatii ale tensiunii arteriale, paloare sau hiperemice a fefei). Un exemplu de stare de afect este ménia,o reactie emotionald primitiva, caracterizaté Printr-o Inaltdtensiune afectiva care limiteaz8 cémpul constinei si se manifesta print-o capacitate scdzuti de coordonare a activitatii psihomotor Spre deosebire de aceste stiri existd stiri de afect patologic in care se modific& ubiectul pierzind capacitatea de discem&mént si de apreciere criticd a luciditatea constieny faptelor sale precum si a cons Exist& patrcriteri in functie de care poate fi descrisl afect > Spectrul afectiv, care poate varia de la un ton afectiv particular lao gama larga de stari emofionale. + intensitatea afectivitay Poate manifesta de la inexpresivitatea din boala Parkinson pnd la furia extrema a unui pacient cu tulburare de personalitate borderline, + labilitatea afectiva - Pacientul trece rapid de la o stare afectiva la alta. ~ adecvarea afectivittii cu subiectul discutiei, De exemplu, pacientul bucuros in momente fericite inseamna adecvare, in timp ce veselia in momente triste inseamna_ adecvare necorespunzatoare (sau inadecvare). 2. Emojia este rispunsul afectv al raportului dintre subict si obiectele, finele sau fenomenele lumii inconjuritoae (au intotdeauna caractrul obiectual). Emotile se pot manifesta brusc, pe 0 Perioada mai scurta sau mai ‘indelungata. Tensiunea afectiva in emotii este mai sctzuta dect in starea de afect. Emofile pot fi ‘exprimate sau disimulate. le pot fiz * Pozitive: placere, bucurie, satisfactie, + Negative: neplicere, tristefe, insatisfactie,frica, 3. Dispozita reprezintastarea afectiva generald de fond, de obicei de durata, cu intensitate medie, care reflect starea de functionalitate a organismului, findrezultanta tuturor impulsurilor extero-, intero- si proprioceptive constientizate sau insuficient constientizate (V. Predescu). Examinarea dispozitiei are patru componente importante: a. Dispozitia subiectiva b. Observatia obiectiva c. Reactivitatea neurovegetativa 4. Continutul géndirii a. Dispozitia subiectiva poate fi apreciat& prin urmatoarele intrebat Cum v-ati simfit in ultima vreme? Mai mult vesel sau mai mult trist = Daca rispunsul indica tristete - ,,Cat de trist? Cum iesiti din starea asta?” ~ Daci dispozitia este depresiva — ,Ce ganditi despre dumneavoastra cand va simt astfel? Ce simtifi pentru viitor? V-ati simjit vreodaté lipsit de speranta?” © Daca pacientul spune cA viata nu merit traits” intrebaim: = ,V-afi gindit vreodata s terminati cu viafa? Afi facut planuri cum si procedati? Intentionati si le duceti la capat? ” Suicidul se asociaza frecvent cu depresia si de aceea este necesara o evaluare a riscului suicidar la acesti pacienti. {in evaluarea riscului suicidar este important sa tinem cont de urmatoarele © Gravitatea potentialului suicidar: = Idei suicidare: géndul la suicid si gindul de a putea comite suicidul. = Planificarea suicidului: proiectarea gi alegerea unei modalititi de suicid; pregatirea suicidului; dispoziti legale (testament, scrisori); procurarea mijloacelor suicidare (arma, medicamente). # Simptomatologia actual = Durere morala si suring’, pesimism, disperare, anxietate = Idei de depreciere, lips de demnitate, idei de culpabilitate, idei delirante si halucinatii = Insomnie persistent = Agitatie, confuzie, agresivitate si ostilitate = Alterarea capacitatilor de adaptare, tendingé la retragere = Efectul tratamentului asupra simptomatologiei (dezinhibitie) = Comorbiditati ‘© Antecedente familiale: conduite suicidare, probleme psihiatrice (depresie, aleoolism), violente. © Antecedente personale: = Conduite suicidare (ideatie suicidara sau tentative suicidare anterioare) = Stari depresive (diagnostic: tulburare depresiva, tulburare afectiva bipolar’, episoade cu simptome psihotice; raspuns slab la tratament sau compliant’ nesatisfiicaitoare). = Comorbidititi (alcoolism, toxicomanii; tulburari anxioase; probleme de conduit, {n special la adolescent)= Comportamente violente si impulsive: temperament violent, antecedente de agresiune fizic’, conduita antisocial’, antecedente medico-legale, relat interpersonale haotice si conflictuale. © Contextul psiho-social: evenimente de viata defavorabile, mai ales daca pacienti tratafi umilitor: divort, esee sentimental, somaj, schimbari sau conflicte profesionale, pierderea unei persoane apropiate, afectiuni somatice cronice, abuz de alcool, izolare sociala ‘© Personalitatea: impulsivitate, agresivitate, ostilitate, disperare, pesimism, stil cognitiv rigid, stima de sine scdizut8, personalitate borderti © Evaluarea gravititii unei tentative suicidare: - Caracteristicile evenimentului precipitant ~ Motivafile: a muri, actiunea asupra anturajului (sensibilizare sau pedepsire), iesirea dintr-o situatie, stare sau sentiment intern insuportabil. = Premeditarea: gest planificat, achizitionarea mijlocului utilizat, punerea afacerilor” in ordine, scrisoarea lasaté anturajul ~ _ Informarea asupra letalitiii mijlocului intrebuingat. = Precautii luate pentru a nu fi descoperit. b. Observatia obiectiva Se descrie aspectul pacientului in masura in care exprimd afectivitatea, Se pot intalni: veselia, exaltarea, tristefea, iritabilitatea, suspiciunea, teama, ingrijorarea, nelinistea, perplexitatea, raticirea, indiferenta, apatia, stiri transmise prin expresia facial, postura si migearile pacientului. ‘Se urmareste congruenta sau incongruenta cu gindirea i activitatea. Se va aprecia starea emotionala cand vorbeste cu familia sau céind se mentioneaz’ le din anamnez dupa: ~ Cum rispunde la glume? = Care este dispozitia dominanta in cursul examini = Cum fluctueaza dispozitia, daca fluctuatiile sunt adecvate gi in ce directie sunt indreptate? Uneori, pacientii neagi stirile dispozitionale neplacute (depresie, perplexitate, suspiciune) desi exist care demonstreaza ci sunt prezente, Refuzul de a rispunde la {ntrebari poate fi un mod de a disimula depresia. Persoanele mature isi ascund afectivitatea, o controleaz&, 0 falsificd, fenomen numit pervertire. Tristefea este o caracteristica a dispozitiei depresive, dar singurd nu este un indicator de boala psihica. Plinsul este asociat cu tristefea, dar poate fi numai o modalitate de descdrcare a Dispozitia reactioneaza la circumstante astfel cd in stirile depresive mai putin severe se poate imbunaitaqi cdnd pacientul este distras de subiecte amuzante. jn starile depresive mai severe exist o dispozitie melancolica mai constanta; plénsul este mai putin comun. Pacientul descrie aceasta stare ca incapacitatea de a avea sentimente fat de membri familiei sau prieteni.Zambetele si résul sunt asociate cu veselia sau euforia, situatii in care au caracter »contagios”. Totusi ele pot aptirea si in situafii de nefericire ca un indicator al ironiei sau al expectafiei sociale, dar lipseste calitatea de a transmite o reali bucurie. Pacientul maniacal nu este intotdeauna vesel, deseori el manifesta iritabilitate si nervozitate dac& este frustrat de cei care-ilimiteaza activitatile. Iritabilitatea apare in toate bolile afective (sindromul maniacal, personalitaile borderline $i antisocial, tulburarea exploziva intermitenta). intelectuald gi fizic8 asociata cu siguranti si stimi de sine crescut& si sentimentul de bund dispozitie; este de intensitate mai ‘mic decat euforia si apare in sindromul hipomaniacal si maniacal la debut. Se pot intdlni si afecte inadecvate sau incongruente sau asa-numita ,tocire” (pana la aplatizare) afectiva cand capacitatea de a trai emotiile pare sa se fi pierdut. Descriem in continuare caracteristicile diferitelortipuri de dispozitie: ‘© Dispozitia euforica consta dit ~ _ senzatie de bund dispozitie exageratd, de optimism nemotivat rentul scurgerii rapide a timpului si a unui viitor favorabil = perceptie intensificata ~ _impresie de capacitate crescuta = sociabilitate crescuta ~ relat interpersonale multiple ~ distorsiune cognitiva in evaluarea interpersonal (a admira) + este 0 caracteristic& a sindromului maniacal © Dispozitia depresiva cuprinde: = dispozitie afectiva trista = senzatie de disconfort corporal - _senzatie de scddere a vitalitatii = sentimentul scurgerii lente a + lipsa de speranta ~ preocupari su ~ _ impresia de capacitate scdzuta, de lips de valoare, de vinovatie = preocupari hipocondriace ~ anhedonie (pierderea placer ~ contact social dificil (sociabilitate diminuats, reducerea comunicarii cu altii) ~ distorsiuni cognitive in evaluarea altora (al sau compatimindu-l pe buna dreptate) = este caracteristic& sindromului depresiv © Dispozitia anxioasa consti din: = asteptare (aprehensiune) anxioasa > ingrijorare ~ _ presentimentul unei catastrofe iminente = sentimentul mortii iminente > nesiguranta interioara par inferiori si crede cil= sociabilitate erescuta cu motivatie protectiva - distorsiune cognitiva in evaluarea altora (alfii apar ca puternici, dar fie binevoitori- protectivi, fie ostili-periculosi) ~ este 0 parte importantd a sindromului anxios. ‘* Dispozitia suspicioasa se manifesta prin: ~ _atitudine de neincredere constanta in alte persoane, de suspiciune permanent& ~ subiectul se asteapti la evenimente nefavorabile pe care nu le poate preciza (ca in anxietate) doar ci acestea acum sunt corelate cu actiunile altor persoane © Dispozitia disforica consta din: - stare de tristefe si fric8, insofita uneori de iritabilitate extrema gi de agresivitate ~ agitatie interioara = _raportare socialA ostilé = distorsiuni in evaluarea cognitiva a altora (altii apar ca rau voit amenintatori, periculogi in raport cu subiectul) - comportamental este frecvent asociata cu irascibilitatea si explozivitatea Irascibilitatea este excitabilitate crescuta, manifestata printr-o stare de nemultumire, 0 atitudine de respingere a altora, de lipsi de infelegere fafé de cei din jur rezultand o atmosfer de tensiune, apsdtoare. Iritabilitatea este o stare de ménie, furie. Actele coleroase, exploziv-agresive apar aproape instantaneu fafa de stimulul declangator (jignirea orgoliului, neimplinirea unei dorinte, zgomot) sau din senin si se manifesta prin acte motorii, cuvinte neadecvate urmate de regrete profunde, promisiuni de nerepetare. Acest raspuns exploziv la stimuli nesemnificativi apare pe fondul unei nelinisti psihomotorii, de neribdare, de incapacitate, de améinare a actului. # Dispozitia astenicd se manifesta prin: sentiment de scddere a vitalitat ~ _ sentiment de neputinga epuizanta (oboseala intens& si prelungita) - impresie de capacitate redusa pentru activitati intelectuale - dificultate de trecere la act = _disconfort corporal si atenfie crescutd acordatt propriului corp - neribdare ‘© Dispozitia apaticd se manifesta prin: pozitia afectiva indiferenta sau lipsa reactivitatii emotive ~ tocirea afectivitati (este rece, nu are capacitatea de a se atasa de alii si de anumite lucruri, de a iubi, de a se bucura sau emotiona impreuna cu altii, de a-1 interesa, de a-i piisa de soarta altora) ~ anhedonie idiferenta fata de sine, fata de propria igiend - _ indiferenta fata de succese si evaluarea altora €. Reactivitatea neurovegetativa Se observa daca palmele pacientului sunt reci si transpirate cAnd dai ména cu el. Hiperexcitabilitatea este caracterizata prin: transpirafii, palpitafii, tahicardie, gura scat, hiperventilatie, mietiuni freevente, etc, i sauDistonia neuro-vegetativa apare in bolile psihice asociate cu anxietate incluzind tulburari anxioase, tulburdiri depresive, schizofrenia. 4. Continutul gandirii (vezi tulburari de confinut ale géndirii) 4. Sentimentele (V. Predescu) sunt trdirile emofionale cele mai complexe, stabile si generalizate. Ele realizeaza in modul cel mai inalt trlirea raportului individului cu ambianta ‘Sentimentele sunt mai interiorizate gi cu 0 expresivitate mai vagi. {in forma lor superioara se manifesta prin prietenie, dragoste fata de colectiv, patrie sau sub forma sentimentelor etice, estetice. 5, Pasiunile (V. Predescu) se deosebese de sentimente prin amplitudinea mai mare a , prin angajarea mai puternica si prin caracterul mai stabil al relatiilor cu mediul, ambianfa. Sunt puternic instrumentate volitional, impulsioneaza activitatea, putdnd genera mari infaptuiri (pasiunea pentru art, stiinta, profesia aleas innobileaza omul); sunt si pasiuni negative — egocentrice, individualiste — care dezvolta personalitafi avare, egoiste, teroriste, sadice. Tulburarile afectivititii se numese distimii. A, Tulburari cantitative ale afect B, Tulburari calitative ale afecti ‘A, Tulburaile cantitative ale afectivitati 1. Hipotimia este sciderea in grade variabile a tensiunii afective sia elanulu! la apatie si indiferenta; mimica este redusi. Apare in: retard mintal, stiri de deteriorare cognitiva, traumatism cranio-cerebral, stiri confuzionale. Tipuri de hipotimii: © Atimia - indiferentism afe ‘© Apatia - lips de tonalitate afectiva si interes fata de propria persoana si ambiant’; pare in depresii melancoliforme si in schizofrenia reziduala. ‘© Detasarea - distantarea in relatile interpersonale prin absenta implicdrii emotionale; este intalnita in schizofrenie, tulburarea de personalitate a i, demente starile de obtuzie si obnubilare. «© Anhedonia — absenta placerii in existenta cotidiand; apare in depresie. ‘© Alexitimia — dificultatea de descriere sau constientizare si tire deplind a propriilor sentimente. 2. Hipertimia poate fi negat Tipuri de hipertimie negativ © depresia anestezia psihic& dureroas anxietatea «© fobia puri de hipertimie pozitiva: © euforia ital pana sau pozitiva.# ispozitia expansiv © hipomania (elatia) Labilitatea afectiva: a. Tipuri de hipertimie negativa Depresia: Se caracterizeazA prin sentimentul durerii morale, al inutlitiii si devalorizarii dispozitie deprimatt, ideatie lent& cu continut trist, dureros. = Se exteriorizeaza pe plan motor printr-o inhibijie mareati sau printr-o neliniste nxioasd. Mimica si pantomimica sunt in concordant cu confinutul dureros al ‘stirilor afective (fruntea increta in omega melancolic, treimea interioardi a pleoapelorridiatd, comisurile bucale coboréte, corpul incovoiat, brafele cad pasiy pe langa corp sau sunt ridicate exprimand deznadejdea). ~ Depresivul simte si trieste nenorocirea, prevestirea de rau, constinta lui ‘actualizénd aproape exclusiv trairile cu confinut trist, amenintator. __Simptomele auxiliare de expresie somatic se tradue printr-o tufburare a vitalit: astenie, lips de vigoare fizicd, nsomnii, anorexie si sc&dere ponderal8,tulburdri ‘ale dinamicii sexuale; tulburarile somatice sunt legate de hiperact simpatic8, ula de inhibita parasimpatica: hiposalivatia, dureriepigastrice, meteorism, constipatie sau diaree, greutate in respiratie, disconfort precordial, tulburari de ritm cardiac, extrasistole, amefeli, cefalee, dureri difuze in regiunea tractului uro-genital. _ Depresia nu trebuie confundatécu reatile de deprimare determinate de: situaile de dou (simptomele se remit spontan in maximum trei luni), pierderi materiale, idureri morale (insuecese, deceptii) care, de obicei, sunt de scurtd duratt. ‘Dupi gradul de intensitate al simptomatologiei, depresiile sunt: - De intensitate nevrotica: fo Este declansata psihogen © Se manifesta sub forma de tristefe prelungitt, lips de initiaiva, intolerant la frustrare, scdderea apetitului alimentar, insomnii, tulburdri de dinamicd sexualé, iritabilitate si anxietate. co Apare in neurastenie, in nevroze depresive, stiri de epuizare, depresile simptomatice, decompenstrle personalitiilorpsihastenice, isterice si afectve. = De intensitate psihotic’: © Toate elementele sindromului depresiv ating intensitatea maxim, modificand personalitatea si comportamentul Senzatie de vid pe care subiectul o resimte dureros, ii pierde interesul pentru lucruri si oameni. ‘Apare un baraj in fafa exprimarii sau pereeperii sentimentelor propri Bradipsihie si confinut ideativ siracit. Incapacitate de evocare gi sintez Hipoprosexie Asociafile sunt dificile Imaginafia este redus ° © 00000Hipermnezie selectiva insotita de ruminatit Inhibitie intelectuala ajungénd pang la mutism. Sciiderea performanjelor intelectuale Stiri de derealizare si depersonalizare Inhibitie profunda pe plan psihomotor mergand pana la imposil deplasa, activitatea spontand fiind redus& la minim. Poate fi intalnita si depresia mascatd. Aceasta este tulburarea depresiva in care 00000 simptomele somatice ocupa primul plan sau in care simptomele psihice ocupa planul secund. Anestezia psihica dureroasa este durerea morala a pacientului care constientizeaza slabirea sau pierderea capacitatii de rezonanta afectiva si suferd din cauz& ca nu poate suferi, c& nu poate trai afectiv relatile si evenimentele cu cei din jur, > Apare in fazele tardive ale unor depresii, in sindromul de depersonalizare- derealizare si in schizofrenie. ~ _Depresia ca si trairile din anestezia psihict dureroasé poate culmina cu raptusul melancolic caracterizat prin: agitatie psihomotorie, acte impulsive de auto- sau hetero-agresiune. Anxietatea este o stare de ,teama fir obiect” ~ _ Se manifesta prin: neliniste psihicd si motorie cu manifestari,neuro-vegetative excitarea sistemului nervos simpatic (paloarea fefei, mimica tensionata, iazd, uscdciunea guri, valuri de transpiratie, tremor fin al extremitatilor, tahicardie si extrasistole, jena precordiala, anorexie, crampe abdominale, diaree, tahipnee, senzatie de constrictie toracica, mictiuni imperioase si frecvente, insomnii de adormire, cresterea tensiunii arteriale precum si hiperglicemie si hiperlipemie). ~ _Anxietatea este proiectatd in viitor, viitor pe care individul il considera incarcat de surprize negative; anxietatea este mai mult potential decat actual si uneori mai mult gindita decat traits. ~ Anxietatea poate scddea randamentul si capacitatea de adaptare in nevroze sau poate dezorganiza conduita in psihoze. Tipuri de anxietate: ~ Anxietatea generalizati ~ invadeaza existenta cotidiand ~ Atacul de panicd ~ anxietate acuta, critica, intensd, episodica, insotita de simptome som: ~ Anxietatea fobied focalizata pe obiect, situatie pe care pacientul o evita Pentru a ocoli anxietatea irationala ~ Angoasa este o anxietate cu acompaniament somatic, resimfiti ca o situatie Penibild de disfunctie a unui organ, aparat sau sistem; prin confinutul sau face trecerea spre fobie fiind mai mult trata decat gandita, mai mult actuala decdt potential, ~ Anxietatea cronica di nastere la fobii gi obsesii. Fobiile:tului gandirii care se manifesta pr de un obiect, situatie, eveniment, flings bine precizate. Pot apare sub forma fobiilor simple (frecvente la adolescenti si adulti tineri) — zoofobie, claustrofobie sau sub forma fobiei sociale, {in fafa acestor stiri de teama paroxisti se consti ie conduita de apiirare. {n functie de complexitatea tematicii se impart in: ° ° Pantofobii ~ fric& de tot si de nimic ‘monofobii — sunt sistematizate, Fobiile pot fi sistematizate astfel: ° frica de locur + agorafobia ( strada) * hipsofobia (frica de locuri + claustrofobia (frica de spat frica de obiect * aihmofobia (frica de obiecte ascutite) * oxifobia (frica de ace, foarfeca) + hidrofobia(frica de apa) “ * antropofobia (frica de mulfime in care s-ar putea asfixia) ‘* monofobia (frica de singuratate) * petofobia (frica de societate) ‘ ereutofobia (Leama de a nu rosi in public) * nosofobie (frica de boala) * misofobie (frica de a nu se murdariy * ablutomanie (boinavii se spala exagerat) * tanatofobie (frica de moarte) * taferofobie(frica de a nu fi ingropat de viu) * sitiofobia (teama de a manca) * zoofobia (frica de animale) * pantofobia (starea de teama generala) * fobofobia (teama de a nu reveni vechile fobii) de a trece strada, de a intra intr-o piafa, de a iesi pe alte) ‘nchise gi inguste) b. Tipuri de hipertimie pozitiva: © Bufori Incaireatur& afectiva pozitiva caracterizati prin exagerarea dispozitiei in sensul veseliei, starii de plenitu fugit de idei, logoree cu ironii si glume deseori contagioase, mimic& expresivi, bogata, gesticd larga, tendinta de supraapreciere a propriei persoane si exacerbarea tendinfelor si trebuinfelor (ins Euforicului i se pare totul posibil, avand o viziune 2”, animata, vesela, plicuti asupra viefi Este intdnita in: intoxicatii usoare (alcool, cafea, morfind, cocaind, benzina), stiri nevrotice prin suprasol (faza expansiva), ASC, retardare mintala, demente senile, vasculare si traumatice. Euforia autenticd trebuie diferentiata de: ie, de bine, in general de sinatate, de putere, insofit de acelor sexuale), tubfebrile, tulburarea afectiva bipolar, PGP 9© euforia puerila, natnga din hebefrenie; © risul spasmodic al pseudobulbarilor; © moria - sindrom ce apare in unele leziuni cerebrale in special ale lobului frontal, caracterizat prin jovialitate expansiva, familiariti, puerilism, fiind o expansivitate séracd, ugor epuizabila. 'spozitia expansiva are o intensitate mai sc&zuta decat euforia si se caracterizeazi i ~ Stare de dezinhibitie si siguranta de sine ~ Stima de sine crescuta ~ Sentiment de buna dispozitie b. Hipomania (elatia ~ _Reprezinta cresterea patologicd a pragului starii subiective de bine care este exteriorizata prin usoara exaltare, cresterea ritmului verbal si a gesticii, increderea {in sine exagerata. = Apare in etapa inci 1. Labilitatea afectiva repre alternanta a dispoz Apare in: manie (tristefe cu caracter efemer, superficial) retardare mintal,tulburari de personalitate, Formele labilitati afective sunt: a. Poichilotimia - modularea afectiva conform stariiafective a celor din jur; apare iclotimie, isterie, PGP, demente, hipertiroidie. b. Incontinenfa afeetiva — forma extrema a labiltii afeetive; este trecerea rapid sau incoercibild de Ia o stare emoionala la opusul ei; apare in fazele avansate ale ASC. Disforia — dispozitie depresiva, anxioasd, de rau general, de disconfort somatic, de neliniste la care se asociaz& logoree, excitabilitate crescuta, impulsivitate gi in Seneral comportamentul coleros; apare in; perioadele intercritice ale epilepsi alcoolism cronic, encefalopatii post-traumatice, post-encefalite, perioada de abstinenta ale toxicomanilor, personalitatea antisocialA si borderline. B. Tulburarle calitative ale afectivitiii(paratimii) se caracterizeaza prin react afective aberante si inadeevate, uneori paradoxale fata de motive, situaii sau evenimente (de exemplu, o situatie negativa intampinata cu veselie gi invers). Apar in: situatii psihotraumatizante, stari reactive, schizofrenie. Tipuri de para ti a fazei maniacale din tulburarea afectiva bipolar’, i variatii afective intre polul pozitiv si cel negativ, 0 Paranoia (mai rar). 2. Ambivalenta afectiva —coexistenta unor stiri afective opuse calitativ fade aceeasi Persoand sau situatie (dragoste-urd,atracti-repulsie); apare in schizofrenie si, uneor, 4a varsti inaintata odata cu scaderea libidoului. Semiologia manifestirilor instinctive 10Definitie. Instinctul reprezint& un complex de reflexe necondiionate transmise creditar de-a lungul evolufiei unei specii. A. Tulburatile instinctului alimentar 1. Crescut a. Bulimia exagerarea nevoii de hrand; apare i diencefalice, pancreatice, diabet, hipertiroi ce provoacd o stare mareati de denutritie. b. Polifagia — tendinta de a ingera féra discernamént alimente sau produse leziuni organice cerebrale, tumori in timpul convalescentei dupa boli necomestibile; apare in: demenff, retard mental, schizofrenie, stiri de modificare a ue onstiinfei, psihopatii severe cu pervertirea instinctului alimentar. ©. Fagomania ~ mandnca fra o impulsiune sau o nevoie reala de hrand; apare in: nevroze, diabet insipid si in traumatisme cranio-cerebrale. 2. Sctizut a, Anorexia (opusul bulimiei) - scdderea sau lipsa totala a poftei de méncare; apare in depresii profunde. Anorexia nervoasa apare in stiri nevrotice si psihopatice la adolescenti (frecvent la fete), in depresii reactive gi in socuri emotionale. b. Sitiofobia (refuzul de alimente) — expresia sc&derii sau pierderii poftei de méncare; este legati de continutul halucinatiilor auditive, gustative'sau olfactive, de existenja unor idei delirante de otravire, inutilitate, autoacuzare, negatie; apare {n stati depresive si in schizofrenii. B. Tulburitile instinctului de aparare Exagerarea nevoii de autoconservare se manifestt prin frick de moarte, fricd de boald, stati hipocondriace. Sciderea sau abolirea instinctului de apérare se manifesta pri de pericole, tendinta la automutilare, idei si tentative de suicid Tulburatile instinctului de apirare si deteriorarile instinctului de orientare apar in: stile confuzive, demente si retard mintal. C. Tulburitile instinctului sexual 1. Exagerarea instinctului sexual a, Nimfomania ~ la femei b. Satiriazis — la barbati. Se intalneste in: stiri de excitatie maniacal, demen( si retardare mintald, leziuni cerebrale ale lobului temporal si hipocampului. 2. Sctiderea si abolirea instinctului sexual Scaderea instinctului sexual flr modificarea libidoului apare in stiri de epuizare, nevroze si in impotente sexuale psihice. Sciderea libidoului apare la batrani, toxicomani, stiri depresive si schizofrenie. 3. Perversiunile sexuale (parafilii) @, Anomalii in alegerea partenerulu + Autoerotismul, masturbatia sau onanismul — autosatisfacere erotica. © Pedofilia— atractia catre copii ‘© Gerontofilia — atractia catre persoane in varsti. indiferenta total faa 1© Incestul — atractia sexualA si practicarea de raporturi sexuale cu rude de singe apropiate. ‘© Homosexualitatea — lesbianism, tribadism (la femei), si pederastie (la barbati). ‘© Transsexualismul — alegerea partenerului nu se face dupa apartenenta sexului biologic, ci dupa sexul diametral opus, acceptat insa psihologic. ‘© Zoofilia (sodomania, bestialitatea) — sex cu animale sau paséri. ‘+ Fetisismul — satisfacerea erotica prin contemplarea obiectelor de wz intim ale sexului opus. ‘*Azoofilia (pygmalionismul) — sex cu statui sau in fafa unor monumente funebre dedicate sexului opus sau aceluiasi sex. b. Anomaliile desfisurarii actului sexual: ‘* Sado-masochismul (algolagnia) cu doua variante: sadismul — plicere sexual deplin& prin provocarea unor stari de suferin(a fizicd si morala partenerului masochismul- plicere sexual doar daca partenerul fi provoac& suferin(i fizic& sau moral. ‘© Scaptofilia (voyerismul) — plicerea de a contempla actul sexual efectuat de alte persoane sau prin prezenta la acte sexuale in grupuri heterogene; apare la persoane clrora le scade libidoul. ismul — plcerea sexuala este obfinuté prin expunerea organelor sexuale {n public, adesea asociati cu masturbarea in prezenta persoanelor de sex opus. Apare la psihopati, dementi, bolnavi cu tumori in regiunea frontal, temporal sau ‘a hipocampului si in encefalopatii post-meningo-encefalitice. D. Tulburarile de somn sunt freevente in aproape toate bolile psihice. Tulburarile de somn sunt acuze ce privesc ritmul somn-veghe legate de durata gi calitatea nesatisficdtoare ale somnului. ‘Tulburdrile somnului prin disconfortul creat afecteaza activitatea social si profesional’ Se pot asocia cu depresia, anxietatea si tulburarile cognitive Tulburarile de somn pot reprezenta factori de risc in declangarea si/sau agravarea unor tulburari mintale, a tulburarilor consumului de substante precum si a unor afectiuni medicale (respiratori, cardiace, neurologice, etc). Tulburarite de somn se clasificd in: Tulburari de somn non-organice: a. dissomnii - stiri primar psihogene in care tulburdrile predominante afecteaza cantitatea, calitatea sau durata somnului datorate cauzelor emotionale, de exemplu: insomnia, hipersomnia, tulburarea ritmului somn-veghe. b. parasomnii - evenimente episodice anormale ce apar in timpul somnului care, in copilirie, sunt corelate cu dezvoltarea copilului, in timp ce, la adult, sunt predominant psihogene, de exemplu: somnambulismul, pavorul nocturn, cosmarurile, Tulburairi de somn cu o cauza organic - narcolepsi ~ tulburarile de migcare episodice care includ mioclonusul nocturn - _ sindromul apneic nocturn ~ _ sindromul Kleine-Levin 2Insomnia reprezinta scdderea timpului total de somn, Apare in: stiri de surmenaj, neurastenie, tulburari anxioase, afective, alcoolism, tulburiri neurocognitive majore. ul nictemeral este deseori inversat la pacientii varstnici cu sindrom organic ~ acestia dorm in timpul zilei si devin nelinistiti pe parcursul noptii, insomnia fiind un semn precoce al aterosclerozei. Sunt descrise insomnia de adormire a nevroticului si insomnia de trezire din tulburatile depresive. Se stabileste prin anamnez& daca pacientul are insomnii si de ce fel sunt acestea (adormire, trezire, mixte). {ntrebari utilizate: ,Adormiti cu dificultate?”, Va trezifi prea devreme din somn?”, »Este un somn intrerupt?”, ,De cate ori va treziti peste noapte?”, ,Ce solutie adoptati pentru a putea dormi?”, ,Ce medicamente si in ce doze obignuiti si luati?”, Pacientul va fi intrebat daca respecta sau neglijeazA regulile de igiend ale somnului. Hipersomnia reprezinta o stare caracterizata prin somn dium excesiv sau ,atacu de somn nejustificate de o cantitate inadecvati de somn si/sau o tranzitie prelungité spre 0 stare de vigilitate deplind in timpul trezirii (ICD10). Apare zilnic pe o perioada mai mare de o lund si provoaca suferinf& marcata sau interferd cu functionarea socio-ocupationala. Hipersomnia are foarte rar o cauza psihogena (tulburdri conversive). ‘S-a deseris pseudohipersomnia isterica ca find un acces de somn cu o durat& Variabila in care bolnavul raméne inert, fird reactii la excitantii externi; EEG este normal. Hipersomnia apare gi in unele afecti convalescenta bolilor infectioase, encefalite, sindromul Korsakov, sindromul de hipertensiune intracraniana, insuficienta hepatica, insuficienta renal’, mixedem. Semiologia vointei Definitie: vointa (bulia) este functia psihic& prin care se realizeaz& trecerea constient& de lao idee sau de la un rationament la o activitate sau la inhibitia activitatii in vederea realizarii unui anumit scop. Desftisurarea unui act voluntar parcurge mai multe faze: + Formularea scopului © Confruntarea motivelor © Luarea deci ‘© Executia (indeplinirea) actiunii Forta volitionala este stimulati de viata afectiva si de continutul emotional al psihicului uman, Exist doug tipuri de voinga: @ Voinfa activa (vointa de suport) care se afl la baza perseverentei, tenacititii, {ndeplinirii unei activitati sau depasirii unui obstacol; >. vointa pasiva (defensiva, inhibitorie) determina oprirea unor tendinte impulsive si a ‘unor actiuni cu consecinge reprobabile; sti la baza conduitei aménarii, 2BTulburdrile voinfei poarti numele de disbulit si se clasifica in: . Tulburatile cantitative ale vointei: Negativismul, opozitionismul Sugestibilitatea Peers | Hiperbulia reprezinta exagerarea fortei volitonale, ‘Apare la persoane normale Caracterizat prin fermitate,tenacitate find att de natura constitutional (Cemperamentala) cét si dobandits, * Hiperbulia este intélnita in: * stiri obsesivo-fobice ~ [Oxleomanii (eu carater unidirectional si eletivindreptat spre procurarea drogului, hiperbulia evoluind pe un fond general hipobutic) si in ~ Paranoia (hiperbulia este seletiva si unilateral, boinavul evidentiind un efort jolitional impresionant in indeplinrea planuilor $i idelon delirante),. 2 Hipobulia reprints sedderea fore vlitonale capacittii de a reactiona. © Apare in: a ~ _stdti nevrotice 7 tuburri de personalitate (insufiienta volitional, ~ _texlcodependente (hipobulia reprezinta, probabil, cauza frecventelor rectideri ale acestor bolnavi) 7 _ Manic §ihipomanie (consecint instabitti si agitatiei Psihomotorii), > demente si retard mintal, 3. Abulia. se caraterizeazi prin energie sctzua pe fondul clreia apar: ~ lips de iniviativa si dificultate in luarea dec: depres severe GoInavul est ait de lipstdeinitatv neat 1 poate trece la Suicid desi acestail preocupa permanent; abulia poate fi considerata ca Profilaxie a suicidului); ‘tratamentul, antidepresiy inlatura ab botnavul recurge la suic personale si B. Tulburatile c: Pacientul nu poate initia sau finaiza actiunea respectiva, Apare in neurastenie si in debutul schizofreniei, 142. Parabulia este insuficienfa volitionala insofit sau chiar determinata de anumite dorinte, pulsiuni sau acte paralele, parazite, Este intilnta tn schizofrene, in nevrozele motor in care insufcienta volitional este insofita de ticuri, spasme si alte manifestati motori, 3. Impulsivitatea consti in insuficienta voinfei pasive, inhibitorii manifestindu-se pe Plan comportamental prin acte impulsive, intempestive, inadaptate, cu caracter antisocial, reprobabil si dramatic; se desfisoara pe un fond limitat al eémpului constiingei. Apare la persoane colerice (in situati conflictual), tn tulburarea de personalitate ‘motional-instabila si la persoanele anxioase, care izbucnesc in momentele de ‘maxima tensiune afectiva, * Raptusurie sunt impulsuri necontrolabile pe fond emotional, in condile setderi Yoinfei defensive, care pot duce la acte violente grave. Pot fi intatnite in: > _ stiri maniacale - mania coleroasa; ~ _ depresie - raptusul melancolic - bolnavul inhibat si cufundat i tulburari de personalitate impulsiva si antisocial > intoxicatii cu amfetamine $i sevrajul alcoolic ~ _afectiuni neurologice:atrofile lobului frontal se caracterizeaz& prin sediderea inifiativei si capacitatii voingei, iar leziunile zonelor inferioare ale regiunii orbitale ale lobului frontal ca si leziunile bilaterale ale hipocampului scad capacitatea de inhibitie si dau nota comportamentului impulsiv, agresiv, starea sa are o