\VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE. ‘SLPARAZITOLOGIE PENTRU ASISTENTIMEDICALT (Copright ©2012 Eaara ALL ‘Descierea CIP Bblotecl Nationale» Romi MOLDOVEANU, MONICA ‘Virusolgi, ncterialogle paraitalape petra ais ‘medal Monea Moldoveasu.~ Bucy Elta A Boog SEN 78 c06SH7-04682 snr 503, Gig.0na8 “Toate dep reaervte iti ALL ‘Neo pare dn sant volun au poate cpt ‘id permis srs Etat ALL. rep de dtr ntti pain in exclave eit Alls eorved. The dsnbtn of bak ouside Romana, ‘iho the write permission of ALL is tic prohbited. Copyright ©2012 by AL ira ALL, 1A, Constcritoe 208 ected 040512 - Bacco ‘Ta on 4022600 aq 021 8022610, Deparment digi Te 021 4422630; 0214922633 (Comna comensiallz0 wre Resor: De Bianca Vasiesco Teimordacare: Neal oases Coret: ‘Simona Nicole Designcopens: Alexandra Novae DR. MONICA MOLDOVEANU VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE PENTRU ASISTENTI MEDICALICAPITOLUL 1 VIRUSOLOGIE 1.1. Notiuni generale 1.1.1. Caracterele generale ale virusurilor ‘Virsuritesunt gc infect d tale exe de mit, vz ‘il mama fa mirosoopa eectni. Bolle pe cree determing sunt denumite gene rece ‘Virsunle sunt sit nactulae, ilizindresusle energe- tie ale celle’ gaa in vederearealeni cu lor replat Vise stat iscsi a aan atbiocelor, ad Stare avira cael fae raises an ‘itsilor ete posts sub atinea mai multor ‘actors ail ionizante (UY, X), eda, pu acid (su 4) sau lain pet 9), detergent ele 1.2, Morfologa i structura Dimensunea virsurlr ~exprioat a nanomes (1 nm = 10° m) este redush (20300 am), de cea vizalizarea este po- ‘hil numai in mcroscopa electronics Forma este deri: bastonas (Vrusul mozaicula tuna), seid (vrs pale praripale), de carta visu abi).5 Mice Moldovan Din punct de vedere structural. vironul este atu dint-un mice de acid muclec, ADN sou ARN si din aver de natura proc: capsida uncer, anvelop, Genoml viral ee soft dnt sing tip de aid males ‘are cone informata neces eeplicii vie. Cia este un tvelis care protejeaz genomal vial, aled- ‘uindimpreuna cu aeesta nucleocapsid, strata de baz a vie onl. Capida remit din mbinareaunor subunit numite ‘apeomere, lett din ma mule lng polipepiie -Amelopa este un nels ipoprotscdeivat dia sistemul mem ‘anal silt nfette, cate protjead virion ‘Vrusurile formate doar din nucleocapsid se mumese veut neanelopre, iar cle eareprezint acest inves poartd deno- rte de viru! envelope 41.13. Compozitia chimed virusuritor Genomul viral est aestuitdnt-un singr ip de acid mele, AN sau ARN, dar niciodat nu apr abel a aceli virus. ‘Aciul nucleic vil consti suport ifetivii virus silo, Proteinee vise sunt responsbile de antgencittea vin surilr, did de posbltatea de a produce un rispuns imun dn parca gaze pave ‘Virusurile nu pose ribozomi(mecanismele de sini pro- ‘eid si mtocondri, gadar nu au suse prope de energie, eva ‘ezexplieadependenaviusurlor de eeula gzd 1.14, Cultivarea virusurilor tort praca obligatory inact, virile au ) acter gucazonetermentatve: Paidomonas cei 4. Clasicarea in funete de ptogenitate: 9) acter nepatogene: sunt cele care wise in medial Inconjurtor simu gsese condi optime de dezvoltare fn gazda man ) bactert patogene: produc intodenuna imbolntvir; de xcmpla,Trsponema pallid, «) acter condiionat patogen: provi de ice din fora ormall a organismlu, iar inolnavitea apace snc end sant Arunteanumite condi: seadere rezsteneantintatoase a ‘rvanismlui tn caz de sts, tatamen cu imanosupresoae on- ‘yalesceajaboilor ve, SIDA, cancer et. sau nex colon ‘avi nor zone anatomice normal sterile (rezatind septiceni, eninge ee) 2. Din poet de vedere al compo ~ medi simple ~ conjndd ingredient simple, deexemy slr simp; mes compuse~ pe ling’ ingredientcle de baz, conn substan organi (sr, sings) neces crester nor bac- teri pretenpioase, de exempla,geora singe: ~ medi speciale —deiolare, de imbogitie, dfereyale 2.15. Flora normald a organismalul In timput vie ntratrine ful et tri, find potent de contaminae pia membrancle fale si place, impereabil Jnr miroorganisme, cu uncle excep vias (vin cto- zai), Datei Treponema palin), parc (Toxoplasma i, {In tinal nage, nownisetu relizea primal contact eu icroorgansmee da medial inconjurtor prin fora vaginal i up nase, organism este saps in mod continu oni ini, producinde-se colnizare tegument sa supaflor farevininconsctcvexerioru afl findconstiutaoranormal: ‘A orgnismulu, muni lor sopra sx comensva 1. Dup&afntatestinctoriat ta colorafia Gram: 4) bactert Gram-pozitve: Soepiococeus pneumoniae, Sta lriococeu aes ') bacteri! Gram-negative: Nelsera gonorrhoeae, Nels seria meningitis, Escherichia col Helicobacter pyr, Hac 1) acter xerobe:Sigphyfococeus aureus, by bacterlanaerobe: Clsiium doula,u Monica Molde Zovel orgasm popu inmod noma co microorganism sant: epinental, cover nazala large, farngle. cave cal esta ra 20 porlanald, parte rterian a wet ‘gin! Sings, chil cefsloraiin, chil sao, ese profi, sunt nod noma! teri, Pezenjamiroorgaisnetor {ces nive are toate cae o senna ptlogcd. “Aldtirea flor sprite ete in rele dred cu 0 sure factor: visa, stara de snatate, cone de igen personals, status hormonal, regimulalimenta Rola florel normale. Flora socmala a organism jue important rol in mutate, este un impertant ctor anne natural, inpiedieind deroltares taceilor patogene. Fl ‘eat digest roses macoasantestial, ojuta absorb ‘utrimentelor,farizeazsanumiteenzime, epenz traci it testinal, sinttizeaza vitamine din gropulB i vitanina K. Tirta digest, coer bacter sapofite, numite probio tie, eu cele patogene. Un dezechlibra apart Inire cst do poli bactrene duce la imbolnvire.Dezechilibree in flora infestialé se datoreazbunor factor: prosum excel cane cafa, aloo! sabuzal de antibotce. 2.2. Coel patogeni 22.1. Coci Gram-pozitivi tnconjurdtor ap ser, pdt, as este nit pe tea sin cave natural ale omului i animalelor, find part di Fora normal organism. Staflococi potenti patogent een in nofringe in intestinal om sates. Resist la fcr fll 91 chimlet. Stalooci rei rer a temperaturt de GO"C gi a actunen aleoolul de tip deo oe. Proige.Racrboke panel pom antennae 35 Potogentate Ptogenitata saflococilor se datorez’ virw- ar capaciti de a labora anumite toxic. Un exempt Fig. 1.Stailocodl, ups capaciate de sinters a congulazi, stalocait en In coogulazo-negatvi si coagulao post. Safilococicoagulazo-negatvi fae pate din fora normal a nism ind prezeai ta faring, intestin, rea anteroar. Jac adesea infec: nosocomial, Hind rezsteni la anes eznfectant antiseptic. Cel ma important reprezentan S.epidermidis avid potential patogen cel mai ridicat, Dire staflococicoagulazn-positv, nama tafilococal a (Siaphylococens aureus) et patogen pent om.36 ie arom ‘aureus $5. epldermide foe pare din fora comensusla aviijlor naa a tegumentclr. inte indivi sino, aproximatv 20-30% sunt par ‘de S aureus la nivel maconseinazale gi ntestiale, Pe ‘mon, safllegeul un este preven tanto epidermidis eglsete in foselenazale la 40-100% indivi snitos, iar pe tegumente are 85% 100%. Sub aspect clinic, infetile staflocorce pot imbria ma male forme, conform abe de ma os ‘Tabla 3, Aspectecinice ae infecilrstaflococce = Fac Furcal "Toxinfeti aliens ‘Sus inet este reprezentt att de om olay, ft emul sinstas,purttor de aioe. Transniterea sere ‘nod dre, interuman, sav indcct ria lenjreiobieee ‘aminate, pictur Phugge, pa ete, Diagrostcul de laborator al instr staflococce. Reco tareaprobelor biologic tebe fut ca ate pnt a ev contaminarea.Tindnd coat de prezena stflcocilor i med ar sf fora normal » organism, izolarea stlococal solo baci parcttot por asset mac 37 Jn produslpatologic tebe iso nttdesuna de testes gi ete patogeniti eesti. Traiamen. Tonite iment stflcocice se vndecd imirobian se impane in infecile grave, Coletile puruente sit drenjchirucal i rtament ante. In stalococi- le cronice, se prepa un autovaccn, prin inactivate termict 3 Iuipine setae. 2.2.12, treptococel Coractere generale. Steptococit sunt coci Gram port eit sou ova, ioli st rupai i anu de diferite ng Da » ® 22 a Fig. 3. Streptococt Sunt presente tegument ijn cavitiile naturale se onal imalelor Majoratea specllorprezente ls om sunt spre ondijonat patogene, el far pare din flor normal Leg naire respratr, digest, genital Ctasicar. Crterile de easicare a seeptococilor sunt in ai tmp rite de ideatiiare a or: capcitatea de hemo ir i prezeoa antigen de grup Lance.a Manor Meron, In fumotic de capuctates de hemolid se deosebes: ~ streptoccit Phemoliic, care produc hemli compl 1s forma unui lou ear, bine delimit, ew disp completa hematilor, ~ sueptococi «hemolit, proc heli paral, eras ie (viridans), mi sab delimit; ~ steptococi nchemoltici, care na altereazs hematile medi de ular. Clasicarea Lance ebxzeoa pe pezetaanigenlu de ‘rap ~ polizaharidal C, de Ia nveal peste clu. Tn fini e acest antigen, streptocociaparinunor grup a ciror nota Incepe eu litera A. Evista i sueprooci caren pot ead i acetegrope, deoaree mu posed antigen de rp, aga cum sie streptococi viridans inte acest, cea mai mare imparts ptr om oa step- ‘ocoei hea-hemolitc de grup A. Indifrent de specie, sweptococi sunt dala expuncrs la tempera de 60°C 60 de minite, De asemenea, pf dit de apa oxigen instr de od Poiogenitare Ptogeiates suepococlor so dates Vins- eae, dar gi capaci de elaborate a uno toxin. Dine acer tea, suepolizna O este cea care exer actune lick apr emai. Stepoizina O est antigenic, Organist etcionezdcan- titty la steptolzina ©, preducind antic sntstepolirin (0--ASLO. Crestereamarcats atieuli ASLO semnific infec ‘sreptococict acu, inte iff sreptocoice aint: = tinge: ~ sear ional, ceil prantalg pena aie) medal 39 pesitoite; = espe encrdit; ndocanites abeese; septivemis enumoni. Compliett Infect cu Sreprcoceusprogenes po dela sechee sei- se: reumatismul articular aewsiglomerloneita acd Acetea ra una pn ate ptimin do la boa seat stepocacc, Diagnostic de aborator Diagnostiul de labrator este bacterologi, prin iol gi ‘Weoifcaea grmenuui in produsal patlogc i serologic are iden antici antsteptococi ‘Tratament Tratamentl infer steptocacce indies adminisare de untiboice. Stepococul de grap A are o sonibiitate naturals {aide pencitne. Petr infcie date de celle grup sero soe eva alee un anit fancied mvel de sesibi- ste evident de antbograms. De remarcat este fptl to fecistent deosebitt a antbioie o manifest streptococi apa nd grap D. 22:13. Pneumococe! Caractere morfologice Poeamoceci sunt cei Gram-positv, acrobi, fatty anaerbi,casulati apzai de obice i ere i de ace, mal sunt cunoscai i sub numle de diplocec.” Moon Molva Vraolge, crilogis prsie pers eo meet eclteta la ftor fete! si chimici. Pneunocoi sti tri fn 10 minute la temperatura de 50°C gi sunt sensibly sctiaea penile, sulfamidelrg la majoritateaantibiotice cu spect larg. 2.2.2. Coci Gram-negativi Dine specie st patogene pentru om, cele de interes me= 5 lose aparin gen Nelseia fi sunt eprezentat de 222.1. Gonococul Caractere rfologice. N. gonorrhoeae sunt oxi Gran-nega- Fig. 4, Preumococ. 08 abi, Penumococu exe obactereconitiontpaogens, © specie a gem Seprococeus~ Sreptococcus pneumoniae. Are ‘un opism deosebit pent cile eepirtri superoare.Procens ‘ul partir de penumococ varia inte 30 si 70% Paiogentate. Pueunococi sust implica in etlogia menin- iti, penumoni’ preumococoe, ote, simzite, mastoid! ee Predspoitia Ia iafcile pneumocecice se poate datra ani- itor soni: subi, sekdere capecti de apres org isml data fete sistemulu muni, afectiun eal, intriafi stool, vroze respirators Diagnostic: Principle produsepatologie in care poate fl ‘dente pretmococulsnt pts eas faring, secretia ig. 5.Gonocod. Potogentate.Gonococal ete et patogen petra om, avind ‘Ganococul este agent etiological gonorei sau al bleno- ie, ind dup sili, a doua boat veneid (eu tansmitere fe, emacs, LCR, Germenal va telat ta, spoi Mets bacon sa fice aibograna ‘fami goaoccih oust apt prin contamina Traamert In ine pocunecocce, ania elie nal nar st peicinn Maas ot pode infec gncaizte in nwa den i sangvine a germenuli: arvit,endoardite, meningit.nooog Bocoolge portlet peo asennad 43 Prine factor favrzany ai imbolnviilor enum fecvete ist, prosait rhiepididimt abba endo ‘ntremele de vl (copii mii itr, ‘oi slpingi Ia fem sezonl ree; Diagnostic. Diagnostica infesilor gonococice const In BD cacostriea collarea produelor ptologice (seereii macopurulnt usta prime sistem manta ‘vagina, conjunctiva, insides lor pe medi adeovate, lneasidentiiareagenmenuhi, apo efectuarenanibiograme Trotamont Tratamentl este indvidalzat In fanetie do tle anubiograme. Diagnostic de laboraor. Diagnostic de labortor const ‘ecoltaea produslorpatologice gi examinarea lor macro- 51 roscopict, iolre si identiicarea genmanuli, nsoite de a sensibiti lantbitice ‘Tratament. Tratamenulistiit este dependent de ezalta- antibiogramei. Meningococit sunt sensibili peniiind, fosporne, cloramficol, macro, eulfamide si alte ane 2.22.2, Meningococul araciere generate. Meningooci sunt coci Gram-tezt acrbi seri sau oval, espoulai aan in dip, co e boabe de cafes, nit la nivelulpazofaringlu a 10-25 «ia populate. Resist l factor fle. Meningococi sun sersibii av sil de tempertrt pH, iar huina sla, igus wet nea i distr apd Parogentat. Local, determin spar inolringitelor, persoaele imnodeprimate se poate produce bactviemie Jocaizare scundars meningeal Meningta meningococics este o cau important de mori diate i moti. Calea deine esto respttori. Mani tile boli cuprnd: stare general aller feb, ison, cota sever, grea, varsatur Forofobi, pat, edoare decaf (st erty meningeal).inabsenja teatamenti, boa evo spre deoes. Infccile meningocociceapar mai ales in colectiviti: ool inate, case de copi ete; rezervorl de info ete repre tat de punatoi nazotrigieni de meningococ. Ag favorizen transmiteres gemmenul, 23. Bacili patogent 2.3.1, Familia Enterobacteriacene 21. Genera Familia Enterobaceraceae este © familie bateran§ care rinde un namic mare de specit de bacili Gram-nepav, potula, mobi sau mobil, care wes in intestinal xml pmaelr materi fesleps confine peste 10enterobacteri). nce dite acest speci de exempli Evcherihia col fc parte flora nomall a intesinuhi, find patogene doar in num rr Alle, ca Salmonelo mph si Shigella sun acter pat pet om, Enierobacteile se gsse tn mod obit fn ar, ap sl one, unde sunt eliminate de oameni animale oda ex ma rile esl, ami cuprinde mi mite genre importante in: yo Escherichia, pel Shigella, gel Salone geo Klet- sel, goal Protes.“ Monica Meldrum “Tall 4, Clasiicares enterobacterilor in funetle de capaciatea de fermentae a lactorsi 1, Enisrbactr patogone:lactovo-nezaive Salmonll = Shigella 7, Enterobacer condoms ptogene su nepalogene: a) acozo-poritive: Escherichia, Klebsiella ‘D)lacoro-nepative: Prous 23.1.2. Genul Escherichia Eachericha col ‘Caracer generale, Echericha col ete nbcil Gt tiv, nesporula, aero, faculav anaerob, Este saproft al tubull igi l omulu i aimaleor, de unde et elimina o media ‘dat cu mateile fecal Populezd intestinal man char dia primele ile dup nate st principal reprezentaat al forei normale intestinale, pin inhibarea dezvoltri fori protolitice gi patcpars Is si- teizarea uno vine dn grup B 5 vitamine K. Resitenta la factor fe i chimic. Ecol ete dss “expanerca a 60°C tp de 50-60 de mints Est sensibil s. nea dernfetantelorcloramins, formol le. Posogentae. Exist sertipur eateropatogsne cae pot deter ‘min apartin wor epidemic nringul now-niscuior di materi ‘Sus de inet este rpreretath de bolna gd pusttoril colibacillpetogen. Panunderea gemenilo in organism se reslizeaz pe cale dies in pnt de vedere clinic poate dete ~ infect rina (peste 9% din tal nfecilor uri) gistrenterite; inna, rl parte penry ose melt 4S ~ pitt; ‘eningit cndocadite, foci urogenitales ~ infec de lag. Tupnile care produc boli diarece sunt: ~ E.coli eneropatogen ~ produce epider dari in sp- tal, ls now nse; lini, se caracterizeazh prin eampe sdominale, virstr scaune dareice, ra singe; Ecol enteolnvaiy— produce o dire asezntastoare diz- ‘ner; se manifest pin fbr, due abdominal colea- tive, seaune cu mucus, singe i mumeroase levee; = E.collenterotoxigen ~ produce o dare aseminioare holt mith cree rritilor, pace la uit sau alte ‘ategorit de peroane cae consum aliments procuate in comer stra fit se spele pe mii. Clini, ‘manifests prin due abdominal colicaive, area, vi turin pone; ~ E.coli enterohemorasie ~ produce o dares hemorasict; clini: seame dec i emoregi rer abminale i tenes, de obie’ feel. Diagnostic de laboraor coms iralarea identifica menu din produste patlogce rin, materi eal, singe Trotament Tatsmentlinfecilor se face conform antibio ame“6 Merce Meir rola: panciolge pnw aso meh 23.43, Genul Klebsiella CCuprinde speci saproite ale ubuli digestv gi apa ‘espiraor Aceste speci sunt conditionatpatogene, deoarece in ‘condi fivriante, pot duce la apa uno inf wire ofte, mening et. Klebrela sunt bocli Gram-negst Dil esporla, naps Tratamental cprnde administer usr snbiatice eu spec lug tn confomitat eu elite anibiogramei. 23.44, Gemul Proteus Caractere generale. eal Proteus grupetz bali Grane ivi foarte mobil nesporua, necapeula caren fermenteazt uctozo-poitivi, man Habla. Sut foae Aspe ye sl, gunosi, alimentealte- ape pola unde se gsese mats orginice flat in descom- ‘esprator itn intestinal gros I proximatv 50% din pola ste inriminat in etiologi nor: ~ neti snare; ~ cali; ~ eneroeai — pnoumoni = ranges ezstenta la factor ici i chimde.Baeteri in gel Pro- ~ pleuteis unt istruse de expunerea la emperatur de 60°C tn 60 de re ote, iI expnerea a enol 1% in 30 de minute, Sant ser ae il a cjianenunorsaibintic eu sper lrg: Kanani, ~ pettoite; amie ~ inci ale suo moi Peiogentate Bac din eau Protest ein in ~ infec de pag: ~ infect wins; ~ eal distil copi now-nisc ~ infect gett; ~ toxins alimentare; Specite gen Kicbsita su fecvent implicate tm det = atts ‘minareainfetilor nosocomial ~ sinzite; pettonite; Diagnostic de laborator. Diagnostica de Iboraoe cons — infec ale pag: Jn zolnea si dentifcaea germenilor din dferte prods pate ~ sepicenies ogi: spt, urns, LCR, secre puulete ete ~ peumonic;ry Vinal, ctrl pmsl pons aie medal $9 I goncralizate. Ale slmonle (yp muri, Sener, hole suis) produc txiinfei aliments de tip ites, ecole, inf rina, articular, meingealerespcatoi, ‘Sirsa de nei este epezanat in primal rnd de animale estce gi apoi de oma bola sau purdtr de salmonle, r fbr tii, oma este singarulivor de infctie. Cele portant rezervare animale sunt etn, curcani, pari cil Diagnostic de laborator. Dinzostical de laborator este un oti bacteriologie unl serologic (mologic) Diagnostic acteriloge eupnde zalarea gi evidenferss ~ meningie: = eneroeolite sete. Diagnose de laborator Diagnostic de aboatr consi ‘aolarea gurmenului in cult pur identifcarea Io pe ‘arcterelor morfoogie,biochimice si de cultura. Produse ptologice necesure identifica germeauul sunt: win, sing puro, materi fecale. Tratamont. Tataentl const in administra de snibiois confor antbierame. 23.15, Genul Salmonella CCaracere generale. Salmonelele sunt baci Gram-ne ‘ivi, mobili, nencapsulai, serobi, fcultatv anserbi, zonegatv. Genul Salmonella et ale in peste 1500 de speci pa gene ent om s animale Acestes se ses in intestinal |i, maniferlo,reptilelor si psiilor, de unde pot mel (soul apa), ‘Rezistena la fctort fil $1 chimie. Sunt germeni Coproculturs este cea ma tists motos ponte stables posi de salons tsi In toxiaecileaimentare, pe ling coproculturt se inde uate examenelorbacerologice 4 din restuie alimentare. Diognostcu serologic este o metoda indirect de diagnostic evidential prezegaaticorpior. Profit sl contro. Trunsmiterea se ace tn pri rnd pein etl produselor animal infect, drs pin apa de bat nal, obec consminate, Ase, st necesareanumite ri care vizeaz practice de ere @srimallr,procesle pelserare a alimentlo,preprarea si reflgeratea comet mentlr,lnvaarea i apliarea unor mas de gid de petsoanele care maneveaz alimentle in until de li- rai, dentieares purr de geen, eden santas opus ‘ind dstuse in cine minute la 100°C: deinfstantele le ten 30-120 de inte Sunt sensible stan clorafen colli, streptomicinei, ampiciine! etc. S-auideifeat tl rmultezstnte la antibiotics, acete find fecvent implica intel nosocomial, Pasogentate Bie prose pout numele de salmoneloc. Salmonella yphi produce febra isis atin co 4a poranyphi A,B, fC peodue feel pratilode, AcostaEd Manica Molden raul, hcl praia pon aio medical St 23.1.6 Gena Shigella Caractere generale Gel Shigelacupind bac Grane ty, imobl, nesporla, ecapsula, mobi, eleozn-fere tv, ctazo- nega Reprezint factor etologil ai deme bac, A ‘consiuecauzacoa ai feeveth de dare scterank. ‘Bacterileinciuse in geul Shigella se lasts pe bara ‘uri antgenullO(stratrdpolizaardict) din peretle celal ‘pat speci, dup cam se poate vedes tn abel de mai jos: “Tabla 5. Clasicarea dupa structuraantigenict “Grapal A Sigella Baenoriae— ea wai patogen Grapul B: Shigella flexes GrapalC: Shigella bet Jo pss stamentl nib, manifest cinice dareara se pte zie. In nel iti, tabloa inc poate persita 8 pind a tet sata Complicople posible ale boli sunt sndromul de colon iita- I desire, convul fei, kestoconjunctivih, Dingrotic de labortor. Diagnostical de lborator este bac- lolng const in iolare i denifcaren germeniloe in ma leva recolate wt de la bola, ct ide Ia purttr, Petunia care manevteaz aliment, apa gi alimentle enificarea serologic se realize prin eat de agltinare lam prin eres stnblsestractra antigenic de hai dizen- 5 nadatenacestia ita din cele ptr gre ange (A,B,C) Tratament.Tatamentl se va insti aport cu anibioge care ete obligatore dup iolarea i dette shigleor, rit mutrezstene a antibiotic a acestorgermen Perogentae. Gea Shigella euprnde baci care produc om dzenteria aca i oxinfeallmentare, id ee ten patogeni din grpalenerbactracelor. Direntria se ransmitepecalefecl-oalt de oboe de lpr "Sort sno ns exis gi epidemi produse de apg aimen Din punt de vedere clini, dzeateria bac e mani rin fbr, scan, due abdominae, snune dari ferent Insojite de mucus, puri singe. La copii vrsnici se pat instal un ablou de deshidratare sever ‘Boa este localiza nivel intesinu gos, unde de ‘mint Kez inflame le pertlu ule ale moos isin ‘Dupa vndecae uni pacien pot imine putt sino de bul dizenterici,aflndsel cxgines wor vitoare inci. 23.2. Vibrionul holerie ate dart nerespectari eli de gin apa de but cone nna nd auza principal a imbolntvirloe. Paogentate.Vibionulholerc elaboreazd txina boleh eponsabil de pierdorea masivi de ap i elec prin mucca- mesial, aceasta costuind prineiala eau de motte hoe Clin, bona este caractrizat prin scaune direicespoase, isturiy desbdratre sever, ow aller marcts sti ge eae i evolu grav, devel nregistrnd-se in mai ml de untae dine carrie neta2 Monica Moloncona as Fig. 6. Vibrioni holerc. Fwtoge acre parte peur ax moc $3 3.1. Cormebacterum dipherae oeyncbacterile sunt acl Gra pctv, aerobi, nesporla, strict petra om. Corynebacterium diphtheria exe agent i alder mapeseatnere aioe tah i Br eit ea. ae eit ec olay, a convalescen, sau de purttoal tino, a cra = “ch bias deine rlul de rezevor de germeni. Aces eli ‘ez vibrioni prin materile fale. Transmiterea se face pe {ecahoralt, prin contact et cubolnaval stu prin gp alm ‘contaminate (Lapl, cae, ft, lege). Diagnostic. Diagnostica holes este ourgen, datos ‘ali sidiate care se raportcazi fa caarile neta. ‘Teatament. Ce mai important obiectiv al watamentli ‘eechlbrarea idroeleetoitch a oganismuli Alstur de ‘a, se adminiseazdantbiotice precum ttaciclna, cio na aztromicina. Ca msurdepoflaxie se recom sanitar a popula, espectarearegullor de igind aig ‘ap potbiia populate, asgurarea sistemelor de analiza % g (eo Fig. 7. Corynebacterium diphteriae. esistenta in meal exterm. Poste persists timp tndhungat, i de usciciun 5 Taming, ma les pe lenjrc, a fragmente false membrane, pat Est dss de expaneres liars ei 10 minut la 58°C; 1 mint la 10°C, alcool, atsesice le, antbiotice: rtomicing, peniciin, tetraccin, cline icin ete. ‘Tranamtera se sacs pe cal sein pin psi Pugge prin conse direct cu purr snatsi. Mai ra, se paste smite prin objet contaminate Patogentate, Poara de itar este reprezentat de muons unetival sau respirator. Geemno se cantonesz la oar2 ee a ern einer, 4 multiplies 5 determing local edem si file penta sterizareapurttorilornazofaringon de bail ‘rane, Localize lnringans a psoudcomembeasclarp fheeveat moare prin airs alsa membrans est in ving, cout epitelia respirator moare,leveocite, cite, batr,Inorearea dea Indep fsa membrant “singer ale submucous Localiarea laingiand a pseudo ‘anelor produce frecvent moar prin asin. "Torna prods de bactrie difuzeaa in organism sd rin enomene toxice la distant: disrugefsutl cardiac et si hepatic, dry eri motor. Oda elibort, oxi se rapid, iar acinea ei este reersibil. Gravitate boli este ‘de aciua ireversibil a acest toxin, care poste etrena mi fed important are pot duce I exis fn fate de localize, sau deseris ue spur de dit angina dire sau diera faringana (cea mai feeventa mt, rina feria slain dered. Deoarece oma este singurul rezervor natural de baci 1a se poate eadics pin vacenare. fv ulimit ani ou S- mai porate de diene ra nossa ‘Cop sunt imumizai atv: rvacinal DTP poi bvacs or. ibn tom, ema Cte per fracas scsi gn cust medal prs fs Scarier Ascari hee | 1. Mycobacterium tubercles tere gonoale. Mycobacterium tuberculosis, a baci ost deseris peau prima dat de Robert Koch, ns scl epidemiologic art cn fcar an, se Tepe milloane de cau noi de tubercular in hme, 23 mili= ie doce, ne un bail acid-aloolozenistnt, care se poste evidentia olorfa Zich-Niesen. Pe tote colorate prin acest i, bacillapareealort ros prin. Bacill maifest reistent a aciunca majo atibot- Ins est sensible streptomicn ccs Transmteea bacilli s fae, de bic, po cal aera, pin cule de pat tse, stnut O psibil sus de infectie ee gt ede vac proveitde la animale bonsve. ibereuloza este 0 infctie bacterin c localize cel ia veo pulmonar, dar se poate localiza 9 extapulmons in- inal, urogenital, oss, meningeal, angliona “abloe clinic Priminfetia tbercaoas8 evolvaz Ia form inaparend ec In aproximatv 80% dine cazuile apiete Ia persoane ct tate normal. sstemullimua. Lezaeapalmonar est md iar vindecarea se face cu cicaticeibross ier. La Dingnontide nborator Diagnostica de laborator urna confimarea diagnostic cine de boals str de pur leon gi deoifcind baci diese prin prelevarea 5 pre rar In Iborator a exsudstelornazae fringe ‘ratament. Soul antidiric webuie administrated, rime pata ile le bli. Anoxina neviralizears dao oxi ierit alan tn ciculai. Antibioterapia estindict, det ‘ln o melon local o scldere a comtgizitii. Att ticle wtizte sunt peiclna, teacielina sav erivomise Mona Mold Boal debuteaz dupto peicads medie de incbate de lin I cin ani iar evolu estat, cron. Poole, crete praia penn aie msl! 59 arate generale. Clostridium tetas bail tetanos ste un bac! sprult Gram-pozvanaerob, Este un mero: sm erie, ind itt cel ma feevet sb orm de spor mint. Pote i sit in intestinul oma il animalelr Forme elinice 1. Lepea tuberculoda Ese atemindioarembecalze, dar na et contagion. A tea tegumental sist nerves. Bolnaal print pie tans, mai, exteratoase,anestrie, bine delimit. Al spar doa macul ertematose In evouie se iegistrcazao. tindre# lziilor,deshidrtarea pic, alierarea muhlor serio. 2. Lepralepromatoasi Este cea mai grav form Fst contagion tach egumet 4 mucoasel, Ist afectarea sitemulu ners este dif. ce leit extrem de uit: modifica fee ale voc 1 fect viteral al orguncorgeitae, bolnavi ‘nui, Lerivile carcerisice se aumese leproame: nod ‘euloare rosie-brut, dures, care singers sub pile. ‘Comtagumea este posibl in lepra lepromatoasiporind. In secrtile naa i pli cutanae ale emul bona ex co ‘aminareategumentcor sau mucoaslor uni sic sits, ‘iagnosticul de laboraorete posi pein dpisarea I menu microscopic a bacilli sereilenazale sau In ul biopic pelevat din lean cutanate Trtament. Ttamestul medicamentescuprinde admins tea de ifsmpcing, ofloxacin, claritomicing, dapsont. Lez tile st ratte cirri Poorta de intra estereprezenttt de lesan cutaneo-micon- ecoriai pl asuriet, Nou-nscutl poate contacts bal ca pune de plecarebootlombilical, i azul nerespetii ci antisepsct in sistonla obstetrical sa, tunel ind obiceirle unr i ale lumi I se aplica pia pe combi, aciu rain cantata posra de nat. Aii se multiplics Ot ce sa fat pe exo nervous, toxin mama poste ut. “Tablou cine Debut Boaladebuteas dup o pric de incubaie dectera su spt cu dee dif, sensbiitat a frig i pateste nivel une pig vindecate sau pe eae de vind, Aces- sunt urmate de fib musulare sau chiar contact ale cular peileronale Period de stare se caratrizeaz prin ds, inabiltate, inal de tess —conractra mugchilrtasiatr iat i produ contacts generlizate ale muscular chee x apariin nor atin parculae, ta finctie de are le musculare contactaeeare dont: opsovomas~ doin« Monica Molde ula cto parse pours xin mh 6 contacira mojchilor vertebral extensor a unchiuh ‘val ind spit pected ice formnd un are ri -sandonicas~coneactua muscilor pelos a fi cu mobili sisprincene rica “Toate acesta sunt insoite de setdere marca relate Fi cong mare do energie i impostbltaesalimeatajie Decesulsurvine in circa SO% dine eazuri, prin contrat musi respirator Se rein sub dout forme: vegeta 9 spomas Forma spout este exten de eristeth I actunes fcto- or chim iii. Sort erst ctova or Ia fetbcea obip- i Tsun distri prin atoelavare Ia 120°, timp de 15-30 Forma vegetatvelnind, im condi anseobe, uns dite le mal puternice toxneeunosewte oxo botlinicd. ‘acillbotline se ise ntestinl exbivoreler ial per or de nde se elimi n medial econjuritor, unde supravie- ete forma sa spol, Progen, Bail boinc comamineszs desea frat, Tepumele, zarzavatrile i alte alimente. fn condi favorable nscrobion i temperatr optim 18C-37°), spor bonnie Informa vegetatvs, producstoare de btultorind Botutsmulapare in uma consul de alimentecontani- cu baci bouncer acesa Sse condi price de ure. Conti pricinice de dezvoltare «bacilli boulnie ot crm mai als in conservele de rt, legume gn pro- ele de eam, conserate fn condi xsnice gi nu numa. fa ecu! nerespectiireullor de prepara, triiare yipstare oduselealimentareconservate nu suferd mics de euloare, san mirs sub acu tonne tui Jinja noast,cazale de botulism sunt ma feeventeprims- peroad in are erst consumal de prodiseconservate agnosie. Disgnostcu debazea2 pe simpiomatologie. gnostiulbactrologic nu este sufcent de sensibils ste iy, terapiaantetanic indo urgent, dato risculi ce ‘de asivi Tratament Tratamentul profilactic: se recomandt tata chi sical corect al tuturorpligilor cv potential teunigen, res {area regalilordeaspsie si ansesi in practca chiral ‘obsttcalt. Profilin specific se reaizeazh prin vaccinate anatoxink tetanic Trakamentl cura iochude watarachrurgial covet a taro pigilorttanice, ratament medieamentos cu anibit recum si administrarea de ser anttanic ‘La tonte acestea se ada oles bolnavuli lp, ech ‘bare hidrosecteltied 4 metabolic, dministrae de sedative rmorelaxante muscular ‘Tablou clini, Boala debater dupa prion de incubsie re variazh de obce nue 6 28 oe, pulse prelung a ovale in mele car ‘Simpiomatologia este extrem de complex dupa cum reese “in abla umaitor 23.82. Clostridium botdinum (Carctere genera, Baill boule sa Clostridium botll ‘nu este un bai sit anaerob gi contiui agent etiologic ‘oti,@ peg escenl Virol. cero, porate pony aie meeall 63 ‘Taboll 7 Simptomatologiabotalismalut in carte grave, se instaleas opasaliie musclac gener za uma de dees Diagnose de laborer. Disgnosticl de aborator ae i ere izlaeadentificaea bacilli boule simai ales tox 1 din mateiel prelevate del bola ngs, mase vom lchid de lav) gastric, recum si din produsee alimentare pect afi contaminate Profilatic, se reeomands evitvea consumuli de aime -comservat i pisate necorespunzitoe Treponema pallidum. ‘Treponemele sunt sesibie la cdur, a substan aniseptice ls uncle antibiotic, peniciina ind cea mai important Transmiterea boli se face In special pe cle sexual, dar este bit prin trnsfzi sau manipula de prods police nminat sau transmtere de a ao a ft ‘dum, agent tog al sifu [Nu se colorzh Cram, atl init pent evidentee neces tenis speciale decolorae si examinare. Siisut primar 1a aproximati tre sptimaai de fs contaninare, la porta inate apareo papull care se erodeazS cent, sezltnd o me carters circumscrish, namie sancra dur, bogato Merce Molva aloe, acter parinogl pens esto medal 6S ‘reponemeicontgios Leziunaestenedurtast neprrignoas inside adenopatic locoregional (inghina). ezine de ifs primar se vindectspontan. cesta cele ml importante Bind genul Haemophiur i ge Siti! secundar lla. aciteva spin ea debt sara, eponemele iv each torent sangvin, ismintd in tate suture. Techie sunt predominant tegument contain erpi _ul-papulase bogate in reponeme 4 foarte conagions. Su Insoite de mening, coro, hepa, nefi,adenopati Siflisul srandsr poate evolu cite vindcare sponta, i is latent (siemptomat, evident numa de serolgia poz su fte silis teria 23.74. Genal Haemophilus Caractere generale. Geaul Haemophitrestcincadratinfaiis eorllaceae. nprezeat, gel curing peste 1S spel de co. il Gram-oeeativ,nesperlai ec, faewltvanaeob Uncle dine specie care aarin genului Hoemophiue 20 espns, dar sunt contiontpatogen. Unele speci la veal macoasei conjunctival sau genie, Dinte specile genului Haemophilis, cele mai importante HH. nflurcae H parainfenzae, H. argyptis. Patogenia: nluncae este implica, de regu nati lebron cronce, dar tn moningite,epiloit, smut, mei. Tupi tnapsulate pot determina dtr tpar de I epi eu vata cuisine do tei ani meain- Piao, osteomielke, arte. H paraafluecae ete un nen spit al actullfespirator superior, find extrem de responsibil de producers uni episod att, Hae este iat in para conjunctivitelor aut. In miroir vaginal, ional pte inl H parainflcnaa, Tranamiteea se face pe cal resprtori, prin itermedl tuilor Plugge sau prin contct direct cu sere infectate actu respiator Recepivitatea ete preven lorie vat ile produse de H. influenzae sant msi foevente a cop, ot Tne la vats sa persoaneimnodeprimate Patogenia. infuenzae se dtoreaz’ mlilcii, inva- ii sales toxigenezo. Patrunderea gerenuhi se face pe Sisal tertar Manifesrilecaractoristie faze tear sunt gomele sft lesan de tip granulomatos, a nivlal egumenteor,oaselor ile pot afta aorta, seoara cerebral, mda sini, Tul rinichi Conia ur nami reds de weponerne. ‘isis congenital "Nowniseuul eu siflis congenital prernt eva « tare, ovate, dente, nazale, ocular, 4 Trponemei pada tn produsee patologicerecolate de tony prin examentl miroscoic al cestora. = Diagnostica serologic evideyizd modifcirle pros 6 T.palliduo in serlpacientlui. Cele mai cunoseute sunt react VDRL (Venera! Disease Research Laboratory) rescia Bordet- Wasserman, “Tratament Anibitical de lef este peinMonica Meldnwom ole; Racerote parole pen arte medal 6 «ale respirator, iar debut boli se relizea a nivel ringeui ea 0 snofaringt acu, posibil acini ila tactuli respirator superior. Boal poate evlus a lot, Iaringotahes, oi, sini, mai rar paeumonic ‘har mening ls copii mic, eu vist capris ine sase I siti ani n mening, dagnosticul uebue 8 fe ct ma rp atrt scl de ecg does. Diagnostica! se bazeazA pe identcarea germenuli din sat nazofaringian, spud, sere tic, setefi conjnct lich pleural, snge sau LCR. Ientifcres se face pe baza ‘acierelor morfbogice, de cultura si ansigenice, ‘Tratamentu se fice sub consoul atbiograme, x ampici moc sllamie, eorimoxso,ceflerporing,cipohoxac 23.72. Genul Brucella (Caractere general, Bactecilegenlu Brucella sunt 00 «ili Gram-negativi neo tncapsula,nesporuai ste se Susan ee reprerentts de animal infect ‘= pte contamina pin contat direct sau indie cu produse ‘aminats, ingsti de ape inte, sa prin nba aerosol ‘xe contin bruce, Brceloza exe o boat profesional, 1m gener ac carelcreazt cu animal: aban, nel; ‘Poarta de irae este repeezetath de tguental eet tretl digest, mai ar de conjunctivs sau mucoasa respira Fie, De ai bacteria jung Ia nivel dalle Kinfatici ande multiplied, apo’ diseminaza peal sangvin sau lita Patogenia. Germeni dia gen! Brucela determing avert snimat, dso fini pour esl placenta 9 ft La Fa Opp Wace een ‘roduc septicemi si infecii la nivelul ficatului, sinichitr, spl Aesth, degertta_—____ ts, dseor Clini se earcterizeaz prin stare general les ‘br, fatgabilate, mili. Sut capable sk determine intel acute, ronce sa inaparent Piagnostc. Petru preczare dagrostculd de laborator pecsar prelevarea de materiale paologice puncte anglo- singe penteu hemoculta, LCR, bil rind, prc. ica anbitiecor, se mai pot administra gentamicin, fao- inolone,Pasterarzaea lopli jut Ia seiere incidente sc boi om. 2.4. Cangrena gazoasi Este oinfci diz, care determing necro grav jsutl cular, prods de contamiareapligilor ev pimiat, acest jinnd germenianaerobiGram-peitiv clas. Dine aces- lm icevent implicates Clostriam perfringens dato esl in lor intestinal, oan evoleaz cu extensi rapid ditrageri ular, eer invoxiait generale, cu produceea foci oxioo-septe dat = Preveoa in plagh a corpilor sani (pimin, Fagmente esientts, See) Ge pot ipsa serery Make idem Viale, ctrl preter pour anion maical 69 Thtamentl meticamentos cost in siboterapie ex peniilin G, geatanicina, metroidaz, cfalosporne,cloramfencal, reechlbrae hidrelectrolite i metabolic; ‘Tablow cline Debutl este brs, dps o prion de incubate de ws ta tle cu: ~alteraea sii generale; tbicarie scrotrapieatcangrenostpolivalens; ware! atament simptomatic: sedative analgerce, anipireice. ~ insomnieg Dupavindcare, pot ecesare enter vei chirurgie pen- ~anorese, cotectarea defector tegument, = vista; obits 2.5. Toaiinfetile alimentare (TIA) ‘Sunt fein’ aut ou subacute, cu maifeste predominant sive, pose de consumul user amente contaminate cs esa toxinele acestora pare subform wr ecu io sau inbolnivir ale una umd i mare de persoane care a acl aliment Exist cant mii de bacterin toate limentelePrelurarca, pura deportaea necorespurztoaedetrmint multipl- bacterin pint la niveul la are dtemind apart boli. Incidema bli este mai mare in spotimpl ald, deoarece cl- ‘avorizeaaTnmulieabacterilo, Cari izle apr ins tot parcursul anu Tabelal 9, Esologiatoxtinfetlr alimentare ~sempe locale: due vi, scurgerea unui ich sro ont eid in pla der repitant datorat bulla de, “egeate de est. emis ce boa evoluazS edemlse scenic pace ‘ul prez oligurie, hematurecianoz4 a buzclo, iter, hipot sme ail, ir din plagh se scurge un lchid maroaiu, Plaga este rumefat, marin sale sunt necrozate, sch ‘ase, ran-verau,necontacti, cu abenje singer, Se sda Jeziunitsulaesvscerae a dst pulmonae, hepatic, Jeet), ca manifestare a soul toxico-sepi. Diagnostic Dingnostcl se bazar pe aspect clinic este confirm bcterolgi, prin examenul microscopic efectuat pe exsuda igi. = Suinonela sp (60-70% dius anar —____] ‘Teatament = Slaphyococcas aureus enterotoxigen (207%30% date Deeizi terapeutica ese o urge. Tratamentl chiral cfectueaza sub anestezc general, Se procedeazt la debi larg exci estilo evitalizate plan fest nos, Ma rnevele se exec sub pote de antibiaice gi ser anton polvalent Scop tatamentull cui ete de preveie af ‘ei neers contrcararnefetloe pec enico spc Protew 8a ie nolo cil, pares pen aesen medelh 7 Indepitarea core areziduuilor contol medical periodic a aritorilor dn indus aie conzolal santa Yeterinarlalimentelor ‘Tratament curaiv Reechibrareahidoeecroliica $1 aidobacea est prim treat. Se realizear8 pe cal orl tn forele wore si ei de deshidetre i pe cle itavenoa in frmele severe tune ead administrarea orl ete imposibil de efectuat olen digesta. ‘Apical orect,aceast srs va dela imbunitiires stiri rae reveniea la normal a tensiai arterial ga pulse yea direze, Tatamentul detent se recomands supa de zrzavt ua, brnzaproaspats de vac, ore er, sede moreov, suit simpli. Dap una sa dou zl inode alimentaie rt rd, pine ‘Tratomentd smplomati: administrate de atiemetie yi api- rn pe abdomen de compres clde penir almarea colic nae. Tatamentu evilogc: est indicat in forme severe de bal In cele potential severe (gai, vsti, perwoane fate sub pe eu imunosupresoare ete). Antibitcele indicate sunt aci- 3 alii, furochiolonele(eiprftexacng),coimicina (la jn doze rua, inp de ts pl cit ie, Alimentee cel mai leovent implicate tn aprita TVA sunt oul i preparstele din ou (maonezs creme): = rodusele lactate (pte, ere pe baz de ape, smi 6); ~camea si propaatl din care (in special mez). Sursele de nfcie sunt eprezonat de psi, animales. ‘in fneie de agent etiologe imple. ont osu important de infec Principal cal de wansitere est ces fecal ‘Tebow line Simptomatoopia par in maxim 72 de oe dea ingestia ‘meatlu contamina, fn eal TA sua iaclse$ intoxiat ‘rods prin consumal uno speci de peste, iatxicta eu ci perci et. Manifest clinics ici ~ debut cut, dup operiond sur de incuba in gene decttea re ~ rea vist; = sume dase fecvents ~ deshidatare uoar, mesiesau sever Gemalat pin “ate dest, dminuerea turgor clan hia, ef era tensini arterial, setderea diurez). fn sbsena solicit ajutorului medical spcilizat, boa poste evolua spre dees, ‘Tratament Profi THA pica ~ respectarearegulilordeigient personaly coectivs; = reepetares rocedesor de manipula, prelurare gi trate a alimenclor; ~ ssiguatea ape’ potable necesse prepariialipeatelorCAPITOLUL3 PARAZITOLOGIE MEDICALA 31. Notiuni generale 3.41, Introducere Parazitlogia este sins car se ocupa cu studi bio {9 morfologi a praniior. Paraztologia medical este ‘are studie8 para gladuiti de organismal umn, preci pidemiologi,simptomatologi produs, precum si moda be diagnostic de combatere a acestora araztl este un organism de orgie vegetal sa ani «ae esfgoars vin pe scam ale ie, determinind ad ‘ufbure tn organismal gu -Fenomenol de paraztism escola stabil inte dou ‘nai mule enti de oigine anima, in care una dine ee. vig, becterolaprciegie perv ato medical 73 ote — Ascaris swum, pisiel ~ Toxocara cat, tine ~ arta id specificiate de grads ~ de exempy, Toro- plasma gondipraiteazA ailere reptile, sh In fneie de mode de dura a cll cde vig: = paras careunevoieg de prioade de deavotare naira nad: de exempln, Ascaris lambrcoides,Srongplodes stercoralis, ‘Mecanismele de acfiune ale parazifilor ‘supra gazdel Prac exit erie de acti asypra organised + ctlanetoxid ~ etune mecanil —deexempl, (1) Ascaris lambros: copul paral poate aplaiza vioatile intestnale cing la malaboriie; 2) chs hide fm devotes ‘2 tumoral tn diverse oganeactioneazd supa terior Imvecint, cu importante consis, cum arf obstucia llr ire cre duce la para ctrl can; ~ectne spolisoere~ datos flesh chia intestinal decir pra, ees ceva de la malabsobje, de exem- lu, Garda intestinal, ~nctine bacterferd ~ de exempls, Entamoeba histolytica poate determina infil stn (abeese hepatic, pulma- ‘ae, cerebral) prin pelurea gemnenilor ce se sea ii- ila ocul de plecar al pass ies,” Monica Maldovear Nm, bacterial, parctolete pena vse medial 75. 3.13. Prineipalele cli de pitrundere a parazitilor in organismul-gazda Principal i de pltundeesparazilo in oganisrul sun: 1. calea aerogen, in nfetia eu Pneumocystis arn es ‘cae de transite mai feovent nti la copia dna in materi la prematur cu depresi ino id; acest fp se dates existe, printepesosne ‘cae ingriese, «puttonilor snag! de cari, ‘aniguraransmterenacesuia prin pcaturile Puge; 2, cafes digest ~ majortaten parailr eu lcalizare singe: gon Plaats reir: Taxplarma gondi chs hide: limi: Prownocyt cain, hist bid 3.15, Factori care pot determina infestatile arazitare Prezena inw-an tetera fume para, paiclatile opie ale paar, precum si dinanics de infectare pot sk jn de mai mul fo 1, caracteral sezonier In lia terperas,prezena anata purr poate inna ransiterea parztozel,recventa cetera nd mal resus in anon cal, 2. caracerlgeograe— de exemp,zoelemiiinasefa- vorizeztransmiterea malar, at prin penena ijari- lor, atria petsoanelor inflate cu sess boa in zone 6 eimpie, infstaile paar sunt ma foovente ect ute; 3. lima — in 20ele wopicsle sau subtropical, parziozele sunt fare feevente, endemiee; a cima rc (polar), p= ‘aitozle se ites Ia maiferele mari (us po, care pot fi infetate eu Wichink: fm cima umeds parsritrsle sant favorit i de meu; 3. calea secu de exempla, Trichomonas vaginalis; 4 caleacutanas— de exernpa, Schstosoma sp, larvle 5. postaranfcionl, e8 singe contaminal, de exemp 6. transplant de onze - de exemple, Toxoplasma gondi 3.44, Localizarea paraziilor in organismul-gazda oclzar carter: factor option factor popu =" ave bal: Ticamonas Incl, Banoo si ‘cdc al al oa pe valis; : 42 statusulimunoogie poate normal sau depesat iio- logic in meas sau saci, su ptolgie i ini irae (de exempl, infetia HIV) 4.3. obicimil alimentare de prepara a alimentsoy, sp lara alimentelr de oigine veges, prepara ter 44, edvaya sania popula; = intestin: Glan imestnais, Batam cols vag: Trichomonas wana Locallareisulard: &fesut muscular: Pichinlla spiralis, ~ feat: Fasciola hepatica ~ lob ocular: Toxoplasma gondi6 Moni Meld nooo celle, pre pei ase medal 77 45 gradu de expunee la stimaelparsztar de exer ‘oo cane lersz Insecta zatehnc, batt, lave, sunt mai expuyi ded ale eatepori profes le; expunerea poate fy ecient, ttl ae ‘ate lores nic ims topical, 5. posibiimtea iateduceri unorparziteze ropicale pe ‘oval ri nose (de exer, malar. In condi favorable de temperatr i unitate, praia se Wn forma vegetrn, rote ancileacestiadestspurind-se Porametsi normal. Atuei cod condiile de vig au sunt ee prac se protecaz evo membrsnk extern rezisents loptind forme ches. Reveniren condor favorable de me iu cel reluarea forme vegetative, Transmiterea se poate face pe dou ei ~ diet: rin formee vegetative eliminate de gad infect, ‘in secreile st excreile sale, sav prin fomele inchistate late pe so, egume sin op; Indirect: para avind nevoie de gade intermedia, pen: trv putea ealza eoerea dea organismal infettatrior nun organism states Protazoareecu important medical se marin pata clase: ~ Rhizopode; © lagi; = Sporozoare; = Cate, 3.46, Clasifcarea parazitilor ‘Tabelul 10, Clasicaresparastlor T.PROTOZOARE 1b) Class cestode (ena soli, Taeniasaginaa, aera echinococcu) TB. Newathelminl (Ascaris Imricoides, Frerobiae sermiculars 3.22. Clasa Rhizopode cat clas de parzit cuprinde protozoa Hipsite de orgs te specializate de miscae,deplasarea si nite realizind-se Jun pseudopodelo inaceast lsd, hizopodel paraziepetr.om aparin i= Jor, avin ati forma vegeta 8 ford chs mu ren se relia prin dviiune diets, bine, penta forms ep, prin dviciune multipin caulformor chistes 32, Protozoarele 324, Generalitati IncrengituraProtozourecuprinde organisme uicelulare a ‘ute dnt sngura cells, care prezint ca element constitu sblgaori- membrand protoplasmatics,ctoplasna nucle ach migearea sa na este de tip amcboid,paaztl prezine ongnitedelocomoie~ cis age Entamoeba Wistlyea Dine amibe, co mal important repszentan exe Entamoeba soya, ere praia inestinul gos al mula, pron7% Mona etd ticenteria amibiana,obala spits mai sles in zonee ales mai pu ait i regan ey lina tempera. ‘Omul ese ce mai important rezzrvr de pri ns ta 1miteense poate face dea cine su pisid: Most ig de bcttre su rol de veto mecanic. ‘Factor de isc cave avorizeza infer sun: ssen eel le canatizare, instujonalizaes, sittin nance. pcs ‘norant ‘Transmitrea ols fac prin intermedi ap alimentel contaminate (Guctelegume ness crespunitr), ‘ul pstrannd in organismal uman pe ale digestv Principle sure de Encamoeba Moca sunt ~contaminarea apei potable; ‘comer aliments stra; propa ight ie cuburlor de gheat din ap de rebige contamina; ~nerespectarea requir elementare de gies uit de alienate publi eu Buca isaubre ise tele sunt vector mocanici ~ spars fctelor i legumelor op contamina in form vegeta (rf, pret trcd dot spe = forma naga sau histolica — paral ye rot cu ‘mais produce izarea estilo (le ude deri mien de histoities ~ forma minute ~ praitl se hdueste cu chim gastric ork intestinal. aol, bcerloge praia oxen aio mca 79 Fig. 9. Trofozoitde histolytica, forma magna. Chiu ace fot seried sau ovaart i coeine pata mete ous ~ ptr baghet sideroile nuit com cromatoia, cu cle runt, Poate 8 dstrus pia Hetberea ape minim 10 oc). ical de vn: persoana infect ve elinina cist ma ile fecal cae vor ajuage nap, pe so, de nde vrf inert mul sia. Un sing hist st sufcent peru a produce fectavea omul sino ‘Senunele fn care se ses wofozoi nu sant infctante peat ‘Transmiterea est fecaLoml, dar numa eu for chisticb a ili histori ingeratetrverscer tac intestinal subj In timp realizindu se liza pert chsiiclberare aie, vss produce divzines bint a ele patrs cle separ citplasme’ pont esr mse inp, nal eld ooo. Asst migenzs din intestinal sable spe clon Se opese I ivelalcecul is rectsigmoiduli,Avansens erect dat x conn intestinal se ansforma inchs find eliminate a mterilefecale. In cal vn tant intestinal. phan vote, cio prainog pena ese malt 8 legumeat; = orzane genital exten, bcs epic amibin ete cea mi frcvent complica iagnoste, Penta stable diagoosticli se inde dente ss chinurilor saa tofezofilor in mateilefecale prin ex coproparaitolgic sau coprociltirs, est ELISA (evieniars ele paazitare in scaun), olanescopic, Profiaca este identied cua tutor germeeilor cu tranami- fccalorlt gies personal i almentard core. Princ. le mssuri de tatament sunt rechilbrreshidro-clectlitcs emul i erdicarea infil cu metronidazal,indazl, icin, Sub uatamentaecvat,viedecaren ae lo pin cca ca uleeailor accelerat, nu mai are le transformarea chistied a trofozi cane vor apirea ca ata ta scaul dale Patogenie Sed leinilr prose de amibe et a nivel m {mtestinului ros (repiunea cecal retsigmidian’) Sub ea iielor prods departs produce distugerca peed ‘esti! i ate, parse sjange ta subewcoas, ict re © fnmulie importants care va doce In spritia wel pang puri, care se va mir progrsi. Reza ouleratie profane care se extn continu poate determina perfrai intesti ‘multp. Abts eomanic ev hamendl intestinal print-an foarte ngs, reali un aspect tic care poartt denumirca Jeziue abut de clase 3.23. Clasa Flagelate in aceast clas fc pre prtazoareprforme, delimit a ior d © membrank nuit periplat, cae foloses pentru a depasa un a mai mul loge Lac de inser a Hagel se ames chinetnueln sa chintoplas. Principal repezentany ai acest clase, cx ro important ologia urns, su Giardia intestinalis paraiteac tuba igestv: ~ Tichomonas vaginalis paraitexz actul urogenital; ~ Leishmania (L. donovan si L. roped) si Tspamosoma 7 onet 7bruee)~ pares singles, ti axinptomatic, in are colonizarea mente nsf de nv ‘sul inti stmpromarie in are ivazia are oe Peto Ig su nin, vrs naive pr rsd nei mien iste denies bpm crs enge Diagnostic Diagnosicul se pune pe descoperr praijior adi san utlorpefircle de pir sau pe aticolele vestimentae. ‘Tratament Pedicuoza se tata eu sampon, lfm gi reme eu inset c id. Hainel i ayteruuile se sterieazh = icoze siperfciae ~numite #¥ dermatomicoze, sunt cele ‘mai rsp afetezs satu superficie ale piel st fanorlo (pt, nghi, de exempla, caicomicor icoce profinde ~ ma pup event, afectxz fut ‘olla subeutanat, muss, oase, vieere, de exemply, ‘andidozlem Monica Motos rape, cells pail pens ae msl) 113 42. Tricoftia Tricot esto dermatomicrs determina de eupers 2ite din ropa Tieophiton: Ticophytomvilactum, crareriformis oa ese extrem de contagion. Susa de infec este ep ‘sonata d om, cits de animal: cl, vit, ein, psi te, ‘Transmitrea se face cect pein trpmente de pir, ung scum, ndrec, rin obiete contaminate Lezianile se loclizea2 a nivelal calf, barbaadl (iors weft), dar spe rest tegumetcior gf ung ‘comicaz cfs) Din punct de vedere clinic, deosebim: ~ icofia ucat tegumental prin lez rotunde oval, jaoat sau confluent, cw dimensiuncupine ‘We 05 914 om, acoperte de sume, Fice de i ‘abi, cole mai mate ind up la I-3 mm de pune eemergeny ~ iota inflamatore se prezng sub forma un imi, joe procminent, ev dimensioi de 1-5 ct, ‘expustl foiclare Se loctzea la nveal seal, al epuniloracoperitecu pr dea nivell fe Disgnostcul se bazeazt pe aspectelecinice le leziunilor reall analiza mieroscop afer dep i scunme ‘eolate del niveal leiuilor Tratamentl cuprnde bedijoniri eu od, clornazo, faving Transmiterea boise face in med diet, de la onl bolnay pa rar def animal) sau inet, prin obec contaminate ‘fecteaza ma ales pice cal, ns poate interes pelea nba si unghie Insta severe se produce piers pirat supafee inns ale seal, alopecieiieatice cu lapse erdere dfn a pra), Diagnosicul se bazazs pe arpctl clini examen micro opi al estlor i firslor de pl Tratament. Este recomandat fndepSraen custelor 4 flo. rea sampoanelor i remelor eu ketoconazol i administrarea de "piscfulvns, insconazol, conan, 4.4. Microsporia Mirosporia este © boalt paaztars event x contagios, tris direc dela emu sa animal bona prin intermedi ohiectelor contaminate. Este prods de obicel de Micrsporon ‘odoin Sid localiza a veal scalp al pei gabe Cline, in evluia bli se pot observa placards cu diame 2.5 em, acoperite de seuame cu arpect cen La supa locardelor, file dep sunt rte a apoximati 3 mm de la punctul de emergent Diagnostic se bazeazt pe aspctl clinical eiuilrs pe xaminara la micoscop a felo de pi catate dels nivel leer Tiatamentl este aseminitrcu celal ico 43. Favusul Favusul este 0 afeeune paracitacsprodust de Trcoplyton schonkinl (Achorion schonein), care debucaz in coils 9) mai carla rts ale 45. Epidermofiile Epldenmoiile sunt afeciuni cute seperfiisle date de iupere din genuleideemoftonilor are prund in dem, am ofctaz fil e peiwaloge ocr, parce pe ates mec 1S Clin eeareteizeaz prin apariia tn ona inghinal unr se toietce, de mimes unui bob de line, are ke mrss i luz nian placard ovala, cu iametrl de S- 10 em, aco- ica scaame fine, Odat cu mires placardul,culoarea vie cafeie. Mai pot afette coapsele, resis perianal, panele pent exer, anu submamar. Diagnosiul epidermotilors face pe baz aspectui nie ps examen microscopical seuumelor revolute dela supe eiunir. Tratmentl epidermotijilorcuprnde apiatea de pom nimicotice, badijonr cu alco! fda, acre se adnug cot- azul i riseofulvna, ‘all ptrizisul versicolor i evitasma, pidermoftiainghnal este nah special ts aul ‘eansmite prin cont sexual, dar spin obiete contain lnfectia este favoriat de ober, dsbet zara, asp local te Clini, ecunile sunt losalizat a nivetl pic inghinale, unde se enind spre orgncle geitleexteme, Initial apar rogietice eae se devoli se unes In placard mari, p n mod direct sau indirect, parte sunge din regia ‘nghinal in spi inedigale unde va determin para 0 lei, Pltiriaciul versicolor. Este 0 epidemomicasd cu eval onic, avind ca agent eolgieeivpecn Matasexia Aceast Se geste tn mod normal la nvell tegumental, ‘multe s este favovzatédeterperatr gh ide re (ara su in regiuile topical). Cini, se earaeerizeaza prin spas anor pete rotund ovalare,izoate su confuate inne pici de marine vai 4.6. Candidoza Candidora este 0 boat produst de Candide albicans cae ‘vit saprofit in tabu digeativ a om sno, find ten chia perfect cu ora intestinal aco fivoviani ai infect includ anbioterapia prolan. i, cerapia cu manosopeesare,dabetlzaharat, SIDA, conse ul de antconcepinae, ratamentlantiviomoniaic. ‘in rapert cu localize, aspecole clnive sunt dieite. AS- fe, Loalizatea a nivel mucoase’bucale deen lean eo rive san depozie albcioase, detail, ascite cu senztia de sur, xerostomie. Localizarea pe mucoasa vulve-vagnal pro- ce inflam, evtem, prvi, Senzaia dears, Seri vag le purulent eu mos fetid, ‘Teatamentlcuprinde splitr cu substan alaline, baile ei cu glicerind rasa, adminstarea de Buconazol,ketoeo- zal, stanicin,clotimazel et. sub fom de tblete pene a- nistarea oral, creme sau ovule penta apicare aca. tea lor este mai fecvets In nivel toraceli gi abdomen Petele au o culoare mai deschist comparaiv ca tegum neafectatdeoarce bronzarea I val lr mu are oe nin ‘emi, peel pars dispar, odat ce tegumental din ur pie ronal. Evtasma ete 0 epidernomicrs prodast de Microspo Factor fivorizafi ai acest iat sit: clima eld med, gina deficits, tanpizaa execsvg, obec, il ‘ul zahart, ste de imundefciena16 Monee Molneana 4.7. Actinomicoza Actinomieoza ele prods deo cluperc ingen Actin es, care detain lez localiza in pila regia xvi facial, mini piiorli. Cupere ret nap n pn grhunjcle de coeae, fuze et. “Transniteres 4 face Ia nvelallexunlor de conimitate {numa intedaceri paral in organism oda cu amen infect Disgnostiul se pune ts labortor, prin evideniees Jui in prsusle recoltt de a niveau, Pent eataren acest afecini se recomands adi de odurt de posi, clotimazo,smfotericins, CAPITOLULS RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE $I PATOLOGICE 5.1, Generalitigi Reztatele examenslai microbiologic depind Intro mate niu de respecte unor nome generale peivind recltare, ‘raspoctal i eanservare produsslor biologie, Recoltarea Informarca i insnitea cores pacenior ‘Asigurareamaterialelor sterile necesare reali: sering, ace, eprubet ee Prelevarcaprbelor webu feu obligstorainintea in- ‘ti ratamentuli eu ani, Recor se realizeaa respoctind regulile de asepsi, ent preven contaminate probe. “Marearesrecipintelor coaznind probe recotate rebuie ‘ut cu ate, vz) ueiceteatocolante, cu dale minimal deidetifiare’ numoeprenumel pacientut ‘areola, salon, aumaral ere de eal,45.2. Recoltarea probelor biologice 5.2.1. Singele Hemocultura este meta prin cae se deteteazd pre miroorgansmelor din singe, acest find in mod normal ‘Singele se recolieae3 pein puncte venous efecuat la ni lic cou, Toate materiale ilzate webu ie sterile feu eviare contamina probe entra examenul microscopic direct, singee se recle din pulpa eget miloca sa ier, are va Bin prea Aeznfectts. Dap inepaea ou un ae ste prima pier indepirat, poise ecoltazA umioarea picitur expat hivell tegument, Single se depune pe ams su forma foi, Lama se eticheteazA se timite apo a abort "aol, acter paraciokg ones anomie 119 ln-an ecipient sti de psi, cu gr larg capac emetic, are va trimis spre examina incl mult dus ore. Dack acest Jueru ma este psi recipient va fi psa a fiir Ia 4°C. Jn cau pacienilor eu tuberculez8 pulmonar se recolteaz puta p24 dor, nest doar spua mata 5.25. Secrefille oculare Recoltara screfiloroculre are ca scopizolarea i ident- fiaren germenilor implica in etologiabefartelor, conjunc ‘itlr 9 afeciailor parlete ae pleoapelor, Sersile oct lure sunt recltate pe tampon de vats ster, care va f introdus no eprubets, a cole parent int puntionate x un ae Her, seexprma confinuul, acest find prelust pe un tampon strl sau aspirat into sexing. 5.22. Exsudatul faring Recoltaes se face diminena, pe nemancat, inant toa ‘cal, ev ajator ior tampoae de vat nchidrotl, ster sirotjte prin meatiorea ln eeu sterile, Prelevare se Insite iasthus tratamentls cu snot sau antimicoic 5.2.6, Seerefilleotice Recoltrea screfilr oie se efecuca In vedere ident ‘ie germenilorpatogeni prezef in conduct) auitv exter Recoltaea se face eu jot unui tampon sei prin miei joe de rota, in conduct audit, Tampon trl eit loce Intro eprabes, se etchteaza se tiie Ia nboratr in 5.2.3, Exsudatul nazal b inegneareel Se recoleazh 8 un tampon de vat stoi ct sb ‘sins nein oie utament antibiotic. Dupre probe, tamponul de vath ete intros nto eprubet care val sihett rimis I nboraoe ct mai cri post 5.2.7. Urina Recoltarea pena sumarl de unk se fae din prima rin e imines, inten reipient ster, volam de 10-25 el. Se Jmpune o oleh local riguroas eu ap spun, Recoltaea penta ural se relizeas din prima wind de imine, din jel intermedia, inten recipient seri cae va fi nanipulat cag pent evitarea contin, $n acest az se Inpune tones lca cu apg spun nines reso 5.2.4. Sputa Prelevarea probe se face prin tse spentand si profund se-varecolta saliva, cl secre elimina inurn fora de ‘Dp cles guri cu serologic teri, pacientlexpectorAvene: urna Tisai Ja temperature mediul ambiant ‘mult de dow ore nu mai fet garni nor rezaltte conecte ‘examenelorbacerioogice. 5.2.8, Materile fecale Examenol copropiraitologic este met uiliatd pes etcarea si idenitiare paraiior intestinal, Prelevrea fice din scaumul emis sponta, i recipient speciale Cu linge cu cae este previzt recipient se recoltezl ‘mente din 2-3 zoe difriteae bol fea, Seales fag Suspect, cu mucus sau une de singe. Examen ebui 4e rei oni, aun interval de 3-4 zl, dato posi ‘ezulate fal negate, Pent coproculurd,materilefcale sunt recoltate re et ma cura de a debutl bol animicrobiene, Transport probe Iaborior face tn maxim dowd ore de la ela 5.29. Secretill vaginae gi wretrale La biat,recolarea seri urerale se ice dimins Insite de mitune, din meatal wins, coaster sat on de vt teri. La femei,mpreua cu scree retral ¢ recoteaza vaulo-vaginale, 5.3. Transportul si conservarea probelor Diologice ~ up recotae, probele neces raneportarea cite ak ‘aru de analiz,flosind medi adevate de anspor ~ Conta mcrobiologis inal a probe cbuie meng 1 pent o perioad dein ct ai mare iraolpe, ctrl pancho per aise medal! 121 ‘Prevent isp apeniormlerbiel in rndal pee Sonali gal clei Dac pelurareaproelor mete poi i hp prlevare ele vor refrigerate ln 4. i unindCAPITOLUL 6 PROCESUL INFECTIOS 6.1. Definitii Infect este ez iva i polit in pai alia microoganisnelorpatogene, Poste. generlizad localiza, exogens (agetulputogen provine din medal i juror sau endogen (agent potogen prove del bola). (6.2. Etapele procesulul infectios Incubaiaeprevints prions de in seus de a more {infect pa a aparia manifesto clnice Debuarepreznt prioada de incepta bol, ere a Insiios sau busc, manifestari nespeciice de tipul: ase inapetengs,fbe, dures muscular Perioaa de start eta i ear tblou lini ests comp contrat, durata interstate manifestiniorcinice ind ent de virulena agent patoge implica i de capacitsta apirare a gue, sao bareroeteprecolpe ponenertemeilt 128 Comvalescema este capa tn cate sara clinch Ince sr nt normal Vndecar se poate face eu reveniren lx normal turer Jorunetie organism sau poate avea um nedorte: so- ‘hole. Uneor, bolle se pot eroniciza,eveluled pe 0 perioads ai ng (63. Factorii determinanti ai procesulul infectios Factor dotrninay a peoceslu ines sun repezeati de sursa de nfo, cle de transite seen de receptive orgnisoul Sursa (vara) de inci este vepreznita de ogame fn azoaavullocinvarayimultipiaregermenlorgcaregeneretza sielmins in medial inconjurator diver’ agent putes ‘Sura de ini esteeprezoatat de: om ~in staal de bolnay sau prior de germeni;elimi- ‘aes agentilornfectigi se poate fice pin spus, seeei azoarngiene, sing, rind. materi feale, see vag le, ihid seminal; ~ nile ~ au old srs in bolle comin om ani= ‘mall, numit antopozoonoze:rzitoare (bia, Salm ‘elo, pore (vichinloz), edinele (aia, psa (oxo Plasmoza ete; ~ inset enol de vector in ransmiterea olor infec ‘(de exerpl,fajarl, musea ese ee). Transmteea agnor infesioi se elizea pe mule eh sian, sangving, contact sexual, transplacental i limente contaminate, rain murda te ‘Starea de receptive reprezii 0 capac insufclena de oyore a onganismuli Ty fa apresiuni germenier. Varta ete tm aspect importa, extemal de vitthavind o sae etbe Moca Motdrveome de receptivtate pent boa, pe de parte pin imstur Sistemului mun la now-niscui si prematuri pe de ath p stort uzurit organismal In pescanele vrsnice, Dep ijloscelor de apirare a onganismainitemporar st defini (convalescenf,imunosupesoare, bolnav de cancer, infeta UIVISIDA) crest, de aserenea, recepivitatea. 6.4, Factori favorizanti al procesului infectios 6.4.1. Factor natural side media Proceslinfetos se dezvot tun end milascele de aptrare ale organisrlut sunt dpa: fe dtr ali lor temporare su definitive, in eadrul erp! manos 1s bolnavt imanodeprimaf,n penoadele de convalescent ‘wor bol ete, fie dtr viraleatelagenilrpatogei ‘Cline fi esomenele metsorlogice,precam factor rfl, influent deosebit supra partie’ proceelor in tioase ‘Asif, temperatura seizut din notnpl vce favorizar dover vcozelrrespiaeri Pe regal gimndatil ‘mprtereap sola redurlor mengjr, contaminaes dap, oundarea subsoil, ase ind favorit pai a meron bol dente, samonelos, hepa val de ip {geografce intervin in ill biologie al unor vector, sg Intent gi fivorizaea bilo trnsmisedeacetin (e exe plu, malaria, ds nt In regime topical i sbtropiale 46.4.2. Factor economicl st scialh ‘Son mali, © mae importants in epdemiologia boll nao otolee parece pen nce med 125 vel deta — condones existent surscor de apt potbill, exitenf sistema de canaizre, conde de locuit, ebiccurile alimerare, acces a edaye: splomeriile umane ~datorterizhosiclr sau producers ‘wor calamitnatuale inundafi, creme), fevorizesz8 tmansmitereainerumand a infect, la aceasta contin indi ipiena decir, simentyininsuficiems, next [a suselor de ap potabil a sistem de caalizae; profes ce care lcrears in bata, industria de pele ‘rare ci piel laboratoare de anal, unit sni- tare ete aun ise exescut de conractare anor bal nfo fioases ~ gral de curt santrs— poate fi ceset informa po- Pla prin mloace media asupra medalitilordetane- itee a bolle ifetioase gi 1 misurlor de profile, lucia snitrd eect n unite de invimat, 0- pura diveslor grup popaltonale tn proecte ceo peeete 65, Cie de transmitere a miroorganismelor Patogene Organismete receptive pot nfet pe cle direct ain ‘ect, aja cum rien din abel wit: ‘Talal Transmiterea agent infection | “anere ave = inhalares parucullr aeons infeie wipal) rusfuai (heptite vi) —nsplaceata oxeplasmora) infections: = contact sexual (nfs ew HIV, wichomoniazay(otiuni de epidemiologic a bolilor infectioase Procesul epidemiologic ciprinde sums factor natural biologie, economics social implicat fn apa, extensia volun une bol in adel popula. Morbidareareprezint stareadea bola Incontest pi ologc, termenul de morbid se refer la ttaiatea imo nvr exsente in adr une popula Forme de manifestare a procesuiepidemiologe = Manifestarea sporaded— eet stsieepidemiolog- bunt ise caracteries prin aperiin un num mie carr, ira ephtur inte ele roportate lama dita st spatial, et temporal (de exempt, tetanos = Manifestarea (morbdtaea) endemicd ~ 32 carter zea print nimi varibil debate in anumite gruputipopuaionale 5 regu geograice, sub forma unorcazardispersate care uneaepot ere ree: ‘ven. Endemia se refer la persistens uni bonito se in cadel une popula = Manifestarea (morbiditatea epidemled~caprinde vn n- mdr relativ mare de imbolnavie pau inten interval naolage,baceroote poretolge pnw aise mei) 127 eur de timp, cu lepitur ne azul ini i eae parte siteror, piemiapatind rimlne localiza sa, impo Vi se poate extinde peo repane mai mare (de exemple, p. ~ Manifstarea (merbidiate)pandemicd ~ se cartet- ‘zzazh pinto extensie spajiald deosebitt a cazurlor de Iibelnivre, la popula unui continent sau chiar I nivel ‘mondia culepitur evident ne carr (de exemplu, ho- ter, ria, infin cu HIVISIDAY. 6.7. Proprietitile macro-5i microorganismelor paarticipante la procesul infectios Microorganismele implicate in procesl infection posed 0 sere de carci, care le enter apactatea de prodcere« olor interns “Toivitatea exe capacitate microrganismeoe de a dep riloaele locale de apirare (aie antomick & peli, fora profit), punzind in organism Patogeniciatea este propreata microorganism dea de- ‘erina bola, dept mijloacele de apsrare ale gaze. Viruenta este ropictatea care i confer agetuli infos posibltatea producer uni forme mai grave de boa Tonigeneza ~ reflects seein 5 exrefin de cre bacteria ‘mor substanjetoxie pentru organism, cae Yor determina simp lomatologa specifica toi, Antigenictate ete ath de posibltea produce un is ns iman specifi, cu reducees de aco indzepla mpo- ‘va agen inf De ceils pate, maeroorganismal plist in procs n= ‘eaios posed o serie de miloace specific yi nespecifice de ap rare, a cum sunt desers in continuarene Mica Medoeons wel, cron, poole pena mate) 29 6.8, Relafile dintre microorganisme Inte indivirtapatinind unoe speci dfn, se pot stab sumite tip de lai ~simbioza ese oa xtem destin ne indivi, cae nina dite speci mu are de sfeis ~ comensualissul~ entities comensinl estes se nee pe seam guzd, rk ai ade peu; miaualsmul ~ este 0 asociaie biologic benefit,

impidics muipticares gemenitor fr a distage: ©) const indstrageresagetilor microbe 48, Efe baceriostte: 4) ste asguat de medicaments ca rimomicin, tet clin 1b) medicament cu eet bacteriostatic mu dst we- ‘meni ns inpiedica muliplicareaseestra; ©) sigur dstragereaagenilrpotogenico Morea Maldron 49, fn coir vaccinoterapic se ulzezs 4) imnoterapi psivs 1) chimiowapiaaninfeepoass; ©) imunoterapia acti 0, Adiinistarea vactnurilors pate fice pe cle 2) mbeutanath; ) oxall; ©) ineamculat Si, Ftoterapia 2) este cea msi veche meted de ratament, 1) tilizecs plant ca extract ©), tiizeazachinioterapiceaninfeeiosse. 52, Prine indice ftcterapiel se nmi 2) tlburiri de memerie; 1) turd vedere; 6) insomni 53, Ftterapa este recomandat 2) eres pull ') tule! le want intestinal; )supraslicitre iit intelectual 4, Inada eromatrapie ttamentul se face ub orm 1) bai; >) ina ) mass ‘5. Gemoteraia este 0 met naturist de atment ce lagu extract oti di 8), igus planers by ies ©) lear esol 6, Indicaile gemodervaelor coping 3) igre: 1) iperolesterolemi; "rasa, actrilie prog pen xen medal! 161 ©) intrie sistemu init 57. Inapitrapie se utlizenz 2) mere; ) poten: ©) propolis 58. Apiterpi ete indicat in a) astenie; ) septicemie; ©) arr. $9, Phone parte onl wane aes 2) serogents by digesiva: ©) sexual 0. Prine factor cae infuenteaza producers infsailor arate se numa 9) arate sezonier; ) fenomenol de poraztsm; ©) lima. Gi. Prine fctortpopelaionali care partici tt deteri- saeainfestpitorpaaztre se mums 9) vistas 'b) staal imunologi; ©) rad de expunce (2, Protozoarele se pst in 2) plotciming; 1) fageate: ©) ehiopode, 63. Dire metazoare fc parte 3) platen ') nematbelmini; elie16 Moric Moloeame 64, Class Rhizopode: 4) capinds protozoaelipsite de organitespeiaizate demigeae; ') pind organise pluieltae; ©) deplasarea gi nea se realize cu ajutral pseudopodelor 65, Dine metazoure fac pre 8) Fasciola hepatic; 1) Taenia ola; ©) Enlerbiue vermicularis: 66, Dine protozoare fc pare 2) Entamoeba histobiea: 1) Teena chinococeus: ©) Thchomonas vaginalis 67. Principle suse de Entamoeba hisioica sunt 8) comer alimentar sada; ') contaminrea ape potable: «) cule de phen 68, Locairle exaitetnale se infec ev Entamocts sttica sunt: 2) feats 1) orcer; ) plan (8. Groriaiestnas 8) determin parazitor3 num enna; +b) se tans prn contac rect cu pesoana infects se preznt ait su forma vegeta, ct subform hist. 70, Aparijia tichomonsei este favorit de: a) sink; by) mens ©) infeiow anaerobi cae inlocuss acaba rales: erecta pen sin mail 163 7. Taba clinic in infin eu Tlchomonar vaginal a f- ne euprinde 4) prt vulvar, 1) uretite, prostates ©) secre vaginal unde, albu 72. Tripanosoiaza fica: 8) est cunoseut ica bosl smu beste eansmist de massa ete; (©) te ca agen aetilogic Popanosoma bree 73. Trypanosoma er 8) ete agent etiological boli Chagas; ') se tansmitetansutanat, pin djetileinsectetor ©) este inl in grup Stecoralia, 74, Malai se carcterizea cline pin a) feb; ) cefles ©) isn 175, Toxoplasma gondi 8) prodoce bala mums toxoplasmocs; ) setransmite pe cae digestvss ©) se transite pe al raneplacentara. 16, Toxoplasmora congenial: 2) sedtoreazt uecr ofeeilrdeTaxoplasma gi lea mart 1) aac neti -aprodusta prim eines desarcing, $s poate solda cu avert ) este de bic’ asimpomatcs, 71, Fasciola hepatica 2) determin 0 boal mui gion 1b) seocaizeazt in canal iia; ©) sclocalizeas in ureters.164 Monica Maloeone 78, Clinic, eronda de inazi ninfeta cu Fasciola hepa ica copie: 2) astenie; 1) alter tet generale; 19) deren hipocondrl rept 19. Teena soon 4) ae corp format din proximativ 900 de progot; 1) lle pot supravieicteva ania medi, ©) gta intermedia exe reprezenath de feline, 80, Prezen Teenie! sllum i intestin poste determina un ‘abl lini eae include: 8) dsconfor abdominal; 1) odie ale aetna: ©) abces hepatic. 41, Cisticercoza a om: 4) onl devine gaz intermedi; 1») se manifests prin astenie, aterarea stiri generale, inpetens ‘se datoracAcontaminiicu oul de Tania slum, 12, Localizara cistierilor a organism uman ee: 8) cerebral; by subcutanas; ©) cla 83, Tena sapinat: 4) poate tinge 0 fangime de $-10 1) este aleatuit din 090-2000 de proslote ©) pul intermedia sunt eprezeaate de bovine 4, Chistlhidati oalizat cerebral pote evoua cu 2) etal; 1b) deficit motor; ©) dezorinaretemporo-spaial aol. hacerlo pole porate me) 165 85, Diagnostica hist’ hiatccupringe: 1) examen radiologic; 1) ecograi; ©) wmograi somputeriat. 86, Trtamenta hist hidticnchde 2) abla cis, >) administraeadeabendazol, ©) cobalitrapie. 87, Complicate posible i ifestia ew Ascaris lumbri- olde sunt eprerentae de: 8) obstruct intestine; 1) ipetensiane inrcraian; ©) Fenomeneuricrene. £88, in ascridioz intestinals manifest cnc nc 3) ducer abdomiaale; ') event; 6) taburii de anzt insta 89, Tichinella sprais: 8) produce bala nami wichineloak; ) infecarea ome proce prin consumul de ene por insuficient prepara ernie; ©) eel est vipa 90. in perioada de stare wichineloz, abou clinic tne- since: a) fas, 1) durri muscular generalist; ©) fnomene uricarene. 91, Transmtercatnocarovei se realize 8) pecile digesting; 1) pe cle parenteral; ©) rin produse de pan ei comercilizate pe stra16 Morice ldo 92, Larvele de Toxocar: 2) se lnchitea8 cel mai fcevet in fat; 1) migsaea lor prin esuturi produce hemor ¢) se Inchistana cel mal feeven in rinichi, 93, Sarcopte sabiae: 2) produce bale nami seabiesau ie; 1) este inset de miei dimensunis ©) face parte dia elasa Cilia 94, Manifentie clinie din seabie 5) pincipalsimpiom pruritus ‘infect taceriene sunt eevente dati eu degra: ©) a en principal simptom edemulmaleoa. 95, in scabie 2) surst de imbolnivite este rprezentatl de bolas; ') transmitesa se fice prin contac tegumenar ©) transmiterea ae face prin articole ves contaminate 96. Pelicula ete prot de: 1) Pedicalus manus capitis, 1b) Pedic humans corporis: ©) Phihirius pubis. 97. Clinic, pedicloza se manifest prin 2) pri 1) papule voz care se pot infecta prin leiuile rata ©) tte poimort 98, Nuelel bacterin: 2) este aleinit nto singued molecu de uci; role. certo parler aste medical 16 1) de regul este stat in central clue; ©), est lips de membrank nuclear 99, Printre componente obligato ale celui bacttiene se numa ii ) auclets 6). itoplasma. 100. Componente facultative ale ell bateriene sunt 2) spor ©) capsult ©) agi ‘Studierea morfologeibactrione se realizes prin 8) examinarea microscope; 1b) culivarea pe medi de ular; ©) metode de diagnostic serologic 102. Din pet de veder fie, medi de cul se impart in: 3) medi chide; 1) medi compuse; ©) medi solide. 103 In fiete de pstogeninteBacteile Se impart 8) ptogene: 1) mepatogene: ©) condijionatpaogene. 10, Flora nomalasorgaisma se mai names 8) fora sapeoits, 1) fora paogent; ©) ord. comensl, 10S. Zonee organism populate tn mod wonmal cu micro 101 organise st 4) tegumental; ) mucoasle ©) intestinalvt Morice Molovame 106, Stalocci conpuazo-nesatv ') fc pare din ora oemall organism 1) sunt prez fringe, ntesin; ©) produ adesea infeti nosocomise 107, Prints infil staflococice se au: 2) folic; by toxinfoi alimentare; ©) septice 108, Prine ince streptococie se umd: 2) faingite; ) simi; ©) endocait, 109, Predispoitis la afcionile pmearococice se anumito condi, prize care 8) subausiie; >) mens ©) vroze respira 110, Gonocecut 1) ete wn bail Gram-pozitvs peste agen etiological blenragici; 6) re top pentra mucosa gertouinars, 111. Diagnosiulnfetilor gonococice uprnde: 1) recoltare produscorptolgice: 1) insimasaren produslor patologice pe medil alr; ©) ios gi idenificaresgermentlu 112. Meningta menigooociet: 8) esto afefiune eu volte autlimit bys manifests pia stare general aber, cel seve oafbie; 6) In absenatrtamentulievoluezi spre deces rll batevaloge parole pony ate mili 68 113, Familia Ewerobacteriace cuprinds: 4) gemal Escherihio; ) gem Samonelt; ©) gest Shigella 114, Escherichia cot 2) populazd ints atere; 1) partici la sintezs vitamin’ K; ©) parti la sintez vitamin! C 11S. Klebsiella pneumoniae este inriminat tn etiologia Luan char dia pimele ile dup 2) pmeumoni ) bronsite; ©) infec ria, 116, Bacili din genal Proteus: 8) sunt bac gram negativi 1) sunt four rispanipe sl, enone aimente ate. ©) sn principale mcroorganisme implicate In proce sul de puri cSmit 117, Bail din genul Proteus sunt fecvent implica in 8) toxin slimentare; >) infec ware ©) septicemi 118. Gena Shigella cuprnde cil care determin la om: 8) toxin atimentare; ) dizeneria baci ©) meningitspreumococit 119, Dizereria bia 8) se tansmit pe cae feel orl ) incelemai make exzuri, est inaparent cine;10 once Mola ©) evolueazl cu fbr, ison, seme diareice insite de nics, puoi singe. 120, Hote: 4) clini, bala se caracterizesz prin seaune diarcie poate, alterarea ste generale; by are evolu gravis fc) decsul se inrgiszeaca in peste 50% dine carl 121. Principalele manifest ale rberelaze active sun 1) schderein rete; 1) hemoptze: tse persistent mai malt de 3 spt 122, Inevola lepeituberculide se inegisteaa: 4) desideaurea piel, 'b aterarea mugcilr sia nervilor ©) hematemez. 123, Clason ean! 4) se ma nameye qfbaclltetnosuls ') le icevent nat sub form de por pint; ©) et agent tiologic a lepre 124, Tnperoadn de stare ttansul se manifest pin a) disfgies ) isms; ©) pistons. 125, Conde propice de dezvoltate pentru baci boul sunt nine de 1) conserve deface segue; 1b) conserve de care; ©) produse de patiserecomecializate pe stad, 126, Simptomatologia botaismalu euprinde 8) kort sti generale; ») cefaee, ametalis wots, hacerseipancisoge pena ase medcall 171 )paralizii masclare 127, insite 1) transmiterea bli se face mai ales pe cle sexual 1) wansmitere se fice pe cae feal-orl; ©) tatamentl de eesti ese penslina, 128. Haemophuls infer 4) se transite pe eae respratorie; 1) se transmit pe cae digesting; }_ produce ini mai ecvente in idl opi. 129, Print factor avorza i angrene guzoase se mi mari 2) frctr desis 1) abet zara, ©) terape ea imunosupresoare 130. fn etologi toxsintepilraimentare it 8) Salmoneta spp; ) Stphylococeu aureus eneotoxigen; ©) Clostridium borinpei 3—aci4—a,655-b,e6-4 657-8) ple: Habe; 122,66; 13—B.e; 14a, 168,65 17 bye; 1846, 19-2, 6:20 1,22 =a, b:23—a,b,¢; 242,86; 25—a,by br27-abe;28~a,6,29-4,¢,30-b,¢; 31-4 b,6532— 6,33 a,b; 3a, 6, 35a, b 6: 36—8,b, 6537 8,65 38 10,6; 42—a,bAD~ a,b, bes 480.0: 49-4 bye S11 by S2—n, by 6 530, 6:54 0, 6 55— 86 a,bep57 0,0 e158-—4,6 59-30, 6; 600,65 618, B 62,6584, bj =a, 650, b, 6, 66-06 67a, Beh (682.6, 6 69—b,c, 70a, be; Th a6; 72=a 8,65 73— ‘oe, 74a 6: 79-0,0, 65 6--8,b5 77a, bs T8—a 8, 79— by 80 a,b: 81-2, 82-9, 6, 83~a, b,c; B4—a.b C385 b,c 86 a,b; 872,688 b,c; 89-2, b,c, 90a, by Siac; 92 a,b 93a, b; Ma, B95 ~a, b,c: 96—a,y 97a, ; 88a bye, 9b; 100-3, by; 101 a,b; 102~ 5108 a, bc; 104— a,c; 105 a,b, ¢, 1068, b, 107 = bee; 108--a.b 109 a,c; 10 be: 11 ~a,b, 112-1 6,113 -8,by0j 114 a,b; 15 a,b, 6; 6—a, bye; 117 CTR a,b 119 a, 6; 120~a,b,¢; 21a, be; 122—a, 123-— a,b; [24 a,b; 125 a, bs 126 — a bye: 127 — 128—a,b,o; 129-3,h,6;130-a, be. Bibliografie Bocdrmea C: Boll nfecioare gi epidemiloge, Ediura Info-Team, 1999 Buine D, Negut M:Tratarde meroiolgie clinic i= tin Tha, Editura Medical, 2008, Buiae D.: Microbiologie, manual pen sco sanitare oie Ean Dit Piaget, Bowe 1 Cemescu, C: Vinsologie medicald,Eatura Medical, Buca, 2008, CConstaninesc lean: Ghid protocol de dlagnstic si ‘rarament infect dv de vrs epaties Bitar ‘Universita Carol Davila, Bucueg, 2009. Consantinseu Heana: Imunol ransplantl, Ee ‘ara Universitat Carol Davila, Bucur, 2009, ‘ConstaninescHeana, Nedlew D, Toder A, Vase Clinical and herapenticalinportance of BV genodping in Romania, Romanian Joural of Hepatology 2 0.3, 43-48, 2006, Cristea AN: Traat de farmacologte, Eitra Medical, aii, Bucureyt, 209. Cristescu M, Pop Gh. Driguyoiu Gh, Opre P, lanescu ‘TiseanoL Medulysnataea, Edita Printeuo, loc, 200a 10. Dimache Gh Pansitescu D.= Microbiologie si tologe medicals, ein a Ia, Etura Urams, 199. 1. Ivan Medicina nats pen toi, Editar Bu 13, Kayser FH, Biens KA. Eckert J, Zinkeraget ‘Medical Mirobiolgy, Thieme, 2003 14 Kovacs I, Kalter B., Horimeimann 1: Ertl a aati fle, iar Nicaesc, Boers, 201 15, Larousse, Distionar de medica, Eta Univers lopedie, Bocwet, 1998. 16 Lasie L, Synopsis de Paactlogle Medial, ‘niversitard Carol Davila, Bucuret, 2010. 17. Mifdeseu G.: mmologte gi Imanochinie, Era ‘eri dn Bueuext, 201 18. Pettea S.: Prevenrea traniterit HIV in ‘medical, Eitara ALL, 1999. 19, Petree. SIDA, Trcerea prt, Ear ALL, 1997, 20, Popesca LM, Bancw A., Usacive C, Ciaew Immologie medcaa, tra Universtart Cro D Buca, 1998 21, Radulescu S,, Meyer EA: Paracitologle ture ALL, Bucuresti 199, 22 Safer A. Altkruge J: Microbiologie med mmole Eiture ALL, Bucuresti, 199. Cuprins Protas CAPITOLUL 1. VIRUSOLOGIE LL Noun general, a 1.11. Careterle generale ale vausur. 111.2. Morfolgia stu 1.13. Compoziiachimic a vewsrilor 1.14. Caltivrea views 1.1.5. Muliplicarea visu. 1.16. Chasifara vn. 12. Viral pliomietite 2», Ste fei pre, Eta, Bue 21 Geena 3. Wien ML Gh Bol neti, Ol 1,2 a2 Deena Mat, Basar 1988 iaityaaei oc 13. Vesa eed 3 Gene 1.32. Caracteristicite usu gripe16 Mona Metco 133. Grips 1.4. Vise hepatie 14.1 Virus hepa 142. Virus hepa B 1.43, Virusulhepatites © 144, Virusalhepatit’ D 14S. Virus hepatic E 15.HV CAPITOLUL?. BACTERIOLOGIE 2.1, Nofiun’ generale. : 2.1.1. Mierobiolog omin : 2.1.2 Nofin seductive in bse. 2.13, Morflogia gt stucurabacterilor 2.1.3.1, Morfologia bacterin os 21.32, Structra clue bacterene 21.23, Stull merologilbacteriene.. 2.14, Clasiiearen bacteria. ih 2.15. Flora normal organisa 22. Cociptogen 22.1. Coci Gram-petiv. 22.1.1. Staflacoel. 22.1.2. Sueptocoa.. 2.213, Pneumocecul 222. Coci Gram-nepativ 2.22.1, Gonococal 2.22.2, Meningococul 23, Bac potogei 2.3.1, Fama Emerobacerinceae. Praologe, hacerlo parasol pent site wei 177 23.11, Generali “a 23.12. Genul Escherichia, 44 23.13. GenulAlbsiella 46 23.14, Genul Proteus. 47 23.15. Genul Salmonella. 48 23.16. Gem Shigella 30 232. Vibionul holt. Ty 233, Gemul Coyneboceraty..- 33 233.1, Corsnebacterium dperiae 53 234 Genul Mjeobacerm 55 234.1 Myeobacterum tubercasis 5S 234.2. Mrcobacterium leprae ono 57 23.5. Gem Closter 8 23... Closridum tetan. rhe) 23.52, Clos boul 0 236 Treponema palin. Ee 237. Parvobacri.. 65; 23.21. Genal Hoomophils.. 65 23.72, Gemal Brucella 66 2.4. Cangrena 32008 ate) 25, Toute alimensre (TIA)... @ (CAPITOLULS. PARAZITOLOGIE MEDICALA 31, Nofiuni genre 2 3111. lneodacere 2 3112, Mecanismele de afune ale paseo supra rade 7 3413. Priniplete ei de ptundere a paraiior tn ‘organismal gaz 43:14, Locliares parazipor in organismal B28 4 53.1.5. Fetoi cate pot determina infestapie paraitae 1 3.16, Cie pec. 16 32, Protoroncle.- 16 321, Generali 36 322. Clasa Rhizopoe 7 323, Clas Flagelate a 32.3.1. Gland inetnall. nL 323.2, Pichomonar voginalls cy 5233, Genul Leishmania geal, Trypanosoma 85 5.24, Clasa Sporozoare 99 324.1. Gent Plamadiam coon 99 3242, GenulTaxoplasma 2 325. Clas Cite 95 33. Meazoare... » a 33.1. Patel. 96 33.11. Clan Trematode. 96 143.12 Casa Cestode 9% 332, Nemathelmit 02 33.21. Ascaris hanbrcoldes 103 5.3.2.2. Enerobine vermicularis (Oxuris vermicularis). 108 13.23, Prichinella spirals 106 4.3.24, Genul Torocara. ve LOT 34, Entomologie medial. 109, 34, Sarcoptes scabie. 109. 342, Pediculidae uo. ‘rules, atoll presi pena mes) 179 CAPITOLUL4. MICOLOGIE 41, Nofiuni generale... 42. Trico. 43. Favual 44. Microoporia, = 45. Bpiderotile. 46, Candidoza 47, Aetinomie ‘CAPITOLULS. RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE §1 PATOLOGICE 51 Generali. 52. Recoltaeaprobelor biologie. 521, Single. 5.22, Exeudstul faringian. 523. Bsudatl ial, 5.24, $90 van 7 5.25. Seceile cuare 526. Secreile atie 527. Uri 528 Mater este - 5.29, Seccile vagina turtle " 53. Transport gi conservatea prabeorbolosice m m2 m2 13 1 us ne 17 ne. ue ug us. is 119 19 19 0 10 0wR role, cole panto pen aise medal 181 CCAPITOLUL 6. PROCESUL INFECTIOS 6.122, Vaccincterpi, A 6.123, itoterapia, if 61. Defi oo 6124 Apap 62. laple proces infects. m ae (63. Factor determina proces nf 13 Beart 64. Facto favorzani i poco infos on 14 146 (64.1, Factor natural de medi nuns FA Bibtograie 642, Factor economic seine 173 65. Cle de tranamitere a microorganismelor PAIOgERE ns Lae 66, Notun de epiemiolgie bolle intetoae. 16 67. Propeotie macro- si microorgnismelor pricpant Ia proctel infers son 27 68, Rela dine microorganism. m--n FB {69._Aphrces organismal. Milonce de apirare specie neepeciie non 128 610 Metode debra wile sabia iagnostcus etiologic al boilor inferno nnnnin lB 6.10.2, Metede dete nn snnennenBH 6.103, Metode indirect 13 611 Prevenireagcombateren blr infos... 14 6.11.1, Nofini generale if 14 6.112 Seerizaea 134 6.113, Dezntetia 136 (6.114, Deznsectia. 136 6.11.5. Deraizarea. BT 6.12, Medica proflacis 5 curatvsimpotive ‘onganisclorptogene 137 612.4. Chinterapia seintctions 137