| POO PPS PONE PY BOOP N BOOP e Poop PEs ~—CAPITOLULI- APA, COMPARTIMENTE HIDRICE Mediul intern este: Un concept propus de fiziologul Claude Bernard Lichidul interstitial plus limfa si plasma sanguina Exclusiv lichidul interstigial Limfa impreund cu plasma sanguina ‘angele din organele interne Selectati enunturile adevarate: Plasma sanguina apartine compartimentului extracelular Fluidul interstitial este aproximativ 20 litri Debitul limfatic nu depinde de presiunea hidrostatica Apa totala corporala este de 42-45 litri la un adult de 70 kg Apa intracelulara este 50% din apa totala Proteinele: Determina presiunea coloid osmoticd a plasmei Nu influenteazA filtrarea capilara Se filtreaz in totalitate in spatiul interstitial Lipsesc din lichidul transcelular ‘Au aceeasi concentratie in toate compartimentele lichidiene Perspiratia insensibila: Are 0 valoare de 1500 ml in repaus Scade la efort Are o valoare de 700 ml in repaus Coincide cu tranpiratia Se realizeazi si la nivelul arborelui respirator Apa extracelulara: f Reprezint& 40% din greutatea corpulut la Confine NaCl, HCOs, Ca*? si glucoza tn concetd Se poate determina direct prin metoda Confine antoni fosfat si sulfat in concentra © Ae ity Lichidele interstifiale, transcelulare, plasma si limfa sunt acest je mai mare cain celule6. Semnalati asocierile corecte dintre compartimentele lichidiene si markerii utilizati: Apa totala - manitol, tiosulfat, eee Fluid intracelular- inulind,albumina Volumul plasmatic - Albastru Evans,RISA Lichidul extracelular -Tiosulfat,inulina,sodiul radioactiv Lichidul interstifial-apa radioactiva sau apa grea mOOpP 7. Marcati compartimentele ale caror volume NU se determina direct prin dilusie unica: .. Compartimentul extracelular Apa totala Volumul plasmatic Compartimentul apei intracelulare . Compartimentul interstitial si limfa moopD> Factorii care pot provoca edem extracelular sunt: . Presiunea capilara hidrostatica crescuta Presiunea coloid-osmotica din capilare crescut . Sc&derea proteinelor plasmatice . ScAderea permeabilititii capilare Blocajul limfatic moO DDS » Osmolaritatea lichidelor din organism: Osmolaritatea total a fiecdrui sector lichidian este de circa 320 mOsm/I . 80% din osmolaritatea lichidului E.C este data de NaCl si 20% de glucoza, uree etc Osmolaritatea L.I.C este data de K, Mg, fosfocreatina, carnozina ete . Nu depinde de proteine + Solutiile de NaCl 0,9 2%, glucoza 5% si fructozd 5% sunt hipertone os 10. Centrul setei este stimulat de urmatorii factori: A. Cresterea osmolaritatii lichidului extracelular B. Sc&derea presiunii arteriale C. Cresterea volemiei D. E. . Angiotensina II . Distensia gastricd1D mpesP> e 2. Bp moUODP moowp> 15. moO 3 . Tesutul nervos Diminuarea setei este provocata de: Cresterea aportului de sodiu sau clorura de sodiu (sare de bucatarie) Hemoragie externa Osmolaritatea plasmei de 270 mOsm/1 . Tensiune arteriala de 100/60 mm Hg Distensia tractului gastrointestinal Cresterea secretiei de ADH este produsa de: . Hipovolemie Hipoxie Etanol . Deshidratare acuta Pozitia clinostaticd Dintre fesuturile urmatoare, cel mai mic procent de apa se afla in: TJesutul muscular Tesutul cartilaginos . Tesutul conjunctiv TJesutul adipos Spatiul extracelular cuprinde: . Lichidul transcelular . Lichidul interstitial Limfa . Plasma sanguina Lichidul din eritrocite Osmolaritatea plasmatica este determinata de: Albumina . Hemoglobins NaCl Uree Glucoza16. Cresterea potasemiei poate determina: A. Secrefie crescuta de renina Secretie crescuta de aldosteron Secretie crescuta de ADH Secrefie crescuta de hormon natriuretic Secrefie crescuta de angiotensina II roo Rp » 7.Cresterea secretiei de ADH produce: Cresterea concentratiei plasmatice a sodiului Scaderea apei totale Cresterea diurezei . Cresterea osmolaritatii urinare Cresterea osmolaritatii plasmatice moo > 18.0 leziune distructiva a nucleului supraoptic va provoca: A. Poliurie cu urina foarte diluata B. Poliurie cu urina concentrata C. Sc&derea volumului si densitatii urinare D. E. ). Sciderea volumului dar cresterea densitatii urinei Nu se modifica nici volumul nici densitatea 19. ADH este inhibat de: A. Fumat B. Durere C. Anxietate D. Stres chirurgical E. Hipoosmolaritate plasmaticd 20. Aria de la nivelul peretelui antero-ventral al Ventriculului Ill: Favorizeaza eliberarea de ADH Este implicata in senzatia de sete Elibereaza aldosteron . Contine Osmoreceptori centrali - Regleaza apetitul pentru sare POO wW PS21. i ii i Efectele stimularii receptorului specific de catre Angiotensina I sunt: Cresterea presiunii arteriale Stimularea eliberdrii de aldosteron Vasodilatafia arteriolelor glomerulare aferente si eferente Stimularea secrefiei de renini Sc&derea presiunii arteriale moo D> 22. Despre Aquaporine sunt adevarate urmatoarele afirmatii: Sunt proteine Sunt prezente la nivelul tubilor colectori Mediaza efectul renal al ADH Aquaporinele sunt pompe ionice Aquaporinele realizeaza transport activ secundar mo OD 23. Pierderile zilnice de apa la efort intens variaza astfel: A. Diureza este nemodificata Perspiratia insensibild la nivel respirator este aproape dubla Transpiratia este foarte crescuta Perspiratia insensibila cutanata este crescuta Pierderile intestinale sunt crescute moO D 24, Alegeti valorile normale presionale in cazul schimburilor capilare- interstitii: Presiunea oncoticd a lichidului interstitial =8 mmHg Presiunea hidrostatici a lichidului interstitial =-3 mmHg Presiunea oncoticd a plasmei=35 mmHg Presiunea capilar’i medie= 30 mmHg Presiunea capilara (Ia capatul arterial)= 30mmHg POUND 25. Difuzia facilitata: Se produce datorita gradientului de concentrafie Se face cuplat cu consumul de energie metabolica (aTP) Utilizeaz proteine membranare integrate-cAraus (carrier) ‘Transport molecule mari, hidrofile Transporta monozaharide si aminoacizi mooRP>26. Transportul activ primar se poate face prin: ‘4. 3Na‘/2K*-ATP-aza membranara B. Cat-ATP-aza membranara ¢. Ht/K'-ATP-aza din celula parietal gastrica D. H™-ATP-aza celulelor ductale pancreatice Eg . Aquaporina 2 27. Lichidul transcelular: A. Reprezinta 5% din apa totala B, Reprezinta lichide secretate de epiteliu C. Contine perilimfa,lichidul sinovial, LCR, pleural D. Reprezinta 1% din ECF (fluidul extracelular) E. Este definit ca hematocrit 28. Cauze ale edemului intracelular sunt: A. Inflamatia Diminuarea metabolismului celular Hipoxia celulara . Cresterea permeabilitatii membranei celulare Cresterea activitatii pompei Na/K-ATP-aza moon 29. Hiponatremia: A. Este scdderea sodiului plasmatic sub 142 mEq/l B. Poate fi cauzata de aportul exogen de apa C. Poate fi cauzata de diuretice saluretice (care elimina NaCl) D. Se produce in diabetul insipid E. Se produce in deshidratari extracelulare 30, Factorii de siguranta antiedem sunt: Presiunea hidrostaticd negativa a lichidului interstitial Cresterea fluxului limfatic Preluarea proteinelor interstitiale prin capilarele limfatice . Presiunea coloid osmotica plasmaticd Presiunea hidrostatic& din capilar FoRCAPITOLUL II - SALIVA a POND PN mPoOOD rE YF FoUOP>R mon >ye Poop D> . Proteinele glandulare din saliva sunt: Lizozimul Amilaza Mucinele Lipaza linguala Albumine si betaglobuline din plasma Despre secretia salivara sunt eronate urmatoarele: pH-ul salivar este intre 6 - 8 Continutul de carbonat acid (HCO3) scade cu rata fluxului . Nuconfine haptocorina . Osmolaritatea salivei creste cu rata fluxului . Contine fosfolipaza Haptocorina: . Se mai numeste proteina R Este secretata de glandele salivare Este o glicoproteina care leaga vitamina Biz Transporta vitamina Biz prin stomac, duoden, jejun si ileon . Cedeaza vitamina B,, transcobalaminei II Secretia salivei este stimulata normal de: . Gastrind ._Inervatia simpatic& Inervatia parasimpaticd CCK Motilina - Transportul activ primar prin pompa 3Na/2K se realizeaza in celulele acinare si ductale; . La nivelul membranei apicale . La nivelul membranei bazale La nivelul membranei laterale . ie nivelul membranelor mitocondriale ~ Lanivelul membranelor reticulului sarcoplasmicStimularea fibrelor parasimpatice salivare produce o saliva: Mai abundentd decat salivagia simpatic& . Mai redusa decat salivatia simpatica Seroasa, bogata in Na’, Cl, amilaz& ). Vascoasa, bogata in mucus . Stimulata de receptori muscarinici subtipul Ms POOPED Caracteristicile salivei primare sunt; Este izotonic’ cu plasma Este rezultatul activitatii ductelor .. Se produce la nivelul celulei acinare Nu confine componente proteice . Confine mai mult K> decdt plasma mon pPs . Apa trece in saliva la nivelul: . Acinilor, pe cale paracelulara . Acinilor prin secretie activa Ductelor striate Ductelor excretoare , Ductelor intercalate POOR SS ° . Concentratia unui singur ion ramane crescuta in saliva indiferent de debitul salivar: Na’ a K HCOs" Cat” pop > 40, Apirarea antibacteriana salivard este reprezentata de: A. Apa oxigenat B, Lactoferina C. Peroxidaza D. Radicalul tiocianat (SCN) E. Lizozim 11411, Saliva primard, acinar are urmatoarele caracteristici: . Este izoton’ ‘Are osmolaritatea mult mai mica decat a plasmei Congine proteine specifice (amilaza -parotid’, mucing -sublingu . Compozifia electrolitica este asemanatoare plasmei Compozitia electrolitica difera semnificativ de plasma moo > 12. Celulele acinare prezinta urmatoarele sisteme de tr membranar: Canale pentru potasiu numai apical . . Canale pentru potasiu apicale si bazolaterale Canal anionic pentru Clor/carbonat acid (Cr'/HCOs) bazol . ‘Triplu cotransport electroneutral Na‘/K*/2CI' bazolateral . Pompa Na/K ATP-aza apicala roo wP 13. in ducte, celulele epiteliale striate elaboreaza saliva final ‘A. Sodiul se absoarbe apical Ao B. Bazolateral sodiul e transportat activ prin ATP-aza Na‘/K C. Clorul se absoarbe apical activ(antiport Cl" /HCO3)si r D. Kr siHCOs se secret activ secundar in ducte reste E. Joncfiunile intercelulare nu permit pasajul apei at connie ine “ 14, Despre saliva este adevarat ca: ; A. Poate tampona acidul clorhidric gastric B, Secrefia sa este reglata neuro-umoral C. Contine calciu si fosfor . Este esentiala pentru digestia polizaharidelor . Are rol in digestia proteica ‘16. Secresia de amilaza salivara: A. Are locin celule seroase din parotid’ B. Are locin celule seroase din submandibulara C. Este stimulata de AMP, generat de SN Simpatic (B-receptori) via Noradrenalin’ D. Este stimulatd de atropind E. Are locin ducte 17. Amilaza salivara hidrolizeaz’: A. Legiturile alfa -1,4 glicozidice din amiloza B. Legiturile alfa - 1-6 glicozidice din amidon C. Legaturile alfa - 1,4 glicozidice vecine cu ramificasiile moleculei de amidon D. Legaturile alfa - 1,4 glicozidice din glicogen E. Legiturile alfa - 1,4 glicozidice din amilopectina 18. EGF (Epidermal Growth Factor): Este un polipeptid cu 53 aminoacizi Are rol protector antiulceros Inhiba secretia gastric’ |. Nu prezint& receptor specifici . Se secret exclusiv in glandele salivare mop 19. Lipaza linguala: ‘A. impreund cu lipaza faringiand si gastric& actioneaza in stomac B. Aparfine unei familii de enzime cu pH optim de actiune acid C. Este inactivaté de HCI din stomac D. Actioneaz asupra trigliceridelor emulsionate E. Aceste lipaze sunt activate de sarurile biliare si pH=7 20. in saliva si in sucul gastric sunt substante organice comune: ‘A. Mucoproteinele(mucina) ‘ B. Lizozimul 4 C. Lipaza ree RAF tSaliva confine compusi cu actiune antimicrobiana: Imunoglobuline A . Lizozim . Lactoferina . Tiocianat de potasiu (KSCN) |. Kalikreina moo nN poOprT 22.Sunt hormoni salivari urmatorii: A. Parotina B. Sialogastrona C, NGF (nerve growth factor) D. Staterinele E. Histamina 23. Caile aferente ale reflexului salivar urmeaza nervii: .. V (trigemen) . VI (Facial) . . IX (glosofaringian) cosa . X (vag) XII (hipoglos) iroge Iya Hoop D26. Urmatorii hormoni influenjeaza secre! . Aldosteronul . Hormonul antidiuretic Estrogenii . Oxitocina ACTH tia salivara: PONS 27.a si B defensinele sunt: A. Proteine antimicrobiene B. Peptide mici C. Implicate in digestia amidonului D. Sunt proteine cationice bogate in cisteina E. Stimulatoare ale secretiei de mucus 28. Selectati afirmatiile adevarate: A. inrepaus submandibulara secret 30% din debit,parotida 30% si SL 30%. B. inrepaus repartitia este: SM-70%, parotida- 20%, SL-5%,accesorii 5%. C. indigestia bucala secretia parotidei creste la 60% D. in digestia bucala nu se modificd proportia E, insarcin& scade fluxul salivar 29, Marcati asocierile corecte: ._ pH acid salivar (sub 5,0) - aparisia tartrului dentar. , Fumatori - concentratie salivara mare de SCN (tiocianat) . Parotina - efect hipercalcemiant . Boli renale cronice - uree, acid uric, creatinina salivare crescute - Perioada fertilé a femeii (preovulatorie-ziua 10-14) - aspect de ferigi la examenul microscopic al salivei moOOm> 30. Parotina: . Este o globulin secretata de parotide . Are efect hipocalcemiant Promoveaza calcificarea dentine Faciliteaza osificarea endocondrala . Este clasificat& ca hormon moOop D> 15,CAPITOLUL Ill - SUCUL GASTRIC HCl: . Este stimulat de pey . Este produs de cae oxintice » Stimuleaza celula G . Este stimulat de histamind Este stimulat epinefrin’ mop pPe Rolurile HCI sunt: Distrugerea bacteriilor ‘Activarea pepsinogenului . Hidroliza lipidelor Inactivarea ptialinei Stimularea factorulul intrinsec moO PPN . Celulelor oxintice secreta: . Pepsina . Factor intrinsec HCOs Gastrin& cck moom PY ‘Mucoasa gastrica elibereaza: . Enterokinaz Enteroglucagon Enterooxintina Toate de mai sus Niciun raspuns corect moO PP Stomacul nu indeplineste functia de: ‘Amestecare a alimentelor cu secrefiile Stocare Evacuare . Secretie de histamina Absorbfia proteinelor Haat 17386 &R op larg ergit POPP PN BIO ES moO > S ). Antrului . Canal piloric » Musculara . Adventicea . Mucusul . Factor intrinsec Care dintre urmatoarele regiuni apartin zonei orizontale a sto Fundus Corp gastric Sfincterul cardial Straturile peretelui gastric sunt: Mucoasa Submucoasa Submusculara Celulele principale ale mucoasei gastrice secreta: Gastrina pepsinogen HCL Celulele parietale gastrice secreta: Mucusul Gastrina Pepsinogen Hel Factor intrinsic11.Celulele endocrine ale mucoasei gastrice secret’: Gastrina f . Histamina . Factorul intrinsec . Somatostatina . Pepsinogen moO PP 12. Somatostatina eliberata de celulele mucoasei gastrice: ‘A. intotdeauna actioneaza ca agent paracrin B, Poate actiona ca un hormon C. Creste secretia de HCI D. Creste eliberarea de gastrina E. Inhibi eliberarea de histamina 13. Care dintre urmatoarele afirmagii este adevarata: ‘A. Secretia H- are loc in canaliculele celulelor oxintice B, Sursa secretiei gastrice Heste respiratia mitocondriala C. Cuplarea Ht si Cl-are loctn citoplasma celulelor parietale D. Secretia de H+ are loc in membrana bazolaterala a celulelor oxintice E. oni de H+ sunt secretati in lumen de ATP-aza H*/K* 14. Sucul gastric: ‘A. Are un pH scizut B. Are un volum mediu de 1,5 pe zi C. Contine mai mult K* decat plasma D. Este hipoosmotic E. Areun pH ridicat 415. Celulele parietale gastrice secretit ‘A. HCI si factor intrinsee B. Gastrina si pepsinogen C. HClsi mucus D. Factor intrinsec si pepsinogen B. Pepsinogen si gastrina 1916.Rolurile HCI sunt: mY . Activeazd pepsinogenul in pepsina , Faciliteazai digestia proteica . Mentine un pH optim pentru activitatea amilazei salivare . Transforma Fe?* in Fe3* . Protectie antimicrobiana FoooD> 17, Factorul intrinsec este: . Secretat de celulele principale . Nu este necesar pentru functionarea normala a corpului . Abundent in gastrita atroficd . Glicoproteina Implicat in absorbfia vitaminei Biz FoAw> 18, Sunt enzime gastrice: A. Ptialina B. Pepsina . Labferment D. Lipaza gastrica E, Factorul intrinsec 19. Pepsina este: A. Secretata sub forma de activa B. Secretata de celule parietale gastrice G Enzima hidrolitic& majora in stomac D. 0 exopeptidaz E. Activa la pH ridicat21. Sinteza si secretia de mucus: A. Are loc in celulele cardiale si antropilorice B. Protejeaz mucoasa gastricd de actiunea digestiva a acidului clorhidric si pepsinei C. Este stimulata de cortizol D, Este redus de prostaglandine E, Creste riscul de dezvoltare a ulcerului 22. Acetilcolina: ‘A. Creste secretia de HCI in stomac B. Creste secretia de pepsinogen in celule parietale gastrice C. Creste secretia de histamina tn mastocite D. Reduce secretia de gastrina din celulele gastrice de tip D E, Creste secretia de gastrin’ la nivelul celulelor de tip G 23. Histamina: ‘A. Este un mediator cu actiune paracrin& B. Reduce secretia gastric a HCI C. Creste secretia de pepsinogen gastric D. Este redusi de acetilcolina E. Stimuleazi receptorii Hz ai celulelor oxintice 24, Care dintre urmatoarele afirmafii este adevarata: ‘A. Faza cefalick reprezinta ~ 30 % din totalul secretiei gastrice B. FazA gastricd reprezinta ~ 30 % din totalul secretiei gastrice C. in timpul secretiei gastrice, pH-ul sangelui devine alcalin D. fn timpul secrefiei gastrice pH-ul sangelui devine acid E. Unadult produce zilnic pana la 1,5 1 de secretie gastrica 25. Secretia gastrica este inhibata de: A. Acetilcolina B. Histamina C. Gastrina D. Secretina E, Somatostatina 2126. Secretia gastricd este stimulata de: A. Secretina B. Gastrina C. Somatostatina D. Colecistokinina E. Glucagon 27. Secretia gastrica este inhibata de: ‘ Contactul alimentelor cu receptorii cavitatii bucale . Distensia peretelui gastric de catre alimentele ingerate . Contactul mucoasei duodenale cu un continut hipertonic . pH-ul intragastric mare . pH-ul gastric luminal scazut POOP a Secretia de gastrina este redusa de: . Acetilcolina 5 Un pH gastric luminal < 2 C. Dilatarea peretelui gastric D. Contactul mucoasei gastrice cu proteine si peptide E. Contactul mucoasei duodenale cu proteine si peptide Microcirculatia gastric& vile oberied B. Helicobacter pylori Meigs e € = anges Mucusul gastric o toe? OF epi31. Acetilcolin: A. Este cel mai puternic stimulator al secretiei de HCI laom B. Reduce secretia de HCl a celulelor parietale gastrice C. Stimuleaza secretia de pepsinogen a celulelor principale gastrice D. Reduce secretia de histamina a mastocitelor gastrice E. Stimuleaza secretia de gastrina a celulelorG 32. Este inhibata de continutul ridicat de acid in stomac: . Secretina A. B. Gastrina C. Somatostatina D. E. . Peptidul vasoactiv intestinal Colecistokinina 33. Este implicat in digestia proteica: A. Pepsina B. HCl C. Labfermentul D. Lipaza gastric E. Factorul intrinsec 34. Sinteza si secretia de mucus este stimulata de: A. Cortizol B. Aspirin& C. Fumat D, Adrenalina E. Prostaglandine 35, Identificati afirmatiile false cu privire la faza intestinala a secretiei gastrice: A. Este controlata prin mecanisme nervoase si umorale B. Mecanismul nervos de reglementare este cel mai SE i inifi iia peretelui duoder C. Mecanismul nervos este inigiat de distens : D. Mecanismul umoral este inifiat de contactul mucoasei duodenale cu proteine si peptide : E. Reprezint& 10 % din totalul secrefiei 23pe ap formarea HCI, transportul H* este cuplat cu transportul de: 42, Factorul intrinsec Castle: A. Activeaza vitamina Biz B. Stimuleaza secretia de HCI C. Inhiba secrefia de mucus D. Stimuleaza absorbfia fierului in ileon E, Nici unul de mai sus 43. Glandele cardiale si fundice secreta: A. Mucus B, HCl C. Gastrina D. Histamina E, Electroliti 44, Lipsa factorului intrinsic determina: A. Anemie feripriva B. Anemie pernicioasi C. Ulcer peptic D. Sindrom Zollinger-Ellison E, Reducerea digestiei proteice 45,Mucusul gastriccontine:46. Gastrina este stimulata de: Nervul vag Distensia gastricd Peptidele din lumenul gastric . Acetilcolina . Proteinele din lumenul gastric ronD Pp 47.Secretia HCl este redusa de: ad A. Secretina . Bulbogastron VIP CCK GIP npO 48. in faza intestinala, efectul gastrinei este potentat de: A. Secretina B. Bulbogastron Cc. VIP D. CCK E. Enterooxintina 49. Sindromul Zollinger -Ellison: ie went tol A. Este provocat de hipersecretia de histaminA . Consta intr-o tumor hipersecretanta de HCl - Se asociaza cuo hipersecretie de gastrina ' Seasociaza cu o hipersecretie de Consta intr-o tumord hipCAPITOLUL IV - BILA 4. Secretia biliara confine: A. Pigmensi biliari B. Acizi biliari C. Colesterol D. Fosfolipide E. Toate raspunsurile sunt corecte 2. Anatomia functionalé a ficatului are la baz: A, Sinusoid B, Hepatocit C. Canalicul biliar D. Canal coledoc E. Canal cistic Hepatocitele: ormeaza o masi tisulara continua laboreaza secretia biliara ‘Toate raspunsurile sunt corecte Acinii hepatici: A. Se gasesc numai sub forma libera B. Se pot grupa formand acini complecsi C. Reprezinta unitatea secretorie a ficatului D. Auin componenta artera me erica Sunt grupate sub forma unor lame celulare anastomozate Sunt dispuse sub forma unei aglomerri de form neregulat’. Spatiul Disse: Confine o regea fina de fibre de colagen . Nu confine plasma . Se gaseste intre peretele sinusoidului sihepatocite . Se mai numeste si spatiu perisinusoidal Nu confine limf% hepatica PON DPD . Functiile protective ale ficatului sunt: . Activeaza si excreta hormonii steroizi Regleazi numai metabolismul glucidic ._ Rezervor pentru vitamine si fier . Elaboreaza secrefia biliar’ . Nu intervine in reglarea nivelului seric al colesterolului poop PN Urmatoarele sunt funcfii ale ficatului,cu exceptia: Degradeaz anumifi hormoni Rezervor pentru vitaminele A, Biz, D Regleaz numai metabolismul lipidic . Excret hormonii steroizi . Rezervor pentru fier moO > @ Functia de rezervor a ficatului se referd la: Stocheaz& vitaminele A, B:2, D Depoziteaza glicogenul ‘Stocheaza vitaminele C, E, K Rezervor pentru fier . Depoziteaza bila moopPps 10. Ficatul este important in metabolismul lipidic si protete prin: A. Sintetizeaza tofi aminoacizii esentiali . Dupa ce proteinele sunt anabolizate se formeaz’ amoniacul . Sintetizeaza VLDL Sintetizeaza fosfolipidele . Sintetizeaza y -globulinele moo 29——- 11, Ficatul sintetizeaza urmatoarele proteine plasmatice,cu . Albumine , Globuline . y-globulin . Fibrinogen . Prealbumina “ mooDP> 12. Despre bila sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia: ‘A. Produs de secrefie hepatica B. Este secretat permanent C. Se elimina continuu in duoden D. Se secret& in cantitate de 800 - 1.000 ml/zi E, Se acumuleazd in perioadele interdigestive in vezicula b 13. in compozitia bilei gasim: A. Acizi biliari B. Lecitin’ . Enzime D. Bilirubina E. Colagenaza 14. Despre bila sunt adevarate urmatoarele: A. Este produsa in colecist B. Contine mucina16. Acizii biliari secundari sunt: A. Acidul chenodezoxicolic B. Acidul dezoxicolic €. Acidul taurocolic D. Acidul litocolic E. Acidul colic 17.Urmiatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Acizii biliari au un nucleu steroidic B. Bila confine numai acizi biliari primari C. Acizii biliari sunt sintetizati de catre hepatocite din colesterol D. Bila contine numai acizi biliari secundari E. Acizii biliari primari contin 7 si respectiv 4 grupari hidroxil 18. Printre rolurile acizilor biliari, amintim: ‘A. Rol in digestia si absorbsia proteinelor B, Absorbfia vitaminelor liposolubile C. Participa la formarea de micelii D. Absorbjia colesterolului E. Rol coleretic 19. Care dintre acizii biliari se formeaza sub actiunea enzimatica a bacteriilor intestinale: A. Acizii biliari primar B. Acizii biliari secundari C. Acidul chenodezoxicolic D. Acidul taurocolic E, Acidul colic 20. Urmatoarele afirmagii sunt corecte: sos as se Adtatl ilar! sunt liposolublll f pot fl extragl prin difuziume lmp/s i: ‘i ilnic B. ~ 0,5 g din acizii biliari sunt excretafi 7 C. Bila contine proteine in concentrasie de 5 pand la 50 mg/ml D. Bila confine bilirubin’ neconjugat E. Secrefia bilei este o secretie pasivasc | ey ioc a si 21. Care sunt valorile normale privind concentrafia plas! bilirubinei: A. Bilirubina totala - 1,62 mg/dl B. Bilirubina liber& - 0,51 mg/dl C. Bilirubin conjugata - 1,1 mg/dl D. Bilirubind totala - 0,62 mg/dl E, Bilirubind conjugata - 0,11 mg/dl 22. Pigmentii biliari sunt sunt produsi de degradare a: A. Methemoglobinei B. Hematiei C. Hemoglobinei D. Acizilor biliari E. Sarurilor biliare 23. Despre fosfolipide sunt adevarate urmatoarele: A. Reprezint& 40% din lipidele biliare . Sinteza lor depinde de circulatia entero-hepatica a acizilor . Sunt supuse circulatiei enterohepatice al . Reprezinta 20% din lipidele biliare sian: Lecitina scade cantitatea de colesterol care poate fi solub moon 24. Concentrarea sidepozitareabilei: A. intre mese tonusul sfincterului Oddi este vidicat B. Bila se concentreaza prin absorbtia Nat, Cl-, HC C. Vezicula biliard are o capacitate de 70-120 ml D. Acizibiliari se pot concentra de 25 pana la 40 o E. Transportul pasiv de sodiu e principalul pr.26. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte: A. Acizii biliari au efect coleretic B. Substantele care produc evacuarea vezicii sunt colagoge C. Acizii biliari au efect colagog D. Gastrina este cel mai puternic coleretic E. CCK este cel mai puternic colagog 27. Reglarea secretiei biliare: A. Secretia este un proces continuu B. Evacuarea este un proces continuu C. Parasimpaticul scade usor fluxul biliar D. Simpaticul are efecte inhibitoare E. Mecanismul nervos influenteaza irigafia hepatica 28.Mecanismul umoral al secretiei biliare: ‘A. Secretina inhiba secrefia de ap’ si electroliti B. Gastrina stimuleaza secretia de acizi biliari C. Hormonii steroizi au efect anticoleretic D. Secretina potenseaza actiunea CCK E. Hormonii steroizi au efect coleretic rmatoarele: 29. in privinta colecistokininei sunt adevarate w ot A na eliberata de mucoasa duodenala in prevenja produsilor de digestie lipidic’d B. Relaxeaza vezicula biliard C. Contract sfincterul Oddt ‘ D. Actioneaz’ direct asupra musculaturit vericulei E._ Este cel mai puternic hormon colagos 33CAPITOLUL V - PANCREASUL EXOCRIN . Principalul canal excretor al pancreasului este: Santorini Vater . Wirsung ). Cistic . Coledoc monwPe Sucul pancreatic este: . Produs de secrefie exocrina . Are rol minor in digestie . Este rezultat din secrefia enzimatica si cea ductal |. Secretia ductala este saraca in bicarbonat . Produs de secrefie endocrina moO PN . Pancreasul este: Un organ retroperitoneal . Situat Ja nivelul vertebrelor T1-T2 . Glanda tubuloacinoasa . Format din patru tipuri diferite de esuturi Format din doua tipuri diferite de sesuturi secretoare moo PY Despre canalul Santorini sunt adevarate urmatoarele: Strabate pancreasul de la coada la cap Este mai gros decat canalul Wirsung Este situat in regiunea cefalica Absenta lui in 40% din cazuri Se deschide prin ampula Vater poms Despre inervatia pancreasulul sunt adevarate urmatoarele: Este inervat de ramuri preganglionare parasimpatice din nervul vag, . Primeste ramuri din trunchiul celiac . Primeste ramuri din artera mezentericé inferioara . Fibrele vagale realizeaza sinaps€ colinergice care inerveazd partea acinar Fibrele vagale realizeazd sinapse colinergice care inerveaz& insulele Langerhans moopPEa 5a are 6. esc A " B. a ece| 5 nios E. tru i ular A B c D. na s a tor 8 dep a B ine i D. E . Concentrafiile Na* si K* sun . Scade cantitatea de AMP¢ fn citosolul celulei ductale . Creste timpul de deschidere a canalelor ionice din ducte . Scade num&rul de pompe de protoni in membrana . Celulele ductale contin granule de zimogen . Granulele de zimogen isi elibereaz4 continutul prin end . Sunt sintetizate in ribozomi poppy sunt adevarate afirmafiile: Despre sucul pancreatic, 2 t apropiate de cele plasmatice HCOs si Cl: sunt principalii anioni HCOs sik sunt principalii anioni é La rate scézute, concentratia HCOs variaz’ pana la 60 mEq/] Larate crescute, concentratia HCOs poate ajunge la 260 mB Secretina: Este stimulul major al secretiei enzimatice Este stimulul major al secrefiei apoase Marcafi raspunsurile corecte referitor la granulele de zit Confin majoritatea enzimelor pancreatice Numérul granulelor de zimogen scade intre mese Sunt corecte urmatoarele privind enzimele Sunt sintetizate in reticulul endoplasmatic neted Enzimele pancreatice intra fn cisterne si se con Sunt sintetizate in ribozomi11. Sunt adevarate urmatoarele privind sucul pancreatic: id : ul : Este considerat ca un lichid izoton Se secret in jur de 1-1,5 1/zi moo P Compozifia electroliticd variaza in functie de rata fluxului Nu confine enzime active 12, Sunt secretate sub forma inactiv urmitoarele enzime pancreatice: Chimotripsina A B. Carboxipeptidaza C. Fosfolipaza D. Elastaza E. Lipaza 13.Enzimele proteolitice sub forma de precursori inactivi sunt: ‘A. Procarboxipeptidaza B. Proelastaza C. Procolesterolesteraz4 D. Chimotripsinogen E. Tripsinogen 14. Referitor la tripsina, sunt adevarate urmatoarele: A, Este secretata sub forma inactiva B. Activarea ei se face spontan, in prezenfa Mg C. Activarea ei se face prin autocatalizé D. Este o exopeptidaza E. Este o endopeptidazd 15. Tripsina nu activeaza urmatoarele enzime: . Proelastaza . Procarboxipeptidaza Colesterolesterhidrolaza Lipaza Amilaza moow> a7,46, Tripsina activeaza urmatoarele enzime, cu excepfia: A. Profosfolipaza B. Procarboxipeptidaza C. Proelastaza D. Chimotripsinogenul E. Enterokinaza 17.Una din urmatoarele enzime pancreatice secretata in fo Tripsina oe . Chimotripsina . Colagenaza Lipaza . Elastaza mon DPS a arele enzime pancreatice secretate in forma Elastaza Amilaza Lipaza . Colagenaza » Carboxipeptidaza moO p> 19. Lipazele pancreatice sunt: A. Triacilglicerol hidrolaza B. Colesterolester hi ©. Fosfolipaza Az D. Erepsina21. Sucul pancreatic: . Are pH-ul intre 7,6- 9 . Este un lichid izoton . Enzimele sale sunt sintetizate in reticulul endoplasmic rugos . Are densitate intre 1008 - 1012 . Toate raspunsurile sunt corecte moO D 22. Faza cefalic& a secretiei pancreatice: A. Se realizeaza prin mecanisme nervoase conditionate si neconditionate B. Centrii pancreaticosecretori sunt localizati la nivel bulbar C. Pranzul fictiv induce o secrefie cu volum crescut D. Prinzul fictiv induce o secretie cu o concentratie mica in proteine E, Gastrina este un mediator principal al acestei faze 23, Faza gastricd a secretiei pancreatice: A. Se realizeaza prin mecanism umoral prin secretina B. Se realizeaza prin mecanism umoral prin gastrina C. Se realizeaz prin mecanism nervos reflex vago-vagal D. Reflexele vago-vagale dau o secretie cu volum crescut E. Reflexele vago-vagale dau o secrefie saraca in enzime 24, Faza intestinala a secrefiei pancreatice: A. Are importansa majora B. Predomini mecanismele umorale de reglare : C. Pétrunderea chimulul acid in duoden stimaleazi secrefia celulelor 1 D. Pdtrunderea chimulul acid in duoden stimuleazd secrefia celulelor $ E._ Bfectul echotic al CCK este mai puternic decat cel vagal 25.Reglarea hormonala a secretiei pancreatice: ; A pes ‘mediator al raspunsului la acid este Cae B. Principalul mediator al spunsulut la acid — C. Prezenfa triptofanulut si fenilalaninel st’ D. Prezenfa triptofanulu si fenilalanine! inhib s E. Prezenta monogliceridelor scade secretia 3926. Secretina: ha Se elibereazé cand pH-ul confinutului duodenal este 27,5 A B. Stimuleaz4 direct celulele acinare C. Stimuleaza direct celulele ductale D. Se elibereazd cand pH-ul confinutului duodenal este s45 E, D4o secretie bogat in bicarbonat 27.Colecistokinina: “dl A. Eliberata de celulele I B, Eliberata de celulele S C. Este principalul mediator al raspunsului secretor la p D. Este principalul mediator al réspunsului secretor la E. Stimuleazd direct celulele acinare 28, Hormonii care cresc secretia pancreatica sunt. Stimuli cu ro! . Aferenfe de provenienta musculara . Aferente de la articulatia temporo-mandibulara . Motilina . Secretina - Implicg contractia musculaturii netede esofagiene Nusuntinfluentate de inervatia intrinseca ~ Contractia muschilor abd CAPITOLUL VI - MOTILITATEA GASTRO-INTESTI} in controlul miscarilor si pozitiel mandibulei i urmatorii: Aferenfe de la nivelul fesuturilor moi faciale orale si parietale Aferente esofagiene de durere, presiune, temperatura Aferense de la dinti si periodont Hormonii gastro-intestinali cu rol inhibitor asupra motilita sunt: CCK-PZ Acetilcolina GIP Undele peristaltice esofagiene primare: Nu produc relaxarea sfincterului esofagian inferior Apar ca raspuns esofagian la i y 7 iritatia i Nici un rispuns corect tia sau distensia peré Procesele importante din a Contractia diafragmei cursul vomei includ: _ Antiperistaltismul gastric , OeComplexul motor migrator este: Contractia ritmica a maseterilor in timpul masticatiei Contractia ritmica a musculaturii sfincterului anal extern (striat) Contracfia ritmica, in sens oral, a musculaturii netede gastrice ), Contractia ritmica, in sens aboral, a musculaturii intestinului subtire . Contractia ritmicd, in sens aboral, a musculatu moOPES stomacului Ritmul electric de baz’: ._ Este initiat voluntar, prin intermediul nervului vag . Este responsabil de activitatea motorie a esofagului superior . Este inifiat de celulele interstitiale Cajal . Are frecventa de descarcare crescénda de-a lungul tubului digestiv . Este responsabil de producerea contractiilor muschilor masticatori pyoPrena Evacuarea stomacului este stimulata de: Distensia duodenului Nervul vag, Aciditatea crescuta din duoden . Gastrind ck myoRee Undele electrice lente: Produc contractia musculaturii striate Produc contractia musculaturii netede din stomac Nu produc contractii ale muschilor netezi . Sunt caracteristice doar intestinului subtire Coincid cu potentialele de actiune moowPS 10. Varsaturile pot fi generate A. Stenoza pilorica B. Fumat C. Abuz de alcool D. Sarcina E. Sindrom vestibulara 5 : 7 11, Golirea stomacului este inhibata de: A. Lipide B. Iritarea perefilor duodenali C. Distensia gastrica D. pH-ul intraduodenal scazut E, Secretina 12, Activitatea motorie a intestinului este stimulata de: A. Gastrina B. Enteroglucagon C. Motilina D. Bulbogastrona E. Enkefaline 13. Masticatia: . Este un act reflex Este controlata voluntar Este controlata de nervul vag ). Nu este important pentru digestie :. Are rol in absorbtia aminoacizilor moO 14, Relaxarea receptiva se datoreazii: A. Acetilcolinei16. Undele esofagiene primare: A. Sunt controlate de nervul vag B. Sunt initiate de blocarea unui bol alimentar in esofag C. Sunt initiate de timpul faringian al deglutiiei D. Nu se propaga de-a lungul intregului esofag E. Sunt reglate de trunchiul cerebral 17.Reflexul de coborare a mandibulei: A. Este monosinaptic . Cuprinde contracfia muschilor ridicatori ai mandibulei .. Cuprinde relaxarea muschilor ridictori ai mandibulei . Cuprinde contractia muschilor coboratori ai mandibulei . Este reglat de nervul vag. moo” 18. Muschii masticatori sunt reprezentati de: ‘Temporal Maseter . Buccinatori . Pterigoidieni laterali . Pterigoidieni mediali | 19, Alegeti afirmatiile adevarate despre deglutitie: A. Este in totalitate pasiva “ noe PP Faza bucala este involuntara . Faza esofagian’ este involuntara ._Laringele este impins in sus Ultima faz este controlata cortical mngoD 20. Evacuarea stomacului este inhibatd de: pH-ulduodenalridicat = Concentatia crest lipielorinso¥e821.Undele lente electrice: . Sunt unde mecanice ritmice . Genereaza potential de actiune A. B. CG D, E 22. Undele peristaltice intestinale: .. Sunt contracfii localizate: . Sunt stimulate de gastrina . Sunt stimulate de CCK . Sunt stimulate de secretina . Sunt inhibate de glucagon mpooD> 23. 24. Contractiile de foame: A. Apar intotdeauna dupa minimum 40 are de B. Continua aproximativ 30 min dupa umplet C. Sunt percepute fn mod normal ca ,foam . Produc relaxarea sfincterelor . Sunt oscilatii ale potentialului membranar de repaus .. Mandibula » Maxilarul moOD> Genereaza contractii Masticatia implica urmatoarele elemente active: Dingii Limba Muschi masticatori D. Dispar dupa ingestia de alimente E. Dispar dupa administrare de insulimo moop PN moOmP . Despre absor' . Mucoasa intestinal . Absorbfia intestinala presupune transportul substanfelor prin . fn zona latero-bazala exist joncfiuni lacunare gap junctions” . inzona latero-bazala exista jonctiuni stranse : . Difuziunea simpl4, in gradient electrochimic a substanfelor . Difuziunea facilitata in gradient cu ajutorul unui transportor . Difuziunea in gradient a apei . Deplasarea apei in condifiile cresterii presiunii osmotice ‘btia intestinala sunt adevarate urmatoarele afin 4 prezinta falduri Kerckring care maresc supra absorbtie enterocitelor ; . ’ fn zona latero-apicala a enterocitului exista joncfiuni stranse junctions” Transportul pasiv presupune: Consum de energie presiunii hidrostatice ‘ Referitor la sistemele de macrotransfer, adevarate, cu exceptia: Asigura un transport continuu de molecule sau de io Asigura un transport discontinuu de Ee Pot fi sisteme de transport activ si pasiv ‘Sunt sisteme de transport pe caleaveziculelor Se pot face prin difuziune si osmoz& j aps mone 2> mo tn aaa distal, au loc urmatoarele procese: Este popullat de o flora care partici i el € participa la sinteza si absorbfia unor vitamine Flora de putre ie exi: ae Es m facie Systane la acest nivel este predominant aeroba aminare de la acest nivel a i ae jivel se formeaza amoniacul procesele de decarboxilare de la acest nivel rezulta dioxidul de carbon Pi " i toxic pentru organism Despre digestia si absorbsia glucidelor sunt adevairate urmitoarele Enzimele intestinale pot hidroliza legiturile glicozidice din celuloza Dupa actiunea ptialinei asupra amidonului rezult maltoza, maltotrioza $i oligozaharide ramificate In sucul gastric nu exista nicio enzima cu actiune asupra carbohidratilor ‘Amilaza pancreatica se gaseste in concentratie foarte mare in duoden Lactaza desface lactoza tn glucoza si fructoz Referitor la digestia st absorbyia glucidelor sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: Principalele oligozaharidaze existente in marginea in perie a enterocitului sunt lactaza, zaharaza, izomaltaza si glucoamilaza Weomaltazele desfac legaturile « 1-2 ale a dextrinelor limita ‘Activitatea enzimelor glicolitice este crescut4 in porfiunea distald a ileonului Prin acfiunea lactazei rezulta fructoza si galactoza " Glucoza si galactoza sunt transportate activ prin »marginea in perie” a enterocitului in legatura cu absorbtia glucidelor sunt adevarate urmatoarele afirmagil: ; - aie si galactoza sunt transportate Pasi’ prin ,marginea fn perie” a enterocitulut Glucoza si galactoza sunt transpo ae digestia sau reabsorfia renal a glucidelor sunt controlate eee si dizaharidele din alimente sunt complet absorbite in : i pentru: pe ingerat, ajunsla nivel colonic devine sursa de carbonasi ps bacterii tate activ prin proteina transportoareii ae intestinal a glucidelor presupune: 5 bt 2 see prin proteina SGLT; situata pe me A. Transportul activ al glucozei bazolaterala B. Absorbfia fructozei se face prin transportorul GLUTs C, Fructoza si galactoza folosesc acelasi transportor GLUT: pentru D, Depozitarea si eliberarea glicogenului din ficat este un proces inde hormonal ‘ E, Absorbtia si digestia glucidelor sunt procese controlate horm 10. in ceea ce priveste implicatiile clinice ale digestiei gli adevarate urmatoarele afirmatii: ; ‘A. Sindromul de malabsorbfie al lactozei este produs de deficitul d B. insindromul de malabsorbtie al glucozei si galactozei, a este bine tolerata C. Intolerana congenitala la lactoza este o patologie rar intalnita D. Simptomele care apar in sindromul de malabsorbtie al steatoreea i icterul . Simptomele care apar in sindromul de malabsorbtie al glucidelor: distensia intestinala si diareea a 11. Afirmatiile adevarate despre digestia si absorbtia | urmiatoarele: ; A. Lao persoana sanatoasa, toata cantitatea de proteine siabsorbits vn Pepsina este principala enzim& pancreatica proteinelor :42. Formarea produsilor de digestie nivele: gestie ai proteinelor are loc la urmatoarele in lumenul intestinal sub actiunea pepsinei A. B, Lanivelul ,marginii in perie” sub actiunea peptidazelor memb c. in interiorul enterocitelor sub actiunea peptidazelor ees D. inlumenul intestinal sub actiunea enzimelor pancreatice E. incolon, sub actiunea enzimelor din secrefia colonului 13. in ceea ce priveste absorbtia proteinelor urmatoarele afirmafii sunt adevarate, cu exceptia: Peptidele mari se absorb intr-un procent mic, incapabil sa declanseze un raspuns imun Peptidele mici sunt transportate de PEPT1 prezent in membrana apicala a enterocitelor ‘Transportorul PEPT1 este un carrier Na‘ /dipeptid Gradientul de H* necesar PEPT1 este generat de schimbul luminal de Na*/H* in enterocit, tripeptidele sunt hidrolizate de peptidazele citosolice, rezultand aminoacizi . Alegeti afirmatiile adevarate: Fructoza este transportati activ de SGLT: Absorbtia aminoacizilor se face prin co - transport cu glucoza Absorbtia aminoacizilor neutri se face prin co - transport cu Nat Absorbfia aminoacizilor bazici se face prin co - transport cu Na* Prolinuria poate produce malnutritie 5. Urmatoarele afirmagii sunt adevarate: es Gr&simile aflate in duoden jnhiba puternic evacuarea ga: i i lipaz’ Lipaza pancreatic& este inhibata de co! : en Sfingolipidele si glicosfingolipidele ‘sunt substraturi bune pentru fosfolipaza e vitamine hidrosolt ibile Suprafaja micelillor este acoperita cu me pin emulsonarea Suprafafa disponibila pentru digestie este "° lipidelor 51mOOR> n 8. moOmD POORPES . Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu excepfia: Afirmatiile adevarate despre absorbjia acizilor biliari sunt: Principala limitare a ratei de absorbfie a produsilor de digestie lipid difuzia miceliilor Fosfolipidele acopera sup) lipoproteine Componenta principala a chilomicronilor este colesterolul ‘Aciaii biliari se absorb complet in porfiunea terminala a jejunului Chilomicronii parasesc intestinul pe calea limfatica ‘ afata externa a chilomicronilor, alituri de ap ‘Aciziibiliari se absorb complet in porfiunea terminala a ileonului if Dehidroxilarea acizilor biliari primari este facuta de catre bacteriil ‘Acizit biliari traverseaz4 ,marginea in perie” prin difuziune simpla Acizii biliari traverseaza ,marginea in perie” prin transport activ ‘Transportul activ se face cu energie care provine de la gradientul Sunt adevarate urmatoarele propozifii: Vitaminele liposolubile intra in constitusia miceliilor mixte Acidul retinoic este absorbit dependent de acizii biliari Vitamina D se absoarbe in principal in duoden Vitamina B12 se absoarbe Ja nivelul colonului Membrana »marginii in perie” congine receptori care vitamina B12-factor intrinsec oe al Sunt adevarate urmitoarele afirmagii: : ‘Absorbfia apei depinde de absorbtia ionilor de Na* si CI- Na* este absorbit pe toata lungime: Aldosteronul creste absorbjia de Glucocorticoizi stimuleaz’roe eae 21. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu excey A. Absorbfia fierului este limitatd, pentru c& el tind tia: insolubile le si formeze siruri Secrefia acida gastricd stimuleaza absorbfia fierului Apoferitina prin legarea fierului se transform in transferina Depozitele tisulare de fier sunt sub forma de feritina sau de hemosiderina in carenfa cronicé de fier, scade capaci B pacitatea duodenului si jejunului absorbi fier wului si jejunului de a poop 22. Sunt adevarate urmatoarele enunturi: Toxina eliminata de vibrionul holeric determind o diaree secretorie Legarea toxinei holerice la receptori determina o activare ireversibila a adenilat-ciclazei Legarea toxinei holerice la receptori determina o activare ireversibild a canalelor de calciu D. Diareea secretorie din holera confine cantitati importante de sodiu, clor si apa E. Toxina eliminat de vibrionul holeric determin’ distrugeri ale mucoasei colonului, cu diaree sangvinolenta 23, Despre chilomicroni sunt adevarate urmatoarele afirmafit: A. Contin preponderent colesterol B, Contin majoritar trigliceride C._ Pe fata externa sunt acoperiti de fosfolipide D. Confin vitamine hidrosolubile E. Pérdsesc intestinul intrand fn circulagia arterialé 24. Enzimele lipolitice din sucul pancreatic responsabile de digestia lipidelor sunt: A. Lipaza pancreatic B. Glicerol ester hidrolaza ©. Chimotripsina D. Colesterol esteraza E. Fosfolipaza A2 53sunt adevarate: A. Acizii biliari impreuna cu lecitina emulsioneaza grasimile B. incadrul miceliilor, acizii biliari au fata nepolara orientata spre C. Miceliile consin aproape exclusiv trigliceride intacte az chilomicronii isi D. Acizii biliari si lecitina formes E. 20% din suprafata chilomicronilor este ocupata de apo-lipopro 25.Urmatoarele afirmatii ice sunt adevarate: 26. Urmatoarele implicatii clini ctte rbtie intestinala $i renala defectuo; ‘A. Boala Hartnup implica 0 abso! aminoacizilor neutri B, Boala Hartnup poate duce la malnutritie C. Holera se manifesta prin diaree secretorie D. insindromul de malabsorbsie al glucozei si galactozei, tolerata ;._Insuficienta pancreatica poate fio cauza generala de m mp 27.Urmatoarele enunfuri referitoare la vitamina Biz sunt a Se mai numeste tocoferol » Rien . Se mai numeste cobalamina > u> dase . Ficatul confine un mare rezervor de vitamina Biz Absorbtia normala de vitamina B,z depinde de prez Castle ores Este o vitamina liposolubila poeP 28. Despre absorbtia calciului sunt ade A. lonii de calciu sunt absorbiti activ in B, Absorbfia intestinala a calciului PTH © sli aSichae aaa ikea 329. Despre absorbtia proteine| OF st * A. Peptidele mari absorbitelanivelimnn et! 3 intesti raspuns imun ‘estinal pot determina aparitia unui B, Transportorul SGLT; mediaz& transportul peptidelor mici C. Peptidele mari sunt transportate de PEPTi ere D. Dipeptidele si tripeptidele sunt hidroli renal ane idrolizate de peptidazele citosolice gi E. Lanivelul ,marginii in perie” sunt 3 ti it 3 tipuri de trai * pentru aminoacizii neutri URN ovine set 30. Absorbtia intestinala presupune transportul substantelor prin urmatoarele: A. Stratul de lichid luminal situat la suprafafa mucoasei intestinale B. Glicocalixul care acopera ,marginea in perie” C. Membrana laterobazal a enterocitului D. Peretele capilarului sanguin sau limfatic E, Mucoasa gastric 31. Mecanismul pasiv al absorbtiei intestinale: . Are loc impotriva unui gradient de concentragie . Foloseste pompe specifice . Actioneaz prin consum de ATP Include difuzia simpla si difuzia facilitata Poate fi limitatd de cantitatea de carrier disponibil ia momentul in care Se utilizeaz& carrier-i. moopP 32. Absorbtia carbohidratilor: A. Are loc in cavitatea bucala B. Include mecanismul de transport SGLT; . ©. Unllzeaxd GLUTH cx aneponaisa ROD cae ec ra sea . Utilizeaz’ energia gradientulul sodiului pentru ; entice E. Depinde de pH-ul acid al cavitagii gst active pentru glucoza si galactoz4 utilizind S 55ali fa nic vos ole crot ee iz) ads) stal spa jsten urmatoarele caracteristici: 33. Absorbtia proteica are ‘A. Peptidcle mari sunt absorbite prin pinocitoza sau endocitora la ny ey h Es B net vnoaciit sunt transportagi de carrier“ specific, Na-dependeng C, Exista 5 tipuri de transportor! situati pe membrana marginii in perje i D. Are locin cavitatea gastrica E.. Utilizeazi aceiasi transportori ca si glucoza ef c 34, Absorbtia lipidelor: fc Este activa A B, Este pasiva C. Are loc cu ajutorul miceliilor formafi din acizii biliar! D. Are loc in verica biliar’ E. Nici unul dintre raspunsurile de mal sus > 35, Formarea miceliilor: A, Depinde de acizii biliari B. Este procesul prin care se formeaz micliile din 20-40 de molecule, eilanie hidrofobe in interiorul miceliilor C. Depinde de o concentrafie minima a acizilor biliari D. Are loc in hepatocit E, Ajuta la absorbtia proteica Busu>e a 36. iteza chilomicronilor este generat de: Legarea trigliceridelor la 0 apolipoproteina in enterocit B. Acizi biliari C. Saruribiliare Fosfolipide legate la 0 apolipoproteina in enterocit Colesterolesteri legati la o apolipoprotei 37. Vitaminele liposolubile: A. Sunt vitaminele AD, K, E B. Necesita un pH acid pentru a fi absorbite C. Necesita saruribiliare si micelii pentru a fi absorbite D. Se leagé de factorul intrinsic pentru a fi absorbite E, Sunt secretate de vezicula biliara38. Urmatoarele afirmatii i legate 5 ate: gate de vitaminele hidrosolubile sunt ‘A. Vitamina Biz se leaga de f factor ara rul intrinsec si este absorbita in ileonul B. Vitamina Biz se leagi de f. 4 factorul ‘i parietal intrinsec si este absorbit4 fn celula c D. E. Vitamina Biz este depozitat in ficat Vitamina Biz este depozitata in stomac Deficienta de vitamina C provoaca rahitismul 39. Fierul: A. Este absorbit in forma feroasa B. Este absorbit in forma ferica ¢, Este absorbit in duoden D. Este transformat in enterocit in forma de feritina E. Este absorbit de catre celula parietal 40. Absorbfia apei: A. Areloc prin osmoza B, Depinde de absorbfia altor iont C. Este determinata de diferentele de osmolaritate dintre confinutul jumenului si sange d D. ‘Transportul apet are loc in ambele irectiintre lumenul intestinal s singe E. Toate cele de mai sus. Au functie hormonala i Jani ee eee eee seein tease CAPITOLUL Vint - TERMOREGLAREA . Rolurile alimentelor includ: Roluri energetice, plastice si functionale Asigurarea energiei pentru procesele vi ele vit ivi 2 intelectual tale, activitate musculara si efort Sinteza structurilor celulare si inlocuirea celor deja uzate Generarea de substante active pentru modularea oe : roc . Nici unul dintre rspunsurile de mai sus ee . Urmatoarele afirmatii sunt incorecte: Ratia alimentara echilibrata ar trebui s& confind peste 90% carbohidrati, deoarece acestia au o incarcare energetica puternica . Lipidele ajuta la absorbtia vitaminelor liposolubile si a carotenoizilor . Aportul alimentar reprezinta suma tuturor actelor voluntare efectuate pentru a produce, a obtine, a procesa alimentele cu scopul de a satisface motivatia alimentara |. Foamea poate fi fundamentala sau apetit Rata ingestiei este influenfata de factori externi, cum este gustul, obiceiurile, stresul, emotiile si multe altele Proteinele: 3 Reprezinté componentul structural major al tuturor celulelor organismulut Au functie enzimatica ‘Au functie de transportori carrier Se gisesc doar in carne in reglarea apetitului: Hipotalamusul joaca un rol ese! ‘scurt ntrol leaza foamea Centrul hipotalamic ventromedial satietil Central hipotalamic lateral este ce? eral ivelul plasmatic scazut ria atat in reglarea pe termen lung cts al aminoacizilor - Hormonit circulang nu joacd nici un Folmoomprs = moOer>N MOOT pe |. Grelina . Sinteza proteica . Reglarea conductangei ionice . Conductanta nervoasi . Secrefia glandelor ). Este la fel la barbati si femei, la copii sivarsiicl eoaen . Nueste influengat hormonal ¥ Factorii orexigeni includ: Factori care inhiba ingestia alimentara Leptina ccK MSH-ul tt Rolurile ATP-ului includ: Contractia musculara Metabolismul bazal: Reprezinta cheltuiala energeticd minima plus cheltuielile Reprezinti aproxmativ 65% din cheltuiala energetica to Poate fi determinat in timpul somnului © ohio Determinarea metabolismului bazal include: Metode calorimetrice prin masurarea caldurii Metode indirecte prin masurarea consumului dioxid de carbon soroute ligt ‘Temperatura de peste 30°C . Post alimentar de 12 ore10. Radiafia inseamng; Transferul ca i A, Transfer clduriintre dou obey Conversia unui lichid fn vaporj SM™Peraturadiferitg Ridicarea aerului inealzit zit din jurul i Transferul de cldura dintre cong tt! nlocuirea cu are Nici un réspuns corect es moop e - Termogeneza este obtinuta prin; Reducerea pierderilor de c&ldurs Vasoconstrictie cutanata Frison Cresterea secretiei glandelor sudoripare Scaderea secretiei hormonilor tiroidient ppOD> 12. Termoliza este obtinuta pri Inhibarea frisonului Vasodilatatie cutanata Cresterea tonusului muscular Cresterea pierderilor de cildura Activitatea pesutului adipos brun POOR 13.Febra: ‘A. Reprezinta cresterea temperaturii interne peste 36°C B. Poate fi cauzat& de substante toxice, leziuni cerebrale, tumor, infect C. Include resetarea set-point-ului hipotalamic D. E . Nu implica prostaglandinele Este o stare fiziologica 14, Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: aa Echilibrul termic reaulta din cele doua procese, termogeneza si term: Pielea contine termoreceptori pen a Centrul termolizei confine majoritar ng aie Centrul termolitic este Jocalizat in ud os Temperatura hipotalamicd este de 37, ‘oni sensibili la rece talamici anterior si preoptic moORP> 15, Factorii anorexigeni sunt A, Somatostatina B. Neuropeptidul Y C. Glucagonul D, Oxitocina E. Agouti-related proteinegici crese! renergici “pivelul mic jenta pentt sth de stimu! are de adrenalit atervin sitar echolaminic shyt mervos sde catechol nonalle sinstante, 168 celulele ero importante emie, Hipoliza val de ad: ns Selye a St gspunde dupa jul de atari siul de reziste 16, Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. CCK este un important factor anorexigen B, Insulina joaca un rol major fn reglarea pe termen scurta api C. Distrugerea centrului foamet duce la afagie D, Nucleul arcuat joacd un rol integrativ in reglarea aportului E, Nici oafirmatie nu este adevarata 17. Urmatoarele afirmatii sunt adevarat A, Temperatura nu influenteaz aportul alimentar 8, Cresterea temperaturii singelui stimulea7a centrul safietatii C. Racirea sangelui hipotalamic creste ingestia de alimente D, Scaderea temperaturii sangelui stimuleaza centrul satietifii E, Racirea sangelui hipotalamic scade ingestia de alimente 18, Anorexia nervosa: A. Este o tulburare de nutrisie caracterizata prin auto-infor B. Este caracterizata de o greutate corporal < 85% din gr C. Se numeste si bulimie D. Este asociata cu o structura osoasé normal E, Este o stare fiziologica 19. Caldura: ‘ A. Reaulta din procesele metabolice ale organismului. B. Este masurata in calorii “ C. Este misurata in jouli D. Este produsul descompunerii de ATP E, Este denumita si metabolism bazalCAPITOLUL METABOLISME . ATP-ul (adenozin trifosfatul): ‘ Este moneda energetica a organismului Este utilizat pentru transportul ionic ac Majoritatea carboxidratilor sunt oxidati a produeas de ATP. Este o combinafie de adenina, riboza si doi radicali fosfat . Se gseste in citoplasma tuturor celulelor mPoomp Glucoza: . Difuzeaza cu usurinfa prin porii membranei . Reprezintd 95% din totalul monozaharidelor Este calea comuna de transport a carbohidratilor spre celule . Oxidarea a 1 g glucoza produce cantitfi minime de ATP . Oxidarea a 1g de glucozi produce 4,1 Keal FOR W PN Glicogenoliza: Este procesul de sinteza a glicogenului din glucozi . Este procesul de desfacere a glicogenului din depozite Se realizeaz cu ajutorul unei fosforilaze ._ Are loc in hepatocit si adipocit . Este stimulati de glucagon mon pp Ye Glicoliza: Este procesul de eliberare a energiei din glucoz& - Desface glucoza in dou’ molecule de acid piruvie Cuprinde 20 de reactii chimice succesive ._ Are eficient 100% in formare de ATP Is In lipsa oxigenulut se formeaz acid lactic din acid piruvic 4 mPoOw EF Ciclul Krebs; Are loc in mitocondrie . Produce o cantitate foarte mare de energie . Incepe cu acidul oxaloacetic - Se poate desfasura fara interventia dehidrogenazelor Este calea metabolic§ comuna pentru metabolismul glucidic moO a 64poApPs FON PPe FOP PP mpeBEe myop>e Ss . Diabetul zaharat: .. Este produs de cresterea . Este produs prin reducer’ . De tip Leste insulino-dep . De tip Il este non-insu! . De tip juvenil se instale . Calea pentozo -fosfatilor: . Consté in degradarea si oxidarea glucozel ei Raspunde pentru 30% dit in glucoza metabolizata a lizata ir Este cale metabolica alternativa in eee es imatice . Const in degradarea proteinelor . Produce hidi ‘rogen care nu este folosit pentru sinteza lipidelor . Gluconeogeneza: . Este sintetiza de glucozd din aminoacizi si lipide . Previne cresterea concentratiei de glucoza 10% din aminoacizi pot fi transformati in ghicoz’ |. Nu este reglata prin actiunea glucocorticoizilor | Nuse realizeaz& la nivel renal . Insulina: . Determina captarea, depozitarea si utilizarea glucozet in fesuturi . Stimuleaza glicogenoliza Scade cantitatea de glicogen din ficat |. Stimuleaz gluconeogeneza . Stimuleaz& transformarea glucozei in acizi grasi Glucagonul: _ Este secretat de celulele o: pancreatice . Inhiba gluconeogeneza hepatica Stimuleaza glicogenoliza . Are efect hiperglicemiant Creste debitul sangvin renal secrefiei de insulind ea sensibilitatii esut endent Jino-dependent rilor la acfiunea insulinei 65 Ayte ori ard 11. Acizii grasi: ‘i ‘A. Reprezinté gruparea lipidica principal a trigliceridelor B, Suntacizi organici cu lang scurt ~ c. Din componenfa trigliceridelor sunt: acidul stearic, aci palmitic ol D. Ionizeaz’ gi se leaga la albumina Lid E. in inanitie sau in diabet scade concentrafia lor sangvina 12. Ficatul: ‘A. Descompune acizii grasi in compusi cu molecul mica B. Sintetizeaza colesterol si fosfolipide C. Depoziteaz’ trigliceride D. In diabetul zaharat scade cantitatea de trigliceride E. Confine dehidrogenaz 13. Lipoproteinele: Reprezint& 95% din lipidele plasmatice 3. Sunt particule mici . Contin numai trigliceride ratty . Concentratia totala este de 700mg/dl plasm . Sunt sintetizate fn epiteliul intestinal rFoop> 14. Fosfolipidele sunt: Soria ree, 2 abst46. Corpii cetonici sunt: Acetona . Acidul lactic Acidul aceto acetic .. Crescuti in diabetul zaharat Sintetizafi la nivel hepatic pyOPe> 17.{n reglarea metabolismului lipidic intervin: A. Epinefrina B. Glucocorticoizii c. STH D. Hormoniitiroidieni E, ADH 18, Factorii de risc ai aterosclerozei sunt: A. Sedentarismul B. Diabetul zaharat C. Activitatea fizicd ‘D. Fumatul E. Distipidemia 19. Ateroscleroza: . Este o afectiune a venelor |. Este provocata de excesul de HDL Este prevenita de ctre LDL fn exces 9. Implic& procese inflamatorii Sigg ormtsia ©21, Aminoacizii sunt: ‘A. Constituentii principali ai proteinelor B, Depozitati sub forma de proteine ¢. inconcentratie de 35-65 ml/dl D. Absorbiti numai de hepatocite ie E. Transportafi facilitat sau activ prin membranele celulare a 22. Proteinele plasmatice: Sunt sursa de aminoacizi pentru fesuturi Asigura presiunea coloid-osmotica a plasmei Intervin in coagularea sangelui ). Raspund de imunitatea naturala ‘Au functii enzimatice Poop 23. Aminoacizii neesentiali: . Au ca precursori alfa-cetoacizii corespunzaitori }. Alanina are ca precursor acidul piruvic . Sunt in numar de 10 ). Nu se formeaz prin reactii de transaminare . Prezenta lor este esentiala in alimentatie mon > 24. Formarea ureei: A. Utilizeaza creatinina ca materie prima B. Are loc in rinichi26. Anabolismul proteic ‘4. Hormonul de crestere es B. Insulina ¢. Glucocorticoizii p, Testosteronul E. Tiroxina 27.Ficatul nu intervine in: A. Dezaminarea aminoacizilor B. Sinteza de hormoni C. Sinteza proteinelor plasmatice D. Catabolismul unor hormoni E, Gluconeogenez& 28, Proteinele plasmatice: . Sunt reprezentate de albumine Sunt prezente pe membrana eritrocitara Intervin in apararea imun . Determina presiunea osmotica a plasmel Regleazai difuziunea moopP> . Sunt proteine: Bilirubina . Colesterolul . Ceruloplasmina Ureea Transferina y moe Pe unt: |. CAile metabolice ale aminoacizilor s Sinteza de noi proteine . Gluconeogeneza . Sinteza de uree . Dezaminarea oxidativa . Transaminarea w moOp re 69Soon oe HS mpooR>S poe Ps . Hormonii glandulotropt hipo _ CAPITOL LX - HORMONI GLANDA HIPOFZA Functiile reglate de sistemul h 0) Cresterea rmonal sunt: ‘Transportul substantelor prin membrane Intensitatea reactiilor chimice din celule . Secretia Niciuna de mai sus , Substantele urmatoare au funcfie de neurotransmitatori: Noradrenalina . Acetilcolina Dopamina Colecistokinina Creatinina . Care dintre urmatorii hormoni au structura proteica: . Adrenalina . Hormonul luteinizant . Prolactina . Hormonul de crestere . Pro-opio-melano-cortina Hormonul luteinizant (LH) are urmatoarele functii la barbat: " Finalizeazd procesul de crestere folicular& . Creste volumul testicular prin . Stimuleazd spermatogeneza ). Reprezinta stimulul pro-ovulator stimularea dezvoltarii tubilor seminiferi Stimuleaza productia de androgeni testiculari fizari sunt urmatoril: FSH LH ADH TRH ACTH 71FOOD ES pesern . Este un hormon lipolitic . Favorizeaza eliminarea renala a aminoacizilor esentiali . Lobul anterior provine dintr-o proeminenta a creierului, fiind Hormonii neurohipofizari sunt urmatorii: Vasopresina Somatoliberina Prolactina Oxitocina Aldosteron Despre somatotropina sunt false urmatoarele enunturi: Parte din efectele lui sunt indirecte, mediate de somatomedine(IGI Este un hormon hiperglicemiant Este un precursor polipeptidic din care se formeaza prin cliva LPH vi Despre glanda hipofiza sunt false urmatoarele afirmatii: 7 Lobul anterior provine dintr-o invaginare a epiteliului faringian | nervos Re Este localizata intr-o cavitate osoas4, numita “saua turcea . Este denumita si glanda pineal datorita asemanarii cu un . Regleaz multiple axe endocrine, dintre care cea mai imp metabolismului fosfocalcic ' Despre hormoni sunt adevarate a Reprezinta mesageri chimici secretafi de |. Regleaza reactii biochimice fun Sunt eliberafi in cantit&ti mari, si Elibereaza cantitasi mariil. Pp mooD> gE) A. B. C. D. E in functie de structura biochj 0c] Glucidici ‘himic’, hormonii pot fi; . Proteici Lipidici Derivati din aminoacizi Toate cele de mai sus In functie de structura lor, hor hormonii , Hormonul de crestere i derivagi din amine sunt: Adrenalina Noradrenalina Tiroxina Insulina Mecanismele de “down-regulation” includ: Reducerea sintezei receptorilor Internalizarea receptorilor Decuplarea receptorilor de pe sistemul efector proteic . Expresia de receptori membranari aditionali | Amplificarea in cascada a raspunsului de activare celulara 14, Receptorii hormonali pot fi, in functie de localizare: A. Nicio variant nu este corecta B, Cc D, E. 15, A. P . Receptori ribozomali Receptori membranari Receptori citoplasmatici Receptori nucleari idieni sunt adevarate urmatoarele enunjuri: ranari, de care Se cupleaz pentru a Despre hormonii stero! y specifici memb! Majoritatea au receptori induce un efect a Trec liber prin membrana celulal Sunt derivati din see independents actioneaz direct asupra ui . Intra la nivelul nuel ce proveine nol ADN-ului celular pentru 4 P jungi sau foarte jungi sunt constituiti din lan! St nsi i 7316, Mesageri secundari sunt: A. Adenilat ciclaza B. Calciu i C. Diacil glicerol D. Sistemul fosfoinozitol a E. Niciuna din cele de mai sus 17. Transportul hormonilor in corpul uman se efectueaza: — A. Inprincipal prin sistemul limfatic B. In principal prin fluxul sangvin C. Intr-un echilibru dinamic intre forma libera si cea legata D. Indoua forme: forma liberd si forma legata E. In principal prin sucul gastric 18. Mecanismele reglarii secretiei hormonale sunt: A. Control nervos . B. Reglarea postreceptor C. Down-regulation D. Control cronotropic E. Mecanisme de feed-back 19. Principalele conexiuni intre hipotalamus | A. Rombusul pineal21.Urmatoarele afirmatii despre glanda pi 4, Glanda pituitard posterioara se mat ae tuitard sunt adevarate: i, Secret hormoni proteici este adenohipofing c, Este localizata in regiunea Cervicala anterioara, j favorizea24 palparea sala examenul cinle Poa Supeficiala p. Este un orgauaa rotund, localizat la nivelul seii turcesti E. Are doua parti anatomice si funcfionale: anterioara si ae 22, Hormonul de crestere are urmatoarele roluri: A. Stimuleazé incorporarea aminoacizilor in muschi cu ajutorul somatomedinelor B, Produce hiperglicemie C. Creste lipoliza D. Promoveaza cresterea organismului E. Inhib& captarea aminoacizilor in celule si favorizeaz excretia lor renal 23, Seeretia hormonului de crestere este reglata de: A. Cresterea concentratiei de arginin’ B. Stres C. GH-IH si GH-RH D. Hipoglicemie E, Niciun raspuns corect 24. Excesul de hormon de crestere duce la: . Gigantism ; Boala Conn » Nanism . Boala Addison . Acromegalie moOoDS adenohipofiza: .Urmatorii hormont sunt secretasi de cate Colesterol Oxitocina Aldosteron . Prolactin ~ Hormon de crestere moO DPS 7526. Despre vasopresina sunt adevarate urmatoarele enun . Are actiune identicd aldosteronului Actioneaza asupra unor receptori specifici (V1, v2) Creste volumul si presiunea sangvina ii . Produce reabsorbfia apei in tubii distali renali , Este produsa de hipotalamus poOpD> 7. Comunicarea intercelulara poate fi: Endocrina a Juxtacrina Ribozomala . Paracrina ;.. Mitocondriala n moo PS . Fenomenul de “down-regulation” se refer la:_ A. Cresterea concentrafiei unui hormon sau net s general scderea numarului receptorilor B. Reglarea deficitara a metabolismelor glucidic, C. Scéderea concentratiei unui hormon determina ¢ receptori specifici . Sciderea numarului receptorilor datorita lipsei mediatorul corespunzator oboumelg 3. Reglarea secventelor nucleotidice in ADI30. Despre axul hipotalamo-hipofizar A. Comunicarea hipotalamo-adenchipofaee arte hipotalamo-hipofizar ara Se realizeaz3 prin tractul B. Vasele plexului secundar sunt drenate in transport hormonii secretafi cétre See CQ Coe hipotalamo-neurohipofizary Utilizeaz’ doua organizate in serie-sistem port a ipofizare anterioare care . Sistemul Pa transporta sAngele in ambele sensuri Prin infundibul, de cele mai multe ori flind dus dinspre hipofiza spre hipotalamus E. Prin intermediul vaselor din sistemul port, factorii reglatori hipotalamici ajung la celulele adenohipofizare 31. Despre glanda hipofiza sunt adevarate: Este localizat’ intr-o cavitate osoas, numit “saua turceasca” B. Controleaza secrefia hipotalamicd de GH prin intermediul somatoliberinei C. Este denumitd si glanda pituitar’, fiind o gland’ exocrina cu dimensiuni milimetrice ee es D. Lobul anterior provine dintr-o proeminenta a creierului, fiind format din fesut nervos 2 eh aga E. Lobul anterior provine dintr-o invaginare aepiteliulu faringian (bung Rathke) 32. Hormonii adenohipofizei sunt: A. STH B. FSH GIH TRH PRE pop hipofizari sunt 33. Hormonii non-glandulotropi ade A. PRL B. PIF © ACTH D. STH E ADH 734, A. B. G mo os moore 37. moowD> Despre somatotropind sunt adevarate urmatoarele; Parte din efecte sunt indirecte, mediate de somatomedine (IGF) Favorizeaza eliminarea renala a aminoacizilor esentiali Este un precursor polipeptidic din care se formeaza prin clivare; ACTH, sy gi LPH , Este un hormon hiperglicemiant Este un hormon lipolitic . Rolurile hormonului antidiuretic sunt urmatoarele: . Influentarea comportamentului invatarii si controlul memoriei Stimuleaza secretia de ACTH Conserva apa corporeala prin cresterea permeabilitafii pentru apa la nivelu) nefronilor distali . Stimuleaza lipoliza datorita fragmentului beta-LPH Are efecte vasoconstrictoare puternice actionand pe receptorii specifici V1 . Urmatorii hormoni sunt proteici, cu exceptia: . Prolactina Estrogeni GH ADH TSH ADH creste reabsorbfia apei actionand pe: Receptorul Vi . Receptorul V2 Receptorul V3 . Receptorul V4 . Totide mai sus 38. Oxitocina: A. B. c. D. E. Atinge un maxim fn timpul nasterii Stimuleaza contractile uterine Scade secretia lactata Stimuleaza ejectia laptelui Creste concentratia plasmatica a prolactinei. Creste presiunea pl . Creste concentratia 41. Urmatorii hormoy A. ACTH B. TSH C LH D, Prolactina E. GH44, Secretia de GH este stimulata de: sate Hipoglicemie Cortizol Stres TRH Foame poop 45. Prolactina este inhibata de: A. Efort B. Durere C. Dopamina D. E. Supt StresppOmPS moOODEN ePP moO DPS CAPITOLUL XI - HIPOTALAMUSUL Hipotalamusul este implicat in reglarea urmatoarelor Comportament Memorie Bioritm Termoreglare Acuitate vizuala Hormonii hipotalamici sunt: PRF PRL TRH Aldosteron Oxitocina Rolurile hipotalamusului sunt: Secrefia insulinei si glucagonului ‘ Menfinerea volemiei la un nivel minim Menfinerea homeostaziei “ae oOmoog S moO Py 10, A moO @ . Urmatoarele afirmatii despre nucleul s . Este principalul nucleu rasP' |. Primeste aferente de la nivelul retinei . Secret ADH si oxitocind urmatoarele cai: ay Producerea de es prin calea vegetativa simpaticg simpatice prin prin stimularea corticosuprarenalej prin stimularea medulosuprarenalej prin stimularea cortexului Prin stimularea sistemului limbic Despre hipotalamusul anterior levarate hip sunt adi Reprezint partea central a sistemulul eae ag Prin actiunea sa determina tahicardie si vasoconstrictie Prin actiunea sa determina bradicardie si vasodilatatie . Reprezinta partea centrala a sistemului simpatic Contine centrii termolizei }. Urmatoarele afirmatii referitoare la hipotalamusul postero-lateral sunt adevarate, cu exceptia: Reprezinta partea central a sistemului parasimpatic Contine centrii termolizei Este centrul termogenezei Prin efectele sale determina midriaza si piloerectie Prin efectele sale determina mioza si bradicardie suprachiasmatic sunt adevarate: ‘unzator de ritmul circadian Eferentele acestui nucleu ajun& a Cu varsta exist o depletie de neuroni Cresterea termolizei se realizeaza prin Vasodilatagie cutanata Frison Oprirea sudoratiei vel cortical lanivel corpresniilaacest ive urmatoarele mecanisme: . Hiy i ipersudoratie cae srgetic Cresterea metabolismulul 83a —————— fect nipenguicessian™ in te 11. Centrul setei este activat de urmatoarele: lipo A. Cresterea volemiei B, Osmolaritatea crescuta a plasmei este C. Hipotensiunea arteriala ee D, Uscarea mucoasei orofaringiene jocar E, Hipertensiunea arteriala rucr 12. Agenti orexigeni sunt urmatoril: ae A. Ghrelina B. Leptina C. Endorfinele endogene 15) D. Neuropeptidul Y a a E. Orexinele A si B stort dep 13. Hormonii hipotalamici sunt urmatorii: A. GHRH ston thee B. TSH slags nine C. ADH er a D. Oxitocina . Dopamina6, omunicarea hipotalamo. i ‘Tractul hipotalamochipofizar TES Féalizeact prin, p. Sistemul port hipotalamo-hipofizar ¢. Prin nucleii mamilari Dp. Prin sistemul limbic FE. Prin intermediul hipocampului 17. Influengele sistemului nervos asupra sistemutut imunitar se exercita prin: Calea umorala mediata de hormoni . Calea nervoasa direct, coordonata de hipotalamusul Calea umorala prin neuropeptide si ec a Calea nervoasa direct, coordonata de hipotalamusul anterior } . Intermediul sistemului limbic moO RSa 4. Tireida: a Este cea mai mare glands, Jocalizaté profund he innit Organise, mmervat simpatic prin aco mes we ‘ele epiteliulul folicular sunt columnare ia repaus si turtite i activitate = ceulele epiteliulul folicular sunt columnare in activitate si turtite in repaus mp mo Fw eeAR Pe o » pa POND Pe -Necesarul zilnic de iod este de aproximativ 150 ug | Un aport-ziinic de iod de aproximativ 150 pg nu permite sint . Reducerea aportului zilnic de iod sub 50 ug induce un deficit . Un aport zilnic de iod de aproximativ 50 ug permite si .. Care dintre urmatoarele afirmatii privind sinteza ho Despre aportul de iod sunt adevarate urmatoarele: Aportul zilnic de iod este in mod normal de aproximativ 150 hormoni tiroidieni hormoni tiroidieni hormoni tiroidieni sunt false? Iodocaptarea este realizata pasiv |. Organificarea iodului are loc sub actiunea tiroid peroxidazei membranei bazale . lodinarea tirozinei are loc la nivelul membranei apicale — . lodinarea tirozinei este catalizata de tiroid peroxidaza- E, Cuplarea tirozinelor este catalizat’ de tiroid peroxidaza Molecula de tireoglobulina: i Are atasate minimum 4 molecule de T4 Are atasate cel putin 2 molecule de T3 Este o glicoproteind cu greutate moleculara mareatoarele afirmatii s 10, Urmatoarele af unt adevirare. ryroxine-binding globulin (TG) anes Thyroxine-binding globulin (TRG initate maj nf Mare : i are Z Pentru T: ‘73 constituie principala forma q ) are afnitate mai ma 3 fata de Ta le tran; mare pentru T4 fats tiroidient Port plasmatic pentru hormony ° p, 74 constituie principala forma de transpo tiroidieni ort plasmatic pentru hormonii p, T3are timp de injumatatire mai lung decat T4 B Urmatoarele afirmatii sunt false: Concentratia plasmatica a T3 este 80-180 ng/dl Concentratia plasmaticd a T4 este 5-12 yp/dl ‘Timpul de injumatafire al T4 este de aproximativ 1 21 ‘Timpul de injumatagire al T3 este de aproximativ 7 zile Afinitatea pentru receptorii celulari este de 10 ori mai mare pentru T4 fata de 3 poee 12. Despre hormonii tiroidieni sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Sunt liposolubili 8. ‘Traverseaza usor membranele celulare C. Actioneaz asupra unor receptori nucleari ; D. Sunt transportafi in plasma predominant in forma liber& aan &. Receptorii asupra c&rora actioneaza la nivel tisular sunt prepondere! membranari 13, Hormonii tiroidieni au urmitoarele efecte: A. Stimuleaza sinteza proteica B. Inhiba sinteza de ARNm . Stimuleaza activitatea mitocondriilor 2 pbibt proceiela nite giconsumul de O2 in toate celulele corpului Stimuleaz’ productia de ene! : Hormonii tireidient determina: Un efect calorigen odnees Cresc rata metabolismult Peril Inhibarea activitatil mitocona Nak ain membrana ' Stimularea activitapii ATP” Reducerea consumului de 0» poOm ES 89Bae 2 ne 15. Hormonii tiroidieni: A, Sunt liposolubili B, Stimuleaza lipoliza Inhibé metabolizarea colesterolului @ D. Inhibé metabolizarea acizilor grasi E. Stimuleazi metabolizarea trigliceridelor 16. Hormonii tiroidieni exercit urmatoarele actiuni: A. Stimuleaza utilizarea periferica a glucozei B. Auefect hipoglicemiant C. Inhiba gluconeogeneza D. Stimuleaza glicogenoliza hepatica E. Crescabsorbfia intestinala a glucozei 17. Hormonii tiroidieni induc: A. Stimularea sintezei de eritropoietina B. Stimularea sintezei de factori de crestere C. Stimularea sintezei de hormoni sexuali D. Stimularea eliberarii de TSH E, Stimularea eliberarii de TRH20. TSH: 4, stimuleas ecrefia tiroidiang g, Stimuleazd cresterea si dezyo) - Actioneaza fn princi area gland hipofiza c, Actions Principal prin legarea de r z p, Inbiba activitatea adenilat-iclazet la nivale Fan eler a tireoctetor . Actioneaz prin intermediul AMPe ca bere secund 21.Sinteza hormonilor tiroidieni: 4. Are loc incepand cu luna a VI-a de viata intrautering B, Are importanfa majora pentru dezvoltarea armonioa: C. Este important pentru dezvoltarea sistemului ne p. Are rol in procesul de maturare sexual Este importanta in procesul de crestere scheletala SH a corpulul vos 22, Hormonii tiroidieni au urmatoarele efecte asupra sistemului nervos: Stimuleaz neurogeneza si mielinizarea dar inhib sinaptogeneza Stimuleaz neurogeneza $i sinaptogeneza dar inhibi mielinizarea . Stimuleaz mielinizarea si sinaptogeneza dar inhiba neurogeneza Stimuleaz& mielinizarea, sinaptogeneza $i neurogeneza Inhib& mielinizarea, sinaptogeneza si neurogenez@ moP ee 23, Efectele hormonilor tiroidieni asupra sistemului nervos cuprind: . Stimularea dezvoltarii cortexulul si a centrilor nervos! .. Diminuarea metabolismului cerebral . Stimularea tonusului cortical Stimularea reactivitafii motorii Inhibarea reactivitasii vegetative pope a: cordului cuprin 24. Bfectele hormonilor tiroidien! asuPTs \ Cresterea frecvengeicardiace if . Scdderea fortei de contractie MOS Grenergic din mjocard . Diminuarea numarului de receptor! Cresterea debitului cardiac - Stimularea automatismultl rigiei aritmillor mole si favorizarea jap a1 ——_—~—25. Hormonii tiroidieni determina: ‘A, Vasoconstrictie periferica Rar B. Cresterea ventilaiel pulmonare es C. Inhibarea proceselor de secresie intestinale —4 D. Stimularea motilitafii intestinale an > E. Cresterea tonusulut si forgei de contractie a mugchilor scheletich 3 26, Hormonii tiroidieni: A. Sunt implicagi in maturarea testiculara B, Sunt implicafi in maturarea normala a spermatozoizilor _ ~ogn C. Stimuleaza productia de eritropoietind gieritropoieza D. Diminueazi disocierea oxihemoglobinei E, Determind vasodilatatie perifericé a Marirea volumului glandei tiroide (gusa): Se poate asocia cu hiperfunctie tiroidiana30.Boala Basedow- 4. Bste cea mai frecv p. Apare mai frecvent’ ¢. Se caracterizeaza p. Se poate manifesta £, Poate asocia cre;mByORPEN 3. A. B. c D. E. moopSS mopOP Es __ Celulele B-pancreatice: . Cuplarea cu subunitatea’ a . Insulina actioneaZ . Prin sedderea pti Se afla in insulele lui Langerhans Produc somatostatina Fac parte din structura exocrina a pan Secret insulind si amiling \creasului Se gasesc in proportie de 209% Insulina: Este eliberata dupa stimulul hiperglicemic Induce hiperglicemie Este sintetizat ca preproinsulina La om are dowd languri polipeptidice Este secretata de catre celulele pancreatice a . Eliberarea fiziologica a insulinei: . Stimuleaza eliberarea glucozei din celule Este bifazica Are o prima faza rapida care apare in decurs de minute . Este stimulatl de ingestia de glucoz4 ‘Aveo a treia faz care include si activareafosflipazel sia protelnkinazsi c .. Receptorul insulinic: Este denumit GLUTL Este un receptor dimeric extracelulare Este compus din dou’ subunit eect Activeaza glicogenogene24 glucozei de tre fesururt ‘In muschiul scheletic ae resutu Prin cresterea captarll ICH te . Doar in fesuturi sno i Fara a necesita legarea !@mop Pp MUN wPX FOF monmPys . fn ficat insulina inhiba glicogenogeneza | Insulina stimuleaza gluconeogeneza . Stimuleaza proteoliza . Nici un raspuns corect Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: Insulina activeaza receptori specifici Neuronii transporté glucoza doar in prezenta insulinei Retina este fesut insulino-dependent 4 La nivel muscular insulina: Stimuleaza glicogenogeneza Stimuleaza glicoliza Stimuleaza glicogenoliza Insulina: ao Stimuleaza sinteza de acizi grasi fn tesutul adipos Inhiba sinteza de trigliceride Scade sinteza de colesterol Inhiba sinteza proteica Inhiba senzatia de satietate11, Bfectele insulinel asupra fesutyy A. Inhiba patrunderea glucozej in cel g, Stimuleaza sinteza de acizi gragi c. Stimuleaza sinteza de trigliceride D. Mui adipo: Ss iain |. Stimuleaza lipoprotein lipaza 2, Inbibd captarea K+ 12, Sunt implicate in metabolismul glucozei; A. Potasiul : B. Lipoprotein lipaza C. Glicogen sintetaza D. Lipaza hormono -sensibil E, Nici un raspuns corect 13. Indicele glicemic: A. Coincide cu glicemia Este stimulat de insulina . Este minim pentru zahar Se masoarA prin testul de tolerant’ la glucoza Variaza cu tipul de carbohidrati moo w 14, Glicemia: . Are o valoare a jeun intre 80 - 120 mg/dl . Este controlata hormonal . Este independenta de SNV . Creste postprandial . Creste dupa efort fizic moo S 15. inhibitorii secresiel de insulnd sun . Hiperglicemia . Somatostatina Hipopotasemia Glucagonul . GIP mofo w> 716, Diabetul zaharat: , Implicé o deficient cronica de insulina Are drept semn principal hipoglicemia Implic& rezistenga la insulind . Debuteaz doar in copilarie . Debuteaza doar la varstnici moomD> 17.in diabetul zaharat apare: Poliuria . Glicozuria . Polidipsia Nicturia Sete moowP 18, Una din urmatoarele afirmatii NU este ad Hiperglicemia cronica determina neuropatie . Diabetul zaharat de tip 1 poate avea o origine autoi1 . Diabetul zaharat de tip 2 este insulino-rezistent — . Anumite medicamente pot induce z Diabetul zaharat gestational este den 19. Somatostatina:71.Insulinomul: Este o forma de insuling Este o forma rara de tumorg Pancreat gste de obicel benign te ). Este un hormon pancreatic .. Nici un raspuns de mai sus mpoee 22, Explorarea pancreasului endocrin include: urmatoare! 4. Glicemia a jeune le investigatit: 8. Testul oral de toleransa la glucozi C. Determinarea peptidului C D. Testul oral de tolerangs la glucoz& cu sensibilizare la cortizol E. Toate cele de mai sus 23,Marcati_ care din urmatoarele asocieri sunt corecte: Celule B (8) insulare- Proinsulina .. Celule B (8) insulare-Peptidul Celule A (a) insulare-Polipeptidul pancreatic . Celule F insulare- Glucagon Celule D (6) insulare- Gastrina mpo pe gipeT s 24. lucagonul NU se gaseste normal in: on | A. Creier , 3. Pancreas * C. Tractul gastrointestinal 5 D. Plasma sanguin E. Glandele Suprarenale 25. Care din urn A Acetilcolina 8. Polipeptidul pat © Alanina si arginit °. Glucoza © Somste ori cardt 26.0 concentrafie plasmaticd crescuta de glucagon: A. Cresterea forgei de contractie a cordului B. Cresterea aminoacidemiei C. Crestera acizilor grasi liberi in plasma D. Hipoglicemie acuta E. Cresterea corpilor cetonici plasmatici 27.Sunt efecte ale Glucagonului: A. Glicogenoliza hepatica B. Glicogenoliz’ musculara C. Gluconeogeneza hepatica D. Gluconeogenezd muscular E. Inhibitia somatostatinului pancreatic A. Intestinul subsire .. Ficatul C. Pancreasul . Creierultar 31, Secretia polipeptidulu 1, Dupa efort fizic 3, in hipoglicemia acuta Dupd un prénz hiperproteic prin stimulare vagal in inanitie Pancreatic creste; 32. Glucagonul: Este un hormon catabolizant muleaza lipoliza Stimuleaz’._glicogenoliza hepatica Inhiba transportul alaninei fn hepatocit Inhiba proteoliza musculara moe 101men mon weacal muscu mctinale =! ce ct n {es este eptori ocard b 2 mince 6. Cortizolul: A. Stimuleaza sinteza de colagen in piele B. Inhiba sinteza de colagen in piele ee C. Stimuleaz sinteza de leptind D. Creste apetitul nth FE. Controleaza dezvoltarea normal a creierului fetal 7. Aldosteronul: s ‘A. Este necesar pentru a menfine normal volumul de apa din organism B. Creste rata filtrarii glomerulare em: C. Creste reabsorbyia renala de Na * 4 D. Creste reabsorbyia apei E. Stimuleazd transportorul Na‘/H* din celulele tubulare renale 8. Cortizolul: A. Creste secretia gastrica acida B. Stimuleazi productia de mucopolizaharide din cel C. Protejeaza stomacul impotriva producerii ulcerului D. Inhibi fosfolipaza Az inestillg E. Stimuleaz productia de lipocortina 9. Secretia de cortizol este stimulati de: A. Durere ee B, Traumatismemee —.. gla = 11. Pacientii cu boala Cushing prezi ta: Obezitate truncala Ceafa de bizon Hipotensiune Hiperpigmentare Hiperglicemie myo Re 12. Pacienii cu boa Conn prezinta: A. Cefalee B, Hiperpotasemie C. Hipopotasemie D. Hipertensiune E, Poliurie 13.in cazul unei tumori hipersecretante de ACTH: A. Este un nivel crescut al cortizolului plasmatic B. Este un nivel crescut al ACTH-ului plasmatic C. Este un nivel crescut al CRH-ului plasmatic D. Este un nivel sczut al cortizolului plasmatic E. Este un nivel sctizut al ACTH-ului plasmatie 14. in cazul unei ec eae Este un nivel erescutal one Este un nivel reseut al ACTH Psa cRH-ul . Este un nivel sea Este un nivel scazutal16, Zona fasciculata a CSR: Secreta cortizol: . Secreta aldosteron Secreta estrogeni Secreta testosteron . Secreta progestine Poop 17. Aldosteronul: ‘A. Este un glucocorticoid B. Este un mineralocorticoid C. Este sintetizat de medulosuprarenali D. Creste rata filtrarii glomerulare E. Stimuleazi gluconeogeneza 18. Aldosteronul: Are efect antiinflamator Stimuleaza reabsorbgia Na* . Stimuleaz reabsorbsia K* . StimuleazA excretia Nat Stimuleaza excretia K+ room >16, Zona fasciculata a CSR: Secreta cortizol: . Secreta aldosteron Secreta estrogeni Secreta testosteron . Secreta progestine Poop 17. Aldosteronul: ‘A. Este un glucocorticoid B. Este un mineralocorticoid C. Este sintetizat de medulosuprarenali D. Creste rata filtrarii glomerulare E. Stimuleazi gluconeogeneza 18. Aldosteronul: Are efect antiinflamator Stimuleaza reabsorbgia Na* . Stimuleaz reabsorbsia K* . StimuleazA excretia Nat Stimuleaza excretia K+ room >a4.secretia de aldosteron este sclzuta de; Renina Angiotensina II prostaglandina E Catecolamine Endoteline mposS 72, Enzima de conversie a angiotensinei (ACE); A. Transforma angiotensinogenul in angiotensina B. Transforméa angiotensina I in angiotensina II C. Este eliberata de ficat D. Este eliberata de rinichi E, Este eliberat& de plaméni 23, Glucocorticoizii cresc concentratia plasmatica a: A. Glucozei B, Proteinelor plasmatice C. Aminoacizilor D. Acizilor grasi liberi E, Corpilor cetonici 24, Secretia de aldosteron: A. Se realizeazi atat in zona glomerulara corticosuprarenalei B. Depinde de concentratia K* extracelular C. Depinde de concentrafia Kt intracelular D. Este stimulata de angiotensin I E, Este stimulat de ACTH cat sifn cea fasciculata a 25.Excesul cronic de aldose rc A. Produce o crestere importan’ suasiece facil B. Datorita fenomenului de yaldost limite normale C. Datorita fenomenului de normale Pe iing D. Excrefia urinara de Na+ ait pete! E. Determina aparitia obezitayi ei Na+ extracelular junea arterial ramane in . mane in limite escape”, volemia T yaldosteron” 107fine” sul alk hz. Si ne al myOe Ee BPYOD> &6 mM OUND PN FOOD PS moneys . Atat acidul vanilmandelic cit si metanefrinele pot fi dozate in uri . CAPITOLUL XV - MEDULOSUPRARENALA Printre metodele de investigare a medulosuprarenalel se numarg, Dozarea acidului vanil-mandelic urinar Dozarea ACTH Dozarea catecolaminelor in sénge |. Ecografia si rezonanta magnetica nucleara Activitatea reninei plasmatice . Despre metabolizarea adrenalinei sunt corecte urmatoare afirmatii; Are ca produsi finali metanefrina si normetanefrina . Se poate realiza prin trei cai Monoaminoxidaza reprezinta o enzima esenfiala in metabolizarea adrenaline| Acidul vanilmandelic reprezinta compusul intermediar al cailor de metabolizare . Despre formele circulante ale catecolaminelor sunt corecte urmatoarele afirmagii: . Se gasesc in plasma preponderent in forma conjugata Se gisesc in plasma preponderent in forma neconjugata . Hipoglicemia determina o crestere a concentratiei formelor libere . Formele conjugate sunt inactive biologic Forma principal de conjugare este cea cu fosfatii Stimularea receptorilor alfa-1 adrenergici determina: .. Vasoconstrictie coronariana . Creste motilitatea tractului digestiv Mioza . Scade reabsorbsia de sodiu la nivel renal Creste glicogenoliza hepatica Biosinteza catecolaminelor in medulosuprarenala: Substratul sintezei este reprezentat de tiroxina Forma predominant sintetizat este adrenalina - Este realizata la nivelul celulelor cromafine Este realizata la nivelul zonei reticularis a cortexului suprarenalian . Este stimulata de o concetratie ridicata a cortizolului la nivelul ‘medulosuprarenalei4, Stimularea receptorilor alfa-2 determing: A e agregarea plachetara \Vasoconstrictie coronariana ade secretia de glucagon Feocromocitomul: Este o tumora derivata din celule timice Este caracterizat prin secretia in exces a catecolaminelor Asociaza hipertensiune arterial Se asociaz cu hipoglicemie persistent Determina importante efecte cardiace 1 B. fc: D. E Efectele stimularii receptorilor beta-1 adrenergici sunt: Cresterea debitului cardiac Reducerea tonusului tractului gastrointestinal Stimularea eliberarii reninel din celulele: juxtaglomerulare Relaxarea uterului gravid Cresterea freeventei cardiace mon epee 9. care din urusierit ose eS corganismului la stres in faza de alarma: Cortizon . Testosteron41. Efectele metabolice ale catecolaminelor sunt A. Lipolizd B, Gluconeogenezd C. Cresterea secretiei de insulind D. Glicogenoliza E, Cresterea secrefiel de glucagon 42. Urmatoarele afirmatii despre receptorii catecol adevarate: Sunt receptori cuplati cu proteine G . Noradrenalina are o afinitate mai mare pentru ‘Adrenalina are o afinitate mai mare pentru receptorii | Subtipul alfa-2 va determina o activare a adenilatciclazei ‘Activarea subtipului alfa-1 determina cresterea concentra intracelular mon pS 13, Efectele cardiovasculare ale catecolaminelor st Dilatarea arterelor coronare mediata beta-2 . Dilatarea arterelor coronare mediata alfa- 2 Cresterea fortei de contractie a miocardului ). Cresterea frecventei cardiace . Vasodilatagie splahnicd mediaté alfa-1_— urmatorii hormoni s; ‘ Testosteron tint sintetiza B. Adrenalina ¢ Cortizon p, Noradrenalina p, Acid vanilmandelic Side glanda Medelsipareay 7.Produsit intermediari i Noradrenalina Mle degradare at adrenalin sunt 5, Acid dihidroximandelic ¢. Dopamina p, 3-metoxi-4-hidroxifenilglical £. Normetanefrina 18. Produsii intermediari in sinteza adrenalinei sunt reprezentati de: A. 3-metoxi-4-hidroxifenilglicol B, DOPA C. Noradrenalina D, Dopamina E, Metanefrina 19. Productia de catecolamine depinde de: Intensitatea stimulului nervos simpatic | Intensitatea stinmulului nervas parasimpatic . Nivelul secretiei de catecolamine . Factor umorali Influente hormonale moomE Je: 20. Despre receptorii tip beta se mani Sunt numai de dowd Pe . Determina activarea fosfolipazel Cp, . Determina cresterea Intrac™ Determina cresterea Efectorul AMPc este PFO tipuri: beta” mooRP teinki 113mMOOBPN MOORE H HOOD h @ . Insulind . Calcitonina . Scade reabsorbtia sodiului |. Creste reabsorbtia H en . Scade reabsorbfia potasiului . Calcitriolul: Osteogeneza este stimulata de: a Cortizol - Somatomedina Parathormon Sub ce forme circulante se gaseste calciul pla 30% calciu ionizat 40% calciu ionizat 50% calciu ionizat 10% calciu legat de proteinele plasmatice 40% calciu legat de proteinele plasmatice La nivel renal Parathormonul: Scade reabsorbtia aminoacizilor Creste reabsorbtia Mg Este produs de rinichi¢ remodelare osoasa participa 21 nic aproximativ: u7jesul innules te tort ac ardult ereste ca sul 26. Calcitonina: Rote un peptid alcatult din 38 aminoacizi i Este sintetizata fn celulele C paratiroidiene C, Seafla sub controlul direct al calcemiel D, Este degradata la nivel renal E, Inhiba formarea de noi osteoclaste 27.La nivel intestinal: PTH -ulare efect direct , Se formeza calbindina . Calcitriolul activeaza absorbjia de fosfafi , Calcitonina exercita efecte minore . Actioneaza 24,25(OH)2 D3 FoOooD> 28. Valorile normale ale calcemiei sunt: A. Calciu ionizat 2,4-2,8 mg/dl B, Calciu total 8,8-10,4 mg/dl C. Calciu total 6.8 - 8,8 mg/dl F D E. Calciu legat de proteinele plasmatice 2,8 m Calciu sub forma de complexe 4-4,2 mg/dl 29. Ce cantitate de calciu se A. Aproximativ 10.000 mg B. Aproximativ 8,000 mgFoOoSe N POPR>Y monw> > . Osteogenetic’ . Hormonogenetic& . Osteolitica . Termogenetica . Greutatea ovarului este constanta pe tot parcursul ciclului m . Este un organ intraperitoneal . Are forma ovoidala . Fibre musculare netede . Fibre musculare striate ‘ . Celule interstitiale o . Vase sangvine . Vase limfatice Functiile ovarului sunt: Gametogeneticd sunt adevarate afirmatiile: Este acoperit de albugineea ovarului Are aproximativ 10 g Medulara ovarului confine: Foliculii ovarieni: In perioada dezvoltarii fetale in ambele__pespre foliculul matur A penvoltarea si maturarea « pewvoltarea $i maturarea fo ovulafia se produce in p * gvolufia corpului galben se ; Ovulatia se produce in zi ;, Alegeti afirmatiile ., inabsenfa sarcinii corp albicans) Ovulul se elibereaza din fo ¢ Ovulul este eliberat din Faza luteala a ciclului o Faza luteal a ciclului o .. Hormonii estrogeni: Sunt hormoni steroizi 0 Sunt derivagi din c ~ Estriolul . Cortizolulxn tinct fect hipe vin gesut | » stimulee 14, Estrogenii sunt secretafi de: ‘A. Celulele tecale interne B. Celulele granuloase C. Celulele corpului galben D. Celulele corpului albicans E, Placenta 12, Peptidele secretate de ovar sunt: A. Relaxina B. Inhibina C. Estrona D. Activina E, Ocitocina 13. Androgenii secretati de ovar sunt: A. Estrona B. Androstendiona C. Relaxina D. Dihidrotestosteron E. Ocitocina 14. Progesteronul A. Este un hormnon steroid B. Are 19 atomi de carbon C. Foarte crescut in faza fol licularé D. Scazut in faza foliculara:| sunt adevrate somperatura din scrot -are testicul are cca. resticulul are rol in gan Lobulii testiculari Tubit seminiferi Tesut interstitial ilare sangvine Albuginee Septuri Tubii seminiferi: & Sunt sinuosimm oF 2 °E ms & E . a & Pep fre" bh —= POPPA MOORES Pon DPS |. Celule Sertoli cu rol in producerea spermatozoizilor Spermatozoizii maturi traverseaza: Canalul epididimar Ductul deferent Canalul ejaculator Ureterul Uretra Testiculul confine: Celule germinale cu rol trofic Celule germinale cu rol in producerea spermatozoizilor Celule Sertoli cu rol trofic aie Celule intertifiale Leydig » Celulele Sertoli: Secret inhibina Aurol endocrin Au rol paracrin Sunt suport pentru celulele germinale Au rol autocrin Androgen binding protein: Leagi testosteronul Leaga dihidrotestosteronul Leaga colesterolul Leagi estradiolulth yestosteronul; , bste principalul hor « Fete derivat din ¢o ¢ Bstoun steroid Contine 18 atomi de Contine 19 atomi de 12. Testosteronul: \. Se sintetizeaz’ zilnie | a. Nivelul maxim de Nivelul maxim de Contine 19 atomi d Este un aminoacid nt adevarate: Dihidrotestost 8 Dehidroepial © Testosteronull \. Vasopresin’s 8. Oxitocin’t © Adrenatina16. Efectele hormonilor testiculari sunt: Dezvoltd fenotipul masculin Au efect anabolic ‘Au efect catabolic Inhiba hematopoeza Scad rata metabolismului bazal mpODe 17. Testosteronul fetal determina formarea: A. Penisului Scrotului Testiculului Veziculelor seminale Uretrei » roo 18. La nivel renal testosteronul produce: Retentie de Nav |. Retentie de Nav Retentie de Ca’CAPITOLUL XIX - REPRODUCEREA _ Gonadotropina corionicd umana: Are structura glicoproteica impiedica involugia corpului galben Inhiba celulele interstitiale testiculare fetale eg, Secretia sa scade dupa primele 7 luni de sarcina . Poate fi dozat’ in urina din prima zi a sarcinii Roos Pe . Hormonul corionic somatotrofic: Este de natura proteicd . Este secretat din saptamana a-5-a de sarcina . Dispare din ser la 4 ore postpartum 6 Are actiune catabolic Scade utilizarea glucozei de c&tre organismul matern moOD PY Reglarea secretiei ovariene la menopauza: . Inainte de menopauza ciclul menstrual devine neregulat .. Menopauza apare la 60-70 ani Menopauza se datoreaza sc&derii rAspunsului ovarian la gonadotropinelor . FSH-ul este scdzut la menopauzi La menopauzi nivelurile hormonilor gonadotropi sun pa >w mo Hipofunctia ovarian se caracterizeaza prin: Involufia organelor sexuale . Atrofierea glandelor mamare . Dismenoree . Tulburari menstruale - Accentuarea pilozitafii pubiene Poop pe Hiperfunctia ovariana se Menarha prematurdpxplorarea functiei endocrine a .- a androgenilor circulangi “ovaralul se face prin; ea estrogenilor: circulangi area concentrafillor de FSH siiLH Ty ttmenstruate » ;xamenul mucusulul cePvieal - FSH-ul determina la nivelul celulelor Sertoli: , Maturarea spermatidelor ecretia paracrina de ABG secrefia de inhibina secretia de vasopresin’ secretia de adrenalin Explorarea funcfiei testiculare seface prim Spermograma Cariotip Test Barr-Bertram Dozare estrogeni Seiad Dozare DHEA : Absenta receptorilor >. Structura defectuasd a ree Deficit de alfa 5 re 10. Efectele hipes « Instalare tardiva a 8. Instalare prematura © Inhibarea sperm en D Declansarea sp © Inchiderea cartil————————— fect hipe in yesut ¢ stimulee 136 Ce caracterizeaza secretia salivara: Hipotonicitate relativa fat de plasma concentratie mai scazut a HC03- fata de plasma Prezenta proteazelor Ritmul de secretie este crescut prin vagotonice Reabsorbjia Na+ si Cl- in celulele ductale salivare 4 lady PON EPS In ductele salivare: Saliva devine hipertonica . Se reabsorb Na‘ si Cl- . Se secreta K* si HCO3- ). Se modifica saliva initial produsé in acini Aldosteronul actioneazé la acest nivel mooppyu Masticatia: Este un act reflex cu centrul in FR bulbara Este coordonata de SN vegetativ Este inigiat& de stimularea proprioreceptorilor de la Nu este controlati cortical Stimuleaza secretia salivara Poop eS Acidifierea duodenului determina: Scaderea secretiei pancreatice de bicarbonat Cresterea secretiei de suc gastric Descresterea evacuarii gastrice Stimularea contractiei veziculei biliare Stimularea contractiei sfincterului Oddi m5OpPps~ 10. Inhibisia secretiei gastrice de H+ se Sciderea ph-ului gastric sub 3i colecistokinina (CCK ) inhiba: " contractia vezicii biliare ; secretia pancreatica de HCO3- c. Secretia pancreatica enzimatica », Golirea gastrica Relaxarea sfincterului Oddi 2,cand celulele parietale ae ala 4. HCl si factor intrinsee ere 3 HCIsi pepsinogen HCI si HCO3 p, HC03- si factor intrinsee 2, Mucus si pepsinogen dabitep 13.Undele lente in celulele muschiului neted al intestinului subsire sunt: A. Potentiale de actiune 3. Contractii fazice ©. Contractii tonice D. E Potetiale oscilante de raspuns ale membranel Apar prin eliberarea oscilatorie a CCK 14. Care faz a secrefiet acide A. Gastric’, 3 Cefalica © Bazala D. Intergastrica E. Intestinal q Peristaltismul A Amestect bolul16, Care din urmatoarele afirmatii privind secrefia pancr este adevarata: Prezint& o concentratie de Clr mai mare decat in plasma Este stimulat de prezenta HCO; in duoden Este stimulata de prezenta HCl in duoden . Secretia sa enzimatica este crescuta prin CCK . Este hipotonica moo PP 17.Care din urmatoarele este transportat in celulele e printr-un proces de co-transport dependent de Nat: A. Acizii grasi B. Trigliceridele C. Fructoza D. Oligopeptidele E. Alanina ie a 18. Absorbfia clorului care insofeste absorbtia Na+ prin tr intestinal se face prin urmatoarele mecanisme: ‘A. Difuziune pasiva pe cale paracelulara Pe B. Cotransport Na+ - Cl uaa C. Schimb Cl- + HCO3- D. Schimb Cl- + Ht E. In prezenta aldosteronului 19. In compozitia bilei se afl: A. Enzime digestive B, Acizi biliari C. Colesterol D. Bilirubina E. Apa moowrn MUaAwrn NAvVESABwren im ms me nD eliberat din interactiunea HCO; $i H* De wrt D, Fermentatia oligozaharidelor: nels bacterii ronan a E Nici un raspuns corect tihig wn Vp absathce negate | ai tet 24. Vitamina Biz se absoarbe fn principalins ices © AS Bexcoqnes etetage? stomac. 3 Duoden © Jejun D. tleon a © Colon Vitamina Biz ‘ Tiamina (Vitamut & alee 1a dul a BR —s 26. Tripsinogenul trece in forma activa de tripsina sub: ‘A. Procarboxipeptidazei B. Lipazei pancreatice C. Enterokinazei D. Tripsinei activata anterior E, Ph-uluialcalin 27, Prezenta chimului acid in intestinul subtire poate A. Ocrestere a ritmului de golire a stomacului B, Ocrestere a secretiei de suc gastric C. Ocrestere a segmentarii intestinale D. Secretie pancreatica de bicarbonat i E. Contractia vezicii biliare +e 28. In ratia alimentara necesarul de lipide reprezinta: 25-30% Sursa pentru acizi grasi esefiali Sursa pentru vitamine liposolubile . Un raport optim de 4/1 cu proteinele Un raport optim de 4/1 cu glucidele poOODD 29. Metabolismul bazal creste in urmatoarele A. Cu suprafata corporal’ B. Inanxietate C. Lavarste inaintate D. Latemperatura ambianti crescutd E. La temperatura ambianti scazuta A. Cresterea de neurotransmigatori }. Stimularea centrului motor primar, . Stimularea secretiei de t 3_ aormonii de origine steroid sung & rticosuprarenala Secretati de: 2.sistemull adenil-ciclaza c-AMP ca tintd determina: Sager secund asupra tesuturilor {a nivelul tiroidei - formarea tiroxinel ‘anivelul pancreasului ~ formarea insulinei a nivelul medulosuprarenalei ~ formarea cate Lanivelul celulelor epiteliale ale tubilor renal - cresterea permeabilti pentru apa La nivel adrenocortical - formarea hormonilor adrenocorticali 33, Hormonii hipotalamici eliberatori pentru controlul secrefiei hormonilor adenohipofizari sunt: Tirotropin-eliberator hormon (TRH) Corticotropin-eliberator hormon CRH Prolactin-eliberator hormon (PRE) Hormon-eliberator pentru hormonul de crestere (GH-RH) Somatostatina 34.Secretia de prolactina: A. Este inhibata de dopamina 8. Este inhibatd de stres (Este inhibatd fn cursul efortulll fie ict 0. Este inhibata de GNRH (gonadotoPi 2. Inhiba secrefia de gonadotropine 35, ADHeul: ‘ Este format in nuclei 8 Este format in nuclei © Se secret prin ef Se secret prin a * Se secreta prin eee),436.sSecretia de hormoni de crestere (GH) este inhibatd de: 5 “4 nays A. Obezitate B, Somatostatina C. Somatomedine steht D. Hiperglicemie wale E. Hipoglicemie cei 37, Hormonii hipotalamici inhibitori pentru controlul adenohipofizari sunt urmatorii: Hormonul inhibitor pentru hormonal de crestere (GH-IH) ‘walang. Hormonul inhibitor pentru prolactina (PIH) ‘Tirotropin-inhibitor hormon (TIH) Gonadotropin-inhibitor hormon (Gn IH) Corticotropin-inhibitor hormone (CIH) mPoopP 38. TRH-ul: A. Este secretat de adenohipofiza B, Se secret fn cantitati mai mari la frig ti a C. Se secret& in cantitati mai marilastimuliemotionali = D. Se secreta in cantitati mari cand concentrafia tiroxinei E. Se mai numeste tirotropina age 39. Secretia de aldosteron este stimulata de: Concentrftia crescuta de Kin LEC, . Concentratia crescut’i de Na*in LEC, . Concentratia scazut de Nat in L.E.C. ._ Nivelul crescut al angiotensinei II . ACTH-ul hipofizei posterioare i moO WP 40. Sistemul Port-hipotalamo-hipofizar se cai urmatoarele: roominsulele Langerhans |, qucagonul - ipswlina matostatina jipeptidul pancreatic +, secretina yz Insulina creste int 4 Toate tesuturile Celulele tubulare ¢ Mucoasa intestinului p, Cei mai multi neuroni 5, Muschiul scheletic 43,Care din urmat Ca** plasmatic: 4 Rinichiul Ficatul © Pielea Plamanii Intestinul Ce constituent n tiroidieni: lodul . Tiroglobulina & Proteineleea 46. Secretia de ACTH: A. Este scazuta in boala Addison B, Este inhibata de durere C. Este stimulaté de stres D. Este stimulata in cursul primelor ore de somn profund E. Controleaz cantitatea de melatonina prezenta in piele 47. Hipertiroidismul se caracterizeaza prin: A. Protruzia globilor oculari B. Intoleranta la frig C. Excitabilitate crescuta D. Tranzit intestinal redus E. Somnolenja ie 48. Hipotalamusul poate cauza eliberarea ADH-ului ca raspunsla_ urmatorii stimuli: Deshidratarea Hemoragia sever Scdderea osmolaritatii plasmei Durerea, stresul chirurgical Nicotina Poop 2 Glucocorticoizii determina: A. Reducerea depozitelor proteice in toate fesuturile B. Reducerea sintezei de proteine plasmatice la nivel h C. Cresterea enzimelor necesare conversiei aminoaciz renal D. Cresterea enzimelor necesare conversiei aminoaci hepatic E. Cresterea ritmului deaminarilor aminoadaloay fica 50. 1a sexul masculin, testosteronul este pr od A. Celulele Sertoli B. Celulele Leydig C. Tubii seminiferi D. Epididim E, Vasul deferent«care este stimultl cel mat imporeane sncentratia fosforului plasmatic P°"*" Seeretia parat, scentratia calciului plasmatic uk: centratia parathormonului di in plasm; calcitonina : hidroxicolecalciferolul 52, Testosteronul: Este secretat de celulele Sertoli ste secretat de celulele interstitiale Leydig este derivat din colesterol Este stimulat direct de Gn-RH stimuleaz sinteza proteicA 53, Progesteronul: Determin& modific&ri secretorii la nivelul endometrului uterin 3. Actioneaz asupra sodiului in competitie cu aldosteronul Este stimulat direct de Gn-RH ). Secretia sa este inhibada prin inhibina secretata de celulele corpului lutea! 5. Secretia sa este pulsati 54. 0steoporoza poate sd apara in cazull: Absenj i vitaminei C 8. Varstei inaintate © Demineralizarii osoase >. Malnutrigie ' 4 zh Carenga de estrogeni post-menopal 55.calcitoy A : iu din 05 ' Diminua depozitele de caleiy din rilor renal » te efect similar ew al Katacaelney seen ‘re maximum de efieacitate er 1 Releazd calcemia pe termen Regleaza calcemia pe termen IN 145_ u efect hipe iz in fest « fare stimulee resc lipoliza ici este ™ | miocardult yalina si no enta sau ¢ pam Dow a: 9 56. Estrogenii determina ‘ ees ° oliferarea celulara si cresterea fesuturilor organelor sexuale Cresterea sanilor si proliferarea ductelor galactofore a Inhibarea activitafii osteoclastice la nivel osos . Stimularea activitatii osteoclastice la nivel osos . Retentie de sodiu si apa la nivel renal Pop @> 57. Corpul galben de sarcina secreta: A. Estrogeni B, Relaxin C. Inhibine ai D. P.0.M.G. (proopiomelanocortina) oe; E. Progesteron scan 58. Glucagonul: A. Este secretat si de celulele G din mucoasa antrului piloric B. Este un polipeptid C. Inhiba secretia de insulina D. Stimuleaza absorbfia intestinala a glucozei E, Stimuleaz4 lipoliza fn ttsutul adipos 59. Secretia glandei pineale: A. Stimuleaza nivelul gonadotropinelor B. Reduce nivelul gonadotropinelor C. Este influentat’ de cantitatea de lumina din mediu D. Include un hormon cu o secveta de aminoacizi simil E. inexces poate determina involutia gonadelor 60. Care din urmatorii hormoni au originea in hip ofiza A. Dopamina . Somatostatina - _Hormonul de stimulare a glandei tiroide ; Hormonul de eliberare a gonadotropinelor ( - Hormonul de eliberare a hormonului de c1 room2 € Ss” 2 al 14. A,B,C. RASPUNSURI CORECTE APA, COMPARTIMENTE HIDRICE 24, ABE 25. ACD 26. A,B,CD 27.B,CD 28. A,B,CD 29.A, CD 30. A,B,C,D15.C,D,E PANCREASUL EXOCRI 16.AE Cc AC A,C,E cD DE 17.D 18.B,C é 19. A,B,C 20. B,C, D 2L.E 22. A,B,C 23.B,C 24. A,B,C, D,E 25.B,C 26.C,D,E 27. AD,E 28.B,D,E 29. A,C,D 30. CON Pewnr MOTILITATEA GASTRO-INTESTIN:i :——— L = ae 4 5. 6. = 8. a 25.D,E 26.B,C,D,E 27.A,B,DB.ACDE 4.ACE 15.4,BOI YI wyTESTICULUL 1B,C,D,E 11.A,B,C 2DABC 12.A,B,D 3 ABCD 13.A,B,C,D “ABE 14.A,B,D,E SAGE 15. A,B,C 6.A,B,GE 16.A,B 7B,C,E 17.A,.B,CD 8.AB,CD 18. A,B,C,D 9.A,B, D,E 19.A,CE 20. A, D,E9¢ 10,A,B,D,E 11.0 12.A 13. 4A 15.CE 16.¢D 1B 18, ABC 19.BC,D.E 20.4 2.6 22. A,B,C,D. aL 23.0.0 ; 24.0