_ 3. Identificarea situafiilor financiare si responsabilitatea intocmiril si publicarii lor Identificarea situ: lilor financiare; Normele IFRS se @] Bilangul contabil gi pozitia financiara a intreprinderii resursele de care fac obiectul acestor cerinte. De aceea, fi buie identificata in m nod clar si, fn raportoare are se rel care © propt1. Elementele bilantiere: active, datorii si capitaluri Proprii Cadrul conceptual arati ck companie pot fi prezentate dinite acestea, numite active, ¢ ‘Au toate resursefe de bilanjul contabj are aut anumite cai dispune o ci doar 0 parte ristici: epreziiti tesurse controlate de oti fea aiatal unr evenimente trecute gi de la caverns ctl cconomice viitoate penira intteprindere, Principala caracteristicd a di lefinitiei activelor este posibiltatea re- Surselor de a genera beneficii economice pentru i reptindere, care Se coneretizeaza in potentialul d la generarea fluxuril Deexemplu, un u care nu mai poate fi ceea ce conteazi este capac economice viitoare pentru intreprindei O resursi care poate genera bene prindere va fi recunoscuta c genera, Nojiunea de control oper: bil intemati cpt de control nu se supraj unui activ, Un exemplu in acest sens il reprezinta bunurile luate in financiar, ae desi nu sunt controlate in virtutea unui d nd roprietate, presupun totusi un control economic asupra benefic lot economice pe care le pot genera, intrueat, in virtutea x {ului, locatarul define majoritatea avantajelor $i riscurilor asocig. (e cu proprietatea acestor resurse. Desi in cele mai multe cazuri o entitate contoleazs accesul iy boneficile economice pe care resursele le pot genera, acestea pot satisface defis wvelor chiar daca intreprinderea nu detine un control legal asupra acestora. De exemplu, know-how-ul objinit late respect definitia activelor data de IASB, intrucat nedivulgarea acestua altor pirti, compania controleaza beneficile pe care know-how-ul le poate genera pentru entitate, fara s& exis- te un control legal. : 4 _ |n plus, activele companiei trebuie s& rezulte din tranzactii sau evenimente trecute, achizifii, activitati de productie, primirea mor subventii guvernamentale etc. Nu este permis’ recunoasterea unor active care vor rezulta ca urmate a unor tranzactii sati evenimente care vor avea loc in vitor. De exemplu, simpla intenfie a manage- Tului de a achizitiona un utilaj nu va duce 1a recunoasterea acelui bun in bilan Datotile (abilities "eagly sunt obligat prezsite ale wie companii provenind din evenimente trecut fe, prin decontarea ¢ “Tora asteptanch-se.o iesire de resurse care ineorporea: economice, < Si in definijia datorilor un rol important il define notiunea de beneficii eonomice, intrucat prin stingerea datoriilor trebuie «se ware a potenfialului intreprinderii dea genera bene- viitoare, decontarea obligatiilor presupundnd ie- sirca unor active (resurse care incorporeazs beneticil economice) Datoriile trebuie s4 provind si ele din tranzac i sau evenimente {recute, de exemplu, achizitia unui stoc de mirfuri pe credit eo- mercial duos la recunoasterea uneidatort cde furntzoni, Simpl intentie a managerului unei companii de a cumpara un bun fn vitor zu presupune recunoasterea unei datorii, intrucat compania mu are © obligatie prezenti, Doar satisfacerea definitiilor nu este insd suficient& pentru 1e- cunoasterea uni clement de activ sau datorie tn bilan, penkir aceasta trebuind respectate si dow’ criterii de recunoastere, ame ee2 rie 24 __ Ruportarea tinanciuré conform normetor contabite interapionale (IAS/FRS) a) este probabil ca orice beneficiu economic asociat cu respec- tivul element vor intra saw iesi din entitate; De exemphi, cheltuielile de cercetare nu vor fi activate, intruct nu exist Certitudinea rezonabili ci acestea vor genera beneticii eco- nomice pentru intreprindere. b) clementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(’) dco maniera fiabili (credibil8), De exemplu, resursele umane, desi exist certitudinea rezonabilf c& vor genera beneficii eco- nomice viitoare pentru intreprindere, nu pot fi recunoscute ca active, intracat nu pot fi evaluate de o maniera credibili. _ Definitiile activelor si datoriilor sunt centrale pentru const tia conceptualt a referentialuluj IFRS, celelalte definitit fiind con- siuite pe baza acestora. Astfel, capitalul propriu este definit rezi- dual, in functie de active si datorii; plecdnd de la ecuatia funda- mental a contabilitatii, reflectata de bilant, activele sunt egale cu datoriile plus capitalul propriv. Capitalul propriu (owners? equity, engl.) reprezintt interest rezidual in activele companiei, dupi deducerea tuturor dat Raportul in care se afla activele, datoriile si ca i ale unei companii reprezint pozifia financiard a aceste i tial position, engl.), informatie care este prezentald de bi ; Contabil. Prin furnizarea de informatii comparative pentru cel p fin doi ani, bilantul contabil prezinté si informatii privind modifi- ‘carea pozitiei financiare a companici in timp. evidenta acest rol al bilantului contabil, norma 1? Schimbi denumirea bilantului (balance-sheet, engl.) pozifiei financiare (statement of financial position, engl.), desi nit Cbliva companiile si foloseasc aceastd titulaturd (IAS par. 10). 2. Distincfia curent - necurent Norma JAS 1 cere ca fn bilan| si existe 0 vele si datorille curente si cele aecurente. Prin fntocmit in conformitate cu norma 1AS | tcl pirat urmitoarcle categorii de active si d ~ active curente (current asstes, engl.) = active necurente (mon-current assets, engl.); = datorii curente (current liabilities, engl.); $1 dalorii necurente (non-current liabilities, engl.) . Activele curente TAS | preserie criteri si fie clasificat ca activ curen ce trebuie indeplinite pentru ca un activ celelalte active fiind clasificate ea necurente. Astfel, un activ este clasificat ea activ curent atunei can 2) se agteapta si fic realizat sau se intentioneaza sa fie vandut sau consumat normal al ciclului de exploatare al intreprinderii b) este dejinut, in principal, cu scopul tranzactionarii; 6) sc asteaptia fi realizat in douasprezece luni de la sfarsitul pe= rioadei de raportare; 4) reprezint un element de trezorerie sau echivalent de trezore= sie (asa cum este definit de IAS 7 ,,Situatia fluxurilor de trezo- rerie", discutat in capitolul VI), cu exceptia cazului in care exist® o restrictie in privinta schimbérii sau utilizzri sale pen- iru stingerea unei datorii pentru cel putin dousprezece luni de la sfirsitul perioadei de raportare. aceste criterii fac activele de impozit ama ea productiva pani 1a realizarea lor in numerar sat nd dowisprezece luni. In asemenea conditii, a ar fi stocuri sau creante comerciale care unneaza si fie vat consumate sau incasate ca parte din cursul normal al ciclului de leri, chiar si atunci cand nu se aste: 1 le,‘nternajonale (IASMERS) ea si fie realizate in decut si fie its de douasprezece luni de la aes perioadei de raportare. Activele curente includ, de ase~ p menea, si activele detinute in special Pentru tranzactionare si par- ‘tea curenté a activelor financiare imobilizate, See ae bec sactive curente nu se suprapune peste silctive pe termen scurt", ci este mai : de active circulante*, adic& acti Rae een Ve cate vor firealizate in cadrul Ciclului de exploatare normal al unei entiit, ; Exemplul nr, 2.1.: Se cunose urmitoarele in! li activele companiei ABC productia de vinuri: 11) Lasfarsitul anutui N, vatoare de 20,000 lei. Pe data de 1 clicint important aflat in ormatii cu privire SA, care are ca obiect de activitate a Creantelor fala de clienti este 5.12.N, compania a acordat unui icultate financiara o extensic de 18 luni a termenului de decontare a creanfei sale in valoare de 8,000 lei. In mod normal, durata medie de decontare a creantelor companici este de 45 de zile. ii) La sfarsitul anului N, stocurile companiei sunt in valoare de 300.000 lei, din care un stoc de sampanie in valoare de 100.000 lei care isi va incheia procesul de maturare peste 24 luni de la sfarsitul perioadei de raportare iii) Pe data de 01.01.N, a fost acl ionat un utilaj cu o durati util de viaja estimatd la zece ani si un cost de achizitie de 100 de lei. Compania amortizeazi accelerat utilaj Tui cost este de 100 de lei, dar din punct de vedere este deductibila decat amortizarea lineara. Durata ul viala rimasé a ut i este de liv) Pe data de 04.11.N, au fost achizitionate in scop sp: 100 de actiuni ale companiei XYZ SA Ia un curs lei/actiune. La sfarsitul exercitiului N, cursul fost de 12 lei/actiune. ¥) La OLOLN se achizitioneazi 100 de obligat de piati de 110 lei/obligaiune. Valo gatiunilor este de 100 lei/oblig: de 10% este platibili ta finele f gatiunile vor fi riscumpairate peste 4 Bilanyul contabit si povitia financier a inteprinderii lei/obligatiune, Titlurile sunt clasificate conform, JAS 39 , Instrumente financiare: recunoastere gi eval ca active financiare detinute pind la scadenta, Clasificatea activelor in curente si necurente se va face dupa cum urmeazas (Conform nonnei IAS 1, activele curente vor include creanjele : comerciale care urmeaza s& fie incasate ca parte din cursul 7 hormal al ciclului de exploatare al unei intteprinderi, chiar $i alunci cand nu se asteaptd ca acestea si fie realizate in U decurs de doudisprezece luni de la sfarsitul perioadei de ra ) portare. Prin urmare, chiar si creanta fafa de clientul care ‘si va deconta creanta la 18 luni dupé sfarsitul perioadei de U Taportare, va fi incadrata in categoria activelor curente. Active curente: Creante clieni 20.000 lei. ii) Produsele companiei au ciclu lung de fabricatie care de- piseste durata unui exercitiu financiar, Cu toate acestea ele vor fi considerate active curente, intrucdt vor fi realizate in cadrul ciclului de exploatare normal al unei entititi. Prin unmare, si stocul de sampanie a cdirui maturare se va fina- liza dupa 24 de luni de la sfarsitul perioadei de raportare va i prezentat in cadrul activelor curente, Active curente: Stocuri 300.000 fe. iil) Amortizarea vomtabilé este de 50 lei, iar amorlizarea de- { ductibilé fiscal este de 10 lei. Baza contabild a ‘utilajului este de 50 lei, iar baza fiscala de 90 tei. Prin ummare, firma va trebui s obtind venituri in valoare de 50 de lei in vitor, dar deducerea admisa va fi de 90 de lei, ceea ce inseamna 0 diferenja temporara deductibila de 40 de lei, Bara Gonlabile) “50 0G let SOT mage — Suma impozabila generat’ de (S0) Costul care va fi fecuperat prin recuiperarea activului utilizari viitoare + Suita dedtictbil tn vito)" 1901) Aniortizarea fiscala Wiitoare) = Baza fiscal 90 Diferent temporarl deductibilyy | 49) ~ Baga contabild Baza fiscal: Finna realizeazA, astfel, o economi loare de 6,4 lei (40 x 16%). ie de impozit én viitor in va-Bilal conti i pocitia finance a neprindeni Active de impozit aminat™ Conform normei IAS 18 ,, Yer Acest activ de impozit améinat va fi realizat pr impozitului pe profit in perioadele cont; ind valoarea utilajului va fi recuperat, inc urméator. Cu toate acestea, toata valoarea act 4 activului pentru a egal cerintelor normei IAS 1 Active necurente: Active de iv) La 04.11.N (data achiziti itoare actualizate la aceasta 900, 10.500 aaa i obligatar acon FRndnlne fe valoare jus d io con'ul de prof qi pene si perdere oa © serviciufui financier @=@) xa rile detinute cu scopul pr 3m normei IAS a Data Cost amortizat — fncasare Dobénda Cost amortizat la ‘nceputal sffrgitul serviciuluiexploatare gi sunt clasificate ca find chia dup& mai mult de dowasprezece 5 sfirsitul peri are, in Unnare fa farsi anata N, compa Alte dali care sg Seconito ca pare ace aaa ‘In valoare de 10.890 lei. Conform graficului de rambursa- exploatare sunt clasificate drept curente daci sunt exigibile in — _ Teaimprumutului obligatar acordat, in exercijiul unmitor va line: termen de douasprezece luni de la sfarsitul perioadei de ee Sali suma de 120 tei (1.000 ~ 880). ‘Activul fina se va descom- sau sunt definute in primul rand pentru tranzactionare. pune in dow’ partis una pe termen scurt de 120 | IAS 1 exemplificd astfel de datorii prin datorile financiare care sunt Tizata in anul N+1, si una pe termen lung in valoate de 10.770 ficate ca detinute pentru tranzactionare conform normei [AS (10.890 120), cate va fi realizat ' le de cont (bank overdraft, engl.) dividendele de Tuni de la sfarsitul potioade impozitul pe profit de plata sau alte datorii necomerciale. nu fac parte din fondul it de o companie in timpul derulirii ciclului de exploatare, norma IAS 1 oferd criterii stricte legate de modul in istinctia curent-necurent. Astfel, 0 datoric ed curenté ; a) cnd trebuie decontat’ in termen de doudsprezece luni de la sfisitul perioadei de raportare, chiar daca (conform par. 63): .) termenu! initial a fost stabilit pentru o perioad mai ma- te al nei o re de dowisprezece luni de la sfargitul perioadei de ra- * ortat i eerecesimts, i peat aac 2.2, ee tielat un scond de rena re ea eee ibila in termen de dovasprezece a en lung dupa sfarsitul perioadei de ra- adei de raportar Portare, gi inainte ca situatiile financiare si fic autori- {area datoriei cu calc’ o condifie a unui fmprumut pe ter- eet sapor 1 perioadei de raportare sau inaintea da- aceasta incalcare are ca efect faptul c& datoria it la cerere. O astfel de datorie trebuie clasifi- ind curent& chiar si atunci cind creditonul a fost de acord duptisfarsitul perioadei de raportare si in fle financiare safe exploatare al intreprindei < ca urmare a in- tare ! contractuale, Explicatia oferita de standard teyecotin cit ae este ci, Ja sfarsitul perioadei deddreptul neconditionat de a-si amana decontaren pentru cel pi- {in doudsprezece luni dupa acea data (par. 65) Entiiaien pos- te clasifica o astlel de datorie pe termen lung numai daci __creditorul a fost de acord pi ei de rapor- "tare si ofere o perioada de © putin dowisprezece luni de Te enlitatea poate si rectifice inedlcarea co: pe ee clreia creditorul nu poate cere plata ot d Exemplut‘ar. 2.2: Se cunose urmttoarele infor Ja aetivele companici ABC SA: 19) La sfirsitul anului N, valoarea dat fin valoare de 40.000 ate financi i= aflati in dil nizoro extensie de 18 luni + joriei sale in valoare de 10.000 lei ii) Pentru extinderea afecerii intreprinderea ‘La data tranzactiei, compania at ia un credit similar cu 0 rat de dobandi de 10 a \ fi) Pe data de 31.12.N, pentru decontarea unei dé i te, compania a efectuat pliti in descoperire Toare de 20.000 iv) Pe data de 01.01 valoare de 30.00 reste peste 45% cred a fmpromul i rata de indatoraze a com yrul a cor (Raw faci le in care pre- viitoare ce 200,000 | 100.000 _ oe 040.1)" +0.1)°=== hort, mizand pe o scidere ac ri care nu sunt definite ka mom Ja un broker, urinand gistreaz vanzas a datoriei fata ¥) La sfarsitul amului N, compa turile din dobanzi aferente ex acum ci la incasare, a 0 datorie = Buza fiscald ie Htemporard inpozsbil 16%) in viitor, se recunoaste o datorie de impozit ami ‘Aceasta datorie va fi reluata in exercifiul -va fi incasal si va fi recunos. Cu toate acestea, toala valoai fi prezentat in cadrul dator 31.12.N, confornf curente nu pot fi considerate ca active sid | omen, , intrucdit i rele randu inca si prezentarea activelor ind o astfel de pre- -vante si mai credibile pen- ilor financiare, care nu au un ci- deexp norma IAS 1 acceptit ci uncle companii, care desfaisoari operatiuni diverse, pot 0 o bazi mixta ile de la (e), (h) si @) | (active biologice; (g) stocu ( re (excluzind sumele de la (j) si (k)); 3. Prezentarea informatiilor bilatiere latorii si creante pentru impozitul curent, aga cum sunt de- ite de norma IAS 1 (®) datorii si creante privind impozitul am@nat, asa cum sunt Norma JAS 1 distinge intre definite de norma TAS 12; noritar, prezentat in cadrul capitalurilor proprii; {(P) capital emis si rezerve atribuibile actionarilor societAtii-mams, doua lanjul va include, de asemnea, si rinduri cu urmatoa- asificate ca fiind detinute pentru a fi van- incluse in grupurile de cedare, clasificate ca vanzare it este felevant pent fate -Drept urmare, maniera de intoctr tionanent profesional, contabilu ind cel cajie prezentate separat azeze pe evaluate tru vanzare a fost raportatt in cada! activelor circu Extrasul nr. 2.1: HEINEKEN (2006) BILANT CONSOLIDAT [extras] 31 decembrie 2006 In mitioune € ‘AIR FRANCE KLM BILANT CONSOLIDAT extras) Kae Martie 31, Martie 31, Martie 31, ACTIVE CLASIFICATE CA DETINUTE PI 2 ENT 006 &. ‘Surse:huppayennulsepot.einc silts snaseportheinckenserie de rajionamnete similare care trebuie avute cazul subclasificarilor care vor fi prezentate fie. i i pentru sul ile aditionale, rationamentul tre- 90s 9518 7957 buie si se bazeze pe eval Ate dei ene B20 292.268 (a) naturié gi i ivelor companici; tori privin u 1637 ag b it Gall : (b) functiei a cadrul entit 2B 3.177 3.755 3.570. (©) sumelor, ni {n plus, se precizeaz’ c& unele subclas ficari sunt cerute side anu- lite none particulare. Potrivit normei IAS 1 (par. 75), exemple le sub e refer’ la; Total datori pe termen scut 2148730001 31,005 } TOTAL CAPITALURI PROPRI SI DATORIL TORITT 109.350 98.693 ri corporal care sunt impirtite pe ue clase conform normei IAS 16 ,,[mobiliziiri corporale; Sursahitp/ www francetelecom.comen/financialsfinvestors/datafteferen (b) creanje, care sunt grupate in: creante comerciale, creante pri- cefatt00037824/DDR_eng.12_2006 pat Vind membrii grupu , creante provenind de la parti afilia- e stime; are sunt subclasificate, potrivit normei LAS 2 ,Sto- mich erii prime si materiale, productie in partite in subclase, cum ar fi: prime de capital si rezerve. Lista specifica 1 (par. 76), tre 3.2, Informafii ce trebuie prezentate fie in bilant, fie in noteJinanciari conform normelor contbile internationale (IAS/IFRS) planurilor de m Extrasul nr. 2.4: SAGE GROUP (2006) NOTE LA SITUATOLE FINANCIARE [extras) 18. CAPITAL SOCIAL ‘Acfinni antorizate a 7-860,000,000 (2005: 1.860000.000) acriuni ordinare uo valoure nominals de 1p fiecare —— 606 Actiuni emise sivarsate integral __aciiuni__fm_ La | octombrie 1285318582 12,8 locate pentru schemele de opt pe actun 8962362 0, La30sepembrie 1294280944129 it financier a inepeindei a ‘optiunile au fost acordiate si idescrise mai jos: Preful de exercitare 20062005 Data acordii Pence Pevioada de exercitre mum mums = 1.56000 8.00 993.30 150.000. 150.000 6458791 48,593,674 52.185.168, 1.841.204 242.626 2 469.883, a 4553713 2-141 944AS 1 prezinid un exempiu ere care di «f 2 | 48 _Raportaes tinct confonn nonnelor combi ntemaonale (1ASIFRS) itu eon i poita francine intreprinderi Provizioane pe termen lung. ‘Total datorii necurente