NEUROANATOMIE CLINICA SISTEM NERVOS CENT RAL Volumul i16 apaeyine in exelusivitate jug O19 Cop: dvepintui de th jie rezervate, Aceasta carte este prac < aver ome (eT pic din conginutul acestel etrgi wu poate fi repmadus suls nie fora ance grorapiere stu stocare pe medi mapnetice sat sisteme de hoz de dare sachs ate fir acceptnl prealabil, scris, al deyinitorulni drepaulsi de autor jn Tosi Romdnis sof de Inesiri Geargeta Natoga Macovet dr, Gabriel Mihai Marta Pena prof. de. Dan Stefan Antohe dr. Gabriel Mihai Maria Dorin Nistor he: prof. de. Virgitin Niewlesen toning: prof. Nicolae Tonel ing. Gabciel Cojacara ing. Viad Boiciue «It POLIROM S.A. Tost once efinicd, Sistont nereis centratyomenia veers CUPRINS Profs "7 Dezvoltatea gi otganizxarea sistemulut netoos EVOLUTIA SISTEMULUINERVOS 2 + NEUROGENEZA T Induclia neural’ 7 Evolula plist gi 2 tububul neurel 10 Formarea gi evolula cresielor neurele 12 Histegeneza tubului neural 74 MORFOGENEZA SISTEMULU NERVOS CENTRAL 16 Dezvollerea maduvci spinaal 76 Dervoltarea encefalulu 18 Deavaltares mlalencetatuiui 24 Dezvollorea melence’cluui 21 Tezvoltores mezencefailui 23 Dezvollares diensefaluiui 29 Cexvollarea hipotizel 24 Dezvoltarea lelencetalubt 25 Dezvollarea emisferului cerebral 25 Dezvatiarea corpulul sil yia copsulel interme 28 Dezvolta'ea formayuntor comisurae 20 Dezvollarea bulbulvi ofactiv si 2 tractudor ofaciive 26 Histogenera corlicalé 25 Anaroune seuicaté. 27 COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUINERVOS 26 AnarowearucaTé 30 DEZVOLTAREA NEUROANATCMIEL METODE DE EVIDENTIERE A STRUCTURILOR NERVOASE 32 2, Fesutul netoos NeURONUL 37+ Clasificarea neuronilor 37 Structure netronutuil 38 Corpul celular 38 Nucleul 39 Cltoplosma 38 Organite comune 41 Organite speciice 47 inctuzlurtla clloplasmatice 44 Mambrana neuronal 42 Prelungitie neuronului 49 Dendritele 50 Axonul, 50PARANEURON 53 “ Nevrosua (Cevuter # Macrogio $4 {| Astrogiia 54 j Olgedencrogta 58 Nevroaie epencimats 56 Micregtia Anu TotW APLicATA 80 Sibtele nerwoase FIBRELE NERVOASE GCNTRALE 65 FIBRELE NERVOASE FERIFERICE 66 Eforele nervoase miafinizatc * 65 Fitrels nervoase nemislidizate 74 ‘Shuctira neevitr pes 72 GLASIFICAREA FIBRELOR NERVEASE 72 ARTO APLCATA 75 Guate). 53 Functiile membtanet neutanabe POTENTIALUL MEMBLANAR NE RePnUS 79 POTEKTIALUL LocAL 81 © POTENTALULDEACTIUNE 81 J Procagares polenifaisler de acfune (18: Comuntacten newsanahe SINAPSCLE 89 Sinaprsole olectrice 90 Rs. © Sinapsele chim ; Sinapsele nocronetronale 86 io] Oteanizarea sinapesi chinvoe Functonaltalss sinapeei 91 3 Sinapsele neura-sfectoste 96 ‘Sinapsele ncuromsculara slate 95 doretiunile nevrnmiccardise Se Sinapscle newcmusculare nelede 95 Sitansels reurcdandufare 93 . Sinapoele nevroreveptcere 96 Principalele ciase de neurotransi Neuromeculaio-i93 GIRCUTTE REURONALE 98, | Citeite convergente 86 Cireuite ai te 99 Circutte oscilente 100 A MarowsreucirA 103AMaduoa spindsiz - quer) t eb pam endoban U COnFicuratie EXTERIOARA 108 RAPORTURLE MAUVE! SPINARI 109 ‘STRUCTURA INTERNA A MADUVEI BPINART 119 Substonia cenugig 440 Sticlurs tuncfonals 9 tominelor mesulere 119 Lominelo cemutui doreol a3q Lomincie coruvi verieal. 118 sgalasle 220i fandamortate (VIL. Ve gtx) 422 sSubctanja alba 125 Giilo arcenverte 120 Sistemi! cordonutti sustertor Sislemul core ctu! inte 129 ral 131 Sister corsionutui anterolateral 433 Cale descencenle 138 Gai cescondanie « Oribine cortical 430, sey Gascendanis cu osiginea ta Funchel cerebral + 8 Gills medutare ata tuneyiicr viscerale 149 Z Coie de as Socialis Gnlersecrentare) 444 ACTIITATEA REFLEXA A MADUVE! sean 142 Rellevele spinale 142 Relexele monosineptes 142 tl ireipiul inervajies mcksroce 184 easiPhal inbiblist autogene (roflexu! iiotatic inversaty aga Reflenele poiisinaplica 113 Rellexsie polisinapiice somatice 145 Rellexsie pelsinapice vegeialive a5 ANTM ACLEITA 146 . Teunchinl wacobral > CONFIGURATIE EXTERIOARA 155 Falavantrald a tvunchivtul cerebral 45¢ Fela ventrala a buloulut too Fala venitol3 aperti 155 Foja venirsid a mezanssiaiulai +87 Folaloterats a vunchivhai carebrat 137 i Fala laierala 2 bulbuiui ey Folaloterala « puri? 158 4 Foie talersia a mezencaraiuht 15% 4 Foja dorsala a trunchiuivi cerebral 159 Fala dorsala a bulbuluy 139 Fale darsaig a punifi +80 Fale dorsala a mezencetsiulit STRUGTURA INTERNA A TRUNGI Substonla cenusie a tunchiutd carebre! ie Nuclalinenilor eranien! 162. Colonna motors somaties Coloana mat j Coloans ser Et] B., gf a 481 HIVLUI CEREBRAL 161 mes i 162 braniiomertcs + he} vilvésomatcs 163 fabs wepitos}Colcana afcrent zomalich ganemia 174 shuts Gotcsna sercibitiatl peversavisebioNs 176 Goleona msstone wiccerals 100 tori tranches cerebral 184 ibubad 182 Ica intersegrnentari pantie 385 Nucielintersegmertori mexerceiaich 186 Mudie supresegreniari 192 Collet inferior 150 Gosia superior 383 Suosiania sib a nchiott Fibrele Geacendonie 187 Fisrale corfcale 197 Fiorele er eniginea ia nuctes runchivisi cerebral 498 Fibrale ascendenle 199 Fipeale eraniscusui medic! 799+ Fioeaie apinncersncioase ‘orel 197 Fasciculil tegmental cenirst 201 Foscieulul langiudinal dorsal Sehtz 201 Fibrole cerebeloase 208 sussrasne arureaté 202 8. Pomatia retienbata NUCLEI ForMaTi€: RETICULATS Nuclei rafeuiul 213 Nuceii neromediont (precerauelest) 215 Nuclai centrall 218 Nocieli ier! 218 ‘Substania cenugie peringedueiols 220 (CENTRN RESPIRATOR! A! FORMATIEL BE Cents eapirator bulbad 227 Grupele neuronale inspiraterit bulbore ropsle neuronal exptator§ bull Contst eapitateri pentini 222 Grupcl neuronal insgiralce pontin 222 rapale neuronale expiratori pontine (CENTRN CARDIGVASCULARI Al FORMATIEIRETICULATE 223 Anatase apurcats 225 9. Cerebebub CONFIGURATIE EXTERIOARA 229 212 CULATE 221 Fatn aupailonrs 290 Tata wilenonrn | 224 Cresent : LODULATIA CEREBELULUI 234 STAUCTURA CEREBELULUL 234 Scowtacorebeioash 238ax ‘Straiul ganafondr (strotul neurariler Purkinje) 236 Stratulmolecuicr 235 Stratul granular 238 Fibiele scoatel cerobeloasa 237 Fibrele msciforme 237 Fibrele sgafatoare 257 Coluicla gata 239 aq... Dinamica coitexului cerebolee 239 OT Nuclei cerebelogl 241 Alerenjele nuclalior cercbelog! 241 Elerentsle nucleilor cerebolog: 242 Substanja alba cerebelulul 242 Alerertele cerabolulul 243 Fiprela vastitulocarebeloase 243 Fiorele spinocerebslaace 243 Fibrele trigumiccerebelonse 244 Fiyrela olivocerebeleasa 245 Fiprele reiculccercboloase 245 Fibrele coorulvocereboicase 246 Fibres teclocerebelosee | 246 Fibrele corticopontocarebeloase 247 Eferertele corebelukii 248 ‘Axonil neurorilor Purkinja 248 Axonii neuroniler dir nuctell cersbelosi 249 Anaroune amicart 252 70. Diencefabul 255 i A ae a egy oy Stuclurs ‘slamusului Nucla lslamusutui Nuclei! lateral Noctaii mesial, Nucteii enteriont Nucleii posierion 261 Nuclei line! mediane 264 ‘Nuclei intralaminari 261 Nuclei Conaxkinite tunctionale ale nucteller tolamusuiui 252 Nuclei cu funetiimoten’ 252 Nuclei de releu ai edilor eanzilivo-eenzor‘ale 264 Nuclali cu conexiun’ limbice | 267 Nuclei de ascciatie 269 . Noclei conectali cu formalia reticulst’ a tunchiulul cerebral 269 Conexiunily folamusulul ev sceara cersbrola 271 Anatowearcicars. 273 METATALAMUSUL 273 ‘Gompul goniculal medial 273. Compul Ganiculal interal 274 HiporaLaMusuL 278 Configuralie axterioar’ 276 Structvra hipctatemusulul 277 |-ee sstulormusula 277 uciew amiasion 377 Hlusteli mijiscr 279 Necteti posterior 279 Mucte foterali 275 Conextunite hipotalemusttui 27g Conexiuniic cu hipaa 276 Conexivnita cu retina 205, Sohexiunte cu sistem imbic 264 Conexiuhite cu talamusul 262 Snare cu trunctiul cerebral gi mBduva sping 282 Conexiunile intethinctalamice 263 Furctile Pioctalamucuiui 263 Controlul tunclitar vegsiative 264 Controiut termeragian? ase eotClA reali metaboitsmutui are 295 Contratut ina 288 ‘vitSlF sexeaie 2a8 Gonlrolul stiriforemotionele “366 Aoki ipatalamusulul inrmemone "267 Bolu bipetalsmesuis tn mantinerea dteutat creadan 267 SustaLamusur 237 Necie# oublaamusulul 297 Mugieui subtalomie (Luys) 287 Zona ince 269 19 aioe elt Forol (nut reticular sustaan Setstanto alba a regiunit subisiamice ee Sriratauusu. 299 Glonde epifzs (olanda pineals) 299 Coaiigurotic exierioars 290 Stwcivra epitzat 250 Functile opifizei 294 jeu habenular 993 Seis meculloiis 299 Somisure abl posteroars 294 no]Ltacoram 2, $1 Anat TL Yale to Bean, Fy! 2956 Dervolta f€a St otganizatea ststemului netwos Evolufc sistemulut vos Nevrogsnaza Indactia nea ala Svolugia vlecit sf a edbutlui neval Formarca si evalutia creste lor sererale Histogencea Gubulti newral ‘osfogensza sistemulul norvos central Dezyoltavea madtaves spi Dezyoltarea encefiutut Hisiogeneca cortiealé Anatomie oplicaté Comonentela principale ole sistemului narvos Anotomie oplicoti Dowollorea euroanotomiet si melode de sviden(iere a stucturilor nerwsasa“eg % Dralion soygantroia fact nerves | |, Evolutig sistemelui nervos «Pe sowra animal, sistexmul nerves rea relitilor Intre orga risen gi meciul exterior. celulele vi oy sunt eapabile si chimici sau zich ‘elaboreze rispunsuni adecyatc, lor specific iicit receptorii, motorii si se- izeazil in aceeasi celull [> Tee’ cryanismele unicelulare gla | © GR inai simple pluricehiare, Laine. agonrele mai complexe celulele devin 72 capabile s8 comnnice intre ele ame | © incit scmularea unai celle poate de- sau secretosii chee scluiele senzorinle si efestenve, (Sod cov dup Kalil Wi, Leontavt J, Plazer We Aemomt Storr ei Soasury Oru? (Calor AtasFet wf Shamen dna. vo. 4. omy, Thieme Yerkes Stottgae, 195, | Afb specialzaré acestea devin cap aiSsEranslere 7 — corps pformagilé th tet Small gi eine vill Bi structuri spe Jor. iy jsula echivalente neuroni. sesiora apar eelule de suport care favorizeana tongiomerarea celulelor nervoase sub forma unit si primidy Gel sa sinyplu anode de sistem aves sc invalneste a colenteraeleinfsrionre fixe ATE wHiewlaaFFig. 1-2). m aervos ‘Fera.muteular ered Fig TE soe Free oe dimple sitet servos se vem Tred pei sire te epninete eteinoma Te giare organise veil (Modifieat Caps Kable W. Lesohorde H, Chur Ws Neraus Syren erot Sensory OrganvColae Ais iext of Flam Acca, so. 3, Gene Tene Verlag. Stuttgart 1996) Fiocare newron are prelongjri multiple dinge Give wnele se interpun intre ecto dermul periferié si endydermnl enceric, iat aitale intercoxecteart reyeaua neuronal Stinnlarea oricirai pane cejeelerminlet corp si ale ators propagati res in foal rejeatia. nev sunt espedl Acest nivel ‘inferior de organizare a cletermind migettite tntregul apartului inspulselut nerDrewtone sogasenen stint ame 3 Sistermului nerves permite deplasarea aninnalula’ si utlizares teniaculelor pentru autritie, Acumulnrea materi lulu nedigerabil determin stimularca do endorlermutui urmat prieaeeli attic, “relentevatels_superionre, ino ‘aparatul centicut Spent deplsar, neurani ny ned disponivie_unieomi qi se ov whcaek UH agregate_celulare formand ‘separ ta nevericbrate son quot sign erin ganglionul jah sinnpsele se reallzeacdi nuumai jatve (prelungisile choplasmnaticn). pire ncestea sabi isha) rat contaete mnglion velvt, alcle formened asccule inter Banglionare sau realizearl REESE) coe Gp nectaji cu elector gi receptor: Cols. i Hat sec cin (odie lle receptoare sunt tocalizate Ia su dapi Romer AS: The verttve Paty pra corpului st se dife WB. Smnters Company, Thain, lele_cu_sime: (crm, artropede), tania im perechi si Se eee HCEGET PFN eordoane longieudinale si ptin Tire comisuyale. Cele mai multe oi extremiaie cefilicd pe cave se dlfcreniaat aryancle ee senuoriale care percep Iimina $i Fepile, psi stimuli chinviel nestor prin diferemicre si speciakizare Kunci importante krnivelaTeapalei se a associat eu Conglomeranca grupelor rare elle s_compbause Yertebratcle actuale, animale cu sche- amamifere, complicarea, witli repreziady partes nevresulul din Ga arsed rabidian. Comessunea cn receptaries see Tismul general de organizare al mi- ducci spinel sap Reg ate ai en ono le, complexiatea Greuitelor ner voae se amplifics de In pest primivi ia c. Diferente mal impor- nivelol_diféritelar pint ale encemntutui, vt ofa You. teal a crefernlud Io sligatoe Meelifzat dupt Rouen AS: The vertebrate fig. ed 3, WEB. Sounders Company. Puen, 1962), Rombencefalal si mewzicelsly) con- Ya_srupe_neuronale_asociate_func- {oval nervilor_cranieni. Acesin aa gonizaren sega monstmit In om. Pestii si amfibiile au 10 de ieni considerate fa i apar do cele 12 poreci crinienj prezente la mamifere (Tig. 1-4). Jn afara nucicilor ner ninieni, (run sr eee eet ae ronile care s¢ dlversfel se eomplich fda ox evolu Mlogenetia pri spo peice ier ae eee es legmentum 2 miezului neuron: veti- cular ca sistem de interconeciare multi sivaptict si multinewronals gi prin dere vyoltaren elnesali, tectalts stenieturilor en sol de integrare feercbelal, usherculit svadlrigemeni). La pest cerebelul primesie inpurul vestibular gi ced al liniot lanerade (vesti- bulocerebel). La reptile gi pisfiri (Fig. 1- §) predocrina aferengele provenite de la axiduyd spinisti (spinocerebel), iar ln mamifere apar conextunile indirecte ew sa cerebral, care ating cea mai complexitate la om (pontocer bel). in puralel cu complicarea fime- jionaki, volar sau creste progresiv La pegti $1 ambit tectumol mezen- ene Enea ie coinparativ cu cclelsite regivnd ale cre- erului (ig. 1-6). El ge mumeste t ope areig niruc Urevannesrfatines fe mare comptexitate si mind pe ick $1 proc- dorsal 2 ereieruls, pric cipate dle fa retin’, alte procese sen- roriale precum si in contvolul misci- tilor. La mamifere tectusul mezence- falic format din cofieutit superior si inferior este redus ex volun. mnese aferenjele dar este implicatDeanne syascara dc mens S [ietencetat Danan A Reis Popes comparaty al cereal In algatce (A) 3h gsc (Bh. Se vemarch apart feller ccrvbtasee a psi, (Modifica hapa Bare ML, Kietmn Jas Te Haman Neve ‘Sion, dn unaeoicotviewpobe,§* ed, Muzdetia, JD Lippinenit Conpacy, 1085), Testotlin, My i Lota etseir—_ a { Lebel opiie este echivalentul teciummulul merencefalic si atinge dezvoltares saximd fe pest (A) si smi (B, (Modifica pa Romer AS: The vertebrate bod 1.3, WB. Saunders Company, Philydetphia, 1962),Bolin olfact Fe ‘Poleotariat ‘Elisa optics 2 Hipetaismus [> te R. be aie | meres Corp aia Peat etfs Diagyamne compl car genie ogee NE mses ‘inoiapus Gaya vein oxups exfern! euncilu corel gi repredad lem bi Elogsietie A. vepile ecauael eps reprint fecwe se deri dorral siareatt fn vai senzorale et “Testo au Joos coblest Cale esata Coles rotor brani rene Terigaia motel | besahis FAR. dulhomceeres Siaemel mob io ea evalutive 9 structusilor sexvoasc in. scara vericbiatefor sal eel ah abs Furmagiane defer | imvetor prin ensexiunils cy aasmnundl @ repeciv eorpol svat, B, La uianulere dereckiren neocortex cate csi proces 0 constituie istogene- 4 josutnlu} nervos. Asemenca une} flings umune, neuronut o dats creat j pose A inlocuit. Acest de- ninism are expresie genici, iar res acest ‘esengials pent ne uurogenezd, este chimied si asiguratt sa. ine stream total (fin ea frst res efeventc ale sistemuh o%0r psvcipal deo om ASE Te vetebrate brie], 3. EB Rivas Coys Pally i, 162} tale ef aferenee vol al anger. (Moi, hex, $2 dex de o serie de fac: hu 1-1 saw biochinice woltare sub acfiuinen tinor factori ternto- geni au dropt consecint# aparitia unor malformayi a ciror gravitate depinde de precocitates actianit acestora. vi de crestere (Tabe- Pertunbiici ime wnicelet we modelului uni¢ de deeTabelat 1-2 Dilerse tipuci de f deere engoatenes se ran S ori de ecestore Ginsificnre Desumirea Cuochine Newowofine “Facigrul de eresiere nervoash ferve gronth factor (NGL Focionel newrotvotiecercbial Kruioedesived newouepie fier quDNe i Nemouephin 4,5 Frei Ciliary neurocrophic Ecior nenropoiesii ts i tent ional menrbrsiar de ‘Meiehrane-assocnied nero wave n rmasmiteratimulaing ctor Nev eneunamniator (MANS) Facsori cle eregiere ‘Neuropepiide Nowrotransnldter! r Tete joni epidaynredeeraicrs — Epideraal gowih Taeeor ECT) “isco de evegens neSinvieg Troblae youth fneters (REY Tuciof promocor ai eregeri’ _“TransTering growth facts (TUFL Tonsoni adrenccordvatcop — Adreviowrtiaatropin hones “Feciorul alfheratcral euvilgatropinel fang hormone cg harmon afznnt axel) Mewropepiidul ¥ Neuropeptide ¥ QS) Santen Neurotensth (PD spi hisidin Balen Peptice histidine Ralencine (PHD “Samaiaeiaina ‘esinontatin SOM Sidptans Substance PP) ii ear Vaoopreain (VF) Volipeptidud incninal arouelv Vaconeive jtentil pelypepimle wir; _Beeileatinn ser Serotonina Serotonin (127) Catecolamine Gatedholaming (CAPPeet # eed tenner - OD Bwlujia plait si a tububit ~ =, neural i uml dorso- Yentromedial neural Jateral nearoectoclerm! Le inceputul siptingnii a Seay ergs! cables Piranena—— ACY ts Ri grig: TO). AGGiSta we UA Fegment proximal mal __slazat placa cerebral’? ARE] [: ‘oiforinfagusint/placn spinal) — ae nig) pote Neural d Soniitecervical I t Placa cettion risen spies \~ Crea nevaia Futlenarse pliclor nowrale ineape in segiumen cervical. (Modilicat dup Jolunean RE: Huon ddevetepsenal evens. Jol Wily & Sons, NeW Vork, $958). Magill | poi ale seuralatich, Yi cpibestal ial, eral fa 2h pie noun yuiniss, apare placa nex! (Qheifeat’ dpi Johnson RE: Mena | deveopmenat anatomy. Jolun Wey fe ors, New York, 1938). hungal seal melon Fer Dee lier ate emerge nee Sem GS Gallic dik Jeter man deschymertl avtine jean Wes & Sine, New York 1967 ae eee ki restul ectorlermmulut gini_piveuiinente,nin_ median. Acest proces iiepe tn diva a 922 ba rive sanelor 5 somite cervicale si cs aud ii Gr aimminaiaren progresiviacclSt ici. Nevroporel antetior 6 in- ion ae: tubal Heural prinuiiiy commie aFeniiater aniniotler prin doul 6 Sei aiunte Te extrem Crests neural Setacul Newropoe posterior cris Feviounves pie nota detcrin # celukive neutosrloblastce din Noll J: The noma Praivln inradnthn to uetional anita 1 ee. Sess Compe. 11to egal ees Zona proximals, newralé, situati in- re nodulul primitiv gi plata procordala 2 dif fe Th ngierca Gate Mrarcat situat Intre ineu sana doacall § Hodulul priaiii, ca- Reine aime ssracierzesc! prin muki- a epiblastulut Finoluf nesegmentat. Dupi rie 2 20ce, linia prioiivh dispare gfe oblast situat di li a wbului nciral, are URimelor seymenue s- {neuruafio se fia mbulut neusd Prin fuzionavea marginilor sale are dirept_consccin malui supraiacent si formarea stic migrator lin plieilor new i refacere Jui acuroeciobl yersmul exten Acesta se dispene sub forma unel elalare unice sivwath sud eco 4G de tubul neural a Nivelud mezencefal Ail cranial At gi eaucal. Evolugin cres- lor TEMAS Se Gacterizcazk prin pro- owe histogeneticg intense, clemente Basblot Creasttmesta Bgi-te Peceecar eratcles le celulare rezuliate avine un poten- ial nrigraor si incucter. Migrarea e divectionad spre yinte de protei: nels fibrifare ale miserleei lulave $$ re drept renuliat fie realiza- { unor agregate celuktre locale. fe i unor primordia chron ovah gi vterioan o induc (Fig. 1-15). Sud recente ai demonsirar cl migrare cu ovigines in eves i ae realizusat sub TORI neu consttuind unul diner procescle cle ance sle neuritic dt evolution’ erestelr @) Din crestele neural jas masters Pesan ica gion Te pe teen ner lorcranien V, VII, VII, IX, X, gtiant vepctstv tin FEE gi parasimnaici. + celilele STF (small intensive fluoCenwetarea eggarseen sisters reves 43 ace een Nose ssowpate ews bia Sites parvas peli somatic PEO — Ge — IE sicenmocapatteie essay set egy met (ee — OD: See cimencenabte TS7B\, Clue crumsfine (meddos= reren stem APUD ec) “la ctotas evga peifetea ‘al Screen & Lepomsninge Celalle pigrentee (es ‘went retina st) Neg Stasis conjasive or pine aleargsrismult New York, Jalan WH & Sons, HIS). + siemiul neryos enteric, uicle Wteptoare — senxoriale Tele ciliate audtive, vestilulare, suai a elalele Sawin gi celle sote- We perisomatice ale ganglionilor PeNgne sora sleet + Giicle sisemmalsi AUD dl endodermal respi cle minaret t¢ ale glrdei tiroiee, wroctuti derivate din erestete neural, (Mowifaa deysh DeMyer W: Mero aratonos lu tireoglosil_ex_cony Seal » fesconiocivele medulasupransile, = paraneureni, + celulele de'tip 1 din strsciurile goattge [eorpusculul earotidian, gomunil jugular, timpanis, ccc) + melanobiasiele_ din tntregul or em GFestele Reurate induc: salui, tn spectal a pro. dale (rabeculae cranii), ehilele_puraloliculare calcito._, + dezvoluren aycurilor branbiale st slaren pare rilhyelor acestora on elemien- tele mezenchimale osteogeneticePeano gi re + diferengievea si maturarea odon- mitly este lormat dintrua cpitelin ., cBeblagllon precum siinitieres se cilindsie_psevdostratificat ale carn || Sefeidentnetin musuriidentari, — celule se tntind de la luptenul rubulii 2. diferengierea muschilor stelayi si neural pint le suprafiya aceshi “‘egpeler!_ai_stencttirilor derivate i minale ale aeestor cefule i Eedin arcurile bramhiale, sunt unite prin gonule ocludente ferent prin a diror xpoziti fabizate ale Intregulss og membrana limitanti =. Homi special a sepiului tunco- tremitiile periferice & | | Gaba scheleni libros abeozdw- acelagt tip de jonetiuni intercetulare gigia aparsului valvular cardiac. membrana Himiitantd extend in co! lates : near teen nee to ee cudara), Membrana Bmivanté totern’ Const in totalitatea transformé- are rol d= membran’ brealt, Dea ror in urma Girora neuroepiteliel hingul ei apar celule mari, ovoid cu 6 fnrensi activitare miteties, din at In tesut nervos. in contrast cu care rezultA celulele germinative care Jccatea potengiaiului migrator. de formens"i.um strat bazal continua. Srengiere si inductor al crestelor Prin mitoze suiccesive, ele genereni, GRivale, histogenera tubulul neural snaterialul celular enré migreazi spre ‘uemea2 un model unic. acelasi Ta rubuluf neurab Azesta apare Tebul nevral pri- forinae din evel san (Fig. 116): re fermen Steal epenainat genni) Strata (santana) evreneteblstlor Sucsal morginal a in Sura fuerchisictic. (Melfiet dip Fojza 8 WAR. Saunelers Company Plas, 1990+ stints! cpendimal, formar din eclule cllindrice take si celle dale germinative dispuse dliar in jurul ensalulei central; + stratal neuroblagGler (mantaza pcuroblast 2, formet prin mi: Jor rexslt cst clu tediv mitozele native aicurablag se detagenea di sseracul yes liv pierd eapacitarea de diviziamey + stratul marginal, forurat ein pre luongivile protoplasmatice wie eel= lelor din srarnrile precedente, Ele reprerin stratuvile ontoge- netice majore ale tubulvi nena, de In eave incepe procesnt de . malurare $i organi rave function Procesul de dilerentiere a blastitor in tubul al primitiv eristracifient este considerat dileritin diverse etape ale ceuluge? nenrohiologiei. His 1890}, Nellicker (1395) emi. ine Rainun y Ci Jogic, woria Gein ficcare 4 1 (1900) cosFiea poliBiotict sil provine ding-o celui stem eamcleristics, diferenjierea neuronal precedind-o pe cea glial, Sub: (1938), Wauerson (1956) si Fujita 0963) sustin teoria monofiletic cehuled stenr <, pluvipotente care glia cit si meuronii (Fig. 113), Rakie 1982) 31 Smart (1985) emit teoria of gofiletic’, can: forma elves in nenveepitelial print I cel putin dew varies dle celule sfee organize Tner-tm masked xgontsore Sermon gene 15 je gliale (PAYG), ei existentacelulelor neurcepiteliake PATG-negatve care yor deveri nevroni si a celor PAFC- positive cure vor deveni celisle liste Azesti autor st nc morfageneza ciferen radia a glist externa, epencimali $i Spatintizarea lor purit ale neuroblig Vlor primitivi dia suratul genninatiy spre manta, GWioblagti rai pistrenzd intact potengialul mitotic gi dav nastere reste le cave vor defi i elementelor slin- iva structurn spat pe care se dispun populagiile sue. ive cle neuroblast. Morfogenem neuronal consti in aren clin celula stem BARG=ncgar vila gencratiiior de neuroblags, care in fazele Imerchinetice migreazi stuce fe wi se dispun pe a spaninlizala, ghidhg de ps topkomatice primiive, newite pionier fe prin fenomeml ce neurotropism si ghidat pia eamne: slial, neuroblastal pierde neuritele pionier si devine neuroblast apolar. Acesta emite prebingi devine neurobiast dine aceste prelnngis s wricen glial ccundare i Una alongeste si devine axon, far coalaha se ramnifici 5) formenza arborele dendritic. rex Wand neureblastal mattipetar in fenomenelor de prececn- noasterc, reevnoagtere si postrec moastere, cesta se transforn adult (Le Douarin, 1989), In fenomen aces struc1G cestinansleygeniscne sero raves Sia pera Eeolugia segmenceh efarurvanaiems, WA, Savndcrs Company de fapnd ca neuron vecind nu stabi- se reciproce, Gi prelungiriie ler evolueuzd citre ink programati genetic (alt neuron, recepior, efector). Acest Gapt este dle- monsirat experimental pnuttipoi ese in mod necesar sini retinian transplant ft juva spindrii Tgi crimite axonul in nevrasulai pina in corput Intra} se Morfogeneza sistemuini nervas central DF Desvoltarea madievel spi Aporitia continu’ a ncurcblastilor suangaurs poretebsi lateral al gubalui zone dorsile mai sub in, placa alard. Aces- tes stint separate pe faja lor intern’ des sl Timitant, prezent dea lungul Fonegulad tab neural (Fig. 1-17) cca ser TUp nessa Spal Timitnt Zant peicpendipara Tubnelial Stan ha east sz) csi sanatoroset cei vsceromatoe Colona somstomenrie ‘seals CCuldea somcrnotore eels spinal al hot nencal (Modifica dey Bet AM: Tew elpin a) fe sune unite ventral prin placa Fundamentals, kar cele alan ‘uoite dorsal prin placa tecia, ambele fing, inguste, exchusiv gliogenatice. Fle suet slab veprezentare Ta, embrionul Placa bara conjine neuron motori ai cfrer axon stribat stratul mirginal si memb; ternli fornsind eidSeinile vent nervilor spieuli. Fi s eumeeteaz’ fie ou muscuiiniuira scheletina, Ge cu nev slicuari, ales ronii vegetativi postgai iferica dusting efectoriler, Placa alara contine nitt- Toni ai cfray axoni nu partsesc nev rosul Ei se numese neuroni central Gimermediar4) si pot fi comisurali, molate hind “elerenys si de nsocingie. Asani nent roniler comisurali cavers bazalli wait placa Sire strani marginal cone trolateral, cei ai neuronilor homols- Corali rimin fo stratul marginal de aceeasi parte, ay cel ai neuroailor’de sociayie ni wa. Prferarea neuroblastica si maturarea ne- uronall continu pana la epuizarea cantiativa « stratatui epeadinal, care ne teprezeniat de un singur strat AE Geile cpendinnale clinelrice inate lle fawitems’ hmnemut tibulal net ‘ngustat sub forma eanalulué central In yrma neestor probifenri, mmantaua sc Thyroas considerabi] formand sub staan cenusie an Soauil marginal este invadae de axonit ascendenii $i descenclenti de origine mechani son central care se vor Imieliniae finmiind substanta alba un e 3) \- oS Hedienven progres datorick interrater i restos soganteorec sienna acrose VT Plicil mediand pré- si postependimars, for mind contiaura cenusie. fn 20na plac fundianentale, cle rimén separate de tn gant bine reprexentat gi fn strat ful me dian ventral al miduvei. La nivetul straculii marginal, cordoanele dorsale vor fi imitate median de invaginarea ‘membranei limicante externe, sub for- ma septului median dorsal, Plicile bar salt se dezvolti tn special la nivelal emergenjei ridaciailor nervilor ce vor forma plexurile brahial si tombar. alare se extind cite linia Cent reeulan nire duva spingel sf coalal vai rach vetebrae tit sy (MuliGion dupa Moote Rls The Bevel pig Huwsean, Cicely Oriente? Embeylegs 1 cata i. Satin ters Compauy, Phitel ‘nh in. 1989),tay stexgrolamen sea ere veminenga lor InteralA determing rile medulare caracteristice, ial, maduva spinirii continu romb- cefalul In nivehil Hescurii cervicile, arte accentuata, cu contavicatea ort = Pisa ventral, Dupi edificacea trun- | ulut embrionuty sna, Sindy hil rahidinn. Derivatele meze “| ami, perimedulare ercer “rapt, Fl jiacit tn sSptimana a 25-0 a orfogerterel, comul medular aj ccnpi tent Tangimea } WScinile nervilor rahicieni alungite sropyrgional eu deplasares exudali _, Parilor de conjagare formeazi cada de cal” (cada equina), dn aceasti: perioad: morfologic prin newrs- 4 si aparigin corpuscatlo: sl,"Jar functional prin dlirectio- ca axodenciitich sf realizarea apsclor nenvaneceptoive. “ronale sf neuroefectoare. inglionit periferel se dexvoltsi pe ma Inateciahutui migrat din cres- =ngorona | neuro care formeaid atte ne- “wont, cit.g! calulele satelite (Zig. 1- 3, New2i3i bipolari ai ganglion !p¢ uasevl ridicinilor posicrionre Ue nérvilor spiral gi cei ai gang _[-FEr de pe maseul nervilor cranieni | oluen ettee unificaren orig Siihyiriter y cmergent’ inne’, denronul pseudounipotar. Exceptic newronii dévivaai clin etoblastul sendy care reimaa bipelurd (neu ~ronit in sgrnglional vestibuine Sea } ieustic Conti, olfactivi). Restul Niglionilor periferict apartin siste- pralui nerves veyetativ si migreazt Taterovertebral, prevertebral, previ ceral gi intramurel, unde nevroni etre Lorma, muleipotira neuronulul yegerativ Aranjaiea segmen- Wr a ganglionior spinalt si a cslor Tateroverebrali me meria somil ctefinitivt respect mein initials. Dispositia Lor este sccundart evolu mezodermnului paraxial, componen- tele netvului rahidian dezvolindt-se fm concardangi cu sicesta, OF Dezwolterse except To ziua a 23 a embriogenezei, neuroporel antetior se inchide prin- to Jam neurvepiteliats subsire, care va deveni lamina terminalis. 15 mitatea rostralt 2 tubulul neural este acwun © eavitate Tachish care prezinti rel difatayii, veziculele corebrale primitive: prozencelal (creier antes rior), (oreiee ine), rorsbencelal (crcier posterior). Mezencefitlul este separat de. romb- enceftl pria Gexura mezencefatica istoul, cerebral primitiv), concavi ventral Perejii, veziculelor cerebrale aa aceeasi seructeri ca si segmnentul spinal al tubului neural. PRicile clare unite dorsal prin plaen tectali. sunt scparite prin suntul limitant de phi mezeneetal ieerme- ile bazale unite veneral prin fundamental. $3 etl limitane £2 pind ja nivdhet prozane |. Dimensiunile mari ale cavi- contiy cofalual lor veziculetor cerebrale primitive, primordii ale sistemului ventricularMatesn wvizstor v- Peelongze conta Ganglion spin intr "=o Pretungire pevteiet \> Sant Conta vente Com rte Redscina venta & Saterovensheal Rem eanianis Fig ta, Cl es ok TE Dervelisces sistemuled peeves perifecie din cerialal celular al erestelor net (Modifica dupa Burt AM: Texinut nf renranoweiny. WB. Saunders Corsnans, Phitelphis, 19,20 eentaen hasten sitesi wee vaiculed cercbrule prt Fest epi Nolie Js Te asnan brain fis fortiona ssay Cosnpariy. Si Lanes, Mos) Mcteacefo Mereneefst se explica prin faptul ch ele repre Zinta spayial de proliferare gi extensie nearublasticd| rial initial necompresibil pe cure sv dz inijieres mov pariets voli newracrainiul genczci la nivelul consti in evaginarea vezi tice care riman unite de pediculal optic. Densupra scestriia prozencefaluli apare sangul emisferic care tparce prorencefalul tn telencefil, sicuat diencefal, siteat caudal, sulers rostral, i Celelatte vericule cercbrite vepetate procere de niles Aewerming esurile cervien nencefilica (Fig. 1-21) Sel eile rials ties Pesca Mieleneetin—=—— , iia vesicule! proconcetli ave. Be Deznilierex grit sty cA. Finnie yang cu sine conecat ext vericula eptien pi pedal epic. Lamenal wibylal itis este tnehie rostral de vera An usr it flees si rater cerebral aie dictcet renal (Medien laps Noke J ri ola Mevsby Company $iIn siptimana a Gu, la nivelul rombencefalului apare o 2 3-n curbu- %4, flexura pontina, adltne?, angulzt coneav dorsal, care separk mielen- scefalul sinuat dorsoeaudal de meren- cel, sitat rostrovenual Flexura ponting este convexi’ veatial, conca vitatea’ sa dorsmlti divijata uransversal purtind numele de sang rombencefalic. Clasic, se aficma ci apariiia acestor eurduvi reprecincd rexultacul crester 0 gpatiul relay limimae al newroe jului priv. Actuatmente este demonstrit fapiul ef ele reprerinti elape morfégenetice stabi netic, care se destigeara pens realiauen form ereievuini unis a obliguerie normale a ar inigistoral aces: (ai proces de inilecswe asiali este frctorul de erestere neavoasi (NGE), activat de 35-AM Pe. Rezultated rmatemie al acestor eneefilu moclificdri este pemavesiculary ul unten prefigurens’ sister ena La, nivel rombencefalulal se fosa romboi prin extensis ului rombeucelitie. Inlesior, ea deo lan superior dle plaen cere mprenin Hi eetala cope beloas cu care delimiteaza veniriewlul al rombencefilic, Acesit se comtingd in merencefil ca apeductal cerebral uve, la nivelul eneetihuhns, formesse ventriculul al Mites, dicrscet tat rostral ee mina wentinalis, Inapoin acestcin, ef fry en vensiewdi ferelo cevchrate afue ta plin proces detelen communica em laa Becwlareaslorganarea scm ecwoe ZI » Dezvoltores miclencefatetui Apiritia flexurif pontine sia san- selsi rombencefalie au drept urmare evazarca peretilor laterali ai wbului neural lt nivelul fosei romboide, onde fundamentalé va devent sangul median, De o pane si de alta, in. plicile bazale se dezvo nuclei nator ai nervilor eranieni, organizatt Yhediolateral sub forma coloanelor somitici, brainhialA sf vegetativa., Din phen alara’ se formeazii in aceeagi online colomele nucleare senzitive bumbtomerice gi somatice. Se remsar- i tendinga clementelor branhiome- rice si vegetative de a meniine ra perturile cu sangul limitant. Din pas fea medliveaudali a piteit greazl grupe Heurobii jornss muclefi gracilis $1 cunentns. Din si medioventrati, migreacd Jul neuronal ab complexul olisar inferior. Placa tectali mimane wnicelulard si formenza reund cu pia mater valul cored n inferior, La extveiniiagile smyulul rombence. frie, acesta devine bogat vaseularizat si % Infimnda spre lumen, formand ple- utile coroide ale ventricubsha! al 1V-lea, i sMirgitul lunii a 4a; pe linia me- lana a wiunghiahti bulbar, ependimut seitlti ventricular devine cliscon- nm, formind orificial Magendie, « Dezvollaree:metencefalului HMetencefidul este linitat tntre Hlexe- Fle pontind s§ mezencelaica si cin el se Formeael puntea gi cerebeka Puniea prezinti 0 zona filogeneticasecon epson ston mers _ ge care rimane adiacentl sanyutei fc. Din placa sa brzali se | jeazl,coloanele nucleare sonzatice wmerice gi vegetative pontine, stot distal al pItci alare, cle, ncleare senzitive somatice i vestibulocahleari) si branhio- _vige (segmeniul poatin al naclou- | -sdgemina), Parten flogenesica noth = ine grupe nemonale migrate cin _ idle alae ‘ale mielencelaivtui “si vedcefalulud. F Bhi de velew : AtbcerebElease care, dupil tncraci- a Tiniei mediane, ctu 4 pedlungy tah cerebelos mijlocis. ECgrebelul deriv’ din scpmencele _pitler’ alare ritmase deasupra san- vi rombencelalic (Fig. 1-22). Odaut for forma mucleii fibreler cortice~ intra in me oats prirara ncerchel a Peay Sf Cee ~Gostdalers? re Br pa Winpele dezvel segment posto i pritwart cv deli Loh moaeiae Paleocene frit al pitelor slare romberceflice. B. Form Acowitel eerchelease prin proceso ele fol ex infian area acestuia, cele dowa placi se nese formind placa cerebeloasi, Aceasta prezint o parte centrala tn gustati, vermisul primiiy care uneste segmentele laterale, nial volumninoase, viltoarele emislere cerebelonse. La sfar- situl Jaci a 4a, pe suprafa cerebo- Jului apare Gaun posingdalar cre ae belul, partes cea niai veche filogenctic, farhicerebelul), Deasupra fisarii post nédulare rimine corpus cerebellf Pe suprafiya sa apare fisura primard care fl fmparte imtram Job (potenceretel) si unul posterior (nco- curebel}. Primordiile cerebelonse sunt alcauwice din cele tre niteuzi iaaimten sa vestibulocere suoteri ale ul shui neural primitiv (ependinal, mants gi marginal). ‘shot anterine (veil agente ‘om. AL Feaien piel eereeloase prin unren cx Baunior Intor cevchelosi primifel. ©. Eelienres secunila 3. (Meal ie fiypa Bait AR: oak ef arn oumnesns. Wake Sanders Conmprns. Pitadetp ii WON,Migrarea initia prin mamta ue strate) “margi determin’ apa a neurobiastilo~ stratului granular extern primity, care i pastreaxt capncitater proliteraciv’, devine eor- ticogenctic $ formearh toate vari (ele celulare ale st nici Sipimana a 20-2 proliferarea determing aparitia wirilor Reo! Jobulilor si folliler cerebeloas: Nusleii cerchelogi se dezvolt din i din zona peri- ventieul Pla qului rombencet lwetal, site medulire super ‘e Dezyallares mezenceloluh Mezencefilul veriel eerel silera modifi reprezintl singura primi’ care ney esentiale fy de special iginl newral Caviten sa, et sang! lindane ei dont, st reduce fermand ab wubulat cerebral. Din plage al obi Tam apare nai Wai an gay mmmsver cave separa coliculii inferior! de cei superior) cuilor verti Cresterea lor: determin’ aparigia al sungului evvelform, Histogenera plicit ala a colle peagul "2 sie cAI suraifiewt sl sit Prin fenomene de matcrialul provenit din plea Firmen’ muelent regu gi substania neagra. Placa bi audeii fermen note somatic ad nervilor 111 sh TY 53 Desens cgoisorn sie serves: 2 nocleul motor vegetatiy Edinger Westphal. Fibzele corticospinile corticopontine formeadk crtes cevebri (bazisul mnexenceflic) © Dezvoltsrea diencefalelui Intro ety cesivit Snchidevit neureparuli anterior cin pere se formenzi Inveral al prozencefalulu’, -vericula $ peclcuhal optic Acestea rfrnfin sub sanjl emisferic care ncefilul Ge diencefil diencefidice se Tor anew exclusiv pe seama plici alare Anterosuperior apare proeminenia awclewhti talamic, separa de cea colimienzi t Strocturile Dipotalamic? prin sane] hiposalanic ce unegte grificil interventsicular ea apeductul mezencefalic. Dorsal se dezvolti epitalamusul, separnt prin sulens dorsalis de pelul posteri tolamusuln. Get dot muclet sminsfiornsdinela-l Intro fant si uneost IwionewA Gingengial ta nivehul cowi- suri inqertalamice. Pokal posentor al tglamusuld se insinyenst Imre epi- talumus, care este s dorsomedial, P, care se dephseri dorroeavdal $1 tnveral, Materiniul plici alare, sitwat sol sanju bipotalarmic, Formen corpit mamilari, ia sl metatalamms (corpi” genicula i posterior niesior, cuudal Fai de chiasma optica, se evaginen sub forma infendibwialui din enre v2 Tua nastere neurebipotza. Mater nouroblastic din pereyi lateral, ai Infundiguies ormexed nesta) sire inl uuiler }ipotalamice, Placa tectali,24r sca egies el re subgre, s# tntinde de la Ia comisnra albA poste In regivaea rostrala este bogat vascularizati. si se invagineaza fer- mind plexurile corvide ale ventric lului al Jit-lea. fn regiunea sa caudal pretinii 0 evaginare care va da nagiere epifizch Cavitaiea ventricululut diencefalic cata fee nn ate Clee lene cs ale caus celle se specializeart diferit formand ependimocitele, taniciteie si celulele secretorit ale organelor cir- ieulare (01 ter minalis pi vioar aul subfornical, Sie on Ratbal otfeie 7 Ifneibeta Uiencet ia, 1981) a mieepinl praceaniul se telenceilfzare 9f aparilia pi ce organul vascular al Janel te organul subcomistiral) DEZvoUTaRes HPORZE Fsie concomitents cu aparitia 3 dewoltarea infiundibululid diencefalic. Acesta devernink invanginarea ecto. dermalai plsfomhil geri primitiv sub form pangit ful Ruthke, cave eveste dersal efitre infimndibul, pierde conexiunile cu stomodeunvl sf for meazii adenohipofiza, 11 timp ce par tea cea msi distal a infindibulului formears ncurohipofiza. ~ —— Pane ela y Dioneeftal ivan tapes sq Texel beloase, Tie finan Decides ts facto earn,© Dezvollarea telencefolulai Tucepe imedint dui inchideren neuroporului anterior prin. ap: 3). 1 ‘init a 5-2, perett li Zienlei teleucefalice se ey’ dtd pie isferelor cereale inceputul ra 1 for- Duzvourana mnsrenunt cuemanat Evolugis emislerslul corel mity ineepe li joneyiunen 5 fal pri cw lama ferninali cave Mimdae subrire, epen- ns ise SS Asa parastsiain Bui otfaciy Staite sucuesiow vuln seria fal G3 B. Gata Init a Lad alae De ral pans ‘coon! sfonde, unselea taney, WY Tea yee nde teencefiiearee A. Du sera ener ne lea uevine8 are drept vioate plasaren ill elfaets pe fa 1. 1Suph sting w Hew tvs presi erat ela spnepe ih wea nga ex i ovaeart det a sp swore psy secu es Sea 2 3 Il lf, (Medex ap Bor AN Saunders - Drewes $ agente sista mrs 25 dimara, si se fafenda in ventrieulii Jacrali formind fisura eoroidiana 3i piexurile coroide ale ventricitilor interai. Deasupra fur eoroidiene, pe- ral se agrovigs formnand creasta hipocarmpicl car amtrenati de procesul de teience- tHzare fnapoi si fn jos, se plascaxd pe plangew) prelangiti sfenoil yentvicululut tateral, “Ba rimane p: ralelt cu fisura voroidiant si re prezinté zona cca mai veche a scoariei cerebral reiele emisleralui cere’ Placa site tea vec a venticulula eral dorsolateral Fah stains rpmPereytrericutei telencefalice prim acolaagiceel stracuri, Der- sitcyea parienal este siarratt de oa te mitotick mai fatens In zon ba sli, unde apare pv ~“rigtelas, proemsinens ia lumenul veo- Jittdgr. Peretele telencefalic suprastri- “Avi daw le ere seoarts’ cence ‘SSmisleril cerebral se dezvolté rapid _| inerior si poserntateral, eu éxcepsin zone! parsstrinale, care rimane depr- rant, formand fosa cerebralii primii= jaa 1-24), luna a wi tartiu insula (17, Ghatin emisferici apare dup: 4 si cyoluea2i progres pink in 1 6. a viel inUauteine, etn ieeearacteristice ercierthti untan _s:int visible Ta fntregime. 1") Brzwouranss conruen sear gt -RiGOLEANTENNE 2, Expansidnea dorsokxcerali a verien- { A iclencetalice impinge o parte din ‘vatcrialul corpulud stzint deasupra gi apoi Indira talanrusului, pani pe afoul prehingirii sfenoidale a ven- ricuhgui Jateral. Fibrefe corticofiage $i — tomtigopete separi uceasti porgiune pariventricukodi care va forma caput, sompyl gi coada nvclevlui caudat si fauclevl lenticular format din jjune lateral’, voluminoast, putamen, 0 por dare are sigur origine (eleiicelilich. $1 ae 14. globus pallidus, de | pfiging dieneefalich, anterioari care conectyazi bulbi ok Saetivi, inv posteridr, intre stilpii dor- sall ai ulgonului cerebral, comisuree fornicis exre conectem’ crestele hipo- campice Corpul cales este prima formate ne comisurali identificabilé gi spare ca.un fascicul transversal care se de2- volta dinainie indarat fa aceiagi sens g proportional cu dezvoltarea emistere- lor cerebrale. DEZvOUTAREA BULTOLUI CLEACTIY $1 A ‘TRACTURILOR OLFACTYY Are lee di mental cel m ual al telencefalulai care este po «cu pkcodele size. Li nivel acestora se diferenjin celule neuro senzoriaie primitive cave, vor deveni neureni ollactivi. Acosta sgh imie ae rostral w telence- yinéaa sub forma efter neuront fre psi ca asonii ecluleinr neuro- senzoriale prinddiva, Alungivea lob Tui orbital antrenewt bulbul olfaciiy si ave rept consccing tracturilor olfactive. apa C1 Histagencza corticola Porneste de Ia aceleasi ret sir primitive (Fy. 1-1 Nevseblagtii renultati din primele unde mitetice in pozitie fig n potengial tia fe [or saind neuron strat st perfickal primitiv. Usinitoarele unde mitotice sunt, de asemenea, directs nate subpial. een ce fice ea tn sear corebr wade mite tice si imo’ in stratul celmigrayi periferie, dar care contine prelunghile miclinizate ale aeestora Projongivea frontnls a ventrienl Plevur eoride / os 6! Gar : Capenta iatemas—_f ‘Vertziculul 11 ‘Nocleul enfeutar — suis ¢ (Conda miele ‘veutriesluks ste pina frramahine eonsntrsih eae apare b) ene vile oterenssferice ncazA compu stint ire pare dumorerFala (ancl! emt § (nace Tenens sporese seta ba AMs Testook of acarsnuetenis, WB. Sauins sontrabezis mezenetaie. (MeliGeat up Bust soon, Mepis Anarene aphicaa Sud copie egttlor trace, rk ret Pi ofivtat on dezveitacea sa gouendna variate sos cee pate rita. de i Foe I en site. Freevnta. tor este a uste pani he defcte grave. incwspl epreinativ fa as dst.28 Decraesia @ rich cto lone ange St Ole urmetearcle variant haa bifeda cealhe Const in tsa cf arcoriter neurite, frit Tre ptitlor mak surcveente. Un i pnientar sour un mle oan poate falc sae lati care, el mat exes, este aguosticad pet tn examen radial intinlater ca mia ffeeventd este + bicutugetelak Reprints hernia dei eniter, archusids $1 a spatial “Waahokilan prin defetul ancuui newroh. foreménd 0 tumerd flictents hs tecencate; + _miclomeatagerct. Cone x evel trial ev cand eet aa + nicect Be fet de ie a meget postion dale + Sitiugemtotecctit Este 0 sialic fhassoningvdad se aso anima pe waa ide dct os ih malfrantia eo mai freeones «wuld Heid efrahitir fae fait t send wala (Uden mooncota) ee le Jui subscraliesdhon (hidroefolio eSruaatcameal i Halt opare in DETR art icrvcerkuloy. Aon, mmsenajlc Sykes. erificiler Laschhe st Margene. Ew pete fi asevints si ale malfirmatl one Sindvenit delta (opin bifid $f bento 2 phe gout occipital). ldrewmentctatia (absiuts on cule totes dime, erin tase fo erestantina) mati ba nivel cnc snut sence (pea belt eran gt 1 aublnereete (ipsa de desvelre 6 erp S089" carpulll ces. ventric ilnastis mil. taleacehlia ve eeetrale mich cu eivatc putin evident, pence (die erect misfit enna. een fer erhlart $a aver contrat, gle ocular tai uvitite seairienlord uniot). prec patie (corte erika le eagles), $ (defect wl Kas Salto hernia mening iu fase took. sine ete le vaseor cc difsite force de rar gens E26}, este parte cea sului, fape vellectat sa asinld a sustante’ ce rol canakilui cenural gi de dispozitin perifericd a substantet Eomponentele principale ale sistemului nervas Sistcumal nerves central (nevis) este de organiz, nusgiiEx-are organizare segment merici, si esie comectati cu receptorii sicfectovi pe calea nerviler spinal. Enulsteete (Gp Me, cobras (7a le Punter Cereb ul ‘Bond sahil Iv peluelpale le sisteanut Substants cenugie congine eotoae mneleare care Ne “sit mivclleazai impubsticile ner iferomte peviterice (input) sau eferente (outpn). Substamfa alba este organiza tn scicule metearii, descend feanstnit eferenele © (sistemele de deckingare si control al migcirilor) shsentitive, ascendente biseal $l anterekiteral) Encefilul este format din twrunchiud cerebral, cerebel, diencefil si telen- (sistemul Jem: e conecten7ii midu- vit cu dieneefulul. Find siitae inainten corebetnl GlesEginenAT ea: va spi Dane raf cgarzare sister ress ZO cerebrale. El contine substangi cenu. sie organizaté fie sub forma de muck fis sub forma reticaard Nuclei realize unele fancy re flexe ale trunchiulut cerebral si pot f dispusi pe macile magisirale ascen- dente si descendente sau au fnctie de integrare. Formatia reticulata a runchiutui cerebral ewe cea mai fntins§ 20nd raicilart 1 ereieralyi, cu kucalizare dlifuzs, day care contine centri de im Portangi vitala ai activicailor visce- ile, soimutice si psihice. Turebelul Are cen mai mare dezvol ‘OW $i primeste majoritarea alee renjelov vestibule (vestibulocercbel), proprioceptive (spinocerebal) si pulswile comticte privind ajustarsa iisclriior voluntare (pontocerebe) Pain aceste conesitni, cerebetul este inmplicat fa cchilibrn, toons muscular, wat Pesta locomoayie $i exectzaren mig efor ralumiare depringe prin expe- vient in TERCERA Jace lett dia tah nits Moola erie Tui ventr seori al Tea. cerebral. Valammustt este format a rulle regia nucleare eu fine; sen- vouenzoriale, motoril ¥ asociative, Este conectat eu t fe zonele cortieale, participaind Iu vealizaren anor impor lanie procese cogni ve si emotionale. Epitalamustl este format din trigo- nul habenular si glanda epifica gi re- prezinit o structura neuro-encocrin Hpotalannusul este structaia. st- Pevient de integrare a aetiviayii ve-ia egotare S ns ative. Este interconectat cu glanda (fiatoliza_ca_vispuns ‘acut_al_pere camfonuiat Ta secjiunea axonui ‘Weigert (1883) pus la punet tehnica bicromat de potasiu-fuxing acid pen- tru evidentires tect de mielin’, Fixae Yea eu aciel osmie (hiarchi, 1886) a perntis evidentierea degeneriirii mie- linei, cu care Guciden si von Monakow a descoperit conexinnile talamo- costicale ale cali opcice. Concomitent perfectionat microscoapele op- lice gi tehnicile de ikuminare 2 pre partelor neuroanstomice, apirind exmminarca in cmp srtanccat, humic A polarizatd, conuast de fuck, lumini ulbavictet’, ca si ichnicile de micro- dlsectie si microinjectic. Pervectiona- rea microscopulul optic sii la baza aparijid neurohistochimiei care, prin tchnici diverse, permite evidentierea ch intracitoplasmarica sau © une} anumite substance sate otransmigitorilor. Apartia microscopultd electronic a avnt drept consecinst aparigia biolo- gici celulare cao nous stings morfo- logic8, celula nervoasa flind tint! din- we domeniile prioritare de cerceiar Ite tehnict moclerne au permis delimitarea neuvonala prin auco-tne nerves sdiografic snus prin folosirea mar Kerilor migratori de-a fungi new- sitelor (peroxidaza de hrean si fliora- cromii). Prin aceste metede sa de- monstrat Guxul axonal,- degeneres- eenge anterogradd, rewogradt ji uuansneuronali. Progresele ale genetic moleculare au permis prepararea unor antigen ex inal -specificitace «i sinteza anticorpilor mo noclonali ca marker pene varine secur macremaleculars neuronale Gin membrana, dtosol si citoscieled). Posibiitatea realizirii cultrilor de celule nervoase 2 permis elucidarea interrelattilor dintre neuron gi nevro- lis, deseay einen unor Gietord regla- secanismele miclinizarit 8 da miiclininari! si cole ale stabsilivit Grevi telor nervoase Tehnica ibs in sit fiat in 1969, 2 Rewt posibilt Joe Tiarea iatracelulwa a AND gi ARN celular pe seciivai-de organ, per inigind analiza modiicirilor in expre- sin genica Th cursul ontogenersi sata recupericti postlerional rispursul la adninistrarea nor me cicamente. precum si Trogresele 1h neursfisiologie au determinat dezvolturea_wnei ade- virate industrii de microinstrumente specializaie, cu ajuterul cirera-se ponte Tnvegistra (mieroelectrozi) acti= sitatea uni singure celsle sau a wnt zone din membrana eek tol microscepic, optic sn electronic: fe asemenea, sa perfetionat tehnica microinjectiler iontoforetice si cea a Llocasii selective a canalelor ionice, ceca ce a permis chic! camisme ale de set In ulvimele deus deca ca uner me vopagisii poent imagistice varive ca rezananta magadtin niciears, Tomekraln Sei pueHeata prin _emisia unui singuy feton, pasrindag th acelagi valoarea teliaicile lografie, Senbunuigie_prin metoda faregistarli__potenstuleler evatiiie Ga Taba raft In fine dup® 1970 apar primele ansplantare a nerves, oasplantal find reprezenest dle jesut nerves embrionar. Sa de monstrat ef echilele tinere wan tate pot acjion fnipompe Lolo- gice care of elivereze cemporar faciort ieurorropi seu neurotransiniyitosi. Telmicile de mai sus au fic parte din arsenatl curent al iavestigatiilor Reuroanaiomice, dar dezvokares for explozivi a dus ia stergerea granijelor Gintre neureanatomie si ueurolizio- logie, ev individealizaren wnor ramurl ngi ca neurobiolesin, nevroge neurofarn termenuil atica, acologin, conte inci generic de so in newrostinge.Bibtiegrapte ky Bien faradecion to Eabesotocy, 3 el. Philadelpiin, Saunders Coliege Publising, 81, Bave ML. Kieran J&s The Henan Nervos Syms An evsenlo! viewpotnt, OO ey Mili gD Lint Campy, 15, 3. Rolngn Wis faust: medicine! meres, al Masia, Bucmegt 1970 4. Bowsher De dumtcton tw, nenroenataiy. 2 tly Dlackiell Siendte Pubtcsuone Oxtorn 1964. 3 Burk AM: Testo of neurouastoms, Well Sander Corapan, Phen 1H ke E, Jacyina LS! Ninetenth-Cennure Origins of tewncenfic Cancea, Unieiy of Califor Pess, Berkeley 1987 Dekiyer Wi Rewraouatimy, Now York, Jolin itey 8 Sons, 13a Eaxtes JO: The undeestonding of the brain How York, MeGribil, 1972, % Huowhion We Hamn Emig, Malinars, Wiions and Wiking, 1972. {Odense Bl netomat ype ena date. Ed Siu Rowshnese, Crinege cet Ble Diciowar de emai eh itera, Bosnreih 1001 12.Jumson KE: Himes deeqnncna como: Joti sey & Sons, New Yorks ae W8Kable W. Tevahandt U,. dintrer We Nervous Seni -and: Senses OrgealCane, Maciest f tsman decom. lS Beaty Tete Verlag. Sign, 1988, M.Reugsku M, Haruna sr factor es ay lube wel etre ret Sctuterm cells from Renoyas gasnin Development 119, 1967-1078, toms ‘Reser DS, Mellon DA: Veuehrwe usa lndeton nesoderal tnd seaved Pavering Seieave, 266. 595.01, 190K, Larsen]: aman inbrsoge, Neve Vor Ghorchit Usinggione, 1899, Le Poussin Nenle Mi. Tan By Hallonet M Ributani M: Suuiving ruin develowncnt wih mailebick mewral chimerns. deta. Art. Nipper 4, 1985, Datta Hengocienna std sermoe 3S SB.Le Doumin Niesle Mz mbonnte aero hires in the study 9f brain eevelyines ‘Trends Neos, 2: 64-72. 1991, 19.Leviem 18, Koearaarck LK Te Nein Mtn Moe Bika, Onfod Ucivasy Pras, DiLamscien A. Keynes ie Srpmenml perm ef neucaneldertepment Ta the chek. heres, Nature 87: 424, 1989. BLuansden AS Sezmentation ond she eae ergantssion of indoratn devtopment. TRO News, 24, 1:5, 1995, SEMoore Ks Tae Aeveloning Mama. Cele Ontenied Enbrroicay, A" od. Philadelyhie 5 Sounders Company. 1988 28.Noltc J: The ima bran ination i finciaratcatoms, tea, Mashy Compa St. Lowa, 1981 MiPorticr MasieAadsleinet Le eponjutte earamits cmecis streenecias fonetiunnts «f ‘toomiquer Rew. exrol, 148, 1: 119. 160%, Richardson A, Nehwis J. Fedorot Micrise prosentnn ets anit devlanvee imicrentte, Nowepatbol. & At. New (First Astcrmational Symposium on Microptin) ed. RL0.Weller, 183-183, 1901, 2G.Rolwer M: The role oF rath fens in she Simin of ronropenesiz, Ete, J. Nevraeeh. 3 3008-1018, 1999, 27-Rowiur AS: The verebrate heap. ede WE. Savilers Company, Madadep hin 190, Publications Ine, New York, 1957 S0-Sonith JL, Schoemall Cz Fite evaenfe a) scare forces bending oie nese pla 7 Comp. Nau. 307: 995-236, 109], 34.nell RS: Ctheat Enbrelagy fur AedFeul Sudenes 8 ed Toston, Lite, Brown ant Company, 1983. Wood A. Thorogood P Poinern: of ef chorour anteciteg sumineencsie st noihecord forveatia in itiach tench femiryas. Dow. Dyn. 901: 151-169, 18 1,1 Recovers, 0 $ Anta, ain alma Ele Dang 2996 Cfosutul ACEOOS Nevin Clasiflearca newrontlor Structra neuromilul is Poroneoroni Hevioglia Macregla Microglia Anctoane aplicattHgtial se Rrmeaar Sheetalot iar Heurale iw y midura sph i iv mnaierialal erestetor aytere sistemul nervos perifetic $i leptomeniagele, In alcilirea tesuinlui nervos taut dowd componente majore * neuronil,celule diferenvnte, fa Capucliate de divigiine,feceeBh LEP Pecalzaie in secepHonaten Seterwvea gi wansmiieres impal Sul nervos. Bin punt de wae SHARC cholgie, of cones se ¥ eelulete inte {oer Suna de suntan a Prowetic, care pot Ht echivalaue slolaifie cu stroma orgunelor parenchimatease, Newronul Newrontl este unitate ca tira eg Gg s-4), Morfolpgic, neuronut este alciuit dia sempul celular si prelangicitesile. Con Pal ectitar ete partea neuromulué one congite muidleu! inconjurat ie tim i peritnie de © menitrang Siloti, Prefuagirile neuronate frou le) sunt repreventate de denulsteg axon, i stats IN a sistemulut ng CD Chasifciiet ricinitiitoe Marea vavigtaie mh, numa si de dimensiuni, for- tod de cmergenté i Fests 37 sen Bitlor, de mediator chime pro- ae imposibilt 0 chasifience unistg 2 accttora Fig. 29), Mi Mare diagramatic’ a nour. aut pe Imagini electronom! Eroscopice. (Modifcat dupa. Suef ie Cthcel Newwoancsamy far Medio Suerte, Topaemter LAU, Brown 2nd Company, 993) Gin funaie de marimea corpuiui Celuter si lungimea axonatui, neuro. nse clasficg faz ‘aracteristice neuroni- i dy 8 EE.hy We of fo Inemetreo Jntavewon Nearer Socal Zeproiser MoD SEANAL tae ee gene i eoetane aspectot morfologic onunlforn i coma at EB Giveshaterfunaytor ineepfinite Din ponct de vedere bicker se vespest’ eoutant fadelul input, grocrauea gi cenducercn (Oeatfnt dnp Kandel ER, Schwarz JI J cel. Prentice Half lsternationat x, 1931 + Golgi tip 1, cu corp celular mare si axon lung care conectea7S re- givni ale nevraculu as recepto- —- ii gi electorii, (nensonii picami- dali ai sconrgel cerebrale, neuro -nfi motofi din .cornul ventral ‘medular, neuronii senzitivi din anglionul spinel, ete): Golgi tip 1, cx corp celular de Gnicronenreni) siaxoni scuryi. ndesea inhibitort (reuronit Renshaw medulai), afiagi pe crouitele locale s cimensiini aii ile multisinaptice, multineuro- interneuroni); grep special de neuroni nale din nevia ip Wl reprezinta calulcle | amacrine, cclule Bir ! care conduccrea imputsului ner- vos poate f bidirectional den ~ lungul clendritelor “(celulale | amacrine din retin ppoteijninhsi ae segane ve Outpt easell TM: Prints af mara sence, 3” yup forma comput celatar, de- termnioath tn cea mai mare parte de model de desprindere a prehingiei- Tor, newrenii pot fi tis + piramidali, De vemarcat oi neuronil pot avex rice form’, Ti aproinal cxaceasta Je confers 0 semuiicay (Bin finaje de namieul sf modu de indere a prelungirtlor, neuron potli: esp: + unipolary, care ax numai @ pre fuagire, axonal, dendritele find sprerentate dear de 0 serie de pe suprafitn corpului celt- (rucleul ‘mezencefalie 31 ner: tvigemen): + pscudoanipolari, cu o prelungi re uniel ce sr divide imedjat"I", bragul periferic find den- rita, iar cel central axonul (ganglion spinal); + bipolass, cx cfte o prelungire Ja fiecare din cet dot poli (gan- pslionii acustic gl vesGbular); multipolar, cu un axon si mai multe dendrite repartizate new nifarm. uneori in "tafe dendri Hee". Cet mai miulji neweoni din, nervos cenuel sunt "Din punct de vedere functional euroni pot i + receptori, exre transmit aferent {eenbiped Ina de here ppulsnl nerves pre- terminagiile nervoase de Ia fornmajunile receptoare specializates + motori, care transinic eferent (cenurifing) impulsul nerves, spre organcle efectoare; interneuroni, interpusi intre pr mele doua eategorit in cireuttele locale sau pe efile ascendeate satt desceudente. ica dea genera gi jullvenfa wansmiterea imnpalsulvt nervos, newrorti pot: + excitétori, cu efect fxciieants + inbibiteri, en efect moderator. Jn fiancie de mediatorul chim: piodus si uileat Ja transmiterea im- palsilai nerves, neuron nergici (adrenalina), colinergid colina). GABAergic (GABA), ex. Activnea Ineifitanta sau inhibitorie se clatoresr mediatorilor chimtel. Ast- (el, neuronii GABA-ergis} sunt inhi- bitori, iar cel colinergicd sunt fac emi. Fesnaimrms BU OF Stricture neurornaleed @ Corpul celle Corpul celular {soma} (Fig. 23) are dimensiani variate, foire 7 $1120 mix croni dinmesri, col mai mic find neue ronii granulari din cortexe! cercleluhii neurenii Berz din scoarja cere genera, niisimea corpulat celular este Proportionslé co Iomgimea axomuli, grosimes $i bogitia dendritelor si samieatiilor grarbovizatilor sale tern niale. fn substanta conusie, Gireia partieipA, corpul neuronal esie conjurat de terminal xxonice, de Gite, cclule glfsle gf expt seas neuropilul. s Nocueut Steric, ca dimenshun joure S48 mt. cromi, mudeul este in general propor- tional cu mfrimea corpulu celular gi de cbice’, stunt central Necleoplanina, forma din gem nvlagii fine de AND, are un sapect comogen si cvntine de obicet um mv: cleol. Acesta este format din ARN intron invelig de ADN gi are rol ia Sinteacle nveleare (acizi nucleici, pro teine Gtoplasmatice), respirate si prov ducerea de energie. ‘Membrana nuclear, continwi Ia microscopul optic, upare electron- 4 bilaminarh microseepie ca 0 struct provizutf cx port. Crropeassia Gitoplasm: cavion (subsianye cave incoajom dleul),demmnire care apoi sa extinsulul corp celular, este Gitosolul conjine organite celulare fosol si citoschelet’ comme gi specifice neuronului, f mexron alfanotor Modest dup? Levitan 1B, kacen ford University Press. 1991), in carts, rok LK: TheOnGanrts conuNE Complexul (aparatel) Gelgi este jy fvarte dezvoleat in celula nervoasd, pyind strinse legaturi fi reticutul endopiasnsn sub fp i ce diferis meusiuni (vezicute vacuale, cisterne} diate perinuclear, fa nivelul co- axonal sal butonilor terminal In complexul Golgi proteincle sintet zate la nivelul corpusculilor Nise i lucaomilor fikert suferi modificri chi ice variate dupa ene, sub fora de sunt citeionave spre batonil terminal, Suudii recente au demonstrat implicnea complesului Golgi in. pro- tesele de endo § exucito plindite tn ine {reg eorpul relular precum site dend lagi asun. pind in cele mal miei fica. Sunt caracteristice seiunilar €u ciivitane metabolies fmtensh, ea tn vcturile pre $1 pos Mitocondeiile suet aportantd funetie s mitacondei- lor este dle a produce 4 cal sub forma ATP, ea este wtliznth pen- bu siiteze proteice g ansportionic, acti ures delimitute de © membran teict_bogn Devenite aciive eda popro- in enzime hierobitice i cu ruperea ile cle ele Vinca gradeazt hidrolitic protein js neurotransm Centrozomau! se prezinit sub forma grunahii fine (cemtvioll) incon- urate de 6 mast de citoplasma dari. este tn neuroblagti sich este Teserbamy 84 considerat absent in neuronul matur care nu se divide, Sar plrea ci in neuronul adult ceatrozomul ar avea maj mult rol in generarea san men- sinerea neurombulilor deckt in divi- riunea celutin OncantiE srscietcn Corpusculli Nissl (corpit dgroiziy Viribili 1a microscopnl optic, au fost identificati la microscope electronic ca mase de reticul endoplasmacic as0- ciat cu vibozomi (Fig. 2-4). Se gisese in corptl celular al titurer neuroni- lor slin dendrite. Lipsese fp axon sila * nivelul jonctiunti sko-somatice, consti- Fipe. wind un reper peatra consul ascnal Stni inai bine reprezentagi fn neuro- ni: motori decd tn cei senzitivi. Rolul lor, ca gial ribozomilor liberi prezenti in citoptass teine uilizate th scop structural (edi- este de a sintetiza pro-Tea aN wre 2 Aearea citoscheletulut ne ral {codificarea informatiei, ‘ansportori proteici membranari, rotransonigitori pep ronal) sau) scetigturaLe CrTOPLASMATICE “fix alara organitelor destise in cto sitma, se psesc 0 serie de pi } ligoluscina. pigment galben re- Soa. aitat din actvhates fioroinal, “Ya ciral cantitate creste od: { varsta. Apare initial in ganglionit > spinali, pentru ca spre batrsneye Si fe prezenti si in ctoplasma nevronilor cortical (1+ pouromelanina, un metaboit e- l at din sincera catecholami- nelor, sc giseste a substanja 11+ complexe care comin _matzle; se ssescin alte rone ale SNC: cups im lecus conralent, zing in hipo- camp. fies fn mucleal ocvlosnotor. Ciioschieletul este forint din newro- ‘ybuli s ncurofilamente : Nedrotubulii s# ncurofilamentelc: La niicroseopul optic 2 ‘evidenga 0, rejea intracitoplasmatica de: Glamente sun (Fig, 2-5). Studiile de microscopie e- Jnecronicé au evidentiat in jea structri complexe fibrilare cu finrgctrul tntre 10-3 neurptubuli si neuroGlaneate, ack godin swounithgt proteice difert wc abit in dendrite si axon, sin corpul celular. Neusotubult avea vol tn cresterea si rege nerarea axonwlai ja Dysul axonal, tn timp ce newrat ansfinere. fost pusti ig neurofibrile 0 am, numite mmentele nu rol de Wig 2- Noneezentare disgramatiek a neuroftbrt Ielor Snte-va siguron motor din scossia corcbrall . MENMRANA HEUROMALE Membrans neuronald Tisitears Ik perilerie citgplasina corpulvé celular sin prelungislor sale. Are a suruecturd coracteristick e@ contribuie Ia recep- generarea si uapsnv impulsului nervos. Este alcituith dine trun cable strat/cle molecule fosl6- Tpidice (compongnta hidrofubt) pe ale catui suprafele, exterioard sf in- terioari, stint dispuse noleenie proter jce, cea maim, slonare: rea @ parte dintre cle caversind tondi grosimea membra nel. Avestea constitvie, componente bidroGlt. la nivel careia camalele prin ewe tee 3 selectiy Na*, K*,'Ca* Se descriu dowd tpurt-de jonice: storFenders AB Fig. 2-6. AMON! Yara A. Anjecto) components} forfolipidice hdzofobe a membronct eclvlers. BL epartiia siontlor gt esionitae te me yusteted cepranaatatt ut Form + deschise, prin care are Jor tre ceren pasivi a jonilor in sensul gradicntului de concentratics + celuzate, care In randul lor sane Higand-dependenie si voltaj-de- pondente, postsinapt rea neural { sunt deschise prin ‘eg Fitorulul Gigand) de aint struccuei specilice de traasfe nic activ prin membranele biologice si presupun interacyianen dintre nowro- Cigand) sinipiie specific, avartajes spiokel righ ionic pe core il eae Testun ofrctrnantenny, WEB, Sanders Conapasy Sora i extraesiotae G. Gemponents ce. Mlolfient Aumph Bunt AM doschidle saw tl Inchride. Receptorii sunt sirveturi molec lare proteice membranare, dotate cu un tusk gexd de disc pabile st reeunoasi_ncurowansmi= JRlorul specific, aflat in concentra micl $i pasagere, din smulitudinca sltor molecule asemanatoare si in concentiati semnificativ mai ma caznl neuronulai, reeptoris member nei postsinaptice sunt dotayi cu spe Ricitate stereochimict peneru mediato- a citoplas a membrane’, consine proteine si enzime specifice deci jochimice in Tg, care duc In eleetcle friologice specie (Fig. 27). in \gatoare ale renetiad came Resifior Recaplonligand aa Prowina G Canal one ae) ESTE f Mec PreseinaG sein Peincipial euplait 1 lor secwiri sennalul este cransmiis p possinapticg daverita inter receptor ce action Mesajut recept supratia cahilel este ransmis. i acelulir prin intermediiul aga-nam silor mesageri gecansi, care declan, seord invvacitaphasmatic rea it. asmiterii iafiacali nervos. Printre substaniele incrimina secuad sunt: AMPo, Ca"* gj i fonfoinodidelar complexe © [PEP cmesager secund Adin ATP sup ace tin lane yi are el craci al i Gaunaniterea pein membrana 4 Semutuiné primit de receptor. ae 2 print mesages i Tig cee reiunG! neuroteansinggteimre: Sepivr poate avea drept rezultet acti w Tnscivaren adenibatcchei, de eresteren san scldderen nives Tulei citeplasmaiic al AMP, care doter- celve prin tal mesunism (Fig. 248): st ven! reeeprorulul Rs (recepier ste mutator) ave ci nrmare cuplare unei Protcine regtatoare Ge (proteina sti- muilatoare} cu GTP membrunar, Acest adenilatcicaza site complex actives ice care, In yrezema Mg, cca 4 cliberaren in citoplasmé 4 AMPc din ATV. Prin acest mecanism igi exercitf actiuiea cutechokuminele (ree eeptovii By $i fs Paralel fanetioneaz win sistem ine ibitor ie larei care se des oar’ astfel: stimmlarea receponulai Inhibitor Ri determin’ euptarea prow teinel regiaionre Gi (proteina inhibi toare) cu CTP membranar, rezukaind inactivarea edenilatciclazei si scdclerenMEMBRANA crrosa1, aie £28. Mecanismate jn (Modlin dp Boctemtsiry 20" oh, Pretuiceet Ball nivelului citaplasmatic al AMPe. Prin acest mecanism actionears catecho= laminele (receptorii cy), somatostatin sidopamtna (receptorii D3). AMPs igi exereiit actinnea de sager sccund prin activarea protein Kinazei A care catatizeart defosfori- Jkrea fosfoproteinelor cu aparitin chee (clor lizinlogice exvucteristice (1 Excesul ce AMUe este inactivat hi Aroliic le fosfoctienterazi prin mecanis- ee. Ciul fiber citosolic poate proveni din urmgioarele surse: jul exiracelular, umenbranare de actvare gi inhibigie a adenilatciclazed, Motiay RK, Granner DR, Mayes PA, Rodwell VW: Harper's sional Ine. 3988, + depozitele mirocondriate, + reticubil endoplasinatic, + citoschele: Calciul dit lichidlul extracefutier fae tra in colult prin canalele voluaj st li gand-Jependente, prin mecanisme ac- tixg de schimb ionic fie cu Na”, Be cit HH, Dupfi tdeplinires aciunti de mesager seciind, caleiul poste fi pom Pat inafera celulei, de asemenea prin schimb ionic. Acest meennism acti new cu'consum energetic printeo pomp ATP-a2i dependent, ca gwd vansportul Ca gn ambele sen- suri (Fig. 2-10) ‘Sea mai mare cantitate de caln 1 roteinklinze! Agha SE yeh Murny RS. Granner DK. iliyex PA, Ret 1 198). { el, Promfeetlst! Inverisdanal i po inuacelular se giseste In mitocon 1 | 1 reticulel endephismatie, de unde ~ dente fi mobilizat, aviind drept urma- __-Fe cregierea concemuajiel ealciului li ber intracitoplasmatic. Calciul cito- | \ plasmatic se leagi de doit proteine i _ (caldum binding protein - CBP): col- (7 modudina gi tropenina G. Exist gi al- Titracelulare care leag’ “SHU, dar in neuron rolal lor ese Sahai redus (calcimedina). 11 Colmaduliaa este un potipeptd ad care prin Ssarea caleului forment ese) Goecalmedulin’, Ageia. ac le proeine Preteinkinaet A (wes FOB perce Iniologice Aetermin Moan: i: Dtumer a hinchenisn S17 Gveazi earimele ‘celulare care de- dlangeari efectele tiziologice duipii un mecanism similar cehil al cuplitit AMPe cut proteinkinaza A. ‘Troponin: C, cu structura as: nitoare calmodidinei, in prezemga cal chului ionic, participa la vealizarca me- PPietaboliti fosfeinosttidetor ca saesageri secuizi TPrtersegianes Reandreceptor mchi= Tizenzi ienii de caldu ditt rezervoarele sale sub acjiunen unior prot de mie- olism ai fosfoiagritieielor fintraceli-Tent unses 47 . mien mnesyger socnnd ve exerci pl Supa Nreny RK, Growier DR. ail 10: pe receptor © prin in- aa CG netiveass fostate dilimoziiolJ-5-difosfal (PAP) 3 inoriolifastat GPs) si dixcile glicelrol (DAG, + 1D elibereazt esl ein nitocone didi gi veticulul endoptasmatic: + DAG adivewa Cafostolipidst- inrink Dinghies! os ee Ne alma C3fesots 4 Pricing RARE Forlogeosine RASPUNS FizioLoGIC © syeciliee. (Mor yer PA, Redhsell Ys Harps biochemitey 3Y Hall Internationa! tne, 18) invest eave FosCorilear4 prow cu apzrifia rispunstlu: fiziclogic. Mediators chimici care actionenzt prin cregterea Ca intracelulor Tee die torité influxului pr dependendente, fie datovits elibersrit din cleporitele intraciteplasnratice sub neqiunca fosfoinotidelor, Taminele (6 sonseavinl sa II, histom stanga Py cole LH-RH TRH. canalele Figand stechor avetiicolina (receptorii |. vasopresina, angiotensi- na (Hy ub oritocina.BE festa ri 0 / Cosme vous osrenpiny - Conduceres potentialului de acgiune Suni Feprezeniate de proceine com lene care waversead stracul bilamni dic formind caaale hidrofiie, Hite fonofori. Aceste canale au se. inal si permit wecerea io- specific Ja sensu gradientalui ‘ockimic, produeind “eurenge fajeritatea acestor canale se dex rispins ta minime ale potenalului dle membran8, proprietate finda. care permite generarea gf Testboa of nevcoanainy Te axon. Ja ro sunt Inchise, dar permuneat se tnregig weard schimburi ionize tranimen. re reduse, probabil prin-o ca tegorie separatd de cansle ionice, us aceste canal Prineipalete cane ionice volaj-de- pendeate sunt ccle de snd i potasiu, care au rol in_menjinerea puten. Sialulut de repnus, precum $i th des polarizurea saw hiperpolarizavea seni. branei fn cursu! aparivei po:entialeloy locale, Ml eepolaieiai celal Lateteanen se Ine mai rispaide fa ae WA, Sounderscalele de calciu, 1 58 butonii terminal, sune implicate tn Special in rransmiceren sinapticd. Canalete de sodfu se caracterlzeagt + ptia Fig. 2.11 > selectiviatea absolut pentru soda, accivare mpidi volkaj-dependen- “ta (@eschidersa canalubit in tim- pul depotarietri, + inaaivare rapid volta 1 (tchiderea eanaluh bilirer patein Canalele de pox Ramitie heter inchise, ia activate) penden- lui gi vestan lului cle repaus). asiu formeazt. 9 ‘ogend fn care unele sunt altcle permanent deschise (Fig. 2-12). fn cimpul depo. eK desis timpal depot fens exe een Tespectt. 4 potenyalubs’ membranan a IH, Jeselt THe Printer 9 ial ne, 1991) ‘hfe la mentinerea ect Fest nenes 49 levigirii membranei, ele raman des- chise producind un eflux de potasin care persisil pe toatl durata depola. viii, Aceasta are drept consecings cresierea clectronegadivityi fete! in ferne a membranei cehulare si favor zeani vepolarizarea, Ale canale de porasiu sunt act dle ealciul citasotic direct satt pri termediul unor mesageri secunai. 4 centribuie la mentinerea echilibralad colciului extra gi intraceiuian. 2 Prelungitile neuronal Sunt _reprezemate axon (Fig, 2-18), de dendcite si Wich. B. Canal de K permeatil tn dutta Nitra foui tra gf extrccala ap fe sepa. (Modifea dupe Kandel Eh, Of mesral ettice, I oa Prenatal