UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI FACULTATEA DE ISTORIE-FILOSOFIE CHARTA STUDIORUM Nr. 3-4/ 2003 CLUJ-NAPOCA REVISTA STUDENTILOR DE LA ISTORIE TORTENESZ HALLGATOK DIAKLAPJA STUDENTEN ZEITSCHRIFT FUR GESCHICHTFORSCHUNGTA REVISTA A APARUT CU SPRIJINUL oan TaTe DE ISTORIE $! FILOSOFIE COLEGIUL DE REDACTIE REDACTOR $EF Marius TARITA REDACTORE ADRIAN STROIA i GHEORGHE NEGUSTOR if MECS AGNES ; MARIA RAIL NICOLAE MUNTEANU TEHNOREDAC TOR: ZAGOM! BALINT INTERVIURI $1 OPIN, ; ; Gheroghe Negustor, eon. Bursele in stréindtate, Interviu cu D-l de. Cristian Gaz ARTICOLE : ISTORIE ANTICA Rada Varga, Credintii gi vindecare ~ de la Grecia homericé Inelul de aur ca simbol al statutului social in societatea romand.. ISTORIE MEDIE Ciprian Ghiga, Alin lordache, Aspecte privind convertirea khazarilor la iudaism. ee Egecul misionariatuluy cregtin ...-csccnosonesnerneeereermanereceereneesvianiusnsioennan GB Marius Tarita, Relatiile raso-bizantine in secolul al X-lea...ISTORIE ANTICA .... & CREDINTA $I VINDECARE DELA GRECIA HOMERICA LA iNCEPUTURILE CRESTINISMULUI eee Rada Varga Istorie — arheologie, anul | “Dar lecuieste-mé-nealte, tu Doamne, de rana-ndracita” (liada, XVI, 523) Omul a cautat mereu sd confere un sens suferintei, dar in aa boala gi moartea nu au putut fi niciodata intelese. Omul neputincios, ae de 6 fort pe care nu stie cum s& o infrunte, cauta si se orienteze spre 0 putere superioard, omniscient, care intelege... si deci poate vindeca. Natura, inteleasa atat ca ansamblu, cat gi in multitudinea componentelor ei, a fost prima forta spre care oamenii si-au indreptat rugile. Avem dovezi certe cA in neoliticul vest-european exista credinta ci unele ape au puteri timaduitoare. in izvorul termal Saint-Sauveur din padurea Compiegne s-au gasit silexuri neolitice sfaramate ritualic. Dovada ca este vorba despre un cult taumaturgic rezida in conservarea acestei traditii pana la inceputurile crestinismului. Dupa cum se vede, apei i s-au atribuit valente sacre inca de la primele manifestari de religiozitate ale societatii umane. Apa izvoragte din subteranul necunoscut si “lunga ei serpuire prin profunzimile pamantului i-a permis 8 inteleag ce este si ce va fi”. Apa are gi puteri oraculare - a sti inseamné a intelege, a intelege inseamna a patrunde un sens, iar gasirea unui sens este speranta vindecarii. Textele hipocratice afirma cA divinatia si medicina sunt surori, fiicele aceluiasi Apollo. in constiinta lumii moderne, Apollo este intruchiparea deplina a “perfectiunii grecesti clasice”. Acest mod de perceptie este in mare parte mostenirea curentului romantic si suferd de o monstruoasa superficiali- tate. Apollo al grecilor nu este intocmai acel Apollo al limpezimilor pe care tindem sa ni-l im n azi. De origine microasiatica’, Apollo pare a fi succe= sorul unor divinitati feminine, de caracter chtonian. De la aceste zeite-mame ale pamantului, el gi-a imprumutat atributele fundamentale. in mod curent, ructuré trifunctionala a zeului, definité prin lira, oracol ca de la primele sale atestari, Apollo are gi o a patra Putere: aceea de a vindeca. Astfel, in “Iliada”, el este singurul zeu care vindeca propriu-zis un muribund; in lumea grea lasica”, functia taumaturgica @ t despr si guerisseurs en Gaule romaine tuaites des sources dans la Gréce antique, in Diewx p.97 10 a zeului se va identifica cu cea oracular viluie caile viitorului. Rolul de vinde Apollo - Asklepios, De ce au creat gre cand aveau un zeu cu puteri taumat Ca valentele curative ale lui Apollo tru care zeul a fost acceptat in pant o epidemie care bantuia cetatea la cus” intereseaza initial Apollo Roi fara reticente pe importatul Apoll 4. Apollo nu vindeca direct ~ el doar deze ctor ii va reveni unui semizeu, fit al lui cli acest erou pentru a le fonda medicina, lurgice recunoscute din epoca homerica? nu au fost uitate o dovedeste scopul pen- eonul roman: Zeul trebuia sa indeparteze mijlocul sec. V a. Chr; in calitate de “medi- Be Dar dacd lumea romana il va accepta ss mportatul Apollo Medicus, grecii au ezitat. Dotati cu o foarte ets Fares eee ei vor vedea pregnant si umbrele acestui aga zeu ofc - Apollo are accese de orgoliu si de cruzime necontrolate, este capricios si schimbator ~ Apollo este un zeu contradictoriu! Este mult prea greu de patruns pentru a i te incredinta in boala! i rte UEC Asemenea hai Apollo si el este mentionat a } unde se spune c& cei doi mari medici greci, Machaon si Po- dalirios, sunt fiii lui Asklepios, dar al unui Asklepios despre care nu stim ci ar fi fiul lui Apollo. Legenda se va nagte si elabora mai tarziu: ingelat, Apollo 0 ucide pe Coronis, iubita sa muritoare, dar il salveaza pe fiul lor nendscut. Acesta ~ Asklepios ~ va deveni un medic desavarsit, punndu-se complet in slujba oamenilor, Rugat de Artemis, Asklepios il invie pe Hippolit. A trans- forma moartea in viata, a schimba ordinea firii, inseamna ai sfida pe zei, a comite hybris. Atunci, Zeus trimite trisnetul asupra lui si Asklepios moare. Ranit, furios, Apollo ti masacreaza pe ciclopii care au faurit trasnetul. Titanian prin mama sa Leto, Apollo se face “vinovat fata de propriul sau sange”,’ autor al unui gest necontrolat care accentueaza inca odata natura instabild a marelui zeu Apollo. Asklepios are o cu totul alté structura fata de Apollo: mult mai simplu de inteles si de multumit, mult mai legat de oamenii al caror singe fi curge prin vene. Asklepios a fost foarte popular, raspunzand unei nevoi fundamentale. Nu exista sinceritate mai mare in credinta decat cea data de disperare si nu exista disperare mai acaparatoare decat cea a omului bolnav. in see IV a. Ch. Asklepios se bucura de o “reputatie internationala’” si sanctuarele sale ~ askle- pia impanzisera bazinul Mediteranei. in epoca romana s-au dezvoltat sanctu- arele de la Cos, Corint, Pergam, dar adevaratul locas al zeului a ramas Epidau- rul. Modul in care zeul este perceput de muritori se identifica cu felul in care este rugat si cu mijloacele cu care el aduce vindecarea. Medicina lui Asklepios este de natura psihosomatica, dovada indirecta a marii increderi a bolnavului, a aproprierii autentice care s-a creat intre acest erou si cei pe care ii ajuta. Prin muzica gi traditia pliné de miracole a locului, sanctuarul linisteste. Prin 2 George Dumezil, Cele patru puteri ale lui Apolo, Bucuresti, 1999, p. 34. + Mircea Eliade, Istoria credin{elor i ideilor religioase, Bucuresti, 2000, p. 172. * Pierre Aupert, Les dieux guerisseurs du domaine celtico-romaine, in Dieux guerisseurs en Gaule romaine, Lattes, 1992, p. 60, ethos HBinca i 4 convingerea prezentei senate astfel incat sa induc’ ing if ; od itualul principal al asklepiei este incubatia: era special amenajaté a complexului sacrificat sau cu O Creanga de culoare lungi si camere ih ; sacrului, Epidaur impresioneaza. Ri bolnavul isi petrece noaptea intr-o cam it in pielea unui animal eT ; ake cal Piele vin vis cdile vindectsii, visul este interpro- in sacru sd ja acm ” si urmeze indicatiile. Nu trebuie tat de preoti si Ueno : Eee past autentice; ele tin de un anumit si uitém nici o clipa c& aceste ony vieeara, vede cea ce crede si crede ceca “model cultural”.* Bolnavul. cand v Baul de a intelege, din care rezulta ce vede. Apare aici, din nou, ee ise ofer’. Pentru a-l intele; Ps dianonibilitate de a crede tot ceea ce 1 se O18 t ge o maxima disponi sndreapta spre Epidaur, putem analiza cazul par- mai bine pe bolnavul care se indreapt* ‘enientul exemplului est ticular al lui Aelius Aristides (sec Ip. Chr). meaner A Caine le arzie din care dateaza, dar credinta lui Aelius Aristides erie7ies ita: epoca tarzie ch ; «ye si pentru epoci mai vechi. Lui Aristides i bila, iar reactiile sale sunt jlustrative si pentru epoc! ; ‘ein ace s-a indicat s& se scalde iarna in rau, s& alerge cu pics05r® 2 - oe aid ee ia vomitive gi altele de acest fel. Reiese cu claritate nevoia le sae DOE eaae de ispasire, boala fiind perceputa cao pedeapsé care Ht putes frase a prin impingerea suferintei la limita suportabilului. interesante este ca Aclius ‘Aristides nu numai c& a supravietuit acestul “tratament”, dar respectarea lui ia adus chiar o ameliorare a simptomelor nevrotice. Credinta nelimitata, constiinta impacata de respectarea prescriptiilor zeului, insanatosire - acestea sunt “bornele miliare” ale traseului urmat de adoratorul lui Asklepios. Dar pentru a provoca visul sacru, incubatia nu era singura cale. Se cerea gi izolare, post, rugaciune, automutilare chiar. Aceste practici uneori erau duse la extrem, deoarece cultul lui Asklepios a fost relativ tarziu in Grecia continentala. La Atena este adus in 420 a. Chr., in timpul marii epidemii de ciuma - dovada a degradarii religiei traditionale care nu mai ofera raspunsuri. Sanctuarul este asezat pe versantul de sud al Acropolei, undeva unde fusese probabil practicat cultul unei divinitati a apei. La Roma, Asklepios este adus in 293 a. Chr. Fondul peste care a fost suprapus Asklepios in peninsula Italicd nu este perfect cunoscut. in Italia centrala arhaica nu sunt atestate divinitati cu functii suta la suta taumaturgice. S-a presupus existenta unei divinitati indo-euro- pene a vindecérilor, Meditrina, dar George Dumezil a demonstrat ca aceasta este o inventie moderna. : In peninsula Italica si apoi in intregul Imperiu Roman, Asklepios este a0 ciat incult cu Hygia, fiica sau sotia sa in mitologia greaca. Uneori Hygia devine ‘Salus ‘ personificare @ unei notiuni semiabstracte. In majoritatea insoriptiilor _ sn eae peril mai mult decat sénatate, are o arie semantica mai larga dupa See canna S-a inrddacinat repede in Roma, gi cetatea - devenité ® samnite stapana Italiei centrale - a inceput s4-1 propage 1 i" treaga peninsula. Ar fi totusi gresit sa adensrniak P py z si gresit s4 consideram cA Italia l-a cunoscut pe A®} E.R. Dodds, Grecii si irationalul, Bucuresti, 1998, p, 104 12 : ste atestat in Grecia Mare di nratocta estat n Grecia Maredin sc. Va. Ch, iat “international ‘leréului ira fi Unaltfocar de propaga nadoua sate aie a edicat o inscriptie lui “Aisklabios” intr-un sanctuar bolognos), ogne7). Singurele asklepia derivate i ang tum Treetfebia derivate im mod sigur din cea romana sunt cele de la An randele obignuite oferite zei a sua Talia Sa eel gels bola. In sc. Mt Ita, Ch. nonin sanictuarul Afroditei din Gravisea (portul Terquiniely eg ore do urechi,séni, gambe, brate, Exemplul nu este singulas ot nc ae dele cu rol curativ putea fi facute oricarui zou, censors kako ne lecutor peninsulei Italice? Este posibil ca acest aC NGE NTE Dane in Grecia de cultul Ini Asklepios s&-i fi scapat in Italia de sub control ? Probe, Ti doar pect Spire ttusbios si Spat tn Mali de sub contol? Prob imbratisa pe Asklepios (devenit Becelat, ca Ravonle aE ee derBincxta la Roma, ty Ctl hu cate'd oda tigatialalty epee aCe eee an Italia Ira conitantinal si pe calla alton zol Ta ettmitil avo, Meevehes SME republicand, cererea de vind aE ae cata RODE ee aGapTO ollie rapedtdea'cadespel un (ended eoeaanea ea depinered inicllor ottando.aiatomics_algtveeiccl Teel sci era stevia devotionéd et Clit 1H¢8 tere Ot Cae ee a ita es aT ARAL ? Chiar dacd scrierile vremii in ceea ce priveste sincer- eli {ii romane pot fi contrariante, in problema cultului zeilor tau- maturgici,trebuie sa le acordim romanilor credit. Boala mu poate avea in sine nimic amuzant, nimic ce se poate transforma in “joc de societate”. Pornind de la aceasta premisd, putem exclude ideea unei frivolitati care si implice zeii medicinii. “{mperialismul” roman (termenul trebuie acceptat cu toate rezervele de rigoare) a introdus zeii Greciei si ai Romei in “barbaricum’. Prin sincretism gi gratie tolerantei generale e religiilor politeiste, zeii stapanilor politici ajung sa fie asimilati cu cei locali. Fiecare provincie a Romei are o istorie proprie a os- mozei religioase, inscrisa in general, dar unicd in componentele ei de detaliu. Zei cu functii medicale — chiar dacd nu sunt deocamdata bine atestati ~ au existat in mod sigur peste tot. Un exemplu interesant este Gallia. Aceasta este una dintre provinciile cel mai bine romanizate, dar ~ paradoxal - si una dintre provinciile in care fondul autohton a persistat. Pentru Gallia, beneficiem de o sursa literara de prima mand. Caesar, in “De bello Gallico”, descrie realitatile celtice, ca martor ocular suficient de avizat, caci generalul roman a petrecut aproape 8 ani in Gallia, Totusi, perspectiva Jui este cea a romanului si a omului politic: el interpreteaza religia galica prin prisma celei greco-romane, dar gi in virtutea unei linii politice personale, in © Olivier de Cazanove, Sanctuaires et ex-voto salutaires de Italie romaine, in Dieux guerisseurs en Gaule romaine, Lattes, 1992, p. 109. 13 caeere: : 3 ‘ un popor asimilabil. Caesar, sim- saa el ii anita Romei pe en religie celtic’, il desemneaza ificand in de: € n i 7” te cipal Apollo. Totusi el ae acer de ritualuri ae insani a ificii de sange. magice i ina la sacrifici e mu : ee ecnknh oe an oreligie a zeilor perfect antropomorfi sau unui fabian bine structurat si ierarhizat; este o religie ce cheama in ajutor a as i , care are in mod sigur analogij fortele naturii, o religie eee ie sual gan la inceputurile ag cu ceea ce trebuie 84 fi fost — Ean Gallia reromana nu s-au pastrat. Aceste Urme pure ale cultelor religioase din ( allia p icilor taraii, bine eter forme de devotiune trebuie extrase din miezul prac! . i a ane a a ai ales ca izvorare, la sursa lor, s-a pastrat sub ee anand ee cs i 1 rifoni de lemn — divonna -, a- forma bazinelor izolate, decorate in general cu g1 > divon: testate la Metz, Argentomagus, Marseilles si Vaison. Apa, chtoniana prin exce- lent, este asimilata cu feminitatea si aduce cunostinta, sue si jnsouatg Templele inchise gallo-romane sunt urmasele sanctuarelor ce tice in aer liber. Constiinta romani, reprezentata in cazul de fata de Lucan (sec. I. p. Chr), a pastrat amintirea cultului arborilor, adorati ca divinitati taumaturgice. Cre- dinciosul agata intr-un copac sacru vesmintele care au fost in contact cu cor pul lui bolnav si, prin rugaciuni si promisiuni spera sa induplece divinitatea, In epoca romana prin ex-voto-uri anatomice, bolnavul incearca o posibila sub- stituire, el fi oferé zeului o reprezentare a organului bolnav. 1a Senlis, avem reprezentat un genunchi inflamat — orantul cerea probabil vindecarea unui reumatism, a unei artroze. In templul de la Essarois, un cap turile, evident marcate de durere, prezinté o umflatura pe ng: nu stim daca este vorba despre un abces dentar, de un chist sau de o tumoare, la fel cum nu stim daca femeia cerea vindecare sau ameliorare. ‘Tot la Essarois avem o man, care tine in cdusul palmei un cap de nou-nascut. mortalitate infantila este si ofranda de la Saint-Germain n aye un basorelief reprezentand un copil ce doarme alaturi de un caine ~ animal - ¢ mame, protector cu puteri magice, asociat in mod frecvent cu zeii tamaduitori Culte ale u ecatori sugereaza si impresionantele depozite de ex een. 4 ei (Nord de Dijon) si de la Chamaliéles. La sursele Pe rartiunc bes curol donativ, majoritatea confectionate din sonaje in pic eprezentariantropomorfe complete (pet ochi, sani etc.) Laat ) sau fragmentare (capete, bazine, membre, eeeedtcl ies anotomice (scheme ale organelor intemn® mai bogat, con Daal Ry sean de la Chamaliéres este one mai atent si cu aparer td rand e, tot din lemn dar lucrate m “mat pronuntata.* Aceste donative, gasite ill ” Pierre Aupert, 0 * Guy Barruol, g France ~ 30 ans de découvertes ‘imilation religicuse, in Archéologie de 1a 14 cu vechile culte factura celtica,’ forma artistica find susceptibila ¢ adden, reas Renee eaza si o forma de Concret, 201 carora gallo-romanii le cerea pei ie i aun zei de sorginte chtoniana, intrucat Practica incubatiei, local, al cdfor nine ea er 28 Cunoscuts cele Majortaten sunt ay reas @ Soper anil, zidinieind intro eaecae aes ae rea cultului zeilor “imperiali” (Rs p, in primul rand), A culap, i i ( d). Acestia sunt Grannus, Un particularism al lumii celto-rom; asociere a princi u vindecarea ne sunt foarte putin Marte-Minerva, Vorocius. tinismului sunt serios marcate de traditiile pagine. so in monoteismul care atrage dupa sine o intran- sigenta necunoscuta antichitatii clasice. Nou nascuta bisericd crestind se va stradui din rasputeri s& asimi- leze traditiile si cultele preexistente, si le imbrace in Propriile sale straie, Crestinismul va incerca — i va Teusi in mare masura - sé schimbe memoria colectiva, sé-i converteasc in sufletul oamenilor pe zeii si eroii pagani in sfinti cregtini. Elocventa in acest sens este relatarea lui Grigorie din Tours, El descrie un ritual, foarte vechi, ce se desfasoara 1a lacul Saint-Andeol, din muntii Aubrac." Aici, oamenii aduceau diverse ofrande ze ati lacului, cdreia i se atribuiau puteri de vindecare miraculoasa. incercdnd sa “crestineze” acest obicei preotul Parthenius construieste langé lac o biserica si oamenii sfarsesc prin a-si aduce aici ofrandele si a-si indrepta rugile spre sfinti. Totusi pana in sec. XIX, s-au aruncat haine gi prajiturele in lac, dovada persistentei traditiilor, dar si a disponibilitatii omului in suferinta de a apela la niste superstitii antice chiar la cativa metri de o biseri Inceputurile crestinismului sunt vremuri de mare framéntare spiritual, sunt vremurile marilor crize de constiinta si ale marilor nelinisti. Pe acest fun- dal psihic tulbure, minunile primilor sfinti sunt explicabile. Multe convertiri in aceasta epoca implicau adulatii, oamenii crescuti intr-o alta religie cdrora li se insuflase de mici devotiunea fata de alti zei. Proaspatul crestin trece pe langé locul din casa sau curte, de unde ani de zile l-au Se x * J. L, Bruneaux, Les gaulois, Sanctuaires et rites, Paris, 1986,P.45. '° Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Bucuresti, 1999, p. 153.nu mai vede chipurile stramosilor, nu le mai aduce libatii, poate chiar le-a distrus reprezentarile."' Cum sa nu-l chinuie spiritele stramosilor? Cum sa aiba constiinta impacata? Socul unei convertiri al unei schimbari totale a ordinii vietii interioare, poate cauza ugor o boala nervoasa. Instabilitatea psihicd cau- zata de dileme religioase, de pozitia in fata lui Dumnezeu, este un fenomen specific inceputului crestinismului. Forta primilor sfinti taumaturgi, sté in puterea lor de convingere, de sugestionare a bolnavului. In aceasta ecuatie, bolnavul céuta raspunsuri, iar sfantul reprezinta convingerea religioasa ferma si daca personalitatea sfantului este destul de puternica pentru a-i transmite propria convingere si impacare bolnavului, atunci, tot pe baze psihice vinde- carea — “miraculoasa” deci — este posibila. Sfintii taumaturgi ai evului mediu crestin corespund semizeilor pagani. Vindecarea vine de acolo de unde divinul plus umanul se intrepatrund. intelegerea suferintei, mila aduc iertare si vindecare. Divinitatea spala durerea, iar omul indurerat i se incredinteaza cu trup si suflet. Comuniunea este totala, increderea - deplina, legatura om-divinitate mai stransa ca niciodata. Baenetet * Aline Rouselle, Du polythéisme au monothéism: & qui demander Ja guérison?, in Dieux guerisseurs en Gaule romaine, Lattes, 1992, p. 91. 16