ARHIVELE | STATULU! be? = a Co BIBLIOTECA ANUARUL” ' Da aparea: 2 > GUM SA GETIM entra elevii de cars superior al Hiceelor Indrunaet pentew elev 9 : ae 1. M, RASCU FLEVILOR DE CURS SUPERIOR DIN LICEUL ,,UNIREA™, FOCSANI Anul scolar 1919 — 1920 f execu | piRECTIA JUD! BACAL FOC§ANI TIPOGRAFIA ALEXANDRU N. LEON & C¢ 1920, siEXECUTAT DIRECTIA yup BACK % . ARHIVELOR yy Giteva lamuriri ‘Socletatea lierard a elevllor liceulul -Uniea —sveletate care de curind a primi rele de Gr, Alexandrescu* —a fost ntemelats in amil colar 1998-109, ofa affa- tive peoksorlor de atunet: C, Mosil, G, BogdanDulei, $t. Grave, C. Glureact, G. Pelravii si C. , Lapis, Scopil ii era —atunc ea si azi~ 34 popularzene canogtnfele fae Hteraura fominn $1 eratera yeveras, Cel dint prepedinte al cla fost profesona C Mojsil lar ape — citam cteva nume,— profesor C1. Lapylristea N Tapi, D: Papadopol, 'S. Cralnic,D, Dini, V-V. Manen, ©, Bondoceu qi ali Ca pregodfalo actwal at a ‘isle Secetai, am ereaut e& au a fi gefolesitoare publicarca'uaul anwar i care sa se ojlindosset activitatea clovilor i profeaoriir for. Activitaten de orice Tel a wnt Soxetifi nt tebue 84 rémie tins gl chiar cind manlfestirile f se adreseaza unui fesiing imir de perseane, ¢ inseuetiv ca gh publieul mare 84 cunmossed acele ma: nifestari, nai ales ck dupa o trade universal rispintta, reuaiulle, asoelfile, so ‘lotatil,iastltatie fortum se. vor mai fi chemind. afungete tn. vederea’unul ana Init scop, ale difertslor persoane, obigauese explice prin anale, baletie, amare sai altflde publicafi, roatal lor sl si expue rouultatle silafelor destigurate tae"o Aumitf perioada de vreme. Anuaral de fafa. credem ed va inleresa Intuetlva ati pe fost! comueator ai Societai xoaste, et si pe Tosti ei membri care ar vedea ef mune for fe continual, ct rlvna ce putin dact mu lotdesuina cx succes satistaestor. Nu vor deschide ponte es indifereni pagiulleacestel brosur nic profesoril.care sr aves prieul st constate uiogtinfele s pricepereaclevilor ql nici scolart de atch st ve atirea, deoarece Yor gisi in cele courmetz4, pe lingd uncle inden © itera resumate de dinertait 3 uiscul ale ehror cercetare nu leva I fird de folos. Sf ape! opablicate perfodiet de Beestfel poate trexi cindva gf 0 doast amine in sulletele aelora care au coatedult Gralortétils Jor Ia complotarcs materialslal exprineIntre eopetil ol Cu ce ladulopare Dpioast ot privim, cup snide tile dela Taprtvires stulilor — prozaice:uneort sind fo wineri atetgitaare st regestate pari diplce te-al despartit de. ele-— vested ccoroane de frinze ve stear, efile legate cu panglet sbtir simi trea medal de apr, argint sau bronz eare se ofervau ca rSsplatd fa. mmpartirea premlfor™ Cu fe ehiowe curala ‘am foleta cy tol aul, vechi poblicait im eare mune noastrsye0- Tirensed ae tri vie in fafa octilor sogtr, ciad no-an pea urmsrt evoluia eaturlgt a inci, on cu an, Din nefericke acemenca publicaitsint rare. In. Sovetatea noastré slur’ dat, dack su ne Ingold, sa cast 94S adaie tni’un volun, cova din materia tut grodus in laile de coud. fe Apuarut Lioout dix 180-1900 diestorut deatunel, D- (. Calmusli,srati prof. CL Lapa Clout sf para un .Boletin al Soctotti elsvi- Tor de cts superior coletfonied in et mint mute composi seolaret. Ce folostor mar. fi astiai un samilr'mal Bogat de svemenes ,buletine*! Am ermar' in cursil periadt- it generator de. qeolde, felul Iverdror, vatoarea Tor, predilestile 3h aprecleite {nial c& se formeazd si am putea trage ‘instructive cxaclual, Sf mxdajduin’ c& pe Miler Inecteares nouste® do" acum (ind. conuiderstt x folositoare, va Hl contnuat, Pablicarea usor ssemenea Anuare ar ialccal gredem cu sucess gi revisile. sco rey care, t8 orlee ear, — 0 spunom intro Giblé experten{f: de elev, redattor timp de iat mulfi ani al une! ase epublica, qi de profesor, tnssrcinat ew con- {oli une! alla aseménitoare — prezinti mai ml inconveniente decitfoloase simu e Toca) st lasistém ait aaugra used cheatin pe care o vom cereeta cindva, cu sit pri}.——Tpstcone nd cA: aun Anuat—o9k tum hilo lecactae-aaiapl mien te Dale of tmplcaecl one gata crcl ee ete Potted da lara cto pleco Kl acetates se ini 6 expanere nl 4 al aU cue Soe nt a tayo a Welt Antrai nate tal pln de ln, de sev gle lnees Dar Gach ain aqepta re ca Isepatle owls snevoe, rd nlf eh usar na ase aii sods lope, ‘ampetaegrnda rel gla Sparl pat defor materiale ede soar a Care seam fl atepit au Upol—ne- allt sparen (ata fteu aceota gular Tr plcora aMGluD lair halen nal medath Wire aopela ea nto ren Clon rostictadese all pone mal oui ce remus pia care ecom, I pag fll ce uroeaal am cial sh facom caoseal carior laf yeefala" a. Soe gas eanceoyeeeni reales edison pear Wes co oa Tera soy ait st igen Joe mca wel angie’ conpoul genet dq toc artes nvedaia nef ell wal hese tepcemitat ea c-cd vom’ ayes pel Prim clo. von ace in vitoree brows apaiia cra npreurtle le ale ual Vor fk pat, allel Ath pe gh dass tam nectar, am Guin ine lace tence gents olectonss acy pula’ panel ot apts ox: Atta a edie Soe arecde de Inrumare date prabséris aot caren cart Made ath ple de spata on fost all ase aba, 0 pare af Andes ta fen cae afar pretmsa chun Noga perio Ge ciara wee pe, Plate @ compos Am tiblnda( Waodal 4 sce fata Sock Sou Se ees tt en wr ak wire Skip’ ec WME fhe a A feat ca manifests cltrl contomporae, lanl i sega ncaa de eb xe estes alpuin gas gl dante cvrediees inl de oe peat stl, $e tanita pen desu Inte ~ cols lle tn deae aaj oral en nt ek Soe oi ee tc I ad ar Mn ae cocaters pipes tay cote meee uaa aaa Goce TH asupra pulealee nou! care poezitt un teres oarecire, ag tact cel frevene deash geal hd gl pot pivars revise cane, sf etal a sarett (ot ce ‘Sis atag ate a ne goin ce #9 cui mate: coenee pvt pr fini care Sou dsvoiat erie, celtorl ig va a aed a ree 2 or- Mab al feoee oat lstpmaliea Uideaind. e441 exist conch cab n= ting de decinateron datos, de tade de les Aaal cre teat Yat al fea um an de expesenft deste sad dard ll cc unl Qa eel) nog fin ean erencnsior an ura, pose Wiucrdinuleade hers, Mf tin pli“ degentes de mul cupola rare tcedes Yor tea Gesu alrgeny, et ou loca a ul oriele tenet aera” tte a ftlfece sic mimele neu sal senbrlos Sock, ogo el, D-alor fo fests Basan ponte senator spella moral aera SIDI Sl Sr Meinl oe a ieasalal peace ntl voce ea dade ls prea oon ; DIRECTIA JUDETEANA Focpant, 26 august 1000. BACAt ARHIVELOFENATION s I Situafia generalé a Societapii STATUTELE SOCIET. LITERARE ,,GR. ALEXANDRESCU“!) — 1, Preambul, — Sociclatéa functioneart in coudifile previzute de art, asd din Regilanieitul ;coalclor secundare.2, Seopul Soctet&tl. — Intregirea si aplicarea cunostin{elor eApatate ia scoala. 3. Organizarea Societatii.—Socielatea se compune dln: a) un pregedinte b) unt cami- fet gl c) membr ordinarl. 2) Direefianea faze apel, la ineepatul anutal sco- jaunul din profesorii de partea literard ai liceului, Acest profesor va fice, ca pregedinte, Societaten fn tot cursul acetal an. Pregedintele n SMneste dintre elevii ultimelor doud clase, doi secretari, ua membru tn co- iitet st poate si desemneze pe caslerul gi bibliotecartl Societafi b) Co- hiitelul se compune din progecinte, biblioteca, caster, cel, dol secratarl Gi trel menbd, Doi membri din comitet sf, eventual, bibtiofecard! §1 ca Zlorul pot fl alogt de eatre membrij Socletati.c) Orice elev de cursul st perior al, Liceulsl are dreptul a fl membru_al-acestei Socleta{i#) 4. Aeti- Fitatea Societatil, 2) Pregedintele alcdtueste regulamentul gedintelor din nul scolar respectiv. b) Comltetal Socleta(it va tua tn prinire, dela co- hnitetul precedent averea gi actele Socletil; va alcatul Sau mrodifica re- ulamentul biblfotecti; va fixa cofizafile Innare sau trimestriite ale mer Billor’); va organiza gedinfele saptaminale sau alte lucrari ale octet Ta aviza le mifioacele necrsare pentiw stvagerea de fondu ute) Socte” fil site va da destna{ia cuvenit®. Comfietal se tntrungyte tnt’o ai a Saptaminii, fixala Ia facepatul anol, cind stabllegte programul lueraci~ lof din sédiata imediaturmaioare si-| aduce a doua zi la cunostina elevitor membri, Comiletil va hotel dacd se. poate inflnfa seciine stinttica pe linga Societatea Iiterard. ¢) Membr inscrigl stnt datori a-gi plat re- Sy ASAT cose whe tan a sao at il ae sclbmhinht coeds mt orn el eta eet a CSP cece Part ge Vel Si x wpa re capepe iene ects ete ie dat cas al il i eit slofe XECUTAT LA | S | TIAJUDETEANA | 6 ANUARUL SOCIETATI LITERARE OR. ALECANDRESCU* BACAS | sITUATIA GENERALA A SOCIETATH 7 glat cotizatile sf a tua parte in toute gedinjele. Ineratle” ordinate xtraordnare ae Socetth, exeninds-s cure te ore mao YS) La edi ot Ina parte in afard de membuil ei, oreare din meti= bell Sagpa date ay. e SE Eee : ~ RE AMENTUL SEDINTELOR —a) Sedin{ele vor fi sdptimi- nate (ziua se’ va fixa de edtre comitetal Societafil+) b) Lucrrile gedin(elor constan din :—o disertatie fiuta de sn profesor san elev; comuntear si sezumate de cist cetttej—lecturl $1 recllarl-de opere a elvor Taloare este recunoscula sau care prezinté yre-an interes cullaral oFi ocazional ?) =i, eventual, muzicd, Pe cit va Hew putinjd se va pista uaitate de sublect In crea ee priveste program unl yedinfe. ©) Gal pufin. eu 9 zi Inainte de, {lnerea une! sedin{e 4 comitetulul, lucrarie elévilor vor fi Ina~ Infate in. cris acestu| eomitel, care te va discuta inalnte ca ele s& fle expuse. d) Elevli,membri ai Socieati, au dreptal st la parte in gedine fol pina; i ascot ‘eonduad oe ‘pregetinte sa, de al profesor, a Iucréflar.ce'apartin coltgilor lor. e) Sublectle Iucraritor odata, anu, este de dorit ca membrii Societatii care voese sf ia parte la’ discutie, si te studieze, atit.cit le st4 in putingi. 1) Séeretarii vor face pe tind’ re- ‘aumatul fueratlor expise in cursdl fecdrel gedinje $l il vor. consemna in rogistrul de. procese-verbate care se vor cel, diseuta gi aproba la n= ceputil fiecare! sedin(e.g) Toi elevi, membri in comitet, afard de att- bublle jor del Sedin(cte saptaminae’ ale. comet © vor consultaly inflaive, propunesl, aprecier, ete, au sf indstorces de a servi de pllad 3 fen ele! wembrt pent ndeptren senpror ce Soselates REGULAMENTUL BIBLIOTECII SOCIETATH —1. Toti mem- dot spa Ji, 2, Se cor nod exepina ons bites Hevibe Liceul, dia classe dacs Vor prezenta recomandar ferid a D-ul git al las for, 3.“ Coiata pentru ouotec este fe un lew pe lund, 4. —Tofi cei aumisi a Talos! biblioteca vor objine 0 Gaede conta po exe vor fcc st 9 pein tacoreren bisloen: ‘alul on, eventual, 2 unul membru al Soctstafi, euiicat oA facd. acest luera, —odata eu chitanfa. doveditoate che In chreat cu plata cotizatiel enti bblloterd. 5. Carle din bibliotect se pot sell ta sala de eeturk iocalal Liccuful, de etre toll eet admish, afara de eleve,-in lle de coal, mercurea si simbate, Intre orele Z si 4 da. Cu’ zece. minute Inainté de inchidere, cetltori stat obligalia inapola edrfle, aga cum le-au rerio dee a decals ie PNeAe URL aie ALB mall din program, -celelate parti nefiind aledtuite ca poatd interesa.. a ana slat strate Pac at Maat siabate: 22 uae eS .apot dn qu im a een ar Oe a at eth abn PARRA SSeS oulfi bewatcegeties cin cna sha poe ae bares enact OM TA ARMIVELOR ‘Humérul volumelor ce se pot folosi in sila de lecturd este i ate pentru un elev din cursul superior sl dow pentru wnat din cursul inferior, 7. —Elovelé si elevil adi pot cApata si cw impru- nut, tn zilele de scoalt: marfea, joia si simbata dela 11” la 12 ore, pe timp de-cel ‘mult o saptamina; cel din cursul superior cel mall Frei. volume, cei din cursul inferior un volim flgcare, tn urmétoarele condifit: 2) elevil admigi al Licoului, fara caufie ; b) elevele admise, din persioane, cu garan{ia scrisA a D-nél Directoare a gcoalel ce (recventeaz: Ey etevil particaiar! admisi, cu caugie tn bani, reprezentind indottul pre- fului actual al cérfilor si ‘numai pentra opere ce se_afld si in comer, 8. — Dacd purtarea vre-inui ceiitor, in sala de lectard, lasd de dorit, orf © acd vre-unal siricd ori murdareste cartile sa Incrirlle biblotecti, — Se pedepseste cu interzicerea de a mai folosi ta orice, mod biblioteca, jar in cazurl mai grave de distragere, sustragere, subsfifuire de c&rf! ort dbiccte, pe Inga pedeapsa de mai sus, sé vz cére antoritaiilor scolare ~ Glaplicarea unel pedepse disciplinare, ‘severe si exemplare; si inirun Gar gl int'altal, biblioteca va fi despapubita de vinovat. 9. —Un-registra “calalog dupa slamele autorilor, pé alfabet, © pus le dispoaifié, pentru © consullare in zilele si orele prevazute ia punctele » $17. 10. — Biblioteca Se intrefine din fondul adunat prin cotizafite celor ce 0 folosesc, din Gonafiuni, serbar, specticole ori audit, publicalil, ete. 11.—Cu aplica- fea acesfai rogulament -sint insdrcinall_ comitetul societftil In genere, asierul si biblfotecarnl cu ajutoarele tui in special, precum si orice mem= bm al societ4{ii califical ori pus in mésurd a o face. BIBLIOTECA societafil Iiterare «Gr. Alexandrescu», neputind {1 deschisa dela megputul anului scolar 1919-1820, deoarece’ catalogul ef ‘na era complet, nici toate cirfile etichetate gi numerotate, aga Ineit ga Sirea unui Volum era foarte anevoioasé, —a fost din nou inventariaté de Geail prof. M. I. Bantag gi. M. Ragcu, D-lor insa fllad mult oeupall tn afara orelor de curs, gt cu inventarerea gi aranjarea cfrfilor din .. Pe linga aceasta, s'au mal facut urmatoarele donalit: D-1 1.C. Aslan: doud exemplare dint’o seriere a sa; elevii clasel VIII: Istoria Rominilor de A. D. Xenopol (5 volume); elevul Parapeanu |. din cl. Vit non’ volume ; elevil Drighiceanu C-tin din cl IV doud volume gi eleval Landmann M. din cl, V, tin volum®), 1) Lista cirjilor nowd ce s'au cemparat in acest en din cotizaile pe rei lust ate clevor se poate vedes fa tabloul de cheltuell ale Bibiotec, fn pagine qp urmezza.| EXAGUTAT La < ECT JUDETEAN ae - | BACAL | o—__ANUARUL SOCIETAL LIRERARE--6xitEtANnRssedeA EM IVE OR NATIONALE srrvaria GeNeRan a socierkru r = iu SEDINTELE SOCIETATIN— syau {init fi aceSt an23 de sedi din cl. Vil: Calatoria lui Kogilniceanu in S 4 iq Fel sannt Aeiinle pe veonien vacantivoc de Crdciun st de Paste, vre-o | _ltorl Datarabeni* de PV. Hanes. (Pr. v.20) Leeturi,—D-1 prot. /.M. Roycu: fet aan patra, Dumiiecl “iar In aile\doud, sfadud, in eauea de orig’ |" din C, Togas (Pr. v. 10), Viahutd, El, Vaedreseu (Pr. v. IL), Al, Cxza~ nia (Pr. v. 14). Girrdu C. din Ki major. Cea dintil. sédinti a avut. ‘loc ti. ziua’’de 9 apénves toto) | ban, Eminescu in trad. francezd (Pr, v. 12), H. Q. Lecea (Pr. v. 13), Gh. a, MBRI SOCIETATI —Sascricrea in sdciétate este facultative k 20), Elevii: Hallunga A. cl. Vil: Duilin Zar seu (Pr. ¥. 2). Sel wartz: clevil, ined odaté duscrisi sink. tinu{i s& frecventeze requlat gedinele, in Ar. cl. VIll si: Popoia Dr. cl. VIL: Viahuta (Pr. v. 3). Dodun J. si Warten gaz contrar et npmai Sint socotiti ca membil ‘al Societaftl. La stirditul L din cl. VIN: A. Chénier, D. Bolintineany (Pr. v, 3). Bratosin V. cl. anulud. scolar, dupa retragerea din geoali_a unora din cel inéerisi si dupi. ‘Wil: Aleesandri (Pr, v. 4). Constantinescu £. si Bydileanu ‘St. cl. VII eliminarea alfora,,aumarul total al membrilor a fost de 90. Numaral celor | Panu, I. Petroviel (Pr. v. 5). Predoiu J. cl, Vill: Heliade Ridulescu (Pr. facele-dintal gedinfe cé aveau toe simbita, cel mal mic numar a fost di im. (Pr. v. 2), Cotigd Tr. (Pr. v. 22) 31 Savin Arn. (Pr. v. 23) din cl. LA; licular! rau ocupali cu examenele, iat cei ai Liceului se atlau tn mare | Informafil literare au cetii elevil: Sterinde M. (Pr. v. 11, 12) $i Nestor Pere tabs Soa Seelalle sedlafe in generat, namtarul menibrilor prezentt ‘dae. (Pr. ¥. 14) din cl. V. Observatii asupra disertajiilor desvoltate van tat 20, i 4 au facut urmatorii levi: din cl, V Landmann M. (Pr. v. 17, 19), Stefd- ’ LUCRARILE SOCIETATU 2 suma de lei 2@¢/+) S'a platit din aceasté suma 1104 lei, rezuitati din co- {ate cunoasterit iteraturi! contimporane (Pr, v. 20). Elev? Popoi Dr | tizafiile lunare ale membrilor®); 99 Lei, din plata anticipat achitata de el. VIE: Paternitatea operelor tul Mo‘tie (Br. v.10). -Hallinga AL sii membel at Socletait, pentru 19 exemplage din anuar; 100 Tel ofer{t din el, Vil: Colas Breugnon* de i. Rolland (Pr. v.17), Pupadat D: din | de D-l prof. 7. lordanescu; 100 lel oferifi de D-l prof, M. l Bantas, 150 el ghiViz »Balnde vesele. si teste” de G. Tapirceanu (Pr, v, 20). Dari de oferiti de D-1 prof, LM, Ragen. Tofal: 1554tei, Restul pind lat Py lel, seama. — Elevil ; Hatings AL. din ch. Vil: Miriti*- de. Bulla Zamfi- | va fi acoperit din vinzarea anuarulul, din suma ce va prisosi dup des- teseu (Pr. v. 2). Gheorghia Sava din cl, Vil! Biblioi¢ea Basarabiei™ (Pr, facerea broguril «Cum s& cetims de [ M. Ragew gi, eventual, din alte ye 4). Littmann 1. din cl. Vi: Barbu Delavraneea" de Ov. Densuslani donalii sau beneficii de productil. (Pr v.11). Lepddate Gh. din el. VIL: Profata cdtfil -Anthologle de la Ite | __ Hrature!roumalie* de N. lorga g1'S. Goreele (Pre v. 1a), Stmvarnche fe i Sibioteloructor }{revalltel ‘concarpula oan voded Ta Canc Rac Dare Wasco] read ie seamd asupra gedinjelor. (Pr. verb. No. 18 $123), 1 Ng resmatte lr. ale cetoate comand ae de scam, ete. in capi S)Pehtew're te gfatst in doatralchouelior Soe. Patura No.7 toa 1? DM Sta Shela Gouna A de sam ew care 3} aceasta unm Hori! comic Societaq tn itne'29 iia.10_ANUARUL SOCIETATII LITERARE .OR, ALEKANDRESCU: _< : SITUATIA GENERALK A SOCIETATIL 1 BIBLIOTECA i ele iS i BILANT aly Iz incastet| Chet ee ae le incest fsa tena gle Pret erie Haxa lunar din parlea membrilor. 6 | 303-— gig eengnonls Cheltuelt . Jumatate kyr. hee p. fige (Pact, Nr 1). qs “2 Una sutd gase zecl coll etfchete (F. Nr. 2). 0— Ua lacs (FN 3) ee ue Una pereche verlgi (F. Nr. a) 3- Un exemplar Ia cluda submarinelor de R. a ie i Ortiz (F_ Nr. 4) s— a g Un ex. Studi erlice de H, Sanieteviel(F. Ne. 4) 25] e a Un'ex. Prometeu de. V, Eftimia (F. Ne 5) 6—| zs = a Un ex: Giligore Ureache'de G. Pasew (F- Nr. 3) i2| <5 2 rales Graificale Intendestilal Liceulul, peatru servi~ | eg ge 2 3: | alle aduse bibliotecit in anul intreg (chit. Ne. 6) | s0— as 2g Ae | 40. Un exemplar Cércetari eritice si filosoftee de | | Som cgeee. See ie . Santeteviel (F- Ne_7) |, — 2 ss Base ye “11, Un ex, Literatura romind moderna 1, de Ov. | = Oo-— siivgceeus. Densusian (F. Ne, 8) Re Ree a aon Sees “42. Un.ex. Nils Holgerson de Selma Lagertott | : 8 88 252 3h i (F. Nr. 8) is g 8be- £628 vee | 43. Un éx, Sriltorit basarabeni de PV. Hane: gee Oss ee (Ne 8) 18— . ees-s SEG gs 14. Un ex. Elemente de psihologie de I. Giva- 235 $208 fe nescul (F. Nr. 8) 1s Bes... Szseuss 15. Un ex. Pstcologie de I. Ebbinghaus (F, NF.8) ret Cer fae . 16. Un ex. Note si impresil de G. Ibraileain Ro Save HBEREES 17, Un ex: Cyrano de Bergerac, (rad. de MM, Co~ ie eeeee3 dreana (P. Nr. 9) 15— 3., 8565858 B._Un ex: Povegtl moldovencal de At Roseth Sony uae (Nr 9) | ee * a oe “19. Un ex, Histoire de la littérature fr, de R. Dourtic GNF 9) 2% - 8DARE DE SEAMA ASUPRA SEDINTELOR SOCIETATI . 13 = In orele de clasa si au alca{uit, tn Jipsa celui vechi, un alt. statut care P va ranitea st linjeze in nout tard de aetivitte a soetelifl noastre Del pregedints cetesle.staitele Sovletati, regelameatal sedinjlor Siptdininae*) st anun(d imal mie disertaft Ue ale Deallor profesor, Aipdlcsie nal Gide Nenarourle civiates inc fOdees enue tek proveda Ta alegeres comiletoin, tin's8 fae 0 seroaed fecomandate: ace Een $e simt eapablll-deo maned solldj i stdrutoare, acel eare vor lita simple slstratl ta geuingele noastie §! tol! eel care cred e& Vor gist alclo academle de scrlton cu pretentie, si nu se adreseze Sostetafil floastre Aven tnsl loc larg pentru Gel cure au feles ef scopil antl devdrat elev este dea pleca de als, dupl patra an de mused In earsul Superior, CU ti eapltal de cunogtiafe care sil lngadue a. spune, ca Giheorgie Last eh ce:sinte, pe pragil uatveralaft, Ha. ries. btequg filosoficese’ destojnke>, Sl cred ef se vor gisl gcolarl de acest, ella ‘Vreme an vit plicereas4 constat ck indemmal dea se feacepe sedin~ fele Socletatii a venit din partea elevilor de ‘cl Vill-a. Ca tnchelere voi Ladi armdtoarele.rtudul-de tndema ia-mamca HobllA gi aviatata, adatl esprinse dla «Pové(altoruls Id! Lazit: Firea omutul este aga cx eh it~ fotdeauna sh se. tndeletlceascd eu cova, Cel tenes qu s'au adseut sf lege 98 trlased, el sf pultezeased isd ard ed vend: de se Tagie ‘elas el gladogte’ ef oo efligensed’tergllor’ ou @ done! ua felos niel patel, nicl neamulal su oi ll nsugl st pentru wail co aceytla ; cs sn va tba Sia Obl ooment ee! tba ce fal bine 9 ie mort dee tintin venir dia uemd, weenerd ae cane oH ee i i vin; eh de ce treba este aya vied’? Pentued, soarete, lang" toate tod dn trie, prea bie. Un not mare at waster spun a cane Huot Dumnesen ome cre cu ne tevalt cn nesta ui soasele apue el 31 rsare undeva». Soarele a. apie pein ane, imigearile sale, de na edtre Indeletnielrea noastrd céa de purures> ain uml pe ‘care te-am trait pind ais a apis at pevin rat (ae Atropan ea rindurle, marcia dasedl sie luate Ca eviek @socle- nice impératii, pentra noroade hi ipardfe gi nevolaice, a \tafii noastre pentru ca a lui D. Bo- lntneane, compmerea cleln posal sexe lasplat at de ope I Darata sedinfel: doud ceasuri gi doufzeei gi elnci de minute, CUTAT LA TIA JUDET BACAL BRHIVELOR NATION ‘0-asupra tui Masset, tatre romanticlt me=f No. 4 Tdecemyre 1919 Elevul: Oteorghta Sava-din et. VIL face fe Ta incl. VIL five o dare nd asupra «Bl- tata Slr Bal See att profesor il, . Rasau deavalt. spot atasriats Desa geapre Vleata’si personalitatea: lui N. BAlcescu, ca prilsjil_centensrgal aslerel acest. serltor.:Comemoratile, spune D-sa, sink contealud! tages nloase ale valori scrlloritor-disparull. entra acest v sigue oo oles o diudecatt vittoxres, acea a postertatl care cintaresta, cetcetcacl $i hoe reste.” Asemenl Cometelor ratécitoase, ings mortiioy last apse a tamil tntervale, dice Ince mal mari, ca oriitaaub 0 enti din se ee" mil clarh,-ca acele «pozer colori peace ot i Soeeraah katy homt cteatet ame pae {AMPS ‘SH rosteased vre~un monolog, via si ne poyesteasct lala lor de file mai de uite orf abacinmats, gl si ne spceee auntie ck oe e/a stats, Vorblloral istorisesie: pe larg trial nefericitulal, Biiceses tudile aeesfuia, patticiparea:in societiti pollice,wieaja de militar iscy soared pe-cate a stferico dia canes lint Marcie a ee Io ‘Merstard,. edlitoria, tn strainftate, Intoareerea In ark rola la evolilfa, dela 1848, exitul Ja care.a fost condzmaat, petteterca, ac Paria Kondra, Ville d’Avray, Hyéres gi Palerno 31 apol. imaarten (1852), San eal elnele scene neste enseat, ctndinse pagal dn asrisoale : I Ghlea, far eleva in Vasite celit poe tah V. Assad: “teesen man ele ea ae Orbitorubi dopa, ce » tréce:-tn-revisté cete aia insemnate seed ale edt comemorat, se ocupa.cu personaliatea attoruuhcisie el fea sub Mitsi-Vodt Vitessalssinetizind totodaih eu arent ple, ones {ecbatett ale tstortelor uterartrominl asupra'szriforulal, Pe. (ngs an stor paltc important, in evenimentele la eatsia lst parte: Baleesge {ost Istorical ‘eare'a veut st ustreze prin scrierile sale, malte dia cone ‘viagerle politi ta care sjunsese. Opera sa-este uaa din puflacie core Przinté 0 mai complet® onitate de {del Bileesea a fost ta reveletions: rai" ees RY oe fumes pope In scrisorile ‘sale. na. vorbeste ‘decit de plannsi- politice gt de soarta-pa- Me aria a atte aoe cee ot ad Tete tn sutra deny OTe Ma frafi... Vailnu voi avea noroc a yedea aceasta zi...» ° mi tu a ana peta an ane sas ce tle amie do alege ca so evoce pentruca imaginatia,inflacdrata de roman- | fic gasia in vieata sbuciamats a nefericitulai voevod, elemente pretioase / pentre’esetara iueriril sale; pestrucd epoca ia care’ a triit acest’ dom= Spitor 2 fost o epocd flustra prin puterea armelor (si credinfa. statornica ‘2 lui Balcescu, ca si a altor comimporani de ai sai, era c& numai. prin yputeres armatd nagla noasira va putea ajunge 1a gloria din trecat) ; pen ) rues veemea in care Mihai a trait a fost o vreme de vite gt de libertate “Teare eontrastind vill. cw epoca de tngenuinchere 31 de despotism, ar a, prit evocarta elo. si mal puleruied influea{a asipra prezeutulil ps case ar hott poate a apte eles; gf in sft peated upitatea tmajionali la care Baleeseu fintia, afunct fusese tafaptultd.—Opera de ci, etenie a scriitoralai na o nici carat gtiafities, nici ca (otal lMterers, cum Osa sustinut de obieei. Cal care o creeazi nue strein. de metode’ mo- Fedeme de cereétare, totusi talentul sau literat, puterea sade inchipuire ii dau prilejal si aliture unor pagini de serioasd documentare, altele co- orate H pitoresti: de ex. acele pagial in care se vorbegte despre ceast- Gile dia urma sie Ini Andrei Bathori, ca-s3 nu mai pomeaim descrierea alain, cunoscati de toati Iomea, si cite altele. In aceasta original Pmmonozafie (cici nu se gisesc nici in'Iteraturle streine, multe asemenca SMiacraci in care. si se imbine atit de méestra dowd procediriliterare, dou’ Snuante de stil, dowd specii de a compune),intinim aproape toate felurile Pde compozitie: deserierea, naratia, dissursal, ets. Baleesea e considerat 2 Infemeietorul prozet oratorice Ia noi, Se vorbeste apoi de sentimental “Twirl de ard, care la dinsal 2 fost mal aceentuat ea. Ia. orieare dintre contimporanil tal $1 lu unit se szoate In evideata interest! de actnall= | Mate al opecel si al figuel acestel personailtii, Balcescu spare, “in, anal J comemoririt sale, ca nictodaté wai tindr. Na tof seriitorli vin’ ins fel, fa asemenca prilejusi: sint ujil care dupa moarte Inbatrinese mal 2 ia vieaff gf atunei cind te ivese, In aceste intervals cercetdtoare, inainteazi spre nol, palizi si ca sprijinifi in cirje. Sint seriitont litafi on! ,demodali*, sint acet al mai poate trezk ecoud. OM privesti si nu-i mai recuaosti, oricit i-ai compar cu portrelele or © tispindite, in care stitudinea li-e triumlftoare, Te ulti compatinitor ta Si'ci Sift vine sf le repeti vorba poctalal: ce flicks frumos eral. Bal- joeetsoa nae din acestis. Eli se infitigeaz’ zi mai tindr cd In.anut morfil Sle Sasol va riminea pentru no. Dae oa mac a vee, pulem spane Acdespre el ci s'a ndscut is timp, tocmal o sati de ani inainte: de a se infaptai Rominia intregita care’ fira indoiala e $i opera sa. Vorbele--na voi aves noro: a vedea aceasta xi" se adeverese deci _numai in parte. La centenaral nasterei sale, Baleesca vede aceasta 2i, cfci cu tofi il ve- dem vig, stralucind ce entuziasmal cu care a pregati-o. Durata gedinfei: doud ceasuri si dowazéct si cincl de minute, le Lie See 2) iE fertia lor n'a fost nefolostioasé binelai generai al omeniril, Tipul reprezen- aleredintelor sale nationale il gisesie in Mibal Viteazul 2 cénil1 __ANUARUL SOCIETATIL LITERARE GR. ALEXANDRESCU* No. 5 14 decemvre 1919 < . Eleval Mazilu Mihail din cl, VII desvolta disertafia sa despre Tita Malorescui tn migcarea intelectual-artistied roming. Se aminteste faptul c& in vieaja popoarelor apare din vrome in vreme elle 0 perso- nalifate inriuritoare asupra felului eum se urmeazi desvoltarea ‘acélui popor. Se_afirma tn primul loc dreptul unei nafianl de a se mind ca Producfiunile talentelor pe care ea Ie-a produs. Se diseutd pe _scurt in- frocttaatiel de talento pot impramata din elementele. producerit Intelectuale ale alfet nafiani, gi in ce mod, pentra a na altera totusi in- dividualitatea lor, Se arata apoi nécesitatéa studierel biografiel, cind e + vorba de analiza operel unui om insemnat, Se aminteste faptal’ cf 1ea- mul romiaese gi-m ardtat, prin literatura ce a scos la luming, pulinta dea fi'un dement de civili: Tolnl ce a avat gene- rafia vencatui XIX-a, cu privire fa désvoltarea noastrd literara si cultu- sali Cu aceste pregitiri se trece In biografia Ii T. Maioresca : studiile regatitoare si supetioare ; iaflucnfel= culturale excidtats; locurile unde i-a_completat cunostin{ele ; intoarcerea in fara; aclivitatea de profesor, de director; alegeréa Iui ca’ membra al Academiet romine; intemeisrea soviet. «junimea»; activitatea politica: deputat, ministru ; activitatea profesorald dela 1884 — 1908, : Se vorbeste apoi de rolnl pe care I-a avut Maiorescu in combaterea cureatalul latinist ai c&rui reprezentan{i voind s& latinizeze complet limba, edzuse In primejdioase exageriri, aritindu-se cu acest prile} ef vicajd si cullura ‘unct naflunt stat sirius legale de moravuyile acelet naflunt ‘si ef nn se poate introdace in mod deplin formele unit alt po- por, fard sf sé falsiice vieata culturald a celel dintdi. Maioréscu nu s’a cmulfamit namai s& atace Incercdrile Iatinistior el si sl indrameze peo Cale mal SAndtoasd cullura romteascd, Se studiaza, th tegatara eu cele de mai sus,rolnl acestal scritor in ceea ce privéste caratirea gi unificsrea limbil rome, vorbindu-se de priacipiile lai foneiics, de méntinerea cuvintelor stréiné trebuincioase limbi-noastre, de inutiitatea si pericolut Darbarismelor, de fxatea orlograffel, etc, Trectnda-se ta activitatea lite= rar proprin zis a lal Malorescn, yorbitoral se opreste asupra criticelor literaré ale acestuia, analizindu-le, in trasdturi generale, continutul, Se vorbeste de condita ideald 2 poediel care frebue sf fle mumai exprima- ea sentimentefor, Idelle filozotice si stiintifice puting fi primite inex ca elemente accesori. Insusiren unni bun critic este obiectivitatea. Maforesen arati cd dupi cum in arta trebue s&_edutim frumdsal, tot astfel in Istorie trebue sf cdutim adevarul, etc. Se caracterizeazé apoi activitatea Profesionala sl oratoried a seriitoralal studlat, cetinds-se rindart dint'an ariicol dé LRadulescu-Pogoneanu si din. altul al hii Delavrancea, Ca fncheere, se recomznda membrilor Societijii si ceteascd eriticelé tui ‘Maiorescu. Discufia lucrarii sé va face in sedinta viitoare. DARE DE SEAMA ASUPRA SEDINTELOR SOCIETATIL 19 Eevul Constaninescu Em din cl Vil eeteste, din . > Darata sedinfei: un ceas si donizect gi cinci de minute, No. 6 21 decemvre 1919 Elevul Brdilean St. din cl, VII cetegte un fragment despre T. Ma= yescu ca profesor si orator, de I, Petrovicl, Diseula asupra disertatie! din gedinga trecutd fllnd descilsd, se da eavintul elevuiul Maza M, din cl. VIM, pentru a face autocrties, dupa fe D-l presedinte stabilegte, pentru astiel de prilejur, planal gf ordinea Gscujiel. Autorul lucririi Ist recunoagte oarecare lipscri pe care cautd si fe motiveze, Elevul Dodun Jules din cl. VIM face observatit ssupra dle- anit yorbitorufui, seat cd s'a insistat prea mult asupra biogratlel pe i, din contra, trebula. mai malta atentie de dat ideilor cuprinse in opersle jalizate; cere’ Hamuricl asnpra eltorva expresit din disertatia colegulal im crede nepotriviti calificarea.pe care vorbitorul a facut-o despre Mi forescu, spunind cd sr fi fost «cel mai capabil barbat al nostra> gi ter- if ardtind cA nu s’a_specificat ct gen de _criticd Niferard a ilustrai itorul studiat, Elevul Nestor C. din cl. VII gasegte e& vocabularul in= ebuintat de elevul Mazilu a fost presirat cu neologisme si créde c& pe for ar trebui sd se fereascé de un mare mimar_dintre ele. Formula ‘mal lapidarda-unet pari dia activitatea Ini T. Maioresea ftmd Iapta intra formel fara fond, elevil N. giseste e4 vorbitoral n'a scos In l= deni de ajuns tnfluesta pe care M. a exerctiat-o asupra.unor, contin- [porant si intro misura tal mare’ asupra lal Eminescu gl Caragiale, Pentra a-si sprijin! afrmafille sale, citenzd an fragment dintr'un artical ai li Eminescu, din ziaral «Timpul>. Elevul Mazda M, analizind uncle parerl cprinate, dA cifewn din limerile cerute, oprinda-se Ia special asupra fntirl cA 2 desvoliat prea mult biogratia, cAutfnd $4 motiveze acest i, aritind importenfa ‘cunoasterei vie(ii uhui scrilor, eeea ce contri~ ja in(eleserea al doplina a operel, D-l prof. Mt. /. Bantas atrage fongin elevulsi Mazile asupra imor expresinnl din disertatia rosttd, ex- presiuni a cdror acceptiune n't reesit clar, aritind ed trebue si meditim 1e asupra sensulul euvintelor inainte de’a le intrebuinga. D-sa mention 24 apo! faptul ef vorbitorul n'a. relevat personalitatea ui Matoreseu ea logician aici conceptia Inf Mlosofiea, sutorul . Tuece la activities Int ea profesor si predicator In Ardeal, unde isi face multi dagmant din cauza Idellor sale liberale si nationaliste; vine in Tara romineasea.. Vor bitorul arati of scoalele grecesti din Montenia era aproape. singurele* fsvoare de cultara si studiazl in umm activitatea Iai L. desagurata fa Bucuresti, in gcoala dela Sf. Sava, unde -cursurile-Iol-pregatese sulle tele tinerilor care if vor pune) in’ practicg Jae i prifelul:revolatiel DIRECTIA JUDETEANA | BACAU A ARHIVELOR NATH See EE CT TT Me ee ee ae DARE DE SEAMA ASUPRA SEDINTELOR SOCIETATIE a Fr ie sestna-se gcot, Uaee lect tn Arial ade mourn ‘sattl natal, Avrgy 12 1823. sane se grad apa importgaga ielloruaffonale 9i morale gt « sentimentelor éxprimate in , seapé si de nevoi, parageste odiifele modeste in fare locuia sub numele de Delorme. Prietenia cu cea mai bund societate paridand il dddu, pe ling sprijinul Ia alegerea lui n Academin. francezd, nde ft primit de Hugoydar in. acelg timp prilejul de a eanoaste orfen~ {area spiritelor {9 poled, relige—sf libertatea de a asista d& aproape {a istorla Franfel, sub a doua republicd gi apot sub. al doiles imperiu, In vremea revolujiel deja 1848 a fdcut lect’ Ia Lidge gi le-a publicat sub titlul: Chateaubriand et son grouppe litérare. La relntoarcere a fost cti- fieut cultural offelos etnd la pebtruca «nu panes mimic mal prests de elo. fia profesiunif sale.» Pentru cultura noastd el este ni numal un model de ragoste statornied $i pasionata pentru profsiunea sa, ceca ce \-a facut te- prezentativ pentru criticd, —ci gio pildi de tnchegare ervied a personal ‘aft omenesti: el a stint S2-si potoleascs furtana patimilor sf sia ale {ult armomios, dupa cfderi nevrédnice i crize.stgietoare, vin suflet tits Pacat cu sine’ tnsugt gl cu lunea, creator de valort callurate natioale sft niversale eerste i Darata gedinfet: un ceas gi cincigeci de minktkECUTAT LA ———}> DIRECTIA JUDETEAN i No. 9 BACA 15 fevruar 19203 H|\VELOR NA| DL prof. Tulian $tefanescu isi desvolta disertaia inttulaté Pgrtru ce invafam latineste tn licew. Dupa ce D-sa arati cd aceasta Snes tiume a fost pusd mu numiat de elevi, poate chiar din momental cind ficep sf invele limba tating, dar si de oameni invata(l, care aa ajuns [a con vingeres cA s{udiu! limbii lative este absolut trebuiieios —cautd sine arate atgumehtele pe care s'a: baza o astfel de trebuinfa. D-sa ne spune ef e constatat astici ce influen{d precumpanitoare are limba latitl — esi ni smal vorbeste axi — asupen aplica{iunilor practice atc lorlaite cunogtinfe. Studiul limbii fatine impreunat cu alte studi mda posibililatea dea erercita bine 0 carlera, Pentru, noi Rominii euroaderea acestel limbi a fost foarte trebuincioasa, cAcl fara ea n'am fi put do- vedi origina tatin a limbii noastre; inva{ind limba lating si cus Aoscindasne mai bine origina noastrd strimogeasc, ne cllivim ienti- ‘mentul de naffonalitate. Patrunzind in tainele acestel Embi gi ate leat “ean ite lc MOG 2 ere a ge Se PF ce aap doe ib ai ee meen Mae a ae hae el doe tea fi ie, Sa o studie¢ze cu rivnd. . fo na aRE Se acc iaisue coat No. 10 22 fevruar 1920 | Pa Se el Fat dated 0 comiicare_asupra uct tt AE aca cls evap ocx | $1 D-1 Fagus, asupra patermitatt operet tul Molitre, foarte, mult discuta | in ultima timp. D-1 Pieme, Paul arati amicului si D-l Fagus, c& toate ~ argumentele aduse de serltorul Pierre Louys, prin care acesia rea 3 Corneille, sint neintemeiate sau numai ipotetice. Autorul articolelor oa zate aduce probe serioase, in sone cdrora paternitates piesélor Ini Mo- , imputind vorbitoralui ugurinfa cu care a lucrat. Sent ncrperea Testa din erature roming Dol po Ra26_ANUARUL SOCIETATI LITERARE 4GR. ALEXANDRESCU* DARE DE SEAMA ASUPRA SEDINTELOR SOCIETATH 27 No, 11 29 fevruar 1920 D-l Presedints, face®cunoxcut membrilor Societatii incetaren viens Be ‘ovcut_membrilor Societal nce neti slot 4D Xenpol. expand pe sar visa atta at comin dispacut, in special ed profesor si induction sisten{a salutd prin ridieare tt pet rll" ststorel Ro Sister el @ prin ridleare.tn_picioare memorla-autorulut” «lstortet Re ecretaral ceteste raspinsul fa adresa Societal sea Ema apuna a adresa Sovet de tecturd a etvitor ‘onforin Hotacill uate intro “sedint& trecutl. a Societaqi 4 Seegeleas, de oltre ctevul Sertade Mihail ain cl Vn, ma mete nie! Bake Aare de actualliate, fa de ex: saree. poetuial german Rienord conduderea Dal Leon Feraru, qi atele, "eh “SP&Ue Fomind>, sub ison ay Mla Tacob din'el, Via face 0 dare de Iscurstl de receple in Academia romind, 1 Deiat SSyid ssipie thi Delarancea “SSM fomins, al Dit Ovid yt prof, 1 iM. Rasew ceteste cea din urmd series: i Sete fal geen pol seb sei cevotat ds ae ha “nol. Tot Ds it . In aceastl.pretaté autor ta, vata evolu ue umaine. Io ae antorii fae un rezumat al evoluti {ntedtt Meratuti tomine, delle principale expuse in scares wenyg te Bite Poca tcngloarle: Literatura romtna tacope eu prolucet! pox ulate ; poezia populara rominearcd e foarte vecho, ie, saecat es eed maecaer yt aes so iia posed papas say, he mii Ite rmanzilor si al Italfenilor, trebue pusd in legatird Hesele de est franceze, Dimenstunle acetal poeal fonieati at unei mult mal réduse decit ale modelelor. Vechea prozd literara romind e re: prerentata prin traduceri de cari religioase, traducerl dé , Dupi ce se caracterizeazd pe scurt mai toft seriiiorl rominl, stactindu-se asugea celor mai insemnafi, ex de exemplu Eminésea, Alecsandri, cum $i sproapé toate curentele literare vite in literatura roming din sec. XLX-a $i inzeputul secolulut XX-a, autorii conchid c& viltoral litera alRominici € Wrazit contopirii veehillor tradifil cu sentimentele noud sociale, egite la iveald dupa risboiul din urma. ‘D-l prof. LM, Rascu cetesie. din’ despre care s'a vorbit, eiteva din poézile tai Eminescu, in traducere francezd. Tot D-sa cetesté don nuvelé de Al. Cazaban: si «Conda bou- Ils, dupa ce mat inti a caracterizat pe autor ca’ un fin spirit observa~ tor si satirie. Durata sedinfet: un ceas gi un sfert. No. 13 14 mart 1920 D-l Presedinte face cunoscut membrilor Societajii moartea serilto~ rului romin Haralamb G. Leeca si vorbeste pe seurt despre. activitatea variata a acestale, ea poet, ea prozator, ea autor dramatic ‘i ca tradi calor. Pentru a-i evidentia mai bing valoarea operelor poetiee, D-sa ce teste etteva ‘din pocdiile eclul dispirut, Elevul Constantinescu C. din cl, VI ceteste poedia sa: , eate “au puteaa tnjelege 31 asimila ‘cultura occidentald, ) defeetele diferfil “eprezentanfi al claselor sociale dela no), ale ciocoilor in special, pécare~) “wlsegte Iasi si Ungusltori, e) prejudecatile parintilor, {) dorinja de a par [> vent provincialfor, ) atitudines bitvinilor fala de tinerl, ete. fleeare = din aceste capitole, Sprifinindu-le ps bogate.citati. In conetizic, slevl | Colfu se capa de influena acestal teatru Satire asupra moravurilor sem~ |) alate si constati cd ea nu prea a fos! apreciabili, Tn eritiga ee Se face Iuerdrii, cleval Constantinesca C. din ch. Vi-a Surald cA vorbltoral'a Insitat prea mult asupra maul eum societateaaie de po atlinel a tnsturit satira fui Aleesandri, Elevut Constantinescu Em. din el. VIF imputd vorbitoriiat tonal tipsit de variatie ea care @ elit Wiser tales pune apo! In tidolalé afrmatia ef Al. a fost contra acclora: ou Idol prea tnnlntate ; tn privinja etatlilor, erede c& era mal bine daca loca fl expla pe actle i argon grecese’ st acd le-ar fl ales cu mal malt discerniimint, Bleval Mazila M- din cl, Villea se tidied in contra afinpatilor coleguial sin care a sustinut c& Al, a fécut critiea obiectiva, dsoarece pirerile poetulul asupra Evreilor de ex, nu par a avea aceasta Insugiro Se ridict de asement in contra constataail (de'sigur an aparut in 1900, Iucrare de temelie pentru sludlerea comediel in generes Aceasta impar{ire ar fi constituit eaurul in care ar fl Intrat porteete, povestiri de tatimplal sf citafil. In privinta for- mel, D-l prof, Bantag eleva intrebuinfarea nepotrivita a. unor fermen! ea sportret» gl «tablou» de ex. al edror infeles il precizeazi cu exemple ain disertatle. In urma D-l Presedinte dupa ce rezama cele spuse gi la muregte uncle chestlant din discatia elevilor, isi exprima malfumiréa, (Hiind ora inaintatd, e& anele Iucrari iniportante in-Jegatura ew. disertatia rostif® au fost semnalate parte de elew, parte de colegal D-sale, In pri- Vina leluul-enre a sat de dorit—' vorbltoralul, aats enm ar putea clevil tnlitura pe vitor asemenea defecte care de cele mai de. multe ort fu sint deett rezultatul neatenflel gi a lipsei de sforfare stirultoare. trenzd cele spuse cu exemple din lumen scoldreasci: anumite cazutl de Indroptare neagteptati—chiar in cursul acestul an si la aceasta Socle- ta{e==in urna tel atente educatil a voin{el. Diseata apot chestinnea { cllatolor tn analizele, itetare scoldresti, Citatal trebue s& fle un mijloc are af llastreze o aflrnyafie, eare sd dea vieaté anei constatad. Citafille hu pot {H numeroase sad pufin numeroase; totul depinde de cadrul in a sit fixate, de proportia tucrarit, de plan. Si pentru aceasth Iwerare gam abuzat de ele. Aitneajuns al disertatiel, $eos.{n eviden{A mal nloh defestul aritat mai sus: desvoltarea punctélor principale din plan a prea sfracé, dind de mulfe orf impresta nor note Iuate ta. grab, ost oumavolnfa gf silinia antorutu nau fpat, Ino dsc Stianed obisetivitatil tui Alecsanded in redaren scenicd a personaglllor Grecomardind etevitor in lueririte tor, atitudine impartiald gi tnfelogAton 4 , faptele, nm le putem schimba gh mel nu to puto t facere. Cind voim s& tratim de ex, trebue de sigur s& vorbim, tntre altele, gf de felal cut au ula zugravit_pé Greci si pe Evréi, ca sl pe semldocti, pedantl, smagogi, etc. Sd nu avem Inst niclodata deral, sau st Wain wh 66 ftrevadi' din vorbele noastre, din felul cum alegem eitatele, din anumnlth Dlinieie a unora, cé am putea avea cutare san eutare atitudine In vioahy tare preferin(S, cutare conceptil, Pentru studiul sublectutul ales, aceasta Intereseazi de loc. Ne intereseaz4 numat prerlle autorultl operel galizate, paréri pe care le vom fixa in cadral vremil lor, 1¢ vom expll daci ¢ hevoe — prin annmite {mprejariri dé atvincl gl’ le vom da, € cu puting’, aceiag desvoltare, afrdgind deopotrivé atentia asupra Elevul Consfantinescu C, din cl. VI eétggte poezia sa Intitulathy tuna. PT Duele gelintaiF da/tens si pattuzect de-minute, RECTIA JUDETES 16 mai 1920 = D-1 Pregedinte vesteste moartea Ini C. Dobrogeanu-Gherea \ font ociolog gi eritie literar. Critieul jiterar nu va mai fi cetit eu paslanen eu are lusrarile sale an fost urmarite acum vre-im sfert de secol. Ghorvn considerat critica lteraré ea un mijloc pentru a-si_atinge idealat soclal care-l urméria. Se expune pe scurt vieafa celui disparut, aritind\-49 citeva-cuvinte fendin{ele 1 confinutal operei tui critice’ care va r= jea ca un document interesant al vremil si—avind In vedere tendingole Tufmarite cu astfel de scrieri—ca un monument literar didactic mal cM feama, Infocmai ca un fabulist pentru care Iumea animalelor gia plan= Felor ¢ un pretext, scopul lui flindde a scoate din aceasta lume rast {nfelesart anumite, Gherea:a considerat de multe ori scrierlle anallza un prétext pentru expineréa unor teoril neinrudite cw estetica iterarh I cael procedew am putea spune c& autoral si l-a ales intimplator, cul» ura gi educatia sa soctaliste deschizindui, fires, alti cale pe card a 9| pasit mal tiraiu, Pe calea aceasta a serieilar soctologice a ‘chat Ta largul siu, producind o oper’ de necontestatd valoare : «Neolobagt», + “Del Pregedinte mat vestegte moartea profesoruluf gf eriticulul lteiat | NN. Eat, Teokari 4 not see won dANUARUL SOCIETATILITERARE ,GR. ALEXANDRESCU* DARE DE SEAMA ASUPRA SEDINTELOR SOCIETATH , 35 Eleval Mazilu M. din el. Vill desvoltd disertajia sa despre Paste~ lurile lui Alecsandri. Vorbitorul incepe prin a ardta_cd pastelurile Ini Alecsandri au fost compuse la Mircestt intre 1860 — 1870, vreme pe care. Poetul a petrecut-o mai malt tn mifiocal ffrdénimil si al naturlt. Cauzel ce,l-a determinat si se retragd la Mircesti_sint puse pe seama oboselii cauzala de activitatea Ini polilicd-culturalé, precum si pe seama dra- gostei Ini pentru natura. Pastelurile an fost publicate in cei dintai ant de aparifie a «Convorbitlior literare>. Se arata stadiul in care se gisia literatura poeticd descriptiva la aparitia pastelurilor gi se fixenza astfel ‘opera lui Aleesandri {a cadral vremil. Definindu-se pastelurile, se trece a analiza lor. In prima parte a tratarll se intrebuinjeazé citarea ca mij loc de réliefare a sentimentelor ce au insaflefit pe poet in contactul I cu natura, S'au citat versuri alese din pastelurile maf reusite, urmarindu-se din acest punct dé. vedere in ordinea anotimparilor In care auto- rul-descrle natura, Se trece apol la caracterele fondulul, Sublectul obig- nuit al pastelurilor este natura priviti sub toate aspectele in care se pre= zintA. In timpal anului, Alt clement care intra’ in cadrul pastelarilor este ardnimea care € zogrdvitd vesela, vioae sf harnicd. In general, din felul cum poetal déserie natura in infelesul ei larg, reese o nota de optimism, Deserierea lu Al. e oblectiva gi pictarala; simtil vazulut predomind, Ni fura zugravita de Al, ni € acéaadorati arzitor de romantici, ci ¢ natura care di omilui numal tun mijloc de incintare, Conceptia teledlogicd a lat Al. aga cum reese din «Pasteluri, apartine religiei crestiné, Analizind forma, vorbitorul scoate in relief calitdtie et: simetria versului, masia lul, viz oicinea ritmulul, armonta rimel, plasticitatea euvintelor, deplina st&pinire a arfilicilor poetiee pe care le ‘minneste poetul cu deosebita usurin(é gi eleganfd, arata pe Al. ea un mare artist al stilalul poetic. Linistea, sind tatea, vigoarea, optiinismul si adiirabila armonie ce existi intre fondul si forma pastelurilor, conduc pe vorbitor in a defini pe Al, ca pe un poet élasic In ambele in{elesurl ale cuvintului. Dupa aceasta, eleval Mazilu se ooupa de nota nou adusd prin aceasti opera in literatura descriptiva romineasca, ficind 0 seurtd comparafie intre Al. si singuril poeti de mat ficzin care pot sta in rindul.tot din acest -punct de vedere: Cogbue’ $l losif, Spre deosebire de Al. care are simful viznalreprezentat mal intens ca eélelaite, acesti doi poeti au — in opera lor — nota auditiva mal desvol- fatd, Pastelurifé Tul Al. prin descrierea clasic4, linigtita, rizatoare gt se- niad a naturii, rémia in genul lor o operd de o pronunfata valoare. Prin trun citat deSprins dintr'un aiticol al D-lai Sanielevisi, avind acelas titia ca si disertatia, se arata influenfa acestor pasteluri inliteratura noastra. Incheind, vorbitorul igh exprima ineréderea e4 mult timp ined, pictura gi versul lil Al. vor incinta pe cétitor. Sau ridicat urmatoarele obiec{iuni: Elevul Papadat D. din-cl. Vi-a giseste cA citatile aa fost prea lungi lar tonul in care disertatia a fost rostit, lipsit dé variatie. Eleval Popoiu Dr. din cl Vil spune c& pe linga Jungimea lor, pentru desvoltarea subiectului acesteldisertati, eitafile is'au' parat si muile la numar ; totnsi gi aga s'a repetat citarea’unor versuri: dati ia analiza fondalul la expunérea cuprinstlui, altddata la analiza formel. Ar mai fi ttebuit, adaug’ acelag elev, si sé expue mal multe si ale criticlor nogtri°mal insemna{i asupra , de unde am imprumutat noi acest euvint, cum I-a ineles poe~ (studdat, ete, Imputi vorbitorului c& a cdutat si stabileascd influenta See at ‘avit Aiexandresca si Bolintineanu asupra Ini AL; de asemenen Si a anunfat flecare parte a disertafiei, atunci clad tl venia ,rindal si fe desvoltati. Discuta apoi unii termeni pe care-i gaseste nepotrivi jeve Baronescu CL. din cl. Vil releva 0 contrazicere din enrsul disett jel: s'a zis cf clemperamentul ui Al. aga com se oglindeste In ,Pas- Juri, n'a fost inrlarit de iarnds, iar tn alt. parte e& «Al. se femea parte mult de get». Mai observa ef Ia analiza formel nu s’a aritat anu- je care sint ce it farmec stilului in care ‘sint sorise’«Pastelurile». Elevul Radulescu V. iin c. Via crede cd au s'ar fl ardtat dragostea pentru naturd a lal AL Gi ci era bine sf se scoala In evident& insemndtatea «Pastelurilor= fafa Ftatelalte serieri ale lui. Al. D-l. Presedinte Wimareste tndata pe unll wi care au facut oatecart observatii nsiadreptitite. Dac& autorul a vor~ pit despre influenta lui Alexandrescu si Bolintineanu asupra lal AL. aceasta a wut in treaeat, $1 anume in introdueerea Iueratil, pentru a fixa elt fal bine opera lui Al, in. cadral vremll. Arata ef uncle califcative care parat-tnui elev nepotrivite, sint propril dacd le analizim ou aten(ie. Rutoral a ardtat suiteient dragostea pentru, natura a poetulut tar tntale fex Pastelurilor asupra celorialte scrieri s’a ardtat in. incheere. Trebue ne notim exact lucrurile spuse dé vorbitor, pentru a mu formula ivinuirl nedrepte. Eleval Mazila M. raspunzind camarazilor sai, erede ei dela intaia disertafie sa, rostité aici, e un progres in céea eé pr este tonul, dictiunea. In privinga citatelor, aminteste parerea D-lul prof. Breaic upd cae argumedtarea ‘documentald, intro analiza. literard: ni poate fi un defect. A erezut ef atunci cind ¢ vorba de a face eit’ mat iu continutal pasteluilor, documentarea se impune sl a. citat tot ce Gis’a pirat mal caracteristic. N’a rezumat versdirile in loc sa le clteze, “edei ise pare cf in acest eaz ar fi compromis szopul disertatiel. A repetat pe alocuri unele citate cu scopal dé a atrage si mat mult atentia asupra Framusetilor confinate in anuinite versuri. Nia expus pirerile eriticilor “fomini asupra «Pastelurilor> déoarece panctal acesta nu eadra cu planal fuerarit sale. O analiza mal larga a noftunil de «pastel» ar fi insemnat o digresie. Conleazicere tn ceea ce priveste influenfa lernil asupra tempera mentulai tui Al. din Pasteluti $i groaza lui de ger, créde e& nu exista: tem= © peramentul ui Al. din Pastelari nu poate fi confundat cu sensibilitaten Eo la frig. Cind a analizat forma a ales versari care cuprindeau un mare Srnumar de epitete ornante’gi de cuavinte plastice, aga c& dacd ar fi atras “atenfia asupra flec&rai cuvint, n'ar fl fost procedeul cel mai nimerit. D- Pe prof. M. 1 Bantas igi exprima mulfumirea ci vorbitorul s'a aparat cu | misurd de invinirile ce 1 s'ax_adus si cd a limurit In destal putctele Pdiscuiei. Deaceea d-sa_se_mirgineste la dowd observatii_privitoare la fa)obtectotrgrtfeil gi lab) metdda dé Incra a elévuful Mazilu, eu prilejul 1A JUDETEANA BACAL BVELOR NATH (a%4_ANUARUL SOCIETATH LITERARE ,GR. ALEXANDRESCU: disertatiei-de care ¢ vorba, Inti'adévar ¢ 0 datorie a criticei si observe si apoi sd scoatd Ia iveald en aceias scrupulozitate, meritele ca. si cu- Surarile, sl unele gi alfele tot atit de importante de cunoscut Potrivit acestei indatoriri, ‘D-sa aduce laude elevului Mazilu care face cluste scolli, pentra felul cum a pregatit Iucrarea, analizind singur opera despre care ‘vorbla. i slujinda-se de scrierle altora asupra acelwiay subiect, numai pentru indrumare si informatie. D-I Presedint2, incheind seria ob~ servatillor, fine s4 constate cd clevull Mazilu_stie sisi indrepte defectele supra. cffora i se altage aten{ia si fotodatd ‘stie SA s® folosease’ de sfaturile date. Progresul fata de infala Incrare ‘este vadit, A siiut si-si insugiasc& metode practice de tucru, a redat personal anumite pirfi ale subigetului si p@ alocuri, in miezul trataril, prin. micl incursiuni in opera altor seriitori, a dat prilej ascultatorilor si-si controteze multe cunos- tinfe, actualizidd Iueruri care atunei apar_ ia adevarata lor valoare, cind’nu rimin vegnic izolate, i aceasta fard s& adauge digrestt riscate Ja intregul unitar. D-sa ispravaste spunind ef din serillede feme pe care are prile} s& le eéteascd siptiminal, aceasta -a multamit din multe pancte de vedere gf deaeees, pentru Insusirle real ale Tuetii, Teliltd pe antoral. ei, Urmeaza comunicarea D-Ini prof, M. 1. Bantag despre Jean Mo- | réas, cu prilejul implinirii a zece ani dela moartea poetului, Desa. arati ingemnatatea aparitiel versurilor marelui disparut, fatr’o vreme cind eri= Titerart eredeau cA nu mai ramine loc pentri poezie, alltuti de ro- man gi teatru, Intr'adevar, spune vorbitoru, farmecul versurilor Iai Mo- réas casi manifestele lui fiterare, precum gi stiruinia ce a pus ca sef de geoli poetice, au eistigat tin loc’ inalt pentra poezie: rostul ei este si desvalue in vieata de foate zilele, frumusefile ce ar riminea nebigate In seam altfel, Tot aga Moréas a’ facut sd se recunoascd de toti, prin ‘riumfurile dobindite de gzoala simbolista al cdrei get si unal din tate- méietori a fost, dreptul pentru un poet de a cduta formula de arti cea mal proprié entra 2-i exprima personalitatea —alfturi de. datoria de a {inti la realizarea unet ~poezli care s& nu incalee nici _domenial_artelor plastice, nici azel al muzicei. Istorisegte apoi vieafa tinirulul Athenian, indrigostit de civilizatia st cultura franceza si expune activiatea poetultt in cef tretzeci de ani peirecuti in Fran{a, a doua tui patrie, ce La adop- fat ca poet, luptator cultural si cetitean. Vorbiforul arati’ apoi evoluia concepifel Iiterare a tui Moréas. Dupd cé acesta aformulat simbolismal st Wa denumit astfel pe la 1885, scuturindu-l de denumirea sub care-I coplesiau dustanil, Moréas a intemeiat scoala romand, ce tia 1a imitarea vechit liferaturi franceze din romancle cavalerestl si s'a Intors in cele dit urma Ja clasicismud pe care mai toti poetii mari al vea~ culai al XiX-a gi ineeputu) celui actual, I-au cultivat dupa ce cimpul a fost curdfit de testurile inflorieii_ romantismului stale parnasianismulat. Urmarindu-1 in aceast& intreil& prefacere, vorbitorul accentuiaza asupra fondului statornic al talentului 10i Moréas ce adusese din {ara_lui ‘un suflet In care elementele franceze au fost imbinatt intr’o sintezi noud. Pilda de armonfe intrupata in Moréas, face din el reprezentantul idealului antic intre poetii francezi. Pentru a ilustra cele spuse despre maréle poet DARE DE SEAMA ASUPRA SEDINTELOR SOCIETATIL i pentru a da putinja de a se infelege gl simti frumusefile operet tui, jnveare delle, Sentimentele si expresia lor sint in armonie, D-1 prof. antag ceteste trel din poezile publicate in volumul ini Moréas: «Stances». Tnainte de a se ridiea gedin{a, D-l presedinte anun{4 insttuirea nal conzurs de compozitil intre membril Socletatil. Sublectele. sint ur matoarele Pentru cl. Vna: Scene dela inceputul anulul scolar: eursurite, ~ poetul tsi arati concepjia sa despre lume gi atitudinea sa fa{a, de conventille sociale : ideta despre nasteren lumi ia din cosmogonia indiand, far cind face tabloul despre sfirgitul lamit se inspira din astronomie. Netmpictndu-se cu aceasta stiin{d, el erede cd lumen se va cufanda din non ia neantul etern, Poetul scoate in evidenta din cauza pesimismulul su, nimicnicia omulul fafa cu prea marea inti dere a lumii in timp si spajiu, In «Glossa» Eminescu recomanda pasifatea in focul acflunit, nepasarea in focul interesutul. El este determink na vede tn scop tna inated st eede ch amen ¢ tot agaae eae acum ca si in treet, ba ia trecut poate mai mult, de si acum e mal ch vilizatd. Vorbitorul arati apol c4 poezia edrula { se opun reflextunlle triste ale impiratulul ce vede in omenire in vect aceleast dorinte, deose bite numal in aparenta, gi care ‘ajuage ta conzepfia ci toate strdduintele sint zAdarnice deoaréce ‘Iucrarile rimia tot aga cam sint. Credinsios eons cepfiei tui Schopenhauer, poetul se arata in poezia «Renagteres ea ne mai avind nicl o'dorin{a'si renun{ind la tot ce aparjiae acestel lumi, Cit despre pesimismul tal Eminescu, spunz ci el a fost dsterminat de Insisi condifia psico-fiziologic& indscuti prit felul de vieata al poctulul, expli- cindu-se astiel si inclinarea naturcla eatre idelle filosofice ale Iii’ Scho penhauer sf admirafia pentra iistiseisml indian, Conceptia ftosofied a iui Emfnescu e Impramutata parte din sistemal filosotte.religios budist, ca in sSatira I> despre nagterea tumil, parte din conceptia motafizica a Int Schopenhauer. Idetle cugelatorului german. si ale poetulut romin, aint ae mall or acolas Aga de pia ning! sus ed moet ote sun mijfocul intrebuinfat de natura spre a-si ajunge scopul: , isvoa- rele ce au servit alcituiril ei, pentru’a consacra in urma an capitol spe- clal originalitafii poeziet filosofice eminesciane. Insistindu-se apoi in parte supra mai multor poezil care ar prezénta Infre ele asemanari, ne expu- fem a repeta mereu anumite idel. In general, vorbitorul a ffeut mal mult filosofie decit analiza literard, intretinind. doar o atmosfera de simpatie gi atentic in jurul operei studiate cu dragoste, nereusind ins si des- finda tn earacterizari succinte infatigarea precis4 a acestel opere. Elevul ‘iedoaru cere euvintul care 1 se acorda. Cum insd vorbitorul nasi poate Stipini subiectivismul rispunzind camarazitor gi incearc s4 se apere de tunele; favinuiti si observatit ce i s'an adus de. profesorit sit, observatil pe ere nit le-a folosit clei in parte nu Ie-a sez'sat, —D-l prof. Bantas, jt Vala. D-lui pregedinte, limareste pe vorbitor c& iimputaréa pe care I-040__ANUARUL SOCIETATI LITERARE ,oR. ALEXANDRESCU* fouse un camarad, de a nu fi aritat legitueastrinsd dine inclinarta spre Pesimism a ut Eminesen 31 conceptitie. st poszile lui filosoties era iteresantd si, daca af fi fost formulatd mal precis, dupa cums's ardtal {9 total indreptatita, Inteadevar, spune Desa, Eminescu a interpretats ea st Schopenhaur de altfel, pe care-l urma inttu aceasta, tlosofig, tdlots £2 pesimism, pe cind Nirvana ca 31 vieata viltoare pentru erestinsm ae Infafigeazl cd o mingtiore pentru suterinfele din vieala de toate tikes 1 1m genere, Eminescu a avat ceea ce se numeste «Stinmangs, philosophies 0 tilosotie sentimentala. Asupra replicel Ia observatille D-sale, Dt prof, Bantas imputa elevului’ Pacaoara lipsa de atentie in sexisarea coor ee aude precum gi neinfelegerea rostalal pastieipatll_profesorllor. la er lucranilor prezentate la Societate, D-l Preseditte colupisieeed sprue sa fia ia ofetit vorbitorulul, dupa cum e oblectil, prilell sf dpundd, Ia timp camarazilor sii din’cl. V, deoarece la observatile in parte dice: oase, insd faeute intr'un limbaj ined neexperimentat, ale acestor clevi De a edntat sil imureased scoftad in evidentl dla disertaia rostita, uncle Puncte pe care bandvoinfa no indestul de Inarmati a acestor geolaf doris fort de a-si inmolfi cunostin{ele, nu te putuse Infelege. suficiont dia eo Punere, poate si din cauza glasiul ince! al acelul ce le desvolta, Vor bllorul le-a raspuns sau repetindu-le lamurin date sau accentuind asupra ‘unor opiall Invechite pe care stiinja now le-a.revizult, chiar cind age fineau tor spirite stritucte (cum e de ex. opinia unilaterald a. ii At foresen care face abstractie de posibilitatea orlcdrel Influenfe. a inediuiul supra conformajiel sufletegti a iul Eminesen)—dovedind ‘prin aesasta, be lagi sublectivism care inddusa_putin{a de a- Insasi tn mod folositor cunostinfe|sl oarecare lipsd de mastrd. In ceea ce priveste laptul ed ror Dilorul a gdsit ef trebue si-gi mollveze sl sé-si explice “din nou uncle aflrmatil asupra cirora profesoril sai se “pronunase, D-l presedinte a ontte acestul tueru cind el’ se fare sab forma SirletA a eereril de Limurisi sau a unor indicafil date atanst cind {fe Pretind ; in orice alt caz ef ar da cel mult alcdtultorilor “statutetor dup exre se conduce Societatea, regretul ef nu aa introdus. in ele un asticol specla, prin care sd se reclame membrilor care desvoltd vre-o. Incrare, Pe lingd cunostinje matur asimilate $i dozd cova mal mare de ban sini, Etevul Constantinescu Cin din el. VI ceteste poezile sale : «Sonets si sDin copiliries Darata gedinfel: un ceas si treizeci gt cinet de-minute: No. 20 3 iunie 1920 : a D-| prof. 1. M. Rascu, eu prilejul cetirei citorva fragmente din cartea sin eiuda submarinelors de Ramiro Ortiz, arati folostl ce-l vor aves Urmécind $f manifestérile nout ale lferalurilor, Serlerile contimpos =XECUTA | DIRECTIA JUD! DARE DE SEAMA ASUPRA SEDINTELOR SOCIETATH 41 caior cae a8 dating, Selene cole dod concept ee au, cond Saute pe lel ear gen vee; care const a tno SAeottge! teeta st. neala cu fli prezental cea nok — cull dg napet, desea Ta nov de Bal Guid Donuan cs I it lin Bacnresti a desvoltat: c¢ Hai, cursuri aute anya aeranl consent care aeord © larga tnflogere produce aioe not gros paahacior cogil pete er ual conta eat eaplite inate: * fara de gun ver inegtl numai_ 1a arte i ele din_miscarea cultu~ ni cu drept cuvint veac de auc", elor Indurate din partes Ini? Ar fi pierdul mule din intores lucraroa dact in ea Niele decenii? Renun{ind atunci Ia tiflal care i se parea de efect, ist ae i sulpaileepocet Iter preciaa gf nal bige ineatite. Inpafe. st sublmp AMndale au fost tutructtya arblfrare.,Veseal do aur* tncepe [a 1821 91 irgeste In 19217! Perloada contimporand incepe In... 1905. Dece ‘08, 2 Sa nu fim subiectivi si in astfel de Iucrdri care reclama discer- De S doveelExpunerea a fost ‘slate Heat selon gf nat aero de ove “Gepineeg «st rat Haas sau umarit paral desvottarea pollicd st cea ft : hi most celinduese. ast repel geolosltare, Autorul 2 ardtat 2Gis'a ocupat ct) dragoste de sublectal sin, dorind si aducd, pe fel pe Srigiaie. Astel de tendige, clad na Sint clutate Gu rite pret, siat simpatice si bineyenite din partea scolarllor, chiar gind nu pot fi admise in total. ‘i Durata gedingels un gets gf fact mincte No. 22 i 23 iunie 1920 Elevul Cofigé Traian din cl. la A reciteaz’ poeiiile ,Robul* de G. Talon "LM, Rageu rorbeste despre Poezia erotica a til Emi- nesein®) Bele ncepat vorotoral anan{é cava face o cerstae pur sintes, Tcesta, dat aici Inte scurt rezumal, impreund cu alto ta legdturs cu Pore ‘yor aperea tu yoluin se Hult opera ace. aor “despre enya fancea SRapecte in’ ope ful Emineseu iis aie reA __ANUARUL SOCIETATI LITERARE GR. ALEXANDRESCU* inferesindu-se_namal de earacterizdrile oud pe_care azeasta parle a operel poetice a lui Eminescu le-ar putea prileli. Elevil de ears Saporion aualizeizd tn elisa sentimeniele erotice ale nor eral de lucrart lievare celebre. In ceea ce pciveste opera lui Emineseu, se analizeacd In ciees, Poesia liricA propriu zisd a acestula, cea fllosofied, tragmente epice, vors Dindu-se in treacdt ta el. Viea chiar de cea erotied, atunel clud se ete diaz elegia; ca lectura particulara se recomandd mereu elevilor de. cage Superior cetirea In tntregime a operei lui Emineseu, Profesoril an datous 84 contribue, in afara orelor de curs, pe cit le sti in putin, 1a Infeles Berea ft mai inireaga a opersior de’ valoare nezontestata ate literstusl Hoastre, Sediafele Societifit elevilor pot fi un asemenea priej, ea attt mai mult cu eft in expunerea de aci va fi vorba de sentimental erotic cel, mai enrat gi maf ldeallant po care vie-un poet a reUgit Vie-odtta sil exprime, ‘5 Cind incepem stadial potzie! erotice a jal Eminescu trebue si ne reamintim 4 cea mal tnsémnatd trasaturd a temperimentulei $1. deel a operel poctulut este romantismal. Autorul eLuceafarulais a fost romantic ta Wieafa : Kinerete aventuroasd, rAticisi prin ard, existen{d sbucumati, nes gligentd, visare, infaligare exterioar& ; a fost romantic in ceen ce privegte concepfite sale: ideatul Ini de frumusefe feminind este idealal comantic (Par blond, paliditate, «mini subtiri gi rects). Conceptia lui despre lables gra de aceiagi naturd’: pasinne puternicd, extremd, fatal. Dar aceste tr sdturi somantice apar st mai intens tn poedia lui eroticd. Imaginafia pr digioasé a auforulul se manifestd, in astiel de poezla, prin’ predilectia pentru elementu! fantastic. Dragostea Lucealiralal-pentra Catilina, aces 4 lal Calin pentru fata de tmparat, acen a lui Aral din «Stiigoil> pens fra logodnica Ini sint fixate tn cadre de basme, de inchipaire. Chiar cles mentele reale ii pigce sd le fixeze «in lumea dulellor povesti din -aopti © mle waa». Cind fantasticul i-a oferit foatd lamina colorilor sale, petal greeazd alte lumi din elementele trecutului, pe care-l evocd emotignat. Tue birea cavaleratul din ¢Satita 1V>, a flului {ui Mircea din «Satira Ills sint Ideatizate prin atmosfera vaga ce planeazd asupra lor. Imaginatia puternicd @ poetulat il face sé idealizeze chiar Iuerarily infatisdrite de nuturd $1 fie Infele care rimin prinse tn eadrolo prozentali. Adeaicarea este dest pre cedarea lui obigauiti, de cle ori ne va vorbi de lumea.incon{aratorre, Lumea exterloard pentru el aproape nu exista si cind exista, o transpic nea astfel fa lumi de basm, Femeea, iubirea sint transformate, eterizate, zugrivite ¢aga cuin ar trebui si fie». Precizdrile reale de cele mal de multe of dispar, deaceea aceasti poezie ¢ curata si discret, Day ret. Htalea orfcit de neglijati, exist. Sensibilifalea povtului, (alla tréstlurd to. manticd) este ranitd de aspectele acestei reaititi. Visitorul sa prabusit fit sfere de lumina, pe pamintal prozatc si monoton, lazite au disparat, emeea iobita fi apare in iafatisarea ei reala cate-i displace, Cind.pasii, Rea moare, poetul devine — Iucru surprinzitor pentru poezia sa erotlek analist, cite. Jn partea dela slirsit a poezisi «S'a dus amoruls autoril Gaiitd sisi dea seama de ecauzele> acestel prabusici: visul «prea a fost de tot fromos de-a trebuit s4 piard> sia, m. d, Pierderea Muzillor in ace 1a 0 zugrdvire ragoste ff Anprumatl tee atludint; ) repli care dass la 0 augue ontlonst ¢femesl ult allt Oy afdra ameatecath i etre In atric) resennorea; tone acesiea ins jprimia i sult cea mat Dro meant lancol care carters. aproune, tase iraie etoled a fai Eminescu, ae gialte eaves in aard dg plerdstea rence oe populau cugeiul, gi anume: sbuciumul pasiunti ue re Hoare mama findea e-pastane’'p ernst, gl eb loa rece, saul fe rer fa de teu persona, frit sneer. Chiat int post wel pln eo anna eer Sersnoe hfe esie ceca ee-am putea uml melaneolie ferrin lame TERMI! netareren ra frie ct de, mull age ra al fati de dragoston nemdrgits pentru natura care ny-tnimfcese flea Su fea etecenet a a et ce Ga deoscbité strBlucresentimentelor Ini eratee. Petsajle de prediletie Sat acetate de cinlecele patarior, «Flore de fle revlh “fio rdessenoacesten Eo Armonia bine contra ate, Sulletl Postal st aatra sugedvid, Cind tabi laie apronpe, privelstie devin, Wate 1 weal fine de coloare; end ene depart de mui, onf et sajele sint de feamna sau chiar de fo Flesste Gato sae | oe Teague tn sie tonres Sian e's stosor mane act Ze See tregay tard sist _dea seama prea Sil de fer as aclu inajia puternieé de care autorul a dat dovada. E de senna fit Inst el tocmal eng Creangl, Emfnesca zugrivingd ex minora yneori anumite aspecte ale naturii, ale lucrarilor mace ae Ree 2Spane in lumi tachipuite, de basm ‘sau de vis. Aga de ex nani tn coda Abin Chin desetereniocun unde. CA it gdsayte bia, conyordi- Ciea dinte Catitin gi Catalina tn eee ga peas ata Seam in slit Ue lame dla care noeazd gi parle ghumete, gaganice, a= Z pieind apo asiag procetae —- pan a manen mal mult propria s+ m7 “ferinla — gi viel sale intine ures, Sago Font glume waves deh i hurd a -ziei lui erotice ne amintim ane : | | > feunnupidons cKamadevar,Povestea Coit” st ae sire este). | mL insk sub aceasta poighta de. veselie, palptind wn sulle | iret etnd ia Forma in care sin sige poealle erotics anazae, yor | oral aoearl of explce Ino miata oerecar, farmecd nslauant S! | vitor al el peat east stuteh ride orga, surpial | famontoeset linud now sl vatiat, ooabularl carat, i ‘hate wal torment iprenl ang ink ploresel Ie Fl poste 9 raved postu, toate tnd uilizate eu seopul dé sz0a Pittte ef mat mars Aeeste provedeesint: antea ; repetrt de cavinte46 ANUARUL SOCIETATH LITERARE GR. ALEXANDRESCU* tte Fi essen asinedghinepeenn sbemerben iment are Imprumuta muzicaif 5 : he = isles el) elemene popular ere imegits care cevin (cluntrea tard slaattor leweiror” luerdrt'ota putuleN atinse, ad ob? [ereased cae au al 0 procedarespeclat caret sete ae ton declamator’ de, trade pattie deplasss 41 34 fe ie <3 auc saa bat it gems smal cn stand “Sonoran Poca nivana iaguré st sate ne in doeh nar es ak fare strft. Incepalalstofelor © consterat descend ie onic, ttt lors war deoase pera ne oil care tinprumu mal sul ste iad ig a ig mises prof, Rage termind = dupice a. recumat pe lostate inp prin ‘li doveditoure caret inn ior mt pen enaa oper toe Intreaga “Hteratard “nieh~ va aver malt eet nc lina fomiueased va canoseil a sulle popoare civizate: Va No lopladl tise a ae sora, esi area dat in poporant a soacrl atone P| ti din cl, Vea realtenzl poesia sPalia de Nichifor Diala gedit: un eeas gt pataz seurl cele spuse, nielden ed nln 'spetial cea teat persona tall mal mit elton tinct oft de minute, No. 23 26 iunie 1920 aia ot intr'adevar durata concursului a fost — dia diferite: impreju- ca slau prezentat putine Iucrari gi din ele putine stat muijumitoare,’ S tcordd deci «cireumstanfe atenuante>. D-sa.anan{d, In legdturd cu’ cele gy net ns Ce in EG te ae ff Sprediare a femelor. S'a_ mai observat ta aceste luerari, nesiguran{a chur oe, yeas Pogue ce al i la el, Vil-a o mengiane “dé 50 le] D-1 Pregedinte recomanda ean- in primul’ sind atenfi la regulele ortozraftel, Pentru cl. Vill-a s'au piezentat dow teme: una a clevulal Mazile M. st alta a élevului Pacd- baru J. Pentru ambele teme s'a acordat cite un premiu de, 190 fel. Fiecare din aceste Iucrarl prezinté calitift aléturl de lipsudi. Elevii din cl. Vill-a avind gi examenol de capactate de pregatt, au gisit sf mal putin dl pentru sistematizarea idellor si argumentarea lor satistécdtoare. fai tema, serisi intr'un stil limpede, propria, linistit, sufere de lips de unitate strinsa in ceea ce priveste planul. Alitorul dovedeste canostinte asimilate serios, maturitate de cugefare, dar nu indestula. sistematizare a gindirilor. Lucrarea se resimte de aceasta mai cu seama spre sfirsit care-{i asa impresia de ceva trunchiat, necomplet; expunerea deci este Inegald ea valoare. Cea de a doua temé, ci un plan mai precis, scrisi > ~ linttun stit personal gi cargator, nu e 0 ‘Iuerare tocmal scoldreascd. Au- Horul a, privilchesthinea “dintran_ panct de vedere ‘oriinal gi pare @ > Ijunge' la tadrdzacte conclu, Pare a ajange, dup cam pe slocurl — 2 eee ntrebuinjacelay cuvint predilet autora pare a Spans eutare Sau catare lucru. Autordl s'a steecurat cu dibicle printre pirerile gindi~ > SE foritor la cate a apelat, neaccentuind totdeauna spre care dintre.parerile 1 2 beprodise, inclinks Unele airmail rimin nedovedite, In general, dowd Qhoria gisit c& (rebde 84 incurajeze gi incercirile de cugetare mai Indra Gheata ale clevilor, cu atit mal mult eu elt acegtia fiind absolventi de Hieeu, in corind vor avea"pilljul sf-sl exprime Intreaga lor parere, Zhlimpede si fara deghizasl, cafe de astfel_puteau lipsi gi acum. Se hota “reste ca eea diniai lucrare s4 3° publice ta Anuar, far céa de a doua sa Hie cetitt tn gedia{a de acl si reprodusd, pentra Anuar, tn rezumat, D-1 *Pregedinte feliciti pe candidafii premiati si da cuvintul elevatai. | Facdoarn I. din c!. Vill, care-si cetéste Iucrarea sa intitulata: Prin cb se condace lamea mai mili: prin idet sau prin for{a? In szurt rezumat, Se spun urmitoarete: Darwin a arilat cA qin iupta pentru existen{a", de nal mute plants semanate In acelaylteren, se vor desvolla mal _—rdpede eele mal vigiroase, care vor inabusl pe cele mat plipinde, luin- Gcte frana gi lamina, Tok-astfel, i afara de lupta contra conditillor ex- feripare de tral, specile animale au a duce o lipid pentru hrang, Iupta cc aiit mai favergunata, eu cit aumirul spectlor ce-si disput accla Yor de hirand e mat mare, Vietoria este fotdeauna a indivizilor mai bine Inzestrait de natura, ew forla flas4, siretonte, els. La baza priacipillor de eonducere ale popoarelor ¢ for{a, astizl ea st tn trecut, Int'adevar, omal ogi pe cea mai inilld tieapta de dezvollare, plstrer24 multe instinct comune sh antimalelor, Unol dio aceste instincte, acel al sociabiita{i, Fa determintt 34 (eiased in mist comaniti{{ care s'aumdct in mdsura in care omal a evoluat spr civilizatia de azi, In staren de sdlbatacie, tri- burte ferminsu repede netnielegerce, Ca sila animale, in lupta cate se incingea, partea cu indivizi maf numerogi, mai curajosi, mat puterntcl, mai usift st mai bine Tnarma(i, etgliga vietorla, Cu timpuf, moravarile an adr 7= x _DARE DE SEAMA ASUPRA SEDINTELOR SOCIETATH_ devenit mai blindé, dar victoria era tot de_partea forjei. Romanii au ca- cerit Inmea prin.forti, nu in namelele uael idet de drept, Glasul eiviliza- {iel a amujit timp deo mie dé ani sab sabia singerindd a barbarilor. Rasboaele craziadclor, luptele islamismalal contra. crestinismalal, fue un continu trial al forfsi, in numele uael idel, contra ideei. Raz dolul din 1914 nu s'2 términat nick pria cuvintul Papel, nicl prin diplo- ie; funrile sint acelea care au adus_sfirsitul Tul. Matile revolu- Socialé isbucnese in namele unei fdel, dar triumful acesteia este turat de forfa revolationarilor: dele nix pot rdzbate prin ele inslle, Mo. Aiffcdri veinsemnate in organismut unui stat se fae si in numele anel ide dar principllie hotaritoare de gavernare se tnléptues: sf dureazi atte cl ‘int sau aprobate de majoritatea cetfenilor, sau aparate en lorla armats. Comunistit din statele Europel, din moment’ ce nu ar mai fi. amenintati de baionata armatei, ori daz3 sar simi destal de tari, ar porni indata si infptuiased dreplatéa lor. Razboial dintre rase se contnuh si astizi, i Americele, Afriea s'au cuzerit de edtre Europenit mai_puternici nu ia’mu- mele une! idei de drept. Cu toate acestea Albi am cel mai sfint drept a~ Supra fiauturiloy ocupate de silbaleci, pe caréi extermineazi: dreptal celai mai tare, Pimlatul na e dat niminai pentra totdeamna gi un popor, © ras, an drept de stipinire asupra anui finat, atita yreme cit pot si Stipingascd. In rizboial eel mare al Europei civilzate, Tin popor care gra simfit energia a putut da sentinja: . Dintre cele Goad idei in lopli: una capriazind mat multd reaftate gladevSr, alta mai ‘mult omanitarism gi idealism, a invins aceasta din urmé, nu pentrucd aga a. voit dreplatea imanenté (?),'a invins pentrued a fost sprijinita de 0 forta Superioard. Tot astfel «principial nafionalititilor= se va respecta sinoi vom stipini Ardealul si {arile rominesti alipite, atit timp ell vom putea prin forfa noastrd si fe st8pinim. Accleasi legi fatale gi nécesare ale u- nei forfe implaeabile, guvernetzd statul furnicilor e2 si al eastorilor, sti tul albinelor ea sf al oamenilor. Sub puterea ihtzitor ala, umanitarigtt se"edznese merew 4 facd pe mulfime a tafelege ca In- mea’ se poate transforma intrun fel de para care va trait intr’o fee ricire vesnicd. E destul pentru aceasta de a infitura rizboiul, e nevoe de © largi domocratie, de hbertate, de egalitale, ets. Daci masa poporalui ‘nu urmeazd totdeatina aceste idei revolufionare ais: apostolilor sai, Faptal se explicd prin bunul simf, prin instinctul de conservare al celor’ simpli dar cinstifi: cdci na std in puteren omului sd desfacd aceea ce natura a facut. Care este totusi rolal ideit “in evolatia omeairii? Orie particicd din na- turd ¢ insufietiti de a:ea necesilate a vesnice’ miseari, care Ia flinfe se exterlorizeaza prin trebuinfa de a trdi cu sirul ei de instincte si tendinje. Tendinjele la rindul lor devia la om constients, dar rimin meren fatale si constitue mobilurle activitaji omenesti, In calea spre actualizare, aceste tendinfe vin in lamina congtiinfei sub forma de idei si in tot “dramul ‘8 pare cd sint precedate si determinate de idei. in realitate ideile inso— {esc numai tendinfele individuale sau colective si rolul lor se murgineste numai a modifica intro. masard tnsemnatd aceste tendinfe in sens favorabi individidi gi nefavorabil species, in sens invers sau in amiudoud sensueile deodili. Tendinfe ca si idei existi sila animale, cel pati la cele supe- Hoare, suimaiiea la_aceste din urma idelle na vor fi poaleeristalizate In principif durablle. Total in natard e condus deo forfé misterioasi ca gi com ar ivea ratiune. De sceea, dach contribafia idellor tn conduifa noas- r3 mae anulati;-e fotusi neinsemnats. Manifestirle ca si ideile noastre sint determinate’ si aftceva e mai presus de ele, Cele mai abstracte chies- tluni de gindite se elaboreazi in intelectual nostru nu pentruc& voim, ci pentucd se putea, trebuia. Ridicdm constractit giganlice ew ajutoral ma- tematic, cum termitele ts ridicd locuinfele prin vre-un_ mijloc analog. Idoile se eristalizeazd in principlt giidealnri care -insofesc tendinje deter- inate si sub prelextal-acestor idel se nase conflicte intre popoare, iar omenirea intreagi se agiti avind iluzia e& tucreazd la. iofaptuirea nor noua [dealurt eare-I vor aduce ferlcirea. Vieafa Ins Isl urmeazd cursul Independent de voinfa sf idelle noastre. Hi Elevul Savin Amold din cl. 1A reciteaz’ poezia de préotil Alexe Mateevici. 5 D-l prof. , M. Rasea, presedintele Societalii, im caviatarea de in- cheer a unui an de activitate, face mai intai o aminunjité dare de seami asapra stuafiel generale 2 Societafil: Incasirile, cheltuelile, actival, allt a Societate cit §i la biblioteca el. Face un tablou de profesor st mem- a-eare au dezyoltat disertatii, care au cetif recenzii, diri de seamé, pa- giai less, care ‘au facut comunicii, obsertatii asupra lucrdrilor saa au © BK feritet versuri, ta cursal anulul inchelst. Expune modal de fancjionare > ¥ La dibiiotecii, indicind volumele cumpirate, numarul cetltorilor ; aratd fe- D FH lal com au decurs sedinjele, numirul membrilor care au luat parte la cle, Tete) Se ocupd apol de ce va apirea, eare va rezuma. In aclytate din acest an a Socotiii; se dau informal asupra mo Jin cafe va ff aledluit. Aduce mulfumisi apot Comitetulal geolae al yt eUaren», pen(ru sumna de 600 lel pe cate a pusmo in dispozita {Ul spre a servi ca premii elevilor ce se vor distinge In concarsul iat astizi.*) Muljumeste de. asemeni D-lor profesori T.. lordaneseu L| Stefanescu pentra disertatiile tinute 1a diferite sedinje si. pentin rile folositoare Societitit ; D-lor profesori C. Leonescu, Ath. Marosin si C. Bondesea, caré Impreuad-ex D-nii, fordinescu si Bantag “ai primit' cu mult bundvoints_sicerceteze lucririle prezentate peatea ‘onears ; D-lal Director Sp. LAdunca i in spacial D-tal prof. M. 1: Ban- 35 care sacrificindu-si molt din timpul sia, lucrind ea trigere de inimd fru biblioteca elevilor si f4cind-o utilizabla, finind, a gedintele sip- inale, In repetate rinduri, disertati literare,’ sau laind parte 18 uisca- fille in jurul tucrisilor expase, a fost un preffos colabocator al condaci- ocietifii gi un indemd vix pentra elevi, la munca stiruitoare. D-l fe adatigd apoi o& elevilor nu lé va muljumi ; cel care au muncit aa facut-o pentru folosal lor intl de toate gi el au_a-si multami fog, {9- sigh, Totus! merit citste numele aeclor gcolari care au donat carti ibli- otecii, acel al elevulai Parapeana din cl, Vil, de ex. care pe ling’ aceasta 1) W, pontru detal, Capitola t: Situafla generatd, pag. 8 gi vem. 2) V. de asemeni Capitola Situafla generate: ,Concueaurilo Soeletsyi,40 __ANUARUL SOCIETATII LITERARE .GR. ALEXANDRERCU* a dat— fara 34 aibd yre-o insareinare oficial préciat concurs ta eatalogaren cirfilor din bibliotecd. si ia administrarea el. In special tasd fe demn de amintit acum numele elevulul Teodosie Tr. din cl. Vl, care.a- les casier in local-celui vechi, cdtre sfirgitul anului, a aratat_mutcd, pri copere, ordine si exactitate —tacind ca incasarile $& decurgé regulat si finind ‘seriptele ‘cu cea mai atenta ingriire. T se cuvin pentra aceste ca- lit, toate laudele si trebue lnat ca exempia de oft acei camarail al sAi ce Vor mai avea prllejul si lucreze pentra Societate, D-l Pregedinte dupa ce analizeazd starea sufleteascd, trecdtoare si nddajduim, creat. preta~ tindeni de razbot: perturbarea dcupatillor sistematice, pierderea dragostel de mune incordata, dorinfa de a folosi cit mai mult’in-urma unor sfor- {fri elt-mal mict, araté-ce ar trebui sA devie pe-viitor o Societate dee levi ca aceasta: in ea scolaril ar gési—eabeduinul in oaze —ricoreala snfletului gi a minli, ar inlini inimi deschise si prilej de a-si imbogati cagetul si simfirea, Societstea noastrd tinde sf educe sufletele finerllor Sil membri gi sii indrepte intai de toate pe calea voin{ii hotartte, a in= birt de mane si mal ales a tmpliniri datoriel in mod constiincios. Se schifea2d citeva’ proecte pentru’ anu! scolar urmétor, dindi-se Indemn thembrilor ea din vremé si-si pregiteased Iucriri penira programele vi- itoare, aga inclt gedinfele ee sé vor {ine sd ofere fotdeanna aicatuitorilor tun bogat material din care s&_ se poatd face cuvenita selecfie. Anul 2- cesta find pentra Sociétate *in imprejurdrile dé dupa razboi — mai mult uun'an de experien{a, trebue si ne declarim relativ satistécuti de modul cum s'a manifestat detivitatea noastsa, D-1 Pregedinte inchee prin urma- toarele cuvinte: «Nu fara mul{umire gi oarecare duiosie fireasca privese in urma pe drumul pe care -am strabatut, acum clad trebue sd-l para sim, pagind pe un altul ce ai se deschide tainte, Nu fara satisfactia a- celor care si-au ajuns una din fintele propuse, ma gindésc gi Ia obsta— colele trecatoare pe care le-ain intimpinat si la clipéie mai Senine” care ne-aul fost Nardzite, Mi-amintese de acele sedinje de iarnd, in clase ale ciror gemuri eran zguduite de crivas, cind adanafi in banci ea in ore de enrs, cfutam si ne instraim mintea 3i s& ne cizelém sufletul, Am edu fat $4 ne facem datoria intregd si iafd-ne la sfirgital unui an’ scolar de continua activitate, dupa opt lunt de lusrare-in coman, ducind pasil nostri lao riscruce, de drumuri $1 putind chiar culege elteva plipinde roade de pe urma sfortirii noastre. E aceias mulfumire pe care o are cdltoral a~ jums dupa silinfe tacordate pe un virf de mante de unde, in vale, i se destagoard ochilor privelist seliptoare. O amintire, in legaturd eu aceasta, ‘MA gisiam nu dé multé-vreme, in tovaragia unui’ coleg, pe unul din me- feagusile Vrancei, Soarele putemnic arzitor ne facea nespus de anevoios turcugal spre un viet de munte care ne ispitea. cu pajigtea-i inflorit, Ur- cam domol si tot aruneam priviri gribite spre valé, rezervinducne pidce- rea leplind, de malt asteptati, de adomina totul dif inalfiml. Dupa arcug inddrdtnie pe carari grunfuroase, pe fagage inguste, incununa{i de fognet inddugit de franze gi sonore cintece de ewe, ajangem in sfirgit pe thaltul pise gl aduimecdin, tnsetafl de framusete, privelist! lng, ape gerpultoae, sae, Cimpil eu marginile neprecise ca ale mel mad, gi soare, cascade de Soare, DARE DE SEAMA ASUPRA SEDINTELOR SOCIETATIE 5 Intosrcem atunci privisile indarat, “incintafi:ed pentru ostenelile noastre ni S4 dat risplata céa mai vie: ‘aceea de a. aprecia vaste perspective Gintrun punct culminant, de a conduce parcd hora munfilor din virful e¢~ loi wai trig dintredingii, — si raminem-uimifi, deziluzionagi, mufi_ de surptindere, elnd: zarim dincolo de virful atins,' alte vieturi mal: tnatle, alte vai, alle palisti insorite. Ne sim{iam imbucatafii, 0 parte din noi pareé-si Ingse’sborul mal sus, spre culmi, gine chema s& o ajungem, In foe sf domindm, noi eram cei dominafi. Eram ca vitejli dela 77, care pomind spre Grivifa, na stiau c& Ia capatal sfor{ariior lor, il vor agtepta Uedilazit erante, aratindu-li-se mal departe reduta No. 2, far evalea plin- erib la picioare. Pari si ne fi gasit in aceiagi tragica imprejurare, «re~ Gutele No. 2> ale noasire, ne cheman din nou spre alte urcusiri, cdl orleité dezolare momentand ii pot da-asemenea Intimplari, orieite depts oti firegli, ele nu pot sd-nu ofeleascd gi mal mult sufletele incercate, indie alle aripi odihnite si capabile de serioase si now8 sforfari, Am= bifionali si doritori de fapte depline, ne-am proplit in toegele noasire de edlitorie, pornind mai sus. ‘Sintem acum ajungi ia un astiel de viel care poate a ingelat pe mulfi, dindu-le Impresia ch ar fi unicul, Nu, Inaintea noastra se ridic& alfele gi desigur ef mulfi_din cei de fa{4, astézi le vad mai timpezi si mai atra- giloare ca orieind, SA_nu ne oprim dif drum! Calea unul om munci for si congtient de misiunea Ini in vita{a, nu se ispriveste dectt th de tot sau poate niciodatd. Cum sd te mulfumesti a te inchide in cadre de oxzontar! strimte, cind.alfele se deseneazd mereu tn jurul nostru, (ot mal ispititoare ? Numai sufletele vestede se inchid in ele insite sl renun{a ia lupte sl 12 emofil, la rgirea Impresiilor sia cunostinfelor. Mal de~ parte! Dela toamné'ne vom inti iar, vom stringe rindurile gi iarigt Yom incepe urcugal nostra care trébue 34 né fle drag. Si pentru aceasta, 52 purlim vegnic -inaintea noastra icoana Idealulul pe care trebue 8-1 a= tingem. S& facem ca acel muritor (dia povestitea moralé cunoscuta co latiior), care de mic copil, raticind printr’o livadd, s'a Iuat dupé un fla tre ca sil prinda, Fluturele insi sburind sglobiu, meren se fariga de sub pakiria copituful care continua s& fugd, uitind 'c& timpul trece gl c& dievenise adolescent, alérgind tntr'una dupa himera cé-l vrajia. AIt ant se perindard: adolescental deveni flacdu, flacaul om matar, sl fluturele tot ha se da prins, prin livada fara de fotare. In sfirgit, foamna viefll_ se apropla, Parul zglobialal copil de altédata ti albia peia timple si totus! acelag flutare Ispitia pe cél care incepase si coboare spre mormint : Gorinja intregli sale viefi era de a_prinde pe coloratul sburdtor. Fos- ful copil nebunatic imbatrinise in sfirsit en fotul; abla mai putea merge cael pleioarele nul mai susfinean. In cele din urmé, printr’o sforfare sut- prod, reue 92 pue mina pe ale Hiuagu. Dat ee desamite | Flu- rirul, dupa care alergase o via{d Intreagd, nu fusese decit 0 razA de soare. Sa fie oare o simpla raz de soare, flutural dup care gonim gl nol, prin fivada ce s'a deschis, nu de mult, in jurul nostru? Sa fie 0 pirere, Sutnchipuire de of naiv, idéalol de muned, de cultura, de dreptate, de LUT Rinsle care trebue si ne’calfuzeased 1 Hotdet, nu!) Mince, tndepliireaRUL SOCIETATU LITER) completa a datorlel sint realtai;-ele nm-ne pot nletodats nse staguele adevirate minglen pe cae veuia putin agent tt eat ie Tezerva acelorce, cu o constincisitats adinc le entivagt le apresiazas La stiri, elevul Paedoara F din el. Vill, muigumeste in numste men: builor, D-lor profesor, in spectai D-lor Ragen sf Bantay penta activita: fea destaguralt la Socletate sf asigurd pe condicatorul ef ef vorbele de Indem, trundle gf fatale date. In. cursul anutt, au rodit th sic flefele éleviior, care in mare parte au urmat aceste Indsumall Vor el: a ds asement fo foloseaed de ee urmini-le# pe vitor rata cel din atid gedinje din acest an geoltrs un teas gl tele zeci si cinci de minute. oe Peas a —= > EXECUTAT LA | 5 RECTIAJUDETEANA ies BACAU NALE A ARHIVELOR NA} Hl O compozitie scolareascé Prin ce se guverneazd mai mult fumea: prin idei sau prin forfa?” Oamenit au simfit dela inceput nevola de a se grupa imprejurut tunaia dintre el, cu pateri naturale mat mari, ca si poaté duce mai cu fzbindd lupta pentru vieat’. Gruparile acestea, care dideau putinja unei lupte ew putéri unite, Iq inceput mici, pe tirmd mirindu-se pe masord ce timpul trecea, au simfit Ja rindul for trebuinja de a se conduce dupa niste regull mai mult sai mai mult putin fixate, mai malt sau mai pulin stabile. Astfel cea diniai grupare si cea mai elementard, familia, a stabilit regula ca toti membrii s4 asculte de fatal familiel, deoatece acesta putea si-3i impund cu forte, pe care i-o da Tizieul, puterea predomnitoare. ‘Acelag lucra s'a intimplat si cu tribul; gef al tribulai, eu putert uuneori nelagradite, a ajuns cel mai de temut dintre razboinici, cel mat inzestrat in arta razbotului, ‘O formé inaintat de conducere a tribului este aceea in care iau parte si cei mai cu experienfa dintre membrif Iui, prin sfaturile pe care fe dau conducdtorulul, In tot cazal, felul acesta de conducere a caret existenja in trecut o dovedeste faptul cd el se alld intr’o masara destul de largd [a popoarele sbaice din vremea noastr, se space. pe forfa FAzboinied, forld care a fost sporita sau inlocuité mai tiraiu de nimbal mistic al religiet In chip firesc, odat4 cu inaintarea timpului, tribul rdtacttor a evo~ luat tnspre statul stabil, cu caracterul absolutist ‘religios, pe care istoria Il gaseste la Egipteni sau Asiro-Babiloneni. Puterea conducdtoralui se sprilineste pe gindirea religioasa, inchegat Incd din timpurile de barba- rie; forja rézboinicului face acum un trup cu superstifia religioasé, spre fase iimpune prin dou’ cdl: cea dintai, aplicarea puterii asupra supusu~ % Compozitia aceasta a fost premiats eu 190 le a concursul literar al Societatet5t___ANUARUL SOCIETATII LITERARE ,GR. ALEXANDRESCU* Ani, cen os a-doua, stapinirea sufleteased a acestul snpus cu ajutorul idet religioase. Lantea veche ne d& si exemple de conducere luminati. Avem ca- zul celor dou’ mari popoaré, fauritoarele civilizafiei clasice, Grecii si Romantl Progresul in ce priest fell de conducsre se raltenzl ph valoarea pe care o capata ideia in fafa fortei, valoare neasemanat de mare fajd cu aceea pe care o avea mai inainte. De unde pind la Greci, de pildt, era deajuns sinteza de putere piminteased cu puterea de natard divind pentru gavernare, acum, desi religa se amesteck tn mare mésird in-treburile statulefelor. grecesti, clrmuitorii trebue s4 {ind socoteala de Ieglle date ce Lycurg, Spartel si'de Solon, Athenei, ei treizeci de. tirani dela Athena, care gavernau pris ford, sint rastumna(i de Trasibulas, care restableste tesiuirile de mai fnainte. Demosthene se sileste si convinga ype cetffenli Ailenei ‘de primejdia ce-t asteapti din partea vicleanslil Fege Fillp al ll-tea al Macedoniel, far acest dia arma atrage pe oratorul ‘Aeschines s4 combata pe Demosthene. La Romani, ideia c& statul trebue condus dupa legile senatului, face cu putinji crearea dreptulat roman. Conflictul dintre idee si forta se fraduee in-istoria acest popor prin iuptele de clasé dase de plebell presati, contra patriclenilor: eisligarea deepturilor de ctre cei ‘dint _repreinfétrlumful ide de egalitate asupra forfel care mentinea ilegalitaten. © pilda asemanatoare eu aceen a lal Demosthene la Grect, gtsim ta Romani in «Cailinarcle» tui Cicerone, Exemplul oratoritor tra Gracht cx si_al altor oratori vestifi, aratd- eum cregterea valorl Idell fine pas eu inaintarea civilizallel. De indati ce ‘dim peste o epost in care tilozotla. capatd o mare, strdlucite, in care idela incepe s4 se ridice la loci! merita, nt e un rit sd iegim din cadrul viel potitice si si. tmbrafigdm eu péivirea gt alte feluride conducére, cam este cea spirituald, de pilda. Cind este vorba dy conducere spiritual, oamealt se grapeazd.tmprejirul idellor din ne~ voia dé a-sl explica sai de a imbrafisa anumite luerari, Un exempla dé acest Sol, exempli care ne poate ajata. In Mimarirea che tianll despre care ne dcupam, este ctestinismul, tntrat in lupe cu religia oficiala a statulai roman. Aceasta din arma constituia In vremea aparatiei Iu Chris~ tos, un element de bazi al constructi¢i statului, un element al fortet acelul stat, fort care. {inea In. lan{art popoarele’ supuse, ‘Doctrina ea now, potriviti ca sufletul obijduifilor acelor vremi, a intrat In luptd cu religia statului roman gi indirect cu forfa acelui stat. Lumea avu astfel spettacolul cruzimilor tntimplate tn timpul persecufiet erestinlor. dela cresting a birait furluna ce se deslanjaise. contra. el alin fimpal tut Constantin cel Mare religia cregtind. fu proclamata oficial ca religia im- perinlnl atin de rasirit. Cu timpul, eregtinismal a patruns, de malte ori Gu sacrifcli-omenest, ia toate. popoarele europene gi in evul media fl gasim stépinitor tn Europa, Cregtinismul a jucat in evul mediu doua Foluti diferite, El a pregitit spidtele pentra eivilizatia uianttard-modern&- a religie ins s'a unit eu feudalitatea. Papa insusia devenit cel nia CUR AT LDETEA | 2 i puternie fendal. | pDIRECTIA . | A ARHIVEL © COMPDZITIE SCOLAREASCK % i are intaictate Evul medin ni se prezinté ca o-epocd.in care forja are intaiet asupra {dell. Dezechilibral produs de venirea popoarelor barbare asupra anit tomaniee, venire care'a iamormintat ia parte civilizatia antichitat, a cat prilejal "ca cei‘tarl si se foloseased ia mod aproape absolut de el slabi, mumai pe simplal mofiv cd erau tari. Deocamdata forja:predo- tira ideia, Feudhlitatea nu recunoaste decit «Das Faustrectt> dali cu venirea timpurilor moderne idela eapAté o mare insemnde fate inaintea forfel. Anglia std in fruntea celoriate (ari in aceasti. pri- vind; chiar din eval media ea a dat. semaalal luptel pentru, triamfu eit. Astfel in timpul lui loan-fard-fard, popotul englez capati .Magna charta tibertatum™ (1215), La nici ua popor dia Iame-nu gésim atit de Inrddicinate idet ca acelea de libertate, de drept si de datorie, idei care stat la baza civilzatiel moderne, Poporul englez a luptat, 31 nu pe eale Singeroasd, pentru cfstigarea.a elt mai multor tibertait; acordind, ined dele incepat popoarelor supuse drepturi, a isbutit si creeze cel mal intins imperia colonial din lame, Poporul romana intemeiat cel mal infias gi mai st ri din antichtate, prin-sistemul cucerri militare sf al administraffel de tal centralizate pind fa absolutism. Poporul englez a intemetal cel mal intins imperta din storia taluror timpurior $1 popoarelor, priatran sistem de colonizare care aminteste pe al yechilor Greci gi, printr'un sistem | Administratie bazat pe. descentralizare, aufonomie\ locald gi suveranifate feneasca* *). el iaT absoluliste, popoarele de pe Continent au tinat mal ty fu progeesol Mellor, Revolujia francezA dela 1789, inspirata mat mult, de Feelie englezestl, ia-nagfere dupa un lung timp de Incdtusare a idellor de care puterea ‘monarchilor. De aceea s'a deslin{ult ca 0 groaznte fartuna, care @ zgaduit trontl tuturor monarehflor absolutisti din Europa continentala ; de aceea s’au Iscat alitea excese si abucuri, care formeazd tlelal eel 103 al teroarel, Chiar in sins! revolufiel facuté pentra Mbertate, egilitate gi fraternitate, avem exemple de fatronare a forfet ;_aceast atronare n'a ddnult fns8, finded timpul inaintat nu o mal putea sutert, Robespierre, luptatoril pentru idel, fa ghifotinat pentra abuzul de a fntronat. regimul for(el. Mal tirzia, Napoleon a Incereat sA Incdtugeze Tamea In lanurile sale; idela cf’ nafiunile au dreptul de a dfspune de soarta lor, -a ristarnat din slava la cate se ridicase. r Chiat la popoarelé tnapolate in civlizatle, vadem gum, forfa, arma att de ci folor Intebuinfata tn vremarile tulbui sau de relativa barba- fie, nu face decit s4 sgudae temeliile statelor care se reazdma pe, dinsa. Rubia (arista a cnutulal s'a prabusit_ sub ochii nostri, din pricind ed a Infrebuinfat opresiunea In gaverharea supusllor. Timpul a smuls tart coroana si vieata pentra vina de 4 fl continuat s4 lucreze contrar Wdellor de libertate sl dreptate, care de malt au batut 1a poarta Rustet. coy a 71. Botpz — Aspeste din civilizatia englezd.5i__ANUARUL SOCIETATI LITERARE .OR. ALEXANDRESCU* Din exemplele de pind acum putem scoate mai multe observari generale. Idela i forfa au intrat in lupti de tndati ce omenirea a ajuns fintr’un stadiu de inaintare care-i permitea si-si dea seama de menirea ei; lupta s'a accentuat odata cu scargerea vremil. Dominata de forfa in eval media, ideia s'a ridfeat triamfatoare in timpurile mai apropiate de foi. Lumiea’ moderna a laptat mereu pentru triumful ideii sl orice Incer~ are de reintronare a forjel a fost ‘aspru pedepsiti, Monarhia absoluta ‘a stins, locul i -a Iuat cea constitufionalg, Intemelaté au atit pe dtep= tul divin, cit pe ideia de suvernitate a poporulul, Republica a inceput 8a cigtige teren in paguba monarchiel, Privilegille de elas au cAzut. Sistemal de couducere prin forfd nu mai corespunde cerinfelor mo- deme ; stipinirea ideli devine din ce fa ce mai mare. Astizl nu mal poate inlmeni si conduca tumea cu amenin{ari, prin fried sau prin pedepse Ia care ca na consimte. Dacd se intimplé sl acum ef forja poate sé guver- neze In vre-un loc, guvernarea’e foarte gubreda. Balanfa se apleacd re- pede de partea ideil si cirmultoril, fle ei oameni de stat, fie conducdtori de grupari sociale, sint arunca{i dela cirma, Omenirea moderna se gaver- neazd mai mull prin {dee ; forja merge spre declin, Dacd ne este Ingd- duit, vom intrebuinfa expresta omenirea se conduce prin forfa idellor. A né dim pain seama dece guvernarea prin forfi e o conducere netemeinica gi stiruitoare de urmarl rele, Un principiu clementar de educatie spune c& dac& oprim pe cineva de a sivirsi 0 fapta, far4 sd-i ardtim motivul binecuviatat pentru care Tacem acest ler. rezultatul este cl persoana oprild va ednta sd facd neaparat fapte care { s'au interzis, Iutr'adevar, copilul simte o placere de a calea hotaririle tatdlul sn, hotdrirl pe care’ le-a impas ew forta. El va minca, in cazul acesta,’ cu mal mare plicere merele crude, inter- zise sub ameniofirl aspre, decit dacd i s'ar fi spas eu blinde{e ed neti nind seam de vorbele parintelui, il va supara. Tot aga, dacd talil co- piu va poranel sf ack anumitInera,cu'un fon agpra glen 0 figurd acri, copilul sauna va face de loc, sau'va face lucrul In sili, de. fried gi prin urmare fara tragere de inima. In linii generale, ceea ce se intimpla cu copilul se intimpla si cu omul matur si ceea ce se intlmpla cu acesta ain rnd, se Sntimpl ih Ill generale stn propor{tcorespunzdtoare st Orive restringere fortatd, orice oprestane, va ave de urmare 0 re= acfiune, care de multe orl tirdste lucrurile spre o {inti ca totul alta decit aceea care s'a avut in vedere. Dupa cum trebe convins individal s4 facd ‘sau nu anumit Iucru, tot aga © nevoe de lucrat gi cu mai mulfi indivizi, daca yoim s& avem ‘un rézaltat mul{umitor, Maltimea se poate guverna sub doud forme insemnate : forma ne- gativa gi cea pozitiva, Cea dintal sti in a opri mulfimea dela un lucru far cea de a doua sta in a o hotirl sa fac ceva. Aceste forme se a- mestecd de obicei. Arta de a izbuti sub amindoud formele cere sA se ARHIVELOR NF © COMPOZITIE SCOLAREASCA ot cutare Ineru gi tendiajele impotrivitodre. Dacd vom cAuta sd lueram prin MIHAIL C. MAZILU R, Liceul ,Unirea* Focgani. 16 inie 1920, EXECUTAT LA A JUDETEANA BACAL NALEXEC DIRECTIA B A ARHIVEL L a. or TABLA DE MATERIE Citeva cuvinie. aye Situajia generala a Societiti..- . Dare de seamd asupra sedinfelor Soin By Nemes = Renee Prov Nn 3 Prov Nr 4 Prov, Nt 5 peel Prove Dies 2 sl Prov Nr 7 PrvNe Boo. : Pe vANOe sc 5, 88 eY PeveMOn ge) 6 eee PryoNe dt . 6. pions PR VNTR hee sv SEAVONTE Seed 00) 0 orp bev NE ISnTE@ fst Le Be wNG IG os ee IBGENTUE Gey atakge | 6 Baw NI sts ae PreveNn (se Prhv.Ne20 0. - Bev Nels ay oo Tg Val BaseNG 22 cee yee o Pr v, Nr 23» fetes ‘Ul, O compocite seoldreasca ee JTAT LA JUDETEANA Pa! CAL FLNATI NALE PrN S290) o'r) 0! ity | Auaeae + 43 “Pag 3 5 12 a 4 16 18 19, 20 cy a4 + 0 26 21 or 29 0 a 4 a 40 a 46 59INDREPTARI Riad la toe de Si se cottascd x 10 (Gibotecs) 128 de glia 4210 baetistied 39 de gt. GL 300 bel. ie nots eg. 49 arm. pay. 69 am 11 (Pr. ¥. No, 3) poet cel venerat poeta eeu, venerat. 7 (de ios) init tare inatare 16 (Pr. v. No 17) data ea 2 (ae 198) cater caracter 2 (ae jos) de astie de altel litorul este rugat 8 corecteze cfteva mici necossecvente in punctuatie si ortogratie, precum $i alte neinsemnate gregeli de tipar. = Justificatia tirajului