Printre cadrele didactice care s-au remarcat prin cercetifrile si pretegerile
tinute ta un nivel stiintific precum si prin elaborarea de manuale de desen tehulic
au fost: Aurel Zanescu, Mihai Baiatu, Constantin Slatineanu s.a. Aceasta lucrare
6 dorim ca un omagin pentru cei mentionati mai inainte, precum si pentru ceil alti
oameni de stiinta romani care au contribuit la intarirea prestigiului diseiplinelor
gralice pentru ingineri
Datorité avintului mare al tehnicti, care a impus crearea timbajului uni¢ al
desenului tehnic, reguilile de intocmire ale acestor desene au trebuit sa fie sistema
lizate si unificate, iat aplicarea lor si devin obligatorie prin lege.
Ca urmare a dezvoltarii schimburilor de documentatie tehnica intre far, ela
borarea standardelor de stat din {ara noastré in momentul de fat se face pe
baza recomandarilor internationale de standardizare adoptate de Organizatia In-
ternafionals de Standardizare (ISO) si de Consiliul de Ajutor Economic Reciproc
(CAER)
Standardele de desen tehnic sint cuprinse in seria Ul0 a clasificarit alfanu-
merice (Standarde generale). Initialele STAS sint urmate de doua grupe de cifre:
pamPtimel grup de lire reprezintd numarul standardulul si esta amine
neschimbat;
— al doilea grup de cifre reprezinta anul eind a fost elaborat sau modificat
respectivul standard.
Exemplu STAS 1-84.
Cunoasteree si aplicarea corecta a standardelor referitoare la reprezentarile
fice din desenul tehnic constituie unul dintre obiectivele de baza al prezentei
Forma de prezentare si continutul unui desen trebuie s corespunda seopului
pentru care este Intocmit. In STAS 415-80 se clasitica si se stabileste terminologia
pentru diversele categorii de desene din diferite ramuri industriale, dupa mai
multe criterii astfel:
a. Dupa domeniul la care se referd desenul:
— Desenul industrial se referd 1a reprezentarea obiectelor gi-a conceptiei
tehnice privind siructura, constructia, functionarea si realizarea obiectelor din do-
meniul constructillor de masini, constructiilor de nave, aerospaliale, electrotehnic
si energetic, constructiilor metalice in general ete
— Desenul de constructii se refera'la reprezentarea constructillor de cladiri,
a lucrarilor de arta, a cailor de comunicatii, @ constructiilor hidrotehnice ete:
— Desenul de arkitecturd se refera la conceptia functionala si estetiea a con.
structiilor, Ia eyidentierea elementelor decorative si de finisare §.a.m.d
— Desenui de instalafii se retera |a reprezentarea ansambluriior sau elemen-
telor de instalatii aferente unitatilor industriale, agregatelor, constructiilor ete.
Desenul cartografic (topogratic, geodezic etc.) se referd la reprezentarea
regiunilor geogralice sau a supratetelor de teren cu forme de relief, elementele
fizice naturale, constructii si amenajarile existente.
— Desenul de sistematizare (urbanistic) se referd la reprezentarea concep-
12
tilor de ansamblu si
ate, unitafilor indu:
5. Dupa modal
— Desenul im 4
objectului rezulta di
tului respectiv, obtint
oblic’ (axonometrics
neexecutatd la scara,
nitiv
De regula schits
dar poate servi si dis
scopulai urmarit
— Desenul ia 54
trind un raport const
toare din desen.
4. Dupa gradul
— Desenul de a
tionalitatii objectului
azul obiectelor com
— Desenul de 5
elementului respectiv
— Desenul de d
dintr-o piesé (ansami
Putut fi évidentiate i
e. Dupa destinat
= Desenul de
peniru elaborarea de
Desenul de ex
veste la executia obie
scop.
— Desenul de m
blare sau amplasare
— Desenul de p
identificdrif obiectului
f- Dupa continut:
— Desenut de op
operafié tehnologice (
— Desenul de g
maxime de contur ale
— Schemaeste u
narea sa) este repreze:
cifice domeniului dese
— Desenul de rel
slalati, utilaje ete.)