Seria TATA BOGATROBERT. KIVOSAKT sa nist si recut in Hawa Frovne dintro remareabit familie de profesor taal su a ‘onus Dxparrnntl de Educa sl Stel Hawa Dups ‘erminare erull s contnua tela New York. Ab Solvnd facut, anatin Marna Americana loptatin ‘ema, cote pit de eicoper invor7s intinoto compare ce # sce pe pas prim por {6d done pent nescence dee tn produede mre succes Crile au apt in Rar Wi Getoman’s Quotes Magen, Neo era atv periona dar epi contin di ‘ett in pec in dome iba ina deven contra une ngsizaiintemapo: alec roi educational cae fanctonesrs i pte A re sca propis intern cusanoe in ala acer 38 investor felted specs n educa, a vorbt Sela ‘le ma importante tne a flo Og nin, 2 Gaara Athy Robbo fate cet ocl CASHELOW in tel variant (penta ‘opi adu savant, ce eprouce condie uns pie fea ios pe co tse rane SHARON L. LECHTER, coautoae 9 volumulul de fs, a ‘oaborat Robert Kiyosaki la urmatonee volume aparte TnCurtesVeche Publishing Tt tg a8 rac (20), Cops Sag cpl te (200), Profi et Boat (7, Cabranal arr (207), Toa i tt (2007), Fait de dees (2007), Cine ma at ai? 007), Ch de est DDupt cea abslit cu Summa Cum Lae Universtates de Shit din Ford, cbtinand o diploma in contatilate Sharon Lacher a angajt In mare fm de profil A devenit caper contabl a compe IT apo director dempocite ls ‘Scompanie nationals de avigurit Fst lonatoare prime revit pent fret din Wconsin. In caliate de sje 3h mama tel cop, orientat spre Inesamint. mpreund cu incentatorul primel cir lst: ‘ice (alin nl)» tat in extinderes acest dt Tsteopioniers in dervoltares olor enol care incear ss readuct pe pol cite in ifs cpio: Sa raplcat fie in ce mal multi formaren color mi, deverind 9 tultanté i domeniul matematicl, al ealculstoaeon, it fulu sensu Jn prevent, it concentresza efortunle in dives credit indromenislor eduestionale necesare eelorontersfh ab Fmbundtjeo clas Hnancia ROBERT T. KIYOSAKI in colaborare cu SHARON L- LECHTER SCOALA DE AFACERI Pentru oamenii arora le place sd ii ajute pe alti dia a tea “radar din iba engl de Mihaela Stan : este ‘BUCURESTI, 2008Desires CHP 2 Bite Nationale 2 Roms KIYOSAKE, ROBERT “ons de laces petra oameni chorale ple ajo peal! Robot I, Kies pean cu Sharon cee ha Mind Stn Ed 22 = Bocueys Cures Niche Publi, 2008 TaN ore asbeIL+ 1 tech, Sharon Tian Mel ad) aaa ‘Cope solesic: GON AND SAS PRODUCTIONS or gions RORERTT. KIYOSAKI tea SHHARON L-LECHTER, CPA. The Bane Sco! Fr People I ike Hel People (Second Eton) Copyright ©2001-2005 by Rober .Kvos ‘edShne 1 Lehr Alig reseed ‘CASHFLOW, Kish Du, Ri Da Advisors Rich Da Sesioary EBstand BT are repstred ademarix OF CASHFLOW Tetiolopes In (© CURTEA VECHE PUBLISHING, 2006 per presenta verse fn imbsromdna| ISBN 978. 975.569.611-4 Dedicatie Lr foal inte ei ar deuce, pla ance yews nccprtronal ered toe foe ot sal mae ger Beet lu-ne viata actiunii de a educa oamenii in legatura cu me a Ser ete reget ines stearate care occ cadences pe tetas pra ei ee eee eee cae iat dt pea ae nee ni pectim si vi mulumim. ‘Dumneavoastra observati direct si ex - Front bene elf de pled rp decere Dap cam fu expt cle none Tas Bata i Cale bi, these opi funciona bans veledesceainchic deingelesfapeul ea define o alacere de marketing cfs pote reprezent alegereaperfecta de afaceri pentru mul oument,Multumiri ‘Am fost incintati de primirea fabuloast prima editie a acestei cari le publicarea ei, in 2001. Totus, sceasta primice paste in comparate ev acceptarea generals care 2 fost oferta lucrarilor noaste, incepand de lajumtatea anilor 90 de catre industria de marketing in reyea. Ca oameni convingi de mesajul transmis de Tata bogat, vrem sa va multumim dum- rneavoastra, color pe care ina recrutat,celor care v-au reerutat pe dumneavoasra,ezalilor dumneavoasta gi companiel cu care Sunteti asocat. Suntem alsturi de dummeavoastra in incercarea «de ai ajuta pe osmeni si peeia contralul asupea vie lor finan- care, Continuagi sé invagai si sé preday. Var mulyumim!De ce recomand marketingul in retea ca stil de afacere? ‘Ceea ce urmeaza este un exempll ilustrativ pentru genul de scrisori pe eare le primese deseori Draga domnute Kiyosaki, Bund viua, sper ca'vd merge bine, Namele meu este Susan si vu sri in legaturt cx sotl mes, Alan. El'o-a iit toate carl sare un potential enorm de a ‘deveni wn mare om de afacer i intreprinzdtor. Iam spus cd ‘rea 5d 0d serv gi sd 0d cor satu in legaturd cu 0 anita chestiune. Eu, personal, nu cam citi niiuna dintre ci {fel incit nu am habay care este pozitia dumneavoastrd legata de asemence chestiun, dar sof mew investete mult timp insr-o companie numicd [numele companies a fost ster]. E 0 companie bazati pe sstemul piramidal care vinde vitamine gi alte produse pencre ingrives sindtapit. Tu vinzi in beneficial persoanei superioare ti cx poztte iar lucrurle merg tot asain osu! lantubu. Acestlueru mu mar devanja att de tare dacit ae ma soar prea cd este pur simplu o risipire ingrozitoare « tirmpulat lui In wrma txturor eforturloy sale de-a creste cota de pata a numelui si companietaltcuiva, altcineva va culegew Sout Anco nf ene apne ce mance dng lon i en pats dered ise 2 eet Cement Ca ene sce ae ee rb met ith eflren See tnd le mabe denon etme Saar mr (Cred incre ssp ed sunt de paere casa reprerintd 0 pt oaorsulal tp cd iver plcon st td nce Tind in of ini 9m numele se mat degrabl deci in al nia In loc sd constraaasc oafacere de marketing in rete, ‘red ar tebui si pan bazcle propre sale compan De ‘Semenca, ced ci oamensi pentra care vinde se flosesc deel Sind cd va citi care xe prepuese enorm paverile dur resco vo de face pote arf dpa i ace Ideieasypraacetu ube, cc de pierie mele mu ores tt Cove ie, pate concen care mange Arf bine fe apa 5 moar lint fla acest uers Dac veti rispunde srisori de fad, 2 maultumese antcipat entra tinpul acordat A durmneavoastri, ‘Susan M. Raspunsul mew up cum uni dntre durmneavoastas-ar putea si sti, boul meu este asediat de srisor, Din nefercire, nu am timp si le Pspund wturor oS "An inceputcartea cu acest serisoare pentr cd ingrijoraile si imvcbarleSusanet sunt acleasi pe cae le aud deseo de lx ie Si sun intrebie i ingrijorat intemeiate fn plus, am fost limpresionatdefrancheyeae ide masura in care era dspusi si accept contaargumente, In iva de asta, cind rtmul schime birlor radical este rapid, e vital si au ai idel preconcepure Decearcouandwaneemno vas cs CE u Un dire mossle principale pentru care m-am desis st ser aceast cane este pent aaspunde unor stil deiner farri. Maoameni vor st aflede ce ecomand acre marketing jn rela, ma ales na sunt personal flat eu nicio companie de acest fel nici mu mivam constuit avers pe Baza uneiafaceri de marketing in ren, Pin rare, am aces cir dei por pundits per odes > torinebir Ass cum se poatefieloge dup grosimesvolumu I isponsul meu la serisoaresanteioars nu Sons ins a enungare de genul ete bine sau este gee ce fee sot dhumneavoae Tnaine des inches, tebe spun cd nu consider et aface- fle de marketing in rea ss pov eric, Sper ca ctind aceas cart, vel alge mal ne dack oafacere de marketing in eta va est pot sau. Dac sunt! djs implica inu8 acere de marketing in refs cred ci vet! descoper ef aceasta Cart va confi ceece ising dca Dae pnd a ina) o alacere de marketing in teen, ered ct ve alla se Tuer oi lepstur ev ule occ valor aseunoe pe crew le poste oer o afacere de marketing inrelea ~ val pe cate mul oamen nu ups se ubsere: Cu ste cavineofacere de marketing in rete presupune implied mult ma mul dees Simpla jana des btie nite ban in pls. "Vs mutase aniipt pene ch ch cesta care penra ‘cd suntegi deschisi la tot ce este nou. : Al dumneivoasti, Robert T. KiyosakiCAPITOLUL 1 Ce ii face bogati pe oamenii bogati? Incr-o 2, dupa scoala, lucram i biroul alu meu cel bogat. ‘Aveam cam 15 an in perioada access eram foarte fustat de feoals. Doresm safle cum a3 mi imbogigese, dar in loc si Seudice subiecte de genul ,Banit 101° sau scum s8 devi milio- far 102", ma tezeam dsecind broayte la oree de biologie si intrebinduem cum oare ma va ajuta aceasta broased moar st devin bogat Simgindu-ms frusteatinprivinga sco am inte bat pe taal bogat: De ce nb ni se prea la coals despre bani * “Taal ogat mics zimbit, a vdiea oct dice hae gt mica raspuns: .Nu su, 91 eu mam intrebatadeseori" A eleut un Simp pot ma itzcbat: ,De ce intrebi asta?” EI bine am rispuns, seam pictsit de gcoalk. Nu vad st erie nsio concordant tne cea cen se cere 38 studiem la foals luna reals, Vrest doar ss ints fis hogs. Scum mt %sajuts 0 broasea moares simi cumpar o magins noas? Dack profesorul mi-ae putea spune cum ma va sta broases moarta Sim imbogitese as discca mii de broayt “Tal bogaea rs cu pots si m-aintrebat:,Ce't rispund pro fesoricind i intrebi ce legit xu broaytele moarte ex basis? ‘Toviprofesorii mei spun aeag ler” am rispuns. .Ras- pind aces ler indiferet de cite on i inte ce importants se jcoala petra lumea real” Slee spun?“ some Aca Imi spun: .Trebuie s4 obtit note bune pentru a objine © sla bund gi sguri” am rspuns, Mi bine, sta i dorese mafortates oamenilr®, ina rspuns cau bog Majontata oamenilor mergla scold pentru aves O slujba bund io anumisasiguranta nancarh* Daren nu vreau si fac ast, Nu vreau s4 fu un simplu anga- jae Uh af lucer pentraalcineva, Nu vreau s4 Imi petrec viata iisdhd pe altciner sf decda cai bani pot cls, cand i merg Insect gcd sai au vaca, Vreau si fi ibe-Vecau st fia bogs De aceea nu yea osu entra acia dire voi care nv a cit Tat sag tad bogat, tatl bopu ea tat cet mai bun priten al meu, Gu toate el pornit de la zero gi wu avenncio educate forma, a devenit in Eee din urm unul dinte cei ai bogai oameni din statu Hawai "Tata stra, aca atl meu adevaat, era un om ex dey ter eduagie als un oficial guveramental extrem de bine pli, lar indiferene de ci ban cSptiga, era ller la sfricl Freire lunic A mort frtniciun ban nelidnd niio ura dup 0 wig trea de muncl grea Uno re mol prt ee a nur ei, tat bogat dupa orle de eos sila sfirgi de siping a fost, Fiproled stam ct mu primeam la coals genl de educa pe eae tne doream Siam Ci scoala nu detinearaspunsurle pe cae le ‘Gotam, pent cl tell meu adeviat, atl sir, era nsirinat tx edvcaia penta nregul stat Hawa, Siam ett meu ade- ‘ran innpeetor general scolar, nu ta prea make despre ban “ares bam cl sistemal de invamant nu putea iva ce lores afl, La vasta de 15 any doreat sh allo mai degraba Sam sf devin boge deat cum si devin angajatul unui bogae. ‘Dupa ce sssasem la vesnoelecertur ale paringlor mei pe problema insuficeneibailor am nceputs4caut un dul care Ui pnt posts invita despre bans Aga am Inceput si studier cu taul boat Arminwata eu el dela vista de ani pana am ipli- tue 8 de ani, Mi interesa educatia, entra mine, aceasta a fost Scoala de afacer™ scoala de afacer avi reale. Datoritt Khor invaace de a atl meu bogat,am fos capabil si ma retrag Gin afacer la virta de 47 de anh detindnd liberates fnanciard necesard pentru tov restl vig: Dac yf yomat store al Cen mcerocan re open accan 8 sarac— sfaul dea fun bun angajat pin la viesta de 65 de ani — 235 mune ned sin iva de a, ingrijorat de siguranta locului mew dde munca gi de planul mew de pensi, prin care banii au fost investq in fondusi mutual a e3eor valoare scade constant Dife- rena dintre sfarurile dace de cate etal bogat cel rac era mici. ‘Tata strac spunea mereu: ,Mergi la geo, ia note bune, in 35a fel incit si-y gisestio slujba sigur, fra perieole, sev sanse de promovare." Sfaral tatalui bogat a fost: ,Daed vrei sa fii bogat trebuie si fi aacerist st investitor." Problema mea era aceea c4 la scoali mu ma invatau cum st fu afacerise sau investtor. Dac vrei i fii bogat trebuie investitor." i afacerist si De cea fost Thomas Edison bogat si faimos ‘Ce agi studiae asizi la scoala?" mea inrebat ttl bogat. Dupa ce m-am gindi citeva clipe Ia modul in care imi petre- case zis am spas: Am saat vial Thomas Edison “Agi studiat o persoana foarte importants" a spus tal Sosa, i ai dscutat despre cum anume a event bop Nut am rspuns. .Am vorbit doar despre invengile Iu, com ar fi bec.” ‘Tatal bogat a zambie si mi-a spus: »Fi bine, desi nu-mi place si-ticontrazic profesor, corusi nu Thomas Edison a iaventat becul, el I-2 perlectionat." Tatal bogat mi-a explicat & Thomas Edison a fost unul dintre ero sais ii studiase via, “sAtunc de ce se spune cd ela inventat beeul Iam intrebat, ‘Au existat gi alte becuri care fuseseri inventateinaintea Iu, dar problema era ci nu erau practice. Primele becuri inventate ‘nu ardeau suficient de mult, De ascmenes, ceili inventatori na reugeau si-siexplice cum ar putea avea becul electric vreo va- loare comercial" ‘aValoate comercals 2 am intrebat incurcat6 Sous be Aree 2Cu alte cuvinte, celal inventatori nu siau cum s8 seoatd bani din inventia lor. pe cénd Thomas Elson a stun” a adau- at eal hogat =Deci ela fost inventatorul primului bee ce a putut fi folosie. sia stu cum sisi transforme inventa intro afacere,” am spus. “Taal hogataincuviita: yAcest sim al afacerilor pe cae a avut Thomas Edison a fut ca multe dintre inven sale si fie foareefolositoare oamenilor. Ela fost mi muledesit un invest- tor, fost fondatorul companiei General Fleetre sia altor com: ‘pail extrem de importante. V-au explca sta profesor vosti?= “=Nu.* am rlspuns..Mi-ap dori sto fi facut, Mar fi iteresat ‘mai mult subiectal. Ln schimb, cram plicit si ma intrebam ce relevangt are Thomas Edison pentru viata eal. Dacd mir fi spus cum a devenitatit de bogat ag fi fost mule mai ineresa § a fiasculat cu mule mai mules avengi.” ‘Tata bogat ars $1 mica spus cum a devenitinvematorul ‘Thomas Edison fondatorsl mukimilionar al unei corporat ce valora miliade de dolar. Tatil boget continaatspundnd-m 4 Edison se lisase de gcoals pentru cd profesor si credeau ci nu era sufiient de intligent pentru a obyine suecesegeolate. In copilire, s-2angajat si vindea bomboane gi revise in trenur, fn felul acesta, sia deevoltat talentul de vanzttor. In curind, a si public propriulziar in ulimal vagon gia angajat 3 de baie sa it winds nu doar bomboanele, ei i ziaul ‘Tot in copilire, in proximativ un an, atreeut de la statuel de angajat la el de patron, angajind vreo doisprezece ali bit. “Bes aa setneepu Thomas Edison cavers de actin “Tac bogat a incuviingar ga zambit. De ce nu mi-au spus profesorii acest lucru am intrebat. »Micarfi placa foare molt st aud aceasta poveste nln nu s-a termina," aspus atl bogat gia continaat simi povestesciistoria lui Thomas Edison. Edison s-plitsc In urind de afacerea sa dia een si a inceput si invete cum si ccomunice in limbajul Morse, astil incit si se poata angaja ca telegraist. In curind, Elson era unul dintre cet mai bun tele- seals din zona gi a eilatori din oray in ora folosind-se de Cunostingee sale, Datorita celor invite ea tinaeintreprinae deci valoaea slujbei lor doar pentra casa au fost eda In ‘Ancuviintand, tatil bogat a spus: Tot ce observa ci este8 Scouse Arce energie electricd becului,” spuse tatal bogat. «Thomas Edison a devenit bogat gi faimos datorits faprului ci a reusit sf vada nsamblu in timp ce ceilalti nu au vizut decat beeul lar el a fost capabil si vada imaginea in ansamblu datorité perineal dont nen a experienc telegrais” am replica, ‘Tatal bogat a incuviinar. ,Ale cuvint penteu sistem este ‘reqeaua’, Daci vrei cu adevarat si inveti s8 devil bogat trebule si incepi si cunosti ssa ingeleg puterca aflata in retle- Cei mai bogati oameni din lume construtese rele. Toi cellali au fost educati sa eaute un loe de munca." Ceci mai bogayi oameni din lume construiese ‘retele.Toti ccilalti au fost educati si caute un loc de mune’.” Far rejeau lectrstbeulelectric a finsemna pres pia pete amet am sp — : "At inceputs erin” spas al bogat. Exist mai mule tmoduri de a devenibogats deci mai bogs Same sunt intr. dleauna ee cae a eons eee, Candee te de exempl, um a ajuns John D. Rockefslsr unl dine ce mal begat amen din lie Ela fut mal mul dec st orev dups petal John D. Rocketeer event unl dnt cei mai bog caer nla peacoat o ren de atid benno tere cares le aprovitonese,sancuri pewoite conde. A devent bogat st aimos davorts rll sale, pe care poverul Stator Unite a imps so disc, mumindo monogal= slat leaner Graham Bells tnventat telefon coe ule tira devento ree de elefonie nami AT&T. am adaugat “aul bgata nent. Mal zi a evolu nel a fonice ir maitre, elle de televiiun, De care dt cand Stinventa ceva nou cate devent boga au fostes caren cont den eat dentine nine uke di tre starune spon bine plist sane Boga doar pee e& retell de ado deleviune rau fcut bos spon Cen nce cca omen mcs » copia tah tars neat Ae el gr a Shack. fn lumea de astazi, puterea computerelor extrem ree Ste-ul richdad.com, cooperim cu Editura Time Warner si ou» ‘Seow Asa cae pote ler exrontinar deine. De asemenen Fichdad.com se uneste fn retle cu alte compan din inte tment precum: Japon, China, Austral Mare Britany Aca de Sid, Canad India Singapore, Malacea Indonesia, Mexic,Flipine, Taiwan, pe Continent european $1 alrcan Dp cum spnes ttl bogat ce bop ii consraiec reel, in pce vg cial ii casts cn Toe de munet De ce se imbogatese bogatii Calor mai mul dine no nee cunosets cal: piste de acclas soi boar impreuns” Eine, ala aceasta adevarath tu doar in azul pisillon ci gal oamenilor bogs elr dia yee2 {ou Arce Com!, director cu studi inate au fost acuzati cd s-au gindit doar Jai ini nu sila angajati lo sa la inwestitori care le incredin {asera vig i bani lor. Muli dinere manager edcay bine pla- Ui sfatuiserdangajapi st cumpere mai multe aciuei ale compa nici, in timp cee s le vindeau peale lor. Desi Enron i WorldCom sunt exemple extreme, aces tip de comportamentegois est intl nit zilsic in lumea matilor companil ga piegelo de acti ‘Unul dintre motivele principale pentra care sustin domeniul marketingului in refea este acela cd multe dintre companile de acest tip sunt cu adevirat jeoli de afaceri penare oameni, mu gemul de scoali de afaceri care preia copii imeligeni sii educt 53 devina angajat ai celor bogat- Mule companii de marketing in reyea it invata pe oameni lueruri care nu sunt explicate in sco Iie traditionae... lucruri precum: cea mai buna cale de a deveni bogat este si invetisingur sisi invet gi pe alii cum si devina proprietarit unor afaceri. in loe s i invey st fe angajai loll ce Iuereara pentru cvi bogat Alte cai de a te imbogati Mulsi cameni au dobindit averi mari deovoltind afaceri de smarketing in retea. De faps, chiar nil dintre cei mai avutiprietent aime s-au imbogatit derwoltind afsceri de marketing im ree. “Totus, ca si fim corecti,exista si alte cli de a deveni extrem de bogat. Ca atare, in eapicolul urmator vor f dervolate alte moda- lagi dea deveni bogat si liber din punct de vedere financia. cliberat de neceststes de 3 munci din greu pentru a-cdgtiga exs- tenga, dea weagata de sigurangalocului de munca gi dea tri de la un salariu Ia altal. Dupa ce vei citi captolul urmator va veqi da seama daca marketingul in rejea este cea mai bund cale de a va git. si daca poate fi un mijloe de a va putea indeplini visueile i pasiunile "Ee voria despre sandal legate de fraud in eaeulelor dot armani exe de mar (ana din damental enegeti cela din domen ‘cleopatra fu cope tua, Gracia pect. pn Fallen din tori SUA Ts puedes anor ume nse in panes vet torr «cond is proexc extrem de meditate (Nf) CAPITOLUL 2 Exista mai multe modalitati de a deveni bogat “Mi pute inva si devin bogat?® msm fntzebat prof sora “Nu,* mi-a rispuns profesoral mew de biologie, -Scopal ancy ese ste aut sh devi absolvent sf pos obine 0 stubs ban." "Dar dacs nu imi doves 0 sljba? Duck eu wreau si devin bogat> am intrebat Se ce wel si fil bogat? ma ineeba pofesoral met “Penera ef wreau 5h fx ibe. Vex 84am timpol si bani acces a pot face ce-mi dorese. Na yreav sé fo un angaiat hate parca vii mel. Nu wrea ca wine mele st fe deer- mrinate de dimensanesslarili me." Masca-s pros Viseri sa vag ips de ocupatie a un com bogat, dar mu poi fi boga dact ns a note bune si apoio Slabs bine plain” spus profesral Acum intoarce-te lk brogsea a” Tin celle cri programe educational ale mele am vorbi deseori despre cel tre tipur deeds care sunt necesar dak fe dorim succes in vin din punet de vedere Financia: educatia Scolastc, profesional fnancar.7 Sous Arce Eoueariscouasmek eee ee rezalvim probleme de maomatc Exe 0 chore eed de Iporannasnlamer retin et Fea educa Am fost un elev de nota in mare pate «veg le pur si simplu, pentru e8 nu eram interesat tn ceea ce ni se pred, Gite oan ee gna sae ese Ded ches enc tls sma lcs rem deine de mula seboes feces ealcet ies ana ee Gee sol de abel del ona peso er noel iar geste tle lade oa aia New Vont Tinos The Wal See furans oe De ota anliciew of 7as ae ata tute ces arm de bot un ator ere de eon de Sine Eluetjs oleh de'cive eal Sor oer Sins tra vndele sir dct zea luca as “Serer bune ota nna ol EDUCATIA PROFESIONALA ‘Acest gen de educate fv cum sf munci pentru bai ln there copit deep sa coin dum deveined loctri avoeat i comab. Ait cll profesional it inva pe same evins sent mei, naar, cota lectin’ mecanic aut, Dac vet cuts in carta de telefon in capicoll ducati sau gel vet gsi pile respective pline cunume de col care iva pe osmenpofesi cr auto se anglers personal de vreme ce ny mam descureat prea bine la rim nivel de educate, cea scolastch, ni am fos incur devin doco, aoedt sau eontbi- In schimb, sm urmat o yeaa in New York eu ajutoral ciel am devens ofr de marin Sab cond ns, presi pl pet Standad sau nave de pasager asemenea navel ce apa inseralal de tle Sinine The Love Bot Dupceam abl cola deoarece eet orouer oun ae » Jor se intl i periada rizboilu din Vietnam, in oe st wisn ube in industria naval am mers in Florida, Ik Pentium urmat corse Seok de Zbor 2 Marne Sere ites am deveni ploy, 2burind penta Coral de icing din Vina Ambit i a sotinut cera datoia TIA Rs Tape pene ary sve nest cu ct ell erie tne am fer vlan in Viet. Panala vara $e dean avcam dja dows profes: una de fer de marina x eSfahade por daenu vam lositcaadevaratde nian n= tre le penta tig an ee eben e pare cone fpr tanta pont arbre ma bine cunesut stl este acl de serio. din Season ceam mas de dous ov core aerators a tpl Teal EDUCATIA FINANCIARA ‘Aceasta este educata care te jnvata cum si faci ca bani ts Inoreze pentra tine, in loc si erezi tu pentrc bani, Aeest al trellea nivel de educatie mu este predat in marea majortate a scolilor. "Tatil strac considera ed o buns educayie scolastic8 si profe- sionala este tot ceea ce f este necesar unei persoane penta a ves sucees in viata reals. Tatil bogat spunea: ,Dact nv ai o buna educate Financiard, vei lucra intordeauna pentru cei Dogati Richdad.com a Ficut tot posibilul si creeze produse care si predea acceasi educate inanciar’ pe care mica predat-o fatal bogat. Avem produse precum jocurile CASHFLOW 101, 302 si CASHFLOW pentra copii, care predaw intr-un mod pl- ‘ut acceas educate i gandiee financiar pe care Je-am invaat de Ia eal boat Tava cum si faci ea bamii st Iucreze pentru tine, iin oe sé lncrezi tu pentr bani.- Seon oe scat Un dezastru financiar Dupt pireres mea, Statele Unite, ea i majriates yor [( H]cidentale sunt pe eae st sibs parte de un devasiafinacian sn desman fan aa steal ns de Jnvagimne de a fer in mod adecrat, on program realist de ducai financlartclevlor, Dupl cus, ain neers, mul Shale, nam pin pes ml loa ana in cali dup purrea esa glcom sf organises aid invest bait este ailite arem de important in va ‘edn: ou am mune ume 2 pda miied de dolar pe pita de acini. In itor propa rezc S| ch va aves loc un devasru financiar ‘din cavea faprall amenit nisi dup 1980 nu vor veasuficen ba pene penvi. Mai imporant deci Bani de persie sunt bari Penta Ingale media. Deseo aud conser finan spn Chalet dimcavonte vor siden dpi ev ey petions Gees ce vid sd vt spund ace! conser media tte ct det heli rai de cai sen, cheliclile dumneavoaso redial vor cee duplce ve ita pene “Tul staceeden ct guvernl etc ss git de vy cei eae nu a bai: Det in adnel nimi sont de scrd eh tinea me dep fntnlarseieab cam ta putes por Ital nna agri de miu de ven re in eurind, vor aves nevoe de sutinereafinancara pent at 481 ple chehuicle medicae: In jural anal 2010, primi 4d milloane de oameni seu tn timpal explore demo grace del fry zbotlu dn Vietnam vor tnepe 32 Pensoneze.Inrcharea mes este ci dine ci vor ave sulin Bans spravieuasa oda ce rie lor de munca vor lua star $0 Tr dacs aiioane de oameni vor ave nevoie de miliarde de dolar penis a supravey vor I are tne um pug a plitesst pentru chliel de supravicuie ale vrsteetio?> DDupa prees me, ee pera casstermal mosey de fie {lone a ncapa cltmaicurind 4 preden educa ‘Ninva cm seg onpanivedi divest ban eee sig ‘ans tot at de portant precum a invdqa st dsc o Brose. srk Waste Moat be ADEE KAT 7 Un comentariu personal eu i soa men am reui sim a ponsiedevreme, enn sand en aves om servic fark sistent guvemulei fia nision HegARata fonduni motwae: Dee nu deineam acti sa ae cen benim de fondle mute? Model exec tree Ricre mes fondurle musiae sunt wel dint cele ma cana even evs reprernto nventie buna dack ni ceeeNjunfelde educa nanclars formala sav exprint Bes urmase gee financare, poate chai observat cy Snains deal pee de actin care nceput in mate 2000, San inanco spuncau aves pe trmen lung cm Sara pasa acim diversas poroflil™ Observat treo deren? ° Care dct me avo bund sdcaieinancard poate ve dos esc com ceva tities: os mat mul consonfinanciar denims ok pune bani de o pare, st investi in fondue neta intou pe termen lng sl sdveriica- Dac ve cine bce bmn sa eat same fn schimypuegaceceace a fiat mer faa bogs anume sede 0 afacee- El puns: Cea mai tats meditate de a even bopt exe 5 ngs! propia {eke Tal bop mal spane Dupe ai imemetat propia eer wen bune, po inepe svete in ate buns” Cea mai bun’ modalitate de a deveni bogat este {Jit infingezi propria afacere. Dupa ce tia in intat propria afacere si ai venituri bune, poti in- cepe sa investest in alte bunuri.” Celelalte moduri de a te imbogati Pentru ci i mu devin “Tatil bogat spunea: ,Pentru ci foarte multi oame fo educave financiard adecvath, ci gisese multe alte modalitati {nteresante de ase imbogai altele decit dezvoltarea rerelelor dei come Anca alaceti. De exempla, miioane de oameni inceared si se imbo- seasca jucind la Joterie sau muncind din greu si pandnd banit deoparte. Lar unii oameni chiar devin bogatifolosind aceste metode.* Elmai spunea: .Daca doreytsi devi bogat,tcbuie st slescopericalea de imbogitie cea mai potrivité tie", Urmatos- ‘ele sunt citeva dimtre celelalte metade prin care se imbogaese 1. Te pol imbogaicisitorindt 7 cistu sila Aceacreseometed et to fare popuarideinbopae Torus ttl bog ar spun: Suc fel de persoane st see cate ne ctor peta bni= 2..Te pot imbogsti find wn excroe Tat boyat.a sp stablems cl find un ebro rue hte soe! ed ai Sscrci Mare pare a faerilor se brent pinreere, Cum Bovis a incredere suficents dacs patent gut eeroet?™ 1 mai sus: sDack ey un om de inter aco roe nsinentionat, majorite sami vor Inicege vor Acorn dua sano pls dack ive dinero ale ve even om de alcr mal bun. Dar dace un sre ac ‘srr fe aja nchisoaeye paren i evr pedeps in propile moda cient 3. Te pot imbogit find lacom. Tat mea spas: Ta me a pus: Lumen exerting came ire nop ome Be fom sprequit ipurile de DDops cides pee de sein n 2000, lames a fst mp in 2000, lames a fostimpinz ita de povest despre companit cate seat modifiat raposrele financiar,ditetor: gener exec cate yoau ming ines ton cameni care define informal din incre car aan ductal atin diver director de compani care - sft ‘uitangji st cumpere aun in imp eet ilevindes pe ale Jor, Luni ir ‘it e Lun nee programele de tau fst impinste de pont legnte de director del Envon gi WorldCom, de nai dela xr sea TAT OA BONEN A » ‘Archur Anderson! gi Wall Suect care au mingit, au inselat si au frat, Cu alte cuvinte, uni dinere aeesti oameni bogasi au fost att de lacomi incit au ajuns si incace legile sisi devindescroci, Primi citiva ani ai secolulial XXT-lea au seos la iveala uncle dintre cele mai urite exemple de Iacomie, corupte i lipst a val- Drilor morale, dovedind faprul et nu toy tilhani vind droguri, poarté magi jefuiese bank 4, Poti deveni bogat find agarct. Taal bosat 2 spus: lncereea de te ibogat prin 7gieenie este cea msi des nal se pein care uni nceareh si dena avi, Oamenii Ife Ibosdes2t aceasta tactct sunt oameni are, de ese ma Shue os ncearchs cheliacs mai patin in foc si ner Fr sporetctventuril naa fel, nets pata permite mak thuke” Bla mai spus: .Problema eed daca devi bogat prin Teiscenie, ofl, tot rec rma" Co tog am ait povent Geogr cament core seau. perecue nteaga vit strangind aaertua ngucindy sel fccre ban i eumpaeind moma atenc ‘nl exis reducer de poetur, pene can final, sh sng 38 Strang preside bank Tous dei av mul bani conti 3 Thine I fel de srdacios cag cet ew adevarat nevoini Con Torn ral co Boga, lea dea tat in mize, e toxte roulf bani nu prs are sens “Tull meu bog a avut on pictn care g-a wt wna chel cuind ma nines pundnd bart deo parte, dnd ban pe nimi ‘teva edt pe seictlnecesrs Maite ra fapal etc te Topi als aba ayteptay si moars pent a pune mina pe ban ‘ef Dupace muri cel sel copa si au Fizbunat pe tof ait de ipna i au celui oi Bain si pup de el ai. Dap Sea an bans epi a ras I fl de strac pe et fuses {Sul lor, cu toute cata lor avusese © multe de Bas. Dups Tarr Anderson ut pare die cele cin ur fre de sonebil cate Are ME Nt Consol eedepeor somtabie = sus france 3 Stig comant amercne Proprtarl fos condaraat scl proce aa er all a drs ichudeve hemes rin inerzceres dept fais elles audit (Ne)Sou Ds Arce plrerea lui meu bogt,oamenit are dein comor wt tries in sri sunt ce venerears bans sind lecon ied waa gin inves. A munci din greu pentru venituri mici Tal bogs ea ma nape mine i pel a amet eed penta venti epost El asp: Omen co ms dh pti nin cea ‘mule or penru veritatis tosis potiite Venice pent trance tice an ee cve ade sn ese me pa impocte Osment cre sceoh ones ve wept scx ince cen gr dor petra lt mportedin ince mai mar Dups per tl meu bogat a mune pene tn seni ce are un impori din ein ce ma mare eitligent din pont de vedere finaciar. Majortatea onmenlor cae 0 © sh lereaa entra obtne gen de venir cu cel mai mare procent deimporitare in psy oameni care sunt salar eal Ia ot plac det ole ml ma impose In copilari tal ogat ma nv ck exist na mute ipa de impovite I mi-aspus: Exist venturi pouvite 9! unele nepotrivite.” In aceasta carte veti afla pentru ce venituri merita $i munci in greo. espectv ee venta sunt nate din ce mal putin toate dumessoasa gat dnc ce “Tatil bog ne-a lariat mie Flu sid mi oamen supine atv, anc in fia sa pute seme Iasi soci tala ci put an ci fu ctva ais pene ca apo 8 pei lege sma mai mune niciodat.dasaamavidoris : sc a ee wnat 4 DE ADEA ey 46, Poti si devii bogat fiind extrem de inteligent, talentat, atrigitor sau inzestrat, Tiger Woods reprezinta un exemple ddzjucitor de golf extrem de talentat — un jucitor de golf care a petrecut ani intregi dezvoltindusi acest talent, Torus, faprul Entei talentat sau ineligent nu este © garantie eva vet imbo: siti, Taual meu bogat spunea: .Lumea este plina de oameni talentag care nu ajung s4se imbogiveasca vreodat. Daca mergi Ia Hollywood, vei gasio gramada de actori talentati, frumosi si aratosi care istiga chiar mai putin decit majoritatea oameni~ Tor Statisticile aratc4 65 la suth dintre sportivi profesionisti ‘amv lefter la cine’ ani dupa ce cariera lor profesionals extrem ‘debine plait a lua sfaeit In lumea Financiara, pentrs a deveni bogat e-nevoie de mai mule decit de inteligent, talentul sau sinfaggarea pe care gi le-a daruit Dumoezeu, 7. Poi si te imbogaeti find norocos. Incercares de imbo~ ltine prin noroc este aproape [afl de popular ca incercarea de 2 te imbogiti prin a fi zgircit. Dupa cum slic aproape toata Tumea,milioane de oamens pariaza miliarde poate chiar triliarde cdedolari la loto la salir, in cazinouri gl evenimentele spor- tive, fiecare sperind si se imbogitease’ din senin mizind pe fnoroc. Din now, studiile au aritat ci majoritatea celor care ‘lgtiga la lorerie redevin siraci la cine! ani dupa ce eistigt mai multi bani decat ar fi putut cistiga in cinci vieti omenesti. Ca dare, chiar dacé eft? norocos 0 dats sau de dou oxi, m Snseammnd cd i vei st pastra bogitia 8. Poti deveni bogat mostenind bani. Pin’ pe a douireci de ani ficeare dintre nol ar cam erebui sie dact rmeazs sau mu $i mostenim ceva. Daca sii ch nu vei mosteni nimic, evident trcbuie si caut alte mijloace de deveni bogat. 9, Poti deveni bogat prin investti Una dintre nemulyumi rile cele mai Ireevente pe care le-am auzit este aceea ca ai nevoie de bani pentru a investi, De cele mai multe ore adevarat. Mat fexista gio alta problema legata de investiti. Poy si pirzi tor ce Tuned nu eget educat financiar si nu ai cunostingele necesare32 ‘oMADEArceR pentru afi investtor. Dupa cum multi dintre noi am observat, piata de actiuni est riscanti si schimbitoare, ceca ce inseamna ei ogi si cdstgi bani intro 2, ara dous zi si pirei pe tof Sin ccazul investiilor imobiliare, desi te pot folosi de bani ban- cherilor, e necesar i ai o anumita edvcatie gi un capital inigial pentru 2 putes acurmula bogagi mari, Ip aceasta carts, vetiafla ‘cum anome si edgtigay bani pe care si puey invest. Inainte st ‘ncepeti sv investi bani, vei inva cum si deveniti investtor. 10, Pog deveni bogat demarand o afacere.ltemleres uni sfscer\ ese metoda prin care majritteneclor avi au ans foarte bogati Bill Gates a consrut compania Microstte Michael Del cree Dll Computers din propria! su dormitr Problema ete cy icepere une alae ela veo ete cea al scant metods de imbogaie.Chiardabinive une fansiae, tees ce este mai putin rscant, poste Fextrem de costisitoure Costar obginestdreperlor de anit la prodose, seri sau tehnologirnumite pr si variezs inure 109000813 male ane In pls, fg de plats ini, exists pli hunare care se ‘ars sedilor centrale penrs cursor lam i sstinere, Chiat ow acest suport mens garantia une! averi mas, De multe of, ® pesouna Webi continue pee el canal rancizruliehiae das frances li personal merge perder. Char dac ste mai pti scans cumpragoanciza dect ncepetipropiaafacere del rer, static art cy final, ‘ime din toate slice Barts pe francis da faliment. Diferenta dintre patronii unor afaceri mari $i patronii unor afaceri mici Toainte dea wece mai departela cea de-aunsprezecea moda- ltae de ate imbogii, vreau st expic care este diferenta dine patronul uni afacen mari patronal une! afaer! mii Dif Fenta const in fapol ci mani alacerqd sunt cei care consruese retele. Lumea este plina de patronit de mick anvergura ce dein mci restaurane, Diferena dinte parton un singur restau ranc si Ray Kroc, el eare 3 fondat McDonalds, este aceea cd MeDonalds este o cunoseuti retea de fast-food-uri bazatd pe franciza. Un alt exempla contrastant este comparatia dintre patronul ce detine un atelier de reparat televizoare si Ted “Turner, cel eae a reaizat compania CNN, acronimal dela Cables News Network. Observagi din nou cuvantal rejea (network). deca este ef diferenta dintre un mic om de afaceri si un mare com de alaceri este dats, pur si simplu, de dimensiunea reelet sale, In timp ce patronii unor afaceri miei se ocupa numai de prtopria afacere, foarte puini dintre ei consteuiese revel. Mai simplu spus, construirea unei refele de afaceri este modalitatea prin care s-tu imbogatit oamenii cu adevarat bogagi Cea de-a unsprezecea cale de a vit imbogiti 11. Puteticonstruio afacere de marketing in retea. Motivul pentru care situez afacerile de marketing in retea pe locul al lunsprezeceea intr cle de imbogitre este faprul cl acest gen de afaceri reprezints un mod nou si revolusionar de a obtine mari veri. Daci aruncatio privir rapida peste primele zece modali- titi dea deveni bogat, puteyi observa ed ele pun accentul asupra persoanei cate se imbogatese. Cu alte cuvine, pot fi considerate a vind scopuri egoiste. De exemplu, cel care doreyte si devina bogat prin licomie se concentreazi, in upta sa de imbogatre, in primal rind, asupra lui si, eventual, asupra citorva pricteni si ‘membari ai familie, Cel cate se cistoreste pentru bani se gin= deste cu sigurants nunnaila cl. Char si afacere mare areca scop Jmbogatirea unui anunsit nama de oameni. Cind au aparat fran- cizele, a devent posibila imbogitirea mai multor oameni, da, de cele mai mule ori, francizcle sunt rezervate doar pentru acct ‘oameni care ii pot permite si cumpere dreptul de Iranciza, x, dupa cum am aritat deja, pentru a construi un MeDonalds, fran~ ciaa costa peste un milion de dari. Asadar, nu consider c¥ aceyti ‘oameni bogaji sunt ri sau lacom; consider ci, de cele mai multe tri, aecentul nu se pune asupra imbogitiri mai multor oameni, ci asupea inavutiit personale* “ Seon Aer 2 afacere de marketing in retea reprezinti un ‘mod nou si revolutionar de a obtine mari aver Motivul pentru care situez marketingul ia retes, singur, pe Tocul al unsprezecelea al cailor de imbogatire este pentru ct reprezintd 0 modalitate noua si revolusionara de a impartasi averea cu oricine doreste cu adevarat sa se imbogateasca. Un sis- tem de marketing in rege este construe in asa fel, incit oricine 4 poaté participa la impargiea averil. Un sistemy de marketing in retea —un sistem pe care eu il denumese deseor franciza per- sonald sau 0 mare retea invizibil de afsceri ~ este, dupa pare- rea mea, o modalitate extrem de demoeratied de & strange o avere, Sistemul este deschis oriearui om ce are deverminare si perseverenti. Acest gen de sistem nu gine cont de: ce Facultate ai turmat, daci ai urmat vreuna, ci bani ciytigi cum, ras, sex sau {nfaisare, cine i sunt paring sau daca esti popular, Majoritatea, ‘companiilor de marketing in retea sunt interesate, ia primal Find, de cit esti dispus si Inve sce schimbi gi si te dezvolti, si daci ai puterea si rezgt ila bune, sila rele, in timp ee invet Hi devil proprietarul nei alscer Un sistem de marketing in retea — un sistem pe are eu il denumese deseorifranciza personal sau © mare rea invizibilt de afaceri— este 0 modal tate extrem de democratich de a strange avere.* De curind, am ascultatinregistrarea audio a discursului unui investtorfaimos si bogat, dscurs nut intr-o renumita scoala de afaceri. Nu voi mentiona numele lui sau al scot, pentru ct coca ce uemeaza s spun nu este foarte magulitor. Ela spus: ,Nu sunt inceresat sii invig pe oameni si investeasea, Nu sunt interesat ‘1 ajut pe oameni racist ajunga mai departe fn viaa. Tot ceea ce vreau si fac este si-mi petree cimpul alaturi de eameni ineligent, precum sunteti vot aici la (numele renumitei scoli de afaceri)" sr aE oat 4 HEN ABA a Degi nu sunt de acord ow ceea ce a sustint, i acond coe respectal meu pentru sincertate Perecind mule timp in cop lise altri de prctenii bogati ai tatalui meu bogat, am aust descor comentri de genul acest, dar ele mu eau rostive dit disre in goape. Mergeau la evenimenteorganiate fn scop- ut eattabile dona bani unor ez eunoscute, dae multi din tre ei faceat pent af acceptai de socctte tn cad nel- nirlor privat, am ausitdescori ceca ce gandeuu eu adevieat — Iucrar simile ea substan eu discursl faimosull investor simuc la renumica goal de aface Evident, nu tori oamenii bogatiimpartgeseasemenea ati ini Totap sone uimi in mod permanent de ci dine oameni bogs de succes se poart dens, tocmal pentru c sue com si eintresati de ex ai putin norocoi. Voi repeta ch nto ‘amen bogat impartigese acest mod dea gird, da, conform expercnti mele, procentajul er care ofa exe semficai ‘Unul dintre motvele principale pentru cae sustn domeniul cde marketing in rea este acela cl sistemulacestuia este mult mai corect det sstomele precedente de dobindire a bogitil. Henry Ford, nul diate cet mai mari oameni de afacer ai lumi, devenit bopat prin impliniteamisiunit declarate a companii sale, Aceastamisiune declarata fost: ,Democratizarea auto- ‘obiluli.* Mocivl pentru care aceast misune a fost ti de revolutionara a fst acela ea nceputel secolui, mainle ma rau disponibile deit celor bog. Idea lui Henry Ford a fost, ceca de crea automobile pe cares gle posta permite orcine, ied 8 relizeze wdemocraieare sutomobilui.” Destal de dweresant este faptel ci Henry Ford ers angsjatel lui Thomas Edison cha ralizat proiccalprimului si antoehicul a tim- pul stu liber in 1963, s-aniscut firma Ford Motor Company. Micyorind costuile de producte si adaptind lnille de asam- blare a producti in masi a masinilor standardizate § eftine Ford a devenit cel mai mare producitor de automobile dia lume. Nu numai cia faeu ca oameni sy post permite ayn, el plata gi cele mai bune salar inte toate companiile de pro- fl, ofeind, de asmenea, profit pe vinziri munctorlor 5,46 Seon Arce redistribuind acestora 30 de milioane de dolar anual..iarin 1903, 30 de milioane de dolar valorau mult mai mult dedt asta Cu alte cuvinte Henry Ford 2 lost un om care 5-2 imbogitt pentru ci i-a pisst nu doar de clengi st, ci gi de angajatit si Era un om cu adevarat gencros. Henry Ford a fost extrem de crticat gi avue parte de atacur la persoana din partea aga-nu mite socitit intelecwale. Henry Ford nu era un om eu mula educate gi, asemenes lui Thomas Edison, a fost deseori ridicu- Tinat din cauza lipsei sale de educate formal Una dintre povestile mele preferate legate de Henry Ford a fost aceea cind is-aceru, de cAtre asa-numitii oameni inteigenti de formate academici, sides un test. [n 2iua programata pentru test un grup de inteligenia vent s8-i dea o probs oral. Doreau si dovedeasca ighoransa. Testul a inceput cu o icrebare de genul: gcare este fora de revistenta a roilor din ofl pe care le folosii* pus’ de acre unul dinere savangi, Ford, care nu cunostea rispunsu, s-a intins pur sisimplu dup’ unul dinere multe telefoane din biroul sav chemat vicepresedintele care cunostea raspunsul. Viceprese- dineele a soi, iar Ford i-aadresat lui aces inteebare. Vieeprese- dintele a dat rispunsul agteptat de comisie. Urmatoarea persoana cedueatai-a mai pus o intrebare; din nou, Ford, care nu cunostes rispunsul, a chemat un alt membra al echipei care cunostea rispunsal, Au continuat asa, pina cind, in final, unul dintre ‘oamenii intcligeni din comisie a stigat: .Vezi, asta dovedeste cA tun ignorant. Nu cunost aspunsul la nciuna dintreinere~ birile pe care tle adresim* ‘Se spune ci Henry Ford ar fi rspuns: ,Nu eunose easpun- surile pentru nu este nevoie si imi bat eapul cu rispunsurile pe care le edutai Eu angajez tines absolventinteligent, care 23 fnvatat raspunsurile pe care vi asteptati si le fi memorat eu. Treaba mea nu este si memorez informagile pe care voi le con= siderai intcligengs, Treaba mea este st imi pastrez.capul lim- pede, evitind un asemenca talmey-balmes de informati, in aga fel, ncit si por gindesc.~ Apoi e-acerut oamenilor inteligenti din lames academics si pec, Ese wer ose a Deve v Anila rind am avut grii si retin ceea ce consider cd este unul dintre citaele atribuite lui Henry Ford: ,Gandirea este cea mai grea munca din cele cite exist. De aceea, sunt atit de putin cei, care o efeeeueaza." -Gandirea este cea mai grea munca din cele cite exist. De aceea, sunt att de putini cei care efectueazi* Bogittie pentru toti ups prerea mea, aceasts nous forma de afacer,afacerile de marketing in ree, este revolutionaré penta ci, pentre prima ‘ara de-a lung stove, est astzipostbil pentru care dntre noi si partisipim la imparyitea avert care pind acum a fost re- 2ervatacelor norocosi, Sunt consient de faple exist oarecare controverseinlegitura eu acest nou tip de afacere gi ck exist i in eadrlacestors oumenilacoms si, uncori, eseroci are inceared si dea lovtura. Toray, dacs prvi dinge-o perspectiva mai larga aceste noi forme de afacer, este vorba de un sven extrem de ‘esponsail din punct de vedere socal de impartire 4 aver O afacere de marketing in regen au este oafacere Dun’ pent ee incom Prin moduli cate este conceputs ext afaceres perfects pentru oamenii cirora le place sii ajute pe ceili. Cu alte ev ‘inte, singurul mod in ere funeioneaza o afacere de marketing fn reea este aceea de ai ajuta pe alist se imbogatesea pe rmasura ce te fmbogatesti si 0. Din punctal mes de vedere, cesta este un concept revolution, I fel de revoluionar pe cit au fost si oamen, precum: Thomas Edison si Henry Ford Taint de a inchei, sti c& majritatea oameniior sunt ge- nerosi De asemenea, nu condamn Hcomia, din moment ce este Tuotdeauna santos st deyi o doza de Iacomie side egoism Majortatea dint noi protesteaza sav clatna din eap plini de dergust numai atunci ind licomis su chitares cstigul per- somal devin excesive. Din moment ee majortatea oamenilor eka Sou pe Aca sunt generosi si daresesi-iajute semeni,aceasts nous forma a sistemului de afaceri in rete ofera mai multor oameni puteret dea ajuta si mai multi oameni, Chiar daca aceasti afacere nue potrvitaoricui daca dumneavoastra sunteti genul de persoand care doreste eu adevirat si ajute eat mai multi cameni si ii atinga scopurile financiare gi si-yiindeplineased visurile,aface- rea de marketing in ree merit luaa in considerare. In concluzie In ziua de a7, existd multe modu prin care o persoana se poste imboyiti Cel mai bine este s& gsi clea cea mai pori- vité pentro dumeavoastrd. Dach sunteti © persoand carci i place sift ajute pe ali, ered c& acest nou sistem de alaer, Toatketingul in tees, vise potiveste. Din aceasta cauza, am dlenumi aceasta care Scoala de afaceri penta omen cron le place i ajince palpi. Dac mu vi tf caracter sii aja pe fi mai exist eel putin alte 10 metoe dire cate st sege Tn capitolele uresitoare voi discua eiteva dine valonile fun~ ddamentale pe care le-am gist in majortatea companilor de marketing in retea. Dupa piverea mes, aceste valor esenile sunt ceea ce trebuie si luati dumneavoasta in considerae ia primal rind, atunci cand decideti daca dovy st va aaturati sau tu acest domes Tt bogatne-afavtat pe mine si pe il iv el valorile de baza sune de departe mult mai importante decit bani. Fl spunea adesca: :poti st te imbogieyt find Tacom i zgircit. Pog, de asemenes 52 imbogatent bind gone- ros gi min larga. Metoda pe care oalegiva i metoda cate se poteivese cel mai bine vlorlor ale personalefundamentale” CAPITOLUL 3 Prima valoare: Sanse cu adevarat egale Sunt fntrebat deseori: Din moment ce mu te-ai imbogitit prin construrea uneiafaceri de marketing in re(ea, de ve reco- rmanzialtora sa inre in acest gen de afaceri?" Existd mai mulee motive pentru care recomand afacerile de marketing i refs, iar aceste motive sunt expliate in aceast cart, Reticena mea La un moment dat, pela mijlocul anilor 70, un prieten m-a invita la prezentarea unei noi oportunieagi de afacer. Fiind o persoani care isi face un obicei din investigarea regulata a aface- rilor si oportunitatilor de afacer, am fost de acord sa merg la acea intlnire. Desi mi s-a parutstraniu faptul cf 0 sedings de alaceri se ginea intr-o casi particulara, nu intr-un birov, am accepiat si merg. Aceaintiloice a reprezentat pentru mine pri- ‘mul contact ew lumea markctingul in rete. ‘Am sta rabdator si am ascultat prezentacea care durat eri ‘ore, Am fost de acord cu majoritateaargumentelor in favoarea ideli ed oamenil ar teebui st ig inceapa propria afacere, Parti creia na i-am prea acordat ateniea fost cum anume se diferen- {ia modul de construire a acestui tip de afaceri fayé de afacerea© ou ve Anea pe care o construiam eu personal, Simply sps, eu imi cream 0 acere cas devin eu bogat ia el eau o afacere care si iembo~ jteascd mai mult persoane. In acel stad al view mintea mea hu era ines receptva la o idee noua atie de radials. In mintea mea, o alacere era destiata sa imbogafeasca doar pe propric- ‘Noaptea tiv, prietnl mes m- dtrebat cum mi sa pirat acca precentare, Replica mea 3 fort: yA fost interesant, dar ni ini se potrveyte". Atunei cad prictenal mew m-a intebat de ce rn eram intrest, am spus Sunt deja pe cles ims creer prom pra afacere, de ce ar trebui s4 coopter ali oameni in afacerea mea? De ce artrebui sit aie?" Apo! am spust =De afl, am suritzwomuri cd acesteafacer de marketing in retca mong pe si tem piramidal si a sunt legal.” Inaince ca prctenul mou 38 puces3 mai adage ceva, am eit in nap, ame urea in maging pam pect {In acel stad al vie, la mijlocul anilor 70, eram pe eale 8 intemeiee prima afscere de nivel international. Pin rma, cram foarte ocupat, muncind in timpul zie si ereind aceasta alacere in timpul liber. Mlacerea pe care 0 constram era 0 firm’ de produce si distribute care se ocupa de advcerea pe pita primelor portofele penteu surfer, elizate di nalon 3 Inchizandu-se cu arici. La seurt timp dupa prima sedinga de marketing in retea la care am asistat, afacerea mea legats de portofeleie sport a inflorit explorv. Cet doi ani de munca grea peau si dea roade. Succes, fama si averea pareau 34 3e reverse asupra me yiacolor dos parteneri a mei. Reyseram S8ne atingem scopul,acela de a deveni milionasiinainte de a implini 30 deani. In ani'70, un milion de dolriavea cu adevirtvaloare. Despre compania si produsele mele sa scrs in reviste,precum: Suaer, Runners World i Gentleman's Quarterly, Reprezentar noile produse la mod in lumea sportiva yi primeam cereri din fnereaga lume. Prima mea afacere internagionala demarase si functiona perfect. Ca arate, atunci cind mi s-a prezentat opor- tunitatea pe care afacerea de marketing in reyer mi-o oerea, tmingea mea nu cra receptvd ini nu voiam st mal aud despre ast. Au tecut ani de aie pina cind am devent din now recep oe vuoi: $056 cu nevar a tiv la aceasta ide... si am devenit suficient de receptiv pentru a fncepe sa imi schim punctul de vedere asupra domeniului. Na ‘mam gindit la domeniul de marketing in etea timp de 15 ani, O schimbare de opinie anda, in timpolailor%, un prieten pe cate respest pe tru injelepunea finandatt yi peer sucsesul sin acerca sus ef ierase tn afacerile de marketing i cee. Bill ra deja cxtrem de bogat datarit investor sale pe pita ibis asa hu am intles de ce arf dschis 0 alaere de marketing in rejea Facindurma curios am intrebat: .De ce int in aceasth alscere? Ni ai nevoie de bani, i aga?” ‘Rizind in hohote Bill mi-arispans: Stic mi place s fac bani dar no intr in aceast afacere pentru ca ven nevoe de bani area me Fnancars este foarte bund” ‘iam ed Bill cmaiinchelase proiecte comercial in dome- nial imobifa e valoray peste un milion de dala in ulti doi ani gach stam si eu 40 dace bine. Totus, raspunsul stu vag ti Ficus mai curios, atl inet am insist, itrebsnducl: $1 tunel de ce aio facere de marketing in reqea™ Bill 2 gino wreme s apo’ aineepu s vorbease i stl su len de texan: , Mul ania ind, oamenii mi-au erat lata ppentr invent in afacerile imbiliare. Vor x4 ste cum 34 se Inbogatease inventind in domenil imobiar. Muli intel vor ‘isi daa pots investeast altar de mine sau cum pot 8 par ‘ipa afer mobili far safe nevoig st des bani ghest~ Trcuvingnd, am spur $1 ie Si sune pose intreban de sonul acesta™ ‘Problema esa spusin continua Bil 8 majorite oame- rilor nu pot investeascaaliari de mine pentru cd nu dein Sufiiengi bani. ET nu au ee 50000 sa 100.00 de dolar necsar $4 investeasea in domeniulimobilir la nivel la ere partici eu in plus, mosivl penta care mull dinte ei causa o sole prin care anu fie nevoii st dea bani este acelac4 mul date el no fu absolut nisivn ban. Unit dinere cise mentn ew gre pe linia de patie Prin urmare, i cau alacer elie in eare ou tebule* 2 ‘Seow Arca instep niciun ban la inceput, care de cele mai multe ori sunt nite afaceri foarte proast. Tu, ca si mine, stitch afacerile Jmobiliace cele mai bune ajung la cei bogayi, sin la ei saraci* TIncuviinind din cap, am spus: .Injleg Imi adue amine de vyeemea eind eram ati de sirac, init niciun bancher sau agent mobili nu mi la in seris. Vee sa spui ee nu au niiun ban, sau dacd ay ceva bani nu au suficient e338 pot ajuta. Nu sunt Sufiient de boat pentru investiile de genulaeelora pe care le faci eu?" Bill aprobat. ulm pls, chiar sind ay ceva bani este vorba de ele msi mule oi despre economile lor deo vag Sti c& na recomand 83 investet tot ce defi. Pe lag asta, daca iyi inves tese economille de o viata de multe or, suneatit de speriat st nu le piard, ineitsfaryese prin ale pierde intr-adevie. Stila el de bine casi mine cde cele mai multe oF, o persoant care se feme s4 nu piarda char pierde.* Conversatia mea cu Bill a mai consinuateiteva minute, da in scurt timp am pornit spre aeroport.Inci nu intelesesem deve se implicase in marketingul in retes, dar rticenta mea faa de aceasta idee incepuse sa se domoleasca Incepusem simi dorese sh allude ce cineva atit de bogat ca el detinea o alacere de ‘marketing in reyea. Incepeam si inteleg e@ aceastalacere im plica ceva mai mule deett bani _ Dialogul meu cu Bll a continuat de-a lungul urmatoarelor teva luni. Ince, incet, am incepur sa ingelegrayunile pentru care se implicase in acestealaceri, Motivele hi principale erau: 1, Voia 84 ajute oamenii, Avesta era motive principal pen~ tu care inhingase aceasta afacere, Desi era un om foarte bogat, ‘mu era nic lacom, nici arogant. 2. Voia si se ajute pe sine, ,Trebuie si fi o persoand bogatt pentru a putea sa investesti prin mine. Am ineles ei, daca ajutam Imai multi oameni si devina bogatiy ap fi sarge prin a aves mai multi investor.” Bll a continuat: ,Este ironic faptul cé pro: pria mea afacere restea. cu deveneam 51 mai bogat, pe masuré cei ajutam pe alti si se imbogiteascd prin iflinjarea proprilor Panes von: incu evar ale a ‘companit. Acum dejin o afacere prosperi de distribuie a mat furilor, mai mul investtori si mai mul bani pe care si investesc. Ca atare,cistig dn toate punctele de vedere. De acera, am inceput sa investesc in afaceri imobillare de mule mai mare anverguri in ultimil ani. Dup3 cum stimu este usors3 devit cu adevarat bogat prin investi in afaceriimobiliare marunce. Este posbil, dar daca nu ai prea multi bani nu poti si cumperi decit contractele imobiliare pe are nimeni altcineva male doreste 3. Ii plicea foarte mult si invete si i predea. .Ador si lucrez eu oameni cate dorese si fnvete* mica spus intrauna din- tre discuyile nogste ulterioare-* Fste obositor si luerezi cu ‘oameni care sustin ci le sti pe toate. In lumea me, cea legatd de investgile imobiliare, ucree eu mulki asemenea oameni. E sgreu sa lures cu eineva care e convins cf le sie pe toate. Din ppunctul meu de vedere, oamenii care intra alacerle de marke- ting in etea cau raspunsuri noi si sunt dispusisainvete. lubese stinva, si predau lucrari legate de alaceri 8 imparedgese det noi eu oameni care sunt incantati de invattara pe care o pe- smesc. Dupi cum sti am o diploma in contabltae si una de ‘master in finange, Aceasa afacere imi oferé posibiltatea s4 1 Jinvag pe ali ce sti i s& continu s4 inv latur de toy celal [Ai fi surprins citi oameni extrem de inteligeni, extrem de bine ducati si provenind din diverse medi pot igi in aces tip de aacere, Mai sunt si mulfi oameni lipsti de © educatie formal are au inrat in aceasta alacere pentru a obyine educatia de care au nevoie pentru a avea sigurang finaneiars intro lume care fer sljbe din cea ce mai nesigure, Ne ieee si impareisin ‘eeea ce cunoastem deja din experienja noastri de vats ceea ce ‘nities practcind aceasta afacere. Imi place foarte mules invit sisi predau gi, din accast eau, iubese aceasti afacere. Este 0 afacere minunata sio ideal yeoals de alacer in viagareali* Devin receptiv Ca stare, pe la incepustulanilor "9, am inceput sifu receptiv, iar punctal meu de vedere cu privite la domeniul de marketing“ ‘Scout Aricim fn rejea a Tnceput si se schimbe- Am incepur si vid Iueruri pe care mintea mea refuzase si Ie observe pnd atunci, Am inceput ‘i observ ceera bun si pozitiv in acest domenin, si nu ceca ce era negativ... deoarece exists si laturi negative in acest domeniu. Dar, pe de alta parte, orice lcru are $i lanurile sale negative, ‘Dupa ce m-am retras din serviciu, in 1994, la varsta de 47 de ani, iber din punct de vedere financia, ai-am initiat proprille cercetii legate de domeniul marketingului in rejea. Ori de cite ori ma invita cineva la © prezentare, mergeam si ascult ce aveau de spus. M-am alitura citorva companii de marketing in retea tune cdnd mia plicut prezentarea lor. Totus, nu m-araimpli- «arin acest gen de afaceri pentru a face mai multi bani, ci pentra a cerceta aprofundat pantile pozitive si negative ale fecirei com- pani. fn loc si refuz din principiu aceasta idee, am vr si imi formez proprille pirer. Dupa ve am studiat citeva companii, am vazut care erau pargle negative evidente, precum genul de foameni strani care se implica la inceput in asemenea afaceri ca si demareze afaceri proprii. Este adevarat ci de acest gen de afaceri sunt atrasi multi visitor, pungagi,escroci rata nis privigi care dorese si se imbogiteasca fara efort. Una dinere pproblemele majore din domeniul marketingului in regen este aceea cd, pistrindu-si portile deschise, permite si lise ature fricine. Aceasti politica a usilor deschise reprezinta exact acea cgaltate si dreptate pe care 0 preind socialist, Totusi, nu am ntalit prea multi socialist: convingi in cadrul acestui gen de ntlnie’ de afacer. Aceste afaceri sunt dedicate capitalisilr sau cel putin celor care spera si devina capitalist «sFirmele de marketing in retea promoveaza poli ca ugilor deschise.* ‘Dupa ce am reusit si ma distangez de hoardele de oameni ce se pretindeau altceva decit erau, pungasi respect visitori, am Inceput si ma intalnes, in sry, i cu direcorii unor companii ei pe care icam intilnit erau unii dintre oamenii cei mai Paw vatonts nse cu apeiear Eon a inteligen, bun, etic, moral, spistual si buni profesionit pe care am avut ois tlesede-a lungollugilr ani pe care -am petroct in medi alacerilor. Oath ce am revsits4 ee peste propre mel prejudec, \ am inlnie oameni pe care sh Fi respect fai de care st ma simt apropat din punct de vedere al concepilor, am sjuns i inima acest gen de afaceri. In acel ‘moment, ao putut st igleg ceca ce mu purser vedea pint ‘unc, Putas jee ce era bine sce era iain acest dome. Prin urmare, aceasta carte exe serst in parte pent a ras- pnde intrbaris .Din moment ce ts nu te-aiimbogititpria oastrures nei alaceri de marketing in rete, de ce recomanzi altora s se implice in acestealaeri > Tocmai din eauai cd nu ‘nam erent avera prin acest gen de afacer, po si prives obiee tiv acest domeniu, Aceast carte descrie ceeace percep eu ca find cu adeviratvaloros in afserle de marketing in eea.valoare ce dlepigeyte simpli potential dea cipiga uli bani ln fyi ara past un gen de afaer in cate se praia valor, precum inima [neg interes profund pentru bunistares ator oamen “Morivul principal petns care sunt un suportr al acestui gen de afaceri este aela cham uri intoudeauna valoile promovate de citee sistem traditional de invatamant. fi amintese, de la witsta de lan, din primi ani de lice, cum o profesoarade-a ‘nea -sspus ute prietene, pe nue Martha, c& nu va reui in viata pentr ci nu se descurea prea bine la scoala. Martha era o {ack sensbila gi timids. Accata a pus la sulletvorbele gree ale profesoaei, Martha a renungat la eoalt cu doar eiteva uni ina- Inte dea o abso Problema pe care o am in legituri cu scoala si cu lumea afa- cerilor este aceea ci cle sunt similar. Este vorba despre un sis- tem in care cel mai puternie supravietuieste. Dacd 0 persoand are probleme sau nu reuseste sa ingeleaga un lucru, sistemul o lass fn urm, Cele dous sisteme par a-i fi pierdut inima In timp ce lucra Is firma Xerox, un prieten de-al meu a avut tei luni consecutive de vinzir slabe. In loc si il ajute pe Ron, directorul de vaneariaincepuc sil ameninge, musa i invete. Imi lamintese perfect gi ia ziua de astazi cum -a spus: ,Dacd mu“ Seon Arce vinzi rapid ceva te voi concedia.” Ron gi-a dat demisia 0 luni Prin urmare, un alt motiv pentru care sunt supocter al dome= niului de marketing in rea este acela ed, in majortatea eazu~ rilor, aceste compan sunt sfceri ficute din compasiune. Daci doregtsate gi de teabi, si inveis8 studies’ dups propriul tu ritm, compania va continua st fie de partea ta. Multe compan dde marketing in rerea sunt alaceri ale sanselor eu adevarategile Daca tu esti dispus sa investesti timpul si efortul necesare 1 ele vor face acelasiluera. Chiar daca nu mi-am dobainditaverea prin intermediul afaeerilor de marksting in retea, sunt suporteral oricare acer care are a valor! principale compasiunea fags de ‘oameni si sansele egal. Jn concluzie Intse 18 i 27 de ani am fost fie in-o academie militar dobindindu-mi educatia superioar, fie in Corpul de Marina al Statelor Unite. In aceste doud organizagi valoarea principala este cu adevaatacoea de supraviefuire a cehui mai puternie. In academie, daca dadeai profesorilorrispunsul pe care voiau 8 audi absolveai. Daca nu, pics. In Corpul de Marin, daca ficesi ceea ce fusesesiinvatat in ionpul antrenamentelor, supraviequisi inimpul biti. Rizboal prespune ine-adevir opravc ea celor mai puternici ‘Cind mam incors din rizboiul din Vietnam, am descoperit ca doream si imi schimb valorile in care credeam. Nu doream si fiu doar bum in jocul de supraviewire al celui mai puternie (sat al celui mai inteligent), in care nu existi decit invingitort si invingi. Aceasta este misivnea declarati a Richdad.com: xsi ‘mbunieiteasea staea financiard a omenisii” Noi considerim 4, doar pentru ca un copil nu se descurci pres bine la scoala gi nu obtine o slujba bine platita,acesta nu este un motiv penta care a sufere din punct de vedere financiar tot restul viet Un ale motiv pentru care noi, cei de Ia Rickdad.com, susi= nem domeniul de marketing in reea este acela ci m0 consideram i multi, chiar dact nu tog cei din acest domenit, impartagese Pow ator 056 cu ADEN EAE ” acceasimisune, Asti dacs pus din nou in aceeasi situate, in Toe intr colegi de cass, completand mai rapid deeit ff teste, sau decit sim cid insmict pe cimpul de lupt sau Shim nvingconcurengi in lumea afacerilor, as pelea si lucrez Blatt doce care dorese sit ajute pe celal si ating scopu- fle financiare gi wisuele fara rint pe nimeni. Dupa prerea tea, acess sont nt valor ce meritasustinute. Richdad.com a preluatjocul nostra, CASHFLOW pentra copii, §\ ba transforma tter-an joe interactiv on line. Jocal interacv este Insogi, de asemenea, de curso complete de Stodi in domeniu pentru copi inte virstel 5-12 ani. Acest joe interact wi carsurle respeetive sunt ofrite grant i fd a omtine rewn mes publctar in gteyava" de internet, Acesta fste modul nostra dea ne rvanga idea muleumi pentru noro- Gale care nc ea, am fos incu. Este sun mod dea ne reamint i fim generosi, na lac Crsurile #1 pasionanol jos interactv predau tneilor din fnreaga lume acces edcaficfinanciara fundamental si ace- lea abit pe care milena inculeat mie al bogat in copie Gv ani de ile in urm John Lennon, unul dinre membri Beatles, a iva inteaga lume si cinte »Acordati pci o gant.” Geeta spantn ny i rahdadcomy este gAcordat eral copil © sansic" Oferigi feedrai copil posibilitaten de 2 avea barele unei educa financiare temeinice. Noi credem e& una dintre cele mai bune modaliai de aaduce paca este prin incer- careacliminirisrdciei, Mai credem c& modalitatea cea mai ef tients de eliminare a strc este edvcayafinanciar, si nu prin Serre ajutorulu: de natura financars. Dupa cum spunea sat bbogatadescor:4Dackofer bani unui sac na faci nimicateeva dlecit sl incurajris rian srae in continsare™ In sus dest mule amp Je marketing nee ticipi la mentneres pci oferind oportunitati economice in Inataga lume, AstflFirmele de marketing in rete inflorese in toate eapitacle lumi dar mate dinte cle funetioneaza sin fare din lumea a trea, adacind sperange din punct de vedere Financiar milioanelor de oameni ce traiese in i impovarate de siricie, Majortatea corporayilor tadiionale pot supravieti- Scouse Aner clo und ume sun bog sabi decelt e timp a oameni din inreaga lume sab oporvnii gale de secs de gach ne perceack ‘iele muncind din grew doar pentr a fae pe ce bog gma Boga Dack danas cts cel stages bogs va concinus sere va fd gen ce mai gre acondim pci o ans Urmatoarea valoare prezentate acolo i se adreseaza. e CAPITOLUL 4 A doua valoar Educatia financiara care iti schimba viata Nut totul se reduce la bani “Aver eel mai bun plan de recompensare.” Am auzit dese ori aceasta replica pe cand cercetsm diferite compan de mar~ Keting in refea. Oamenii, dorind si imi prezinte ocazile pe care Te oferea afacerea lor, imi relatau povesti despre oameni care realizau, datorita acestel afaceri, sure de mii de dolari pe luna ‘Am inti de asemenea, persoane care tntradevar aveau profit ‘de sute de mii de dolar pe luna din afacerile lor de marketing in feyea. astlel inet na am indoieli legate de potential imens de ‘stg al nei afaceri de marketing in reqes Este adevarat ci sperana de a face multi bani atrage mult indivi in acest ip de afsceri. Totusi, nu reeomand sa panes bani pe primal log arunei cind eeflectat asupra une’ afaceri de smarkeding in ree Nu total se reduce la produse “Noi avem cele mai bune produse." Aceast afirmatie repre zing el deal doilea beneficacare era accentuat a maximum atunc ‘nd, n-cursul cereetarsdifertelor companii de marketing in2 Soman Aner: {ef asintam la prevent De asemenea, mi sa pirat inter: sant cite dite prezentiilecompaniior anate pe vanzai de prose se bazau pe mactori lege de modal i care aceste Brose a0 achirmb via unora sau a altora. In cadeul une dinar acenteprezenii,fondatoaeauneicompanii mica relate cum nventat o potume secrets pent afi svn mama muti bund cae locus in fowa, In rina unor investiga am aa 4 mama sa n tris rsiodal in Towa, iar prostl pe care 2 pretindea ci inventase provenea dintr-un labortor din California, eave oferes mrltor stor compan produseeiche- cate eu sgl especivelor compan, irk» mentions nue adearatlu progucatorDupa cum am pus mai deere, in ‘orice afacere su profesiune exist mincing i ecroe maces Sina fu nedrept am avut ocazia si gissc si unele compan de marketing in rete cre avenu produse exraordinae., uncle dinar aeste produse le mal consum sau folosese sin vive de 22, Ceva ce incere sa susjnn acer capitol et dei plandre de recorpeasar i caliates prodeselor sunt important, ele nu sunt ele mai importante apes eare tebe uate in sonside= fare in carol scene! gen de afer Exista multe tipuri de afaceri ddintre cares eget “ {timpolinvesigagjilor mele asupra diferiteloc companii de ‘marketing in rea, am fost extrem de surprins cit de multe pi dse i serve felurite sunt oferite prin sntermedil sistemulu de marketing i rte Prima oportunitate de afacere pe care am stuist-o inant 70 «ra comerilizarea de vitamine, Am incereat produsele respec- tives! am descoperic ed era vitamine de ocaltate excelent. $ in ziua de astiziTolosese uncle dintreacele vitamine, Pe masuri ce mi-am eontinuat cercetiie, am descoperit afaceri de market ing in rea care se ocupan de urmtoarl categor de produse delarg conse Avour vuonubiccanuemascunteemsemalwrs Sf 1. Cosmetice si alte produse de infrumusetare si ingejire a cenuluis 2. Servicii telefonice; 5, Servicii imobiliares 4 Servi financiae/ssigurir/fonduri mutuale/earg de eredits 5. Servci uridices 6 Distribute pe pata online, vinzarea de produse la reducere din catalog (aproape orice produs ce se poate gasiintun Wal-Mart): 7, Produse de ingrjirea sina, vtamine si alte produse i seevci legate de menginerea sinatiiis 8. Bijuteri : 9, Servicii legate de contabiltae gi taxes 10, Jocari educative. Tar lista continua. Cel putin 0 dat pe lund aflu despre o noua ccompanie de marketing in tejea cv 0 abordare noui, legata de produsele oferite sau de planurile de compensare. Cel mai important este planul educational Motvlprimonil pene care rcomando faere d mar~ ee ean casa sstemulei et de eluate Vi tae | Her pcktg ipa recor pent rs arueat © ici Uncle de produce ole side planer de recom= ee coecien stent eral compan pet 2 reer Sont co adcera interes sh v2atrnere 954 eee ta Tue neil mal ul mp des cl invest a Tene uit une preven de tel ore are se neared ree thal prods rnfoiren una iaog Hasta sau seule Tee culo Ips de sume citigate de oxen are ac See pen Tinta fra Pras a ast de Dora ete ed ce rere ee oer este neear svi dct de pe caapense See ished yn te cerca programel de stad, seminas= sermenel educations; Dac v lace cee ce sz in we 8 Sars trina cei np ean personal pe Peter ro oupe de predare since2 Sous Arce __Cereetat cu ateni, pentr cd multe compan de marketing in rejeasusin eau plan de nstuie extrem de bune, Dar ane dlescopert i unde dine cle nu detneau sstemul de fave ‘mint pe care pretindea sii sibs, In unele compan pe cate lam vest singura intr de care bei ont it lista de car care era recomandat, far apoi se concentra Si te invete cum si 1% cooptet lamila i prceni tn abcere Asadar, fev mp9 sug! aman acest size postr catmale compas de marketing in rejen a nade plan de educa tnstruie excelente. dupa parerea mes uncle dine tre cele mai bune upon de educate legate de alae din viata reals pe care leam innit vreodaa. Ce sa cautati intr-un plan de educatie acd mica cit elle cart, i deja eu provin dint-o familie de profesor Tas meu eradrectorl sstemulu dete. {mint al statului Hawati Des provin dino familie de pote. sori agrez sistem post denvatinnt radional, Ci tote 4am fost propus de cite un membru al congresului spre af admis iner-una dntre academiile miltae federale de prestsiu din New York si am absolvt eu o diplom’ in sting, sistemul traditional de edueatie m-a plicit, Am tecut prin peroads seudentei iam absovit fculatea, dar ams fost rarer! interest sau provocat de etre lceuile pe care tebuia se stdiee DDupa ce am absolvit, m-am inrolat in Corpul de Marina al Statelor Unite sam fos acceptatin program de zhor al Flot aeriene a Statelor Unite la Pensacola, Florida. Razboiul din Viet~ tam erain cuts era o nevoie stringent dea fi antrenat cit mai ali pil. In timp ee Faceam seoala de pilot, am intlat senul de educate care ma stimula i provocat. Mult dire noi 4 auzitciseul male prea folosie: Transformarea omizilor fn flusri* Ei bin, exact acest eru ve face la scoala de pilots CCind am incept scoala de pilotajeram deja un ofteracreitt care recuse prin para ani de antrenament mitt. Totus ml dinereseudeni admis fn gcoala de pilots veneau dire de pe bance faculiilo civil yi semanau it-adeva eu oni. Find Anooi yon: Eovcimamancarcecmsommtmn 59 timpul epoci Hippy, apdrusers uncle personae foarte strani Ftmbricace in ine he, ew paral lng, barb must une purtind sandae in oe de panto, gata 8 inceapa un program de Entrenament care urma sa le modhie vag Daci supravieyuia Smvrenamentlor, Joi sa rei ani mai rv, se transforma ia fiycri — pilot capabili x8 facd faa rigoilor unoradintre cele ta dre bor din ame — Pilmul Top Gun, al iru actor principal a fst Tom Cruise a relat poveseaunora dint cle mi bung omizi pe care Scoala de Piloaj 2 Flore! Satelor Unite le-atransformat in futur Tnaine de a junge in Vietnam, a am fost sea repatiat la San Diegoe California, unde se fla scoala Top Gun. Dey ne exam un pilorsficent de bun penta af admis in acea scoala prest~ gions, energia i ncrederea pe cae le afisau tines pili din lm frau smilare moval in cae ee al mul diner noi gindeam fan timp ce ne pregiteary st merger la loptt- Am fost transfor. tag din tinet neg cae nu sau s8 oae,in tne ane: ft, dscplinatl st pregti din punct de vedere fei, mental si motional st infruntim provacsi pe care majortatea oamenilor prefra sie vite, Modificirle pe ear le-am observt la mine 5 Treolei mel reprezina coe ce ingelegcu prin wecate care shim viaa dats ce am cerminat scoala de pilocaj yam ple at in Vietnam, viata nea mi a mai fos la fel, No mai tam Scecaipersound care intrase pe porte solide pio Tama ani dps cerminara gol a raeborli ru in- ‘re olegii me ploy au arue un mare succes i Lume alaceilr. ‘Atunci cind ne intlnim ine amintim intima din timpl ‘eboiuli, remarcim de molt or fapeul ed antrenamentl din Caaral scl de plot a avat un impact enorm asupra succest- Tui nostra in afar ‘rin urmare,atunei ciad vorbesc despre o educaie de ascet cate st vi modiice vat, vorbese despre o educate suficient de pputernicd 52 transforme o omida intr-un fluture, un proces Aum mecamorfond Avan cn eee plan deca sl une companit de marketing in rees, va recomand si aleget tun plan educational cares ab pucerea de ava schimba in ase- smenea masued viata” Some Arca “Totusi,trebuie si va avertizer, ca, a fel ea si la scoala de pilotaj, nu toy reuyese si parcurgi un asemenea program. Scoala de afaceri a vietii reale Urol dinee cle mai mari avantae ale solide pilot ea fapel era anerens de pile cae tocmal se Intorseser it aboial din Vietnam. Aunt’ cind ne vorbeau oficeas pe baza lunorexperienge trite de ei Una dine nemultamirle pe care lesa avuty legate de scoala de afacr radon, pe care am frecvemato pent scr tmp fort aceea ck lt Gntre pro- fesori mu aveas nici fel de experents in fcr. Ace profesor cenit egrns in aes sor al gs Sinor company in general, manager de nivel media, $1 Mu fondatori ai unor companii. . . ‘Atunei end sm mers lo cos de afaer raion, in Hawai, stdind pentru smi abtine diploma de master indo menial afscerlory am descoperit ct incercam descori inv emit de managements te sconomice predate de eite un manager de nivel media eae manees pent yreo mare com pani. Dac, tneor, profesral ni aves nitun fel de experena In domeoial fserilon cra, desor, 0 persoan’ care mu parisise nision moment sistem de invatamaneCu alte cuvinteintase sisteml de invitimaet a varta de 5 any la gridit 9 "mises in sistem de inviting, incercind ii invete st denis despre limes resis. Dups pietea mea, acest sem de Fnvcimne ea o gluma proast Motivol pent care frcventarn corsa de master ale ae- Ii sol de facer era ex dorea devin uninteprinzitor, mu tn angjat Majortates managrilordenvel mei saa prote- sor fasleit ma sven haba ensean i demaeci facere Pornind de la zero. Majortatca ms era intreprintor tre acestenopt lung de tcere si singuritate am inees ca moar tea de a doua zi ari reprezenttsfrgitul cel mai facil, Am inge- Tes ed, in multe feuri trai este mult mai dificil decdt a muro ‘Seon oe Arce dati ce sjongeam sm impac cu posiiitaten dea muri sau a tei algcam ctr anome dorear ini ptree rua urmatoare Gi ale euvins ura s4zbor pin de ca]? Sau urma si shor ‘omitor? Oda ee faecar aces alegre invocam spirit man simi ajte tee de vva uemitoare 64 zbor isi hip cit chine putea, indieren care wna s fe rerulatl Raebovl este un evenimene orb FI determin pe oameni si fact Iron oni sltor hinge mane. Dar tt rizbotl este cel care scoate la iveala ce este mai bun din om. In timpul riz~ boils, am dobar un int al pterilor mele umane alt mai resus dec imi conie mane Mai malt deat ati c= are dinte nol svem acants puter, Fu gic i dumneavoas- thoave Vestea cea bund ene ace ou trebles merge a rizboi entra fi martor acest’ pote. fro 2, aca spirit unan tira revelat, tunel ind am vizut © competge spruva ‘re participa tne gnere cu handicap fee Sut lor m-a migeme profund, aul cand am vizvt tne uni lips de Pictoae sprintind pe proezele lor alergind din oat nia i ‘int wel. Mis da laesiilevSzind o tania cu un sia fue picoralergind din sats nima, li vedeam daezea prover {sti de slergaren sprint in provera; dar durerea firict nu se Dotes compara co puter pili ez Dey tu a cgtigat cura, tn-a cipigat ims, Mea atne profunzimie soft smi amintit cea ce uitasem. In acel moment, mi-am dat seama ci {ot acest ner slrga ait penta ect penta no Nise reamintete descr nine, puteresspriall man, In filmul Brave Heart, Mel Gibson calareste in fruntea unei inulin’ dezordonate de ferme! scotty ingrozii de puternien frmataenglrd allt inf lo, sraeneye din ance suet Jui: ,Ne pot ucide trupurile, dar mu ne pot Iva libertatea". In acel moment, proinzimes=pinta sat uman sa indeepat, caer sll cella. Impresionindue spirit lce seat depisescs emo eam india eaurate de lips antrena- ‘ental sde dtinerea uni armamene inferior, lea aprins sil ey xl nr ving sr pr Abou Yuout:tovcmarmMenasechnscipel mT 6S ‘Am observ ci si director: de succes ai marketingului in regen a font antrenat stp dezvolte aceasta abiltate dea impre- Sona direct spirial uman. Ad abiitatea s atingd ace simbure dhe grandoare nce cate urmeazs gi si inspires avanseze, st inaimeredncolo de linitele condi! lor sane, tesed ine colo de spaireleg ndoielile lor. Aceasta este puterea educate ae i schimbsa via “Taal bogat mica spus descori, mai ales, cind au avear ban cin ini ipsa tnerederea in mine i soul: «Evista ei per~ Soane in ficcaredintre noi. Este o persoana bog, Una rac tina di casa de milo. Tine de tine st descoperi ere Vee st iast la suprafaa". Tata bogat mai spunea: »Lamea alaceilor gia investiiloreate alesis din dous emoti. Acestca sunt coma fi cama. Motivul pentru care majortatea amenilor nu sunt drogati mu est ipa eomiei ei teama. Daca vrei ste imbops- fest trebuie a ii depagertitemerile gi st zhori.* Dups parerea tea, cea mai buna eale de ai depas! tema este sit eegisest Spiritul ir ceearea acestei coneniuni este ceea ce realizeaza smulke compan de marketing in ree CCusantul edvcate inseam’ tcnate fa feat. Una dine ssemulgumirle pe care o am in ceea ce priveyteinvatamincul teaditonal este secea ei se baeari mai degraba pe teama de ejec dleit pe provocarea de a nvata din proprile grejeli Dupa pare- ‘ea-mea, educatia traitionald are menirea de a scoate la iveala persoana de clas milocie din interioralfeciruia dntre ni Persounce care se tem de nesigurant au nevoie de oshjba de tin venit sigur ries co teama dea lace gresel se tngrijorea- 2a ce ar crede despre ei pretenit lor daca ar face cova dif Morival, pent care sprijin idcea companiilor de marketing in rejen $i peor care sm denumit aceasta carte Scoala de afcer ppenera oameni civora le place sd ii aute pe ali, ete ace ca femal de educate pe care ram fiat in companile de marke- fing in refea era edvaqia ment si seoatd le eal om bogat din intriorul dameavoaste. Eu respec acest gen de educate care i schimba via in legitura cu avestsubict, cevsta Forbes defineste 0 per= soan bogat a find o pesoani care cstigs un milion de dla“ Seouane ARE! pe an sau mai mult. © persoand siract este definiti ca find Eineva ee edstga sub 25.000 de dolari pe an. Intrebarca mu este ‘tcdstgi cum. Intrebarea corecté este: Te pregategt sla ta urenti 44 eistigi 1 milion de dolai sau mai mule?” Daca nu, poate ar ficazul si inceri si obi o educatie mai bund. In concluzie [Atunei cand mi-am pieedut prima firma, afacerea eu porto~ {ele spore din nalon prinse cu arici, ‘atl bogat m-a felicta. El mica spus: .Tocmai ai platit prequl unei edueatii de multimil jonar, Esti pe drumul cel bua s2 devi foarte bogat*. El a mai spus: Motivul pentru care majoritatea oamenilor mu gasese persoana bogats din interiorul lor este acela persoana siraca Gin interior ines mai erede ci este riu si faci gresel. ‘Dup’ parerea mea, diferenja dint valorle educatieiformale si ele ale educateice-t schimba viata reprezintadiferenta din tre a invate din proprile grselui side afi pedepsit pentr ele, ‘Accentuatea spritului uman — un spirit suficient de puternic pentru a depisi orice lips a talentului mental, emotional sau Fizie versus pedepsirea oamenilor pentru greyei Urmitoarea valoare ‘Taal sirac aprecia siguranta slujbei, Tatil bogat aprecia libereatea financiara. In urmitorul capitol vom discuta valoarea ce face diferenta dintre o persoand care fyi cauta o slujba si cea fare eautdlibertatea financiars. Totul incepe prin schimbarea adranului Cu alte cuvint, vei afla de ce schimbarea sljbei mu inseamna schimbarea vieti CAPITOLUL 5 A treia valoare: Prietenii care te ajuta sd te ridici, nu cei care te trag in jos Ce vor spunepristeni mei? ete ointrebare sao ingijo- rar pe care tm auzie de multe or npc recent sem inal eucatonae aliate Je cite o companie de marketing inven, Vor cree cham innebune”exte oat preaeopare Pontrs mi onmen, chiar dacd oporuntatea de sacri pare bunk dome eres as or nance, tnul dine cele maiimportante obetaole era car gad pricteni Spi ied iar nip sare de makedng inten ato send fence ce crea singur coi se afain fa a circa 3 deity careverler st vad prezemates une opor {unit de marketing in rejen Mama singura le povstea com pads sol lisind-osngurt cu pata copie fo low 8 mearga Trccar un shtor vocal, seat Gnirdy curajoasd mama a Doves grupull cum a fceputo afacere de marketing i tes {um aaj 4 cgtge peste 60000 de dolar pe a, hcrind Jumatate de normaycreytereacopilor eprezentnd peer ca ot Servic ou nor intreaga Espo gpl a acess afacere i oferisesigrant,speran, control aspra proprst viet ‘al presus de ton sfisine timp penta asta cu cop fo inchtire, «spor Pe ing at in rece an de acum aimee vor“ coupe AcE § milionars, pentru e& afacerea continu st creased. Nua fi potut relizaniiodata toate acestea dacd mivas fi strat vechea $ujbs. Nu a i realizatniciodata toate acestes fra ajutorul ox renilor din cadral acest face Pentru ea, ma bani cra priovicar, Accast afacer sansa une ni vit. Putas viseze din now a lurur pe care nu ietmaivisase de ani de vl. In perioada dedicat intebarlor s raspunsurlor din cadrolrespeeuvulu seminar ea spuss lei permit st fn sustinfinancae copii in facultate, iar fu vor f tbligat sa aiba grade mine atunci cand voi imbatdni. NU voi reprezenao povaeh pentru, Acs Tuorareprezntao usurate ‘Asest gid i ofert 0 pace interiara extordinath” ‘Atunci cind ftdleicea ta incheiat, kam mulgumit persoane care mi invitase ls acea prezentae, lndreptindu-ma spre Us fm fost abordat de un tinar manager, un al mbit eae me intrebat: Ce paretev-ati facut despre toate astea*™ “Creda fost prezentare fours buns” ram rspuns eu. Daya fou, fn-adevse. Dar suns eam prea bine pent af adevaray” a spuse ely imp cei cata chee service ™=Decenu investi pin imp pentru aafla dat este adevirat sau nu iam sugert,Poate 4 este coemaiceea ce cau "Nu, nu ap putea +3 fac aya cova. Suit ce parere ar avea pri cxenii mei de la bigou dacs leap spune ed incep oalacere de mar~ lecing in reea? Ar ride pind nu ar mai putes. Sig eum sunt braieg” Clitinand din cap, am 23mbit am spus:,Da, su cum sune biog" EPs urca in mapina luy iar ea in a'men i fecare ara demara in nospte oferise Partea cea mai grea in 1976, facerca mea eu portfele sport din nail prise cv atic era lnsit, Impreuna cu doi preteni, oinigasem pornind {dela zero, in snp ce Incram cu norma inteeaga penta compa nia Xerox. Siam ch puteam s& mai luere in cadrol Xetox pencr mula veme pent ct afacerea cu portofeele sport ince pe sis ia avdne im cores din ce ince mai ml imp. Imi Aaduc aminte de momenta in care am spus dtorvapritent cd va Amun WloussPameweuere astra ACCA EI 68 trebui si renung la slujba de la Xerox gi si mi ocup cu norma intreaga de afacerea cu portolelele sport Esti nebun,* mi-a spus unul dint directort de rang foarte inal al departamentul vinzri, »O si egueci” ‘Sti eat de multi eameni isi dorese si lucreze pentea firma Xefon? mit sous un alder de ie ale Ai o slat ‘extrem de buna, beneficii si 0 oportunitate de promovare. lar dlaca nu faci prosti, pot ajunge director general de vinzari. De ce ai risea si pierzio slujba att de buna ‘Te vei intoarce a noi," a spus o alta persoand din departa- ‘mental de vanzari. .Am vazut sute de oameni ca tine. Oament care se ered magnifici, Pirasese compania, eyueaza gi se ntore cu coada inte picoare...dacile-a mai ramas vreun ciot de coadi.” ei gase barbagi gi dowd femei, angajati la departamental vinzari au ris Is acenstd marca si au vontinuat st vorbease despre cine urma sa cistige meciul de baschet in aces sears. Am ingeles cd vorbisem despre visurile si afacerile mele cu oament nnepotrivg. Am ineles c3 ma adeesasem unor oameni care ma trageay in js. Mulgan ai eirzi, dupa aceainalnive de marketing in etea, ‘ind vinarul acela mi-a spus: .Nu, nu ag poten sa fae aga ceva, ‘Stith ce parere ar avea pritenii mei dela birow dacs le-ay spune Ct cep o alacere de marketing in reea? Ar ride pind nu ar mai ‘putea. Stiticum sunt oameni" Siam exact la ce se eeferea ‘Dupa parerea mea, partea cea mai dificla atunei cénd am pprisito sujba siguré 51am inceput o afacere a fost modul de a Infrunta aitadines prietenilor al familie’ si colegior mei, remar= cile si gindurie lor. Pentru mine asta a fost partea cea mai grea. Schimbarea cadranelor, nu a slujbei De cite or agi auzit spunindy-se urmatoarele Iueruri? 1. .Mi-as dori sa demisionez." 2. [Mam satuest st tree dell o slujba la alta" 3. [Mer plicea si cistg mai multi bani, dar nu imi pot per- Tite s2o las balt gs-o iau de acapat ints-o noua firma. Si ru vreau si md intore la geoala A invag 0 ald meserie.*» Sona be Aces 4. De ice dats ind primeseo mite de slain o mare parte ae sume ete inghied de mporite 5. eMunces din grem dr sigur cares bogies sunt rope compare ‘Miunerse dn gre dir nu ejee nine din puns de Toler finance Tce necp snes lpensi™ 7. Mice eum cl vo prea demovat dare dervolor «cing sm ano ml ii Bair penta ata 9. xan flue faclaes x devin dents, dar mam strat 10, Pur qi simpla, eas fac cea cif inne Same’ ac Mean strats ped np in compar tia unor prsoane liste de ambi care mu feu fede, Mea situa ii perc timpal cu cum care Inreard at ct et evo. petra tm fcone™ Sagem strat acre pnt corpan cre ne plitee ade ci exe iene stm ne Ga demisin™ ‘Acestea sunt afirmatii care pot fi auzite descori din partea ‘camenilor pringi in eapcana unuia dintre cele patru cadrane in ‘are eimparte fluxul de numerar. Acestea sunt comentarile uno jeameni care dorese sisi schimbe poritia in acest cadran, Din nefericire, in loc sig schimbe porita, si schimba doar sljba Ce sunt cadranele fluxului de numerar? Cea dea doua care serisi de mine in seria , Taal bogat* este Cadranul Banilor. Muli oameni sostin e& aceasta este cea mai Jmporeant’ carte a mea, mai ales, pentru cei pregatii sisi modi- fice viata. 0 transformare mult mai mare decit simpla schim- Dare a slujbei. Diagrama de mai jos reprezinea cadrancle de Smpartire a luxule de numerar ale tatalai bogat. ? & <\3 AA provine de la angajat L provine de la liber profesionist, patron al unei mici afaceri P provine de la Patron Iprovine de la Investitor Cum puteti afla din ce cadran faceti parte? Ca si aflagi ince cadran va sivati,stabilit din care dinre cele patna cadrane va provin bani. De exemplu, daca sursa dumne Yoastri de venituri este o shybs si primiti regular un salariu din partea unei compan saw afaceri al cirei proprietar au suntei, Stun banii dumneavossteé provin din cadranul A, Daci majo- ritatea banilor dumneavoastré provin din invescii, atunci sun teti investitor, o persoana situaca fn cadranul I, Daca suntett proprictarul une afaceri mici, de exemplu, doctor sau avocat, 0 persoand care este pliita exclusiv prin comision, precum un Agent imobilia, atunci probabil c8 va situagi in cadranul L. In Final, dacd sunteti patronul unei afaceri mari, al unei firme eu peste 500 de angajati atunc v8 aflagi in eadranal P. Cadranele diferite implica valori diferite ‘Acum mul any atal hogat mi-aexplicat 4 difertee cadrane implica si valor diterite. De exempl, indierent dacs o persoandn Some Anca flats in eadranul A este om de servic sau presedinge al unei ‘companii, cei doi sunt unit prin acelasiset de valor fundamen tale. O persoan’ din cadranul A fie es om de serviciu, fe prese dinte, va rosti de multe ori cuvinte de gensl: ,Caut slajba six sgurs, garantath gi bine pliit." Saw + yCu oft suntem pti pentru orele suplimentare sau: «Cite zileibere prisim?" Cu alte cuvint, siguranta este © valoare fundamentals pentru cei aflag in eadranul A ‘Vatonité exbRaNULU L Penceu ce situa in eadranul L valoares Fundamental est independenga Fi doves ibertatea 8 fk ce vor. Atunei ind «© persoans spune: Imi dau demisia am si ma descure pe cont propriv," de cele mei multe rise muts din eadranul An cade anal L ‘Osment stuati fn eadranul L. suas propricarit noe intre= prinderi mii, de genul miilor afacer familial, a specialgtor fi consultanyjlor. Am un prictn cae insalesa televizoae eu eran mare, sinteme telfonice si sisteme de securitate pentru caselecelor boat El are tei angajti si exte fects fie anga- jatoral a numai tei oamen. Este un om puterni, din cadranol care munceste din grev. Oameni ere fectuenra vinedr sine plat prin eomision, precum agents imobilar sau agent de asigueiri sunt de asemenea, in cadranul L. Aces cadran mai este plin de profesionigt, precum doctor, avacai si coorabili care nu sunt ineadag into firms mare, medical, de avocaturh sau de contabiltate Si pe cei alla in eadranal L rcunogt dps uncle modurk tipice de exprimace, dar de dats aceasts ci vor spun lucruri de genul: ,Daci vrei ca 0 teaba s fie facuta bine, f3-0 singue” Sau: U2 mine gas cele mai buse proguse”. Dacé ar aves un Jn acest afi: ,Nimeni a face lerurile mai bine dec mine” {in mijlocel eclor die cadranul L, dincola de fads indepen- dene, de multe ori poate fi gaselolipst acu de incredere fn celal. inerederea ea altcineva a putes face lcrurile mai bine deci Aru ouscPumntcae re ua strrme, voce metes 73 Mod in cre ese pitt uo om din cadranul Leste de cele ima mule or prin comision sau pe ort De exempta cineva din Cdranal L va puta fi auzit sponindlacruri de gel: ,Comi= Sionol mes etd 6 la sot din valoarea total a omen, Sau “Tarfl mew ete de 100 de dolar pe ori, Sau Plata mea ext Ue 10a sock dn valoareamaterilelr folosite” Oameni din eadranol L sunt echivalenal fn afacer al I John Wayne, fi pei auz spundnd: .Am #80 realy pe cont propria" Vatonite capRanuen P amen care plea dela zero i demareazd afaceti mati si care se ieadread in eadranul P, sunt deseo oameni care at © tusivne ere ghidea in iad. Pun mare pret pe echipele bune spe munca de chips efcent i vor st servessed is fucreze cu {it nai mul cameni. In aceasts cate, ram mentionat deja pe ‘Thomas Edison, fondatoral companiei General Electric; Heory Ford, fonduorul companiei Ford Mota; i Bill Gate, fonda tora! frmel Mierosofi cae, cu voi fac pare din cadrana {In timp ceo persoant afl in cadranul L doreyt s i el ‘mai bun pe domeniul su, de multe oi o persoana din eadranul P caus pe emai bun din domeniul ut pentr a invita se alice echipet lu. Henry Ford, de exempluy +a Inconjurat de ‘amen eu mule ma inteligenti deci el. Un om de afacert din cadranul Lest de multe on persoana cea mai neigens dine-o chip mica, de exempla, un doctor sau un consultant. "Atunci cind este vorba de inane, opersoand care se afl cu adevacat in cadranl P poate st renunte la afacerea sa 9 tugs fe plain continua. In ele mai multe eau, dae opersoand din cadranul LincetearA munca, inceteazd si i mal aba ve turi Prin urmare, una dintreTatebarile la care ar trebut 8 spundet a fis yDacd a incetaastini sama luce, ce vnitur ts aven?” Dacd veniturle dumneavoascd at inceta ia gse luni ‘au chiar mai putin, atl probabil cava flyin cadranele A sau L. O persoand sflat in eadranul P poate nceteze 8 mai tmunceasl timp de ani inte id ca veituile sts opreascd.™ ‘oun Arce ‘Vavonite capgaNutut ei din cadranul I apreciaza liberates financiar Investvori dora ideea nu ci, ci bani lo, Iuerea7a Tnvestirrisinvestese in mute, Pot 88 investease3 in monede de aur, proprietiti imobiliare sau hari de valoare, precum sctiunile, obligavunile sau fondurile mutual. ‘Daca veniturile dumneavoastrd provin din veeun plan de pensie privati sau guvernamental, si nu din proprile investi atuaci este vorba despre venitur care ii au originea in eadranul [A. Cu alee cuvint, geful dumneavoastes sau alsceres in cate ati lucrat sé platesc datorile pentru anii in care dumneavoastrt lena adus servi Cuvintele care por fi auzite din partes unui investitor sunt: ‘Mi se returnes7a 20% din valoarea impozitelor plitite pentru bunurile mele." Sau: ,Araticmi rapoartee financiare ale compa nie", sau: ,Care sant costurile reparailor urgente care au fost amanate de eateefostii propritar a acestei proprietii?™ Cadrane diferite, investitori diferiti ln Jumea de astizi,flecare dintze noi trebuie si fim invest- tori. Totus, sistemul nostru de invapimine nu ne invala pres mul despre investi, Sti cA unele geoli ce invata st alegacriu~ nile la bursi, dar din punctul meu de vedere acest hicru au Jnseamna 2 invest, Pentru mine, a juca la bursa este echivalen- tl unui joc de noroe, nu 4 unei investi Cu ani in arma, taal bogat m-a atengionat ed majoritatea angajilor investesc fie in fonduri mutvale fie in conor. Ela sma spus: 4De eele mai multe ori, doctorii sunt cei mai prosti investitori” El a mai spus: Doar pentru ef ai succes intr-un cadean, precum in A, Lsau P, mu insearand neaparat ci vei avea succes 9 in eadeanul “Tatil bogat m-a mai atengionat si cd persoanele aflate fn ca rane diferite investese in moduli diferte. De exemphi, 0 per- soand aflats in cadranul L v-a fi aurité spundnd: ,Nu vreau st investes in proprietiiimobiliare, pentru cd na vreau si ajung Aum vous Pamnatca yur sre me cane TOS 75 repar toaleve“ O persoand aflatt in eadranul P, puss in fata ace- leiagi oportuniati de investitc, ar putea spune: .Vrea 88 ange jez. firma de intreinere a proprietor care st imi repare tox letele si in timpul opti" Cu alte euvinte, un investor din ‘cadranul L.va considera ca va trebut sa intretina de unl singur ‘proprietatea, in timp ce un investitor din cadranul P va angaja 0 alts firma care si intesina proprietave in locul lui. Oameni lifer, moduridfevite de gindire,cadrane diferie, valor diferite Daci ati dori si aflati mai multe despre oamenii difergi si sivuati in cadrane diferte ar tb si citi cartea a doua a serei ‘Tata Bogat, Cadvanul Banilor, pentru a obtine mult mai mulee detalii interesante. Dypi cum am menionat mai devreme, mul foameni afirma cd volumul Cadranul Banilor este cartea de ‘pati acelor care sunt gata si faca schimbaci in wigs O afacere de marketing in retea este 0 afacere din cadvanul P ‘Aacerea de marketing in een ese destinati oamerilor cae dores inte in fumencelor din cadranal P. Dee este mar= etingul nreeaoafacere din cadranal P? Rispunsul este aela cf sistem de afacri de marketing in rte este concepat si se incinds Ia mult peste $09 de cament, De asemenca, venta poten into aacere de marketing in ree este nem, eo fet, in timp ce venitl potential pentratadraele A yi Leste sori limit la ct anu pute. dareavont ca individ prove intro alaere de marketing in reten, pov cStiga ats [NL poat stig rete ta Pog 8 dpi foarte mule da onset oretes mare Dupi ce al consrit 0 aacere de marketing in retea de dimecrual nat uraitoel pax est acela de ate mia din cadramal Pin cadranal I. Cel putin apa maa recomanda atl toga saa am fut ex. Colegii mei din departamental de vin cl care ars de mine pentru ed remumfum la sia de Is Xerox penta mi deschie propia afacere, sont in za de ‘stil anguatin domenial de vinzir, Nu yeaa schimbacnicio- dade valor fundamental, cx atare, ne peat schimbat% Sou Aces nici cadranul Stu e3 in prezent uni incre ei sunt ingijorai si nu is piard slujba, iar uni dintre ei nu av sufcienti bani pen: truase pensiona. Cu alte cuvinte, au peteecut prea mule timp in cadranele A siL. Ce oreti st fiti cand veti creste? In coplri, al ira imi spunea descor:,Merg a scoala sila note bune penta putea weno shu sguri. El ma pro rama pentracadranal A “Mama imi spnes descr: Dac ve siden bog a webu ‘si te faci doctor sau avocat. [n felul acesta, vei avea intordeauna 0 tose pe cares te barr Ea programa pent caanul 8 “Tatil bogs mi-aspus: -Dack vei st devil bounty at cbs ce ocupi de prope sfceri" Tatil bogat imi recomanda st {wats devin patron investvor. Cand mane intors din Vietnam a trebuit si mi howiise caredince asi acute Privindcadranl flash de numer, a tebuit si imi pun singur intrebarea: ein care eadran am cele im mar sate de nice inaciarStnd cn dream 3a angajat toata viata, si nici nu doream 3 merg a seoals pentru a Adeveni doctor sau avocat, am injeles ci gansele cele mai bune le jscam in cadranele P si L. Stiam ed pentru mine eadranele P si Ae AMS PARTING CMEE TASKER HCE EMG 77 Lexa cele mai bune, puri simp pentr & dream fs mus nolonar su doream si primeseordine sav st muncesc din grew foath vinta eas pots cgtig milloanee de doe respective. In preent, gig mioane de dolar fia i fe ncesr sh erg a Servic aus acer din ein ce mai gre. Mancese mai putin Cigtg mai malt penta i mi folosese de puteresretllo. ‘cum este rindol domneavoaserd 8 prvi eadraeleInee- baea pears artrebui si 0 punet exe: Care eran 8 ‘Dupi cum am spus dja, cram califieat in dows meseri cu siutorulcirora ft punut patrusde eu usuring in eadramul A Paicam simi intore in domeniul naval ssa devin ofiter devas, condicind tancusipetrliere pentr firma Standard Oil, sau puteam deveni un pilot comercial, cum facusera multi dintre Colegil mei de class. Ambele profes eentau, dar tam ea nu dlorear s i nie ofr de 3s, wei plo pentru ot restl vei Depayiem aensts fa. Dei era mul mat scant savear ult sai putine garant, am decs st rie sfarurle ttl boat, $ nu pe cele ale tata mew sire Ea inceputul lui 1974, inate de af eliberat din Corpul de Mating, am mers fa tat bogat si am cerut si mi antreneze pentru lume cadranuuiP Tes ins mai aminese cum am neat coca yous: Dunner cue ORAM AMT CISA, 97 in biroul stu in Waikiki si am cerutsfatul in legiturd cu etapa viitoare a vieii mele. Aveam 26 de ani si stim e4 aveam nevoie de indrumse intt-0 lume in care putini oameni pitrunseserd, Jumea cadranului P. ,Ce ar webui st fac? Lam intrebat. ,Ce sgen de educage imi este necesara?” Ridicindu-si ochii din actele de pe birovl stu, fara st exite vvreun moment, ttal bogat mi-a spus: ,Angajeazi-te in dome- aul vinzasilor Vanzari?!" am scheunat ca un eZine batut: ,Vreau 88 intra in cadranul P. Nu vresu si ajung vinzator." ‘Tatal bogat s-2 oprit din ceva ce facea, si-a scos ochelari, ridicat ochi,s-awitat Ia mine si mica spus: ,M-ai intrebat ce si faci in continuare. Tocmai t-am rispuns. Dacd nu vrei s& faci ce iti recomand eu, iesi din biroul meu." Dar vreau si devin proprietarul unei afaceri, nu vinzator i-am raspuns artigos. »Ascults", mina spus tatil bogat: .De cate ori trcbuie si spun ca, da vil aici cautind sfatur, ar tebui st ai curtoazia si ascult sfatul pe cae il dau? Daca nu vrei si si care este sfarul meu atunci ne mis! mai cer. Ingelegi >= -=Bine, atunei explici-mi, de ce in vingari2" am rSspuns peun ton mai umil. Ambii tati craw oameni aspri, «i stiam c, daca ddoream s2invag ceva, trebuia st ascultrespectuos. Spune-mi de ce este att de important si invat vind 7 -Abilitatea de a vinde este talentul primordial in Cadrul nei afacer."| wAbiliates de a vinde este talentul primordial in afaceri,* smi-a spus taal bogat. » Abilitatea dea vinde este talent cel mai important al cadranului B." Daci nu pofi sii convingi pe ‘oameni si cumpere ceva, nu te mai obosi st visezi st devit pro- prietarul uneiafacerit «Talentul primordial?!" am intrcba, repetind ce spusese el98 Soup Ace

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1840)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (589)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Oral Bac-2008 LB Romana

  

  Document54 pages

  Oral Bac-2008 LB Romana

  deutza

  100% (73)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1715)
• MEDICINA Este Bine Sa Stii

  

  Document304 pages

  MEDICINA Este Bine Sa Stii

  monica_horvat

  100% (3)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Andrei Octavian Paraschivescu Managementul Calităţii

  

  Document248 pages

  Andrei Octavian Paraschivescu Managementul Calităţii

  Violeta Creanga

  100% (1)
• Andrei Octavian Paraschivescu Managementul Calităţii

  

  Document248 pages

  Andrei Octavian Paraschivescu Managementul Calităţii

  Violeta Creanga

  100% (1)
• Andrei Octavian Paraschivescu Managementul Calităţii

  

  Document248 pages

  Andrei Octavian Paraschivescu Managementul Calităţii

  Violeta Creanga

  100% (1)
• Andrei Octavian Paraschivescu Managementul Calităţii

  

  Document248 pages

  Andrei Octavian Paraschivescu Managementul Calităţii

  Violeta Creanga

  100% (1)
• Dumitru Bontaş - Management General

  

  Document324 pages

  Dumitru Bontaş - Management General

  Vasiliu George Cristi

  No ratings yet
• Dumitru Bontaş - Management General

  

  Document324 pages

  Dumitru Bontaş - Management General

  Vasiliu George Cristi

  No ratings yet
• Diagnosticul Financiar Al Firmei

  

  Document165 pages

  Diagnosticul Financiar Al Firmei

  Cris Si Alex

  100% (3)
• 333 Sfaturi Pentru Alimentatie Si Alimente Sanatoase Floarea Damaschin

  

  Document149 pages

  333 Sfaturi Pentru Alimentatie Si Alimente Sanatoase Floarea Damaschin

  S

  100% (7)
• Alimentatie Inteligenta - Emil Radulescu

  

  Document376 pages

  Alimentatie Inteligenta - Emil Radulescu

  Diana

  97% (32)
• Zodiac PDF

  

  Document3 pages

  Zodiac PDF

  Vasiliu George Cristi

  No ratings yet