\VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE ‘SLPARAZITOLOGIE PENTRU ASISTENTI MEDICAL Monica Makdoveans (Copii ©2012 Eau ALL ‘Descirea CIP Biblio Nationale a Romdall MOLDOVEANU, MONICA ‘Virusolgi hacerlo parzitloie pent ssc ‘medial Menica Maldoesna ~ BocretEdurs ALL 2012 Bibloge ISBN 978-606 587.048-2 sar sma sisan28 “Tae depurle zerv Baitrt ALL ‘Ns pte din set volum a poate 8 copit fark pemisies sis» Ett ALL. Deep de dre sss spin exchsvint ta All ighsesrved, The dibation af is bok outide Romana ‘witout the ween pesto of ALL is sey pobibied Copyright © 2012 ALL. ie ALL, i, Constacortor 208 sector 6,08 060512 ~ Buco “al 0) 40236 0 ax 021 4022610 Deparment ds e021 4122630; 021 4022633 ‘Comens comerallio Retacer Dr Banc Vasiesee Tehnoredate: ‘Nc Tons Covet Simona Nicolae Designcepens: Aleta Novae DR. MONICA MOLDOVEANU VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE, PENTRU ASISTENTI MEDICALICAPITOLUL 1 VIRUSOLOGIE, 1.1. Nofiuni generale 1.1.1. Caractercle generale ale virusurilor ‘Virus sunt agen infect de tai extrem de mit, viz ‘ili mma a mcroscpul electronic. Boll pe cree determina sunt denuite generic vrce ‘Virusuril sunt strict intracelulare, ilizind resursleenerge- tice ae etl gual in vederearealizii itu lor epic Virusurile sunt insensbile la aciutew antbioiclor, adn, sista nterfernior ince Inve eller neparzit ‘are antiva ae le fice resent I nf ‘Visor este psibil sub actinea mai maltor ‘actor: radial ioizante (UX), dara, pH-l acid (sub 4) sau alcalin (pest 9), detergent coe. 1.2, Morfologa i structura Dimensunea virsurlr ~exprioat a nanomet (1 m= 107m) este redush (20-300 am), de aceea vizalizarea este po- sil numai in micoscopaelecteones Forma este deri: Dastonas(Vzusul mozaicula wun), seid (vrs ripe i praripale), de carta visu abi).5 Meio Moldovan Din punct de vedere structural. vironul este atuit din-un mice de acid mule, ADN sou ARN sid aver de natura proc: capsida gi, uncer, anvelop, Genoml viral ee slot dnt sing tip de aid malate care cone informata neces eeplicii vie. Caps este un tvelis cre proejeaz genomul viral alcd- ‘wind impreuna cu aeesta nucleocapsid, sttura de baz a vie onl. Capsida remit din mbnarea unor subunit numite ‘apeomere, lett din mi mule lng polipepiie. -Amelopastcun nels ipprotcc deivat dia sistemul mem ‘anal silt nfette, cate protjead vison ‘Virusuril formate doar din nucleocapsid se mumese veut neamelopre, ax cle eareprezint acest inves poarth deno- rire de virus! envelope 41.13. Compozitiachimici a virusuritor Genomul viral est aes dnt-un singr ip de acid mele, ADN sau ARN, dar nciodat nu apr abel a aceli virus. ‘Acial nucleic vil consti suport ifectivii virus silo, Proteinee vise sunt esponsbile de antgencitata vin surilr, aid de posbltatea de a produce un rispuns imun dn parca gael pave ‘Virusurl au pose ribozomi(mecanismele de sinteapro- ‘ee si mitocondi,adar ma au sure prop de enrpe ceca eexplieadependenaviusurlor de eeu gzd. 1.14. Cultivarea virusurilor tort pracsmulsi obligatory inact, vrwuile ma ministre de iba i nterfren, peo peroa de 6-12 lun ‘Conta dct l acest trap, dar reac averse importante, ‘cum af depeie, sere In grevite, anemic redvecompliana Ia tratrent 1.4.4. Virusal hepatitei D ‘Virusulhepatte D preci cel mai mie genom dine vin sure animale, ind asminttor vivir de a plant. Est an~ ‘velopat, are forma serie gi un diametra de 35-40 rm ( infecieatonom eu VHD mu este posibil deoaree repli creas ste dependent de infetiasimultan cu un vn helper, ‘VHB, acest confrindu-i sructunile necesare (AgHIBs) penta upara de receptor epatocita. Infecares eu VHD se poate produce ~ simuitan ou infeta VB ~confcte: ~ succesv, suprapust une infec cronic ex VHB = supra infec, seas crescd riscul de cronicizare. Diagnontcl cost evideniereaancoplr IgM an8-VHD, 1.45. Virusul hepatitic ‘Virwsul hepa E este un virus ARN, neanvelopat, din fi ila Clive, Se tansite pe cle Fea-oeat est maint in eg le lui cu condi impeopeti de igient lia, Aca de Now, (Oriental Apropiat i Mio. Din punt de vedere clinic, manifest boli coprod great, ‘varitu, dures epzasce,colestaz. Faza ictericd debuteaza bre simulan eu ereterea tansaminazeor. alge, hace praia perv aie medica 21 Hepaita tse cronicizead. Treble remacatpraviatea voli agave, consecntl find: avoir sau master spon- ‘ane (1.80% dine cazr), moata fitul nue (25%), deee- sul mame rin beat fulminant (25%) Diagnostcl se baeaz8 pe simptomatologie si evdeniea uticomplorant-VHE. 18. HIV HIV (Human Imunodetcieney Vir) aparine familie Reto- viride. Sul aceat denumire sunt reunite dou virus iru HIV! gi HIV2, majorite infeciloractane find cauzate de ipa. Aces vis produce oinfefieu crater persistent, progre- si, cu un gre nae de moralitate dup lungs peroad aimp- lomatics (de aproximai 10 ni) Datel epidemiologie dela inceputl anal 200 estima c, In nvel mondial, amir persoanelrinfectate cu HIV depen 40 de wilioane. Cele mai mule cazasi de imbolnvie a fost lveiseat fn Africa, Asi de Sud, America Land, Asia de Est, ‘America de Nord. In Europa, ele mai mute cart wt fst in fogistate in Rusia, Ucrama i fstele a comuniste Tot in nul 6 nara noes, au ot rportate peste 10.000 de caz. ‘iblal 2 Principal factor de ise asoca infil HIV Tanai de ings Coast senna pro = Parner seal malig = ilkzares doguilor ev admnistars tx “Transnitre nautring saul ayeree isla "inwolpe, cele paral porn ano ml! 23 cera ale muceasei bucae, dare croic, transpnitnoo- lure, mili, ide unee inf oportuniste fia se vital (de xemplu, eandidozle); “4. stadia final, SIDA, et marca de infil oportnist oo ise vital (de exempla, preumoaile), eoplasme,encefslopstia HIV~cea mai emt complica in inetiacu HIV. Fatri eae secelereai evolu spe tail SIDA sunt estes individual eat a ine, tesa alimentaa deficits ‘scl de transmitere vrs do a mami t,t imp ei inrautrie sau al nage, poate reds prin adminis tres traps aniretoviale,napeen prin cezaian,evitarea altpai ‘Dop ptrendeen tn organism, virwsulnfecteaza un grup de lobule albe sangvine numitelimfocte CD4t, care constiuie 0 omponeats important a sistem imi. Infetarea gd trygeeaacestora detemind seaderea capaci de apirare ao inismoll impotiva infetioe. Conseeinya este para unoe sfectani preci meumonil, neopssmae ot, cea > semni- ‘ea propresia infec HIV spre staal nal, SIDA. Info eu HIV nu exe echivalentl cu SIDA, acest consti- tuind def, kin stad i el mai grav in evolu infect. Prinepael craters al neil eu HIV la om sunt: replicas vrs msi in festa fd: ~ depleiainfoitetor CDS infetate; ~ ‘ipotectivitat muna generalizta (C.Cerescu) Replica viral implic 0 producti inch de ca. 10mili- ae de viront volta boi Din punct de vedere cine, evolu infil ae loc ia mai sue sti 1. staid inal —cupinde un sindom pasager,asemanstor spe, manifesta prin fbr, ceflee, mali, drei abdominal ef, vrs, cites, adenopatie cervical, alr 72. stl avinptomotc~ se dtoreaz8sabilri uni chili > nt replicare vr i spunsal imum al organism. La sflsitul acest peroade, care se poate Intind si pe 10 ani, se invegistoaedscidere uml de linfocte CDA alt de ‘pris simptomatoogiis “perio de stave este dint de apariin nor simptome. precum seidee im peut, faigabiliate, disage, ance, Diagostie inprezent, el maj iizat st de diagnostic a infect cu IV fste testa serologic ELISA (Enzyme-Linked Immunosorbent ‘Asay, care pune in evden antcori specif din seul poe ‘lent. Dooarece acest test poate da relate fle negative gi fas poztve,confmara se face prin tstl Wester-Blot (iden- ticare in sera proeinelor antigenic vale gia nticopilor Indeepiatinposeivaacestor protein) ‘Tratament Pind in momenta de ft nu a fost descopeitniiun medi- amet cares permit vindsearea infec HIV ins, fn ul Smit ani, erectile au dus a deseoperiten unor matemente puri acticetroviale, care ajatl cxpmnl i lpta cu scot ws. Acestea au sez considerbil rata mortalii fn rind ‘enor infect ia eescutsprana de vias cx aproxima- 10 an, Alu de ele, terapin nck adminisrarea unor me iament care peevin tate infec oportnist Din considerencle de mai sus, cle mai importante i ii- its miur min acelea de prevenie i combatre ainsi ‘ou HIV. Asfel, sunt neces soto de edvcaticsanitactIn Jeol, flosiea de instumentr i materiale sterile, verifcareaprobelor de singe care wmeaz af wansfizate, supravegherea epidemiologic a persoanelor curs (contaei sexual ai perso lor infectate cu HIV, copii niscui din mame HIV-peztive persoan euboli seal wansmisile aft fn vides unitiior sanitare, utilizar de dogurinravenoase, CAPITOLUL 2 BACTERIOLOGIE 2.1. Notiuni generale 2.1.1. Mierobiologi romani Mirobilogi roms, prin munca deputy descoperiie im 3, au ads contrib de mare valoate ati in microbial etn imumologi, vrusologie,epidenologi Victor Babe (1854-1926) este fondatolmirobiologei omnes cept carer ini ta Budapest, in anol 1874, Ine ani 185 11886 luerea a Belin, how gi Robert Koch in 1885, publics a Pari, lsturideVieor Cori, primul ta de micobilopie dia lume: er hactres et leu re dans éihiologe, Vanatomie et Vhisologe paholoigne des mala- 2 infects in anu 1887, luereaz ea profesor de bseerolgie si ana- Jomiepatologicd in Bucuresti pune bizele prim inst de ‘cece medical dia Ronn, car asta poor mule duce contributor instep, dieseh siuberelozei, De asemenes, ee oe ar indus vaciarea tr de Rudott via Mec Motos malas, hcl prog pense mesial 27 naic,seroterapi antrabie samira noi nar, count princi imnizri pasive, descoperind valoarea seul ‘Stull sale sunt expose nt-un numa impresionant de 10 Incr ence. Cert sale supa vrs poliomiitc as de- his clea cae prearareavacinls stipoliomieit ‘fos personalittemarcans a ycoli franceze de bactri= arin ut si an a Ttepins 0 serie de stu asypra ibiticeoe, Impru cu Sten 8. Nicolay, pune bazaleinvimntls Cantacuzino (1863-1934), metic savant oma, ‘izX Glosf,sinfeenaturi i medicinal Paris. Dopatemi area studio, lucreaz a Istitul Pasteur din Pais fn amul 1901 este numit profesor la Faculte de Medics in Bucur, iar in 1907, dtotor general al Serica Sante din Romdnia Ca director laces institut, onganietz8 bor toare de bacterolgi in principale ome ale iri, Elaborenz Princpiimodere de modicind cuativs preventive ea le expne fn prima lege sania din ara nasi, nan 1910, ‘Ceretrilesale sau desfgrat pea multe domeni,advcind) consi vloraseinbacterologie, imunolgie, epidemiologic. Publica o serie de lear de mare importana evn iwuitatea «elu i moral, sta supra holee vaccnoterape. {In anal 1906, introduce i ara noast,imediat dupa Fran, ‘aceinul BCG (Bacal Calmete-Gueri), un vacin care con tinea geen vi atemai, tn scopul previ uberculzei la oven Alina primelesanatoridestinat bolnailor detuberuloz si primele spitale de bolt infcioase. fn anu! 1921, ti Insta de Serr Vceiur, ar ast i poarts numele (1896-1967 fost profisor de Bacterio= Faculte de Metin’ din api (1939-1942) iar dn anal 9 condus Catedra de Infamicrobiologie(Virwsologie) 8 ai de Medicingain Bacar, se fonder stil de Vnsologe al Academies Romine, i poart ume, nu nr rime de acest fl in Europ. SA estiurtimportnte studi asopra nor infect viralepre- herpes, turbars, paloma, Nicolae Cajal (1919-2004) fost mec mierobilog si mem al Academiei Romine. Ca medi specaizat a virwsologe 9 pol li Stefan S. Nicola, publica peste 400 de eri i $1 poctselor metabolic ale microoganiameor. Ese ja cael dezvoea fost poss datos descoperiior menial tehnologe care wat amploare in ime de- Are mle apie nto vite de dome: mein i veering alimentai, farmacologe ete, cerilogn este © emus a mcrobiolgi, ear Se ocup sil bacerioe ‘Constantin Leva (1874-1953) este wl dine cel mi ortanjceceitor in domenialimunoogi, vinsage, himio- ‘erp’ i microbioogi made, [Numele ueste eat de watamentlrevoluonar ex bist siflisulisidestudieremarcailedespreherpes, bie, poo* Morea Molden Bacterile sunt microrganisme unicelulae, ew wn nucle rimitiv coast dintso sing motel de ADN, 2.1.3. Morfologia si structura bacterilor 2.1.3.4. Morflogia bacteria Dimenstui Baterile sunt enti microscope, ere ma ‘iil cu ochial ibe. Diensianea se expan mieromet {1 micron (I) = 10° mam] gi este cuprinst in genera ne 1 151104. Cele mai mci bate apainsenuli Mycopasns,c iametul de 03-03 p.Aprecieres densi, fons agai bacerilor se poate face cuajutoralmicroscpulu opti ns str tur bacterin se pate stun numa in microscopi lect, Forma. in funcie de specie, bacterile pot imbrica. forme! diverse: fami sfericd— coe. Forma src est cea mai ala a oi (de exempl, stafilocoe), ns in ara acest forme, coc ma po avea forma oval (de exempla, entero cal) lanceoat (de exempla, paeumacoc) au reifornd {de exemplu, gonococa); ~ forma lung, cilndic baci cu aspect de baston. Exist baci foarte sur eocobae, gre dfereniabli de coci su baci: forma eurhard, de Vegalt~ ibrioni de exempt, vivo“ nal oleic; forma spirafas spi (de exempl, Sprite volta) si spirochete (de exempl, Treponema palm): ~ fox ilamentoaa~ atinombeetele (de exept, Actino- myc), bate Slamontoass ramificats, anaeobe. Ayer. Coc suntmararizolaji, De obce i gsi in preci (in dino ~ de exemplu, mesingococa), in Inj (de exer sucpococu in grimeri (de exempl, stlocacu, Vinnolee Necro ponte ponty astm 29 De bce, bacilitsunt iol, dar pot f grupati te doi (ilobacl) sou in Ian scute (bacllerbunos). Un aspect Inlresant, de majuscale sau tee chineze,crvez8 bail iter. 2.1.3.2. Structura clue bacerine Celulabacteran are stuctur de sinestitoae, are fp nites realizeze scibur de energie eu mel contr s ‘is egleze autonom fact vile, In stractua bacteriler ina componente obligaiort: mem- brant eitoplsmatict etoplasma, ucla, perete eel, com ponent fcultave aps, elisa fageli, pli sa fibril nee speci por Componentle obigatori ale celaleibacerene ‘Nucla baterian age srt primitv comparative mie oul cluoloroucarit, find slit into singurd molecu bo eid mucli,ergmnizt8 sub forma unui cromazons haploid De regu, est sittin centro celle bacteron, Este pit de membrand nuclear Pri uta de depozitare a material ge sic, dtemning earacterncle fede speci bacteiene. Cuplasma et sitat nie mule fj nerd a pembra- i itoplsmatice. Este alc din ap in propo de 80%, srw minerale,proteine, nucleoprotein, lice, pie, ena tne, ARN, Coane un numa mare deribozom, strstr sferice lcs din ARN gi protene, acetaconstitind seu siteze- lor protice din elu. -Membrana etplarmatied esto © menbrank fins, latch, iru sub perce celular: Fst sedi nor imporant enim, a cum sunt enziel lanl respirator ezimele care sunt liberate n meal inconjuritor, unde transfor subst > ei in amit absorbabile, Est semipermeabil, permiind» Moni Molden’ Viale, acolo, pose pen aise medal! 3) ‘Stmuetra si compozii chimiedasgur rezistn crest Jn aejuneaagenilor zc si chim, Un aspect important ese ersten dur, decare tebue si efnd con la steriizare icine sletvs 9 elementeloe nutritive spre eitoplasms ‘iminarea in mel exracelar a predsilor de metabolism Porciele cello eto stuctar iid, cae asgurt protects si forma tutor bactrilr, u excepfia micoplasmelar. Este se- Gil antgenstor de supaf, ind implict fn rispansol mun nespecifc al macroorganismului Ar ln dvzinen bacterin siete sedi noe factor de patogeitate ‘Strutraperteluicelularesc dei laboterilGram-neg tive fat de cele Gram-potv, as elemental cman est repre- _zeuat de pepidoglian, sensilla nee antibiotic i dein ‘ame, kizovim i bacterifa. 2.133, Stdial morfologlet acteriene 4. Fxaminarea microscopied Examinarea microscope este, deregls, pr ps in dene ticaeahaceiloe Din pune de vedere morflogc, elrentele Important care aut la stabilite densi bctere sunt ii, ‘sul, endospori, amiaaea morologich se relizea pe preparate micro- copie ate colrate— ror, Prot se bf pin ai- ea une colon bacterene pe lama curt depres, cre va scat, xt i color in vedrea examin la microscop, CComponentele facultative ae celal bactriene Caps, Est un ivi compact cre Inonjoas srins bac teria La microsop spare su forma unui alow ea ‘Caps ete un fcr care spores vires baci, prot {ind- de fagocitod.Virintelenecapelnte ale acclocasi speci sun patogene Substanjele chimice prezente In capsuld sunt antgenice si letermin ormarea de aniorp ili sau flageli Sut seta laentoase peezete la bac- tere mobile, prlungt ale citoplasme, care servese dep r= ‘ane de locomoti Pil sau fmbrie. Sunt formation flamentose situate pe surat unor bacteria sc s mai grosi dee ei, mu paticp la ocomota bacteric, Roll lor const in fares ge ‘menor pe suport slide ‘Sport bacterin In mod normal, acts se afin Form ‘oye Ca rips I condi nefavorabile de vio, nd sunt lipsite de surse nutritive, une spect bacterene se ans spor, Aceasta este frm de rezstent tris cca beter ot spravigi ani dee. Dinre cloai, cea mai importants ete coerta Gram care nar bucteriein Gram-porve—coloraten Violets Gram-e- iv coor arp, bs, Caltivarea pe medil de cultura “Medie de cultura asigua substance nuitve yi conde © Fchimie prope de creer a bcterilo, Citivarea pe medile de cultur re ea cop iolre i identi agent tolgi al une infil, prvum testa sen- it acest a antbisice fnsimantarearoprezint panrea in contacts produ po je recoltt cu mel de cult Inolarea repeernt receen(repiates) uel singure colnit hn al medi de cules, penta objne oct pur.2 Mona Mtdncome "raolipe, hacerlo poration mech 32 (Clasicarea medio de cultura 1. Din punc de vodere fe: ~ edi solide ~crejleren pe acate mei se face ub forma de coloni bactrene,apecindseculoares, diame, aspect, aetenfa I mein tes ~ medi chide dezvoiara gi cretereabaceilor pe me i ohio mu determing frmareacolonilo, io tuburare ‘ media de cultura; asl, aspecaleulurlor po me- dle chide pou fi fet: eulburare uniforms, omogee (6. aweus), pial lasuprafja media de cultura (Pb cholerae), depozit format pe Fund tubal (Sreprococus Pregene’), 3. upd capacttatea dea fermentaglncora: 2) acter glacozo-fermentatve:Vlvo cholera >) acter sucazonetermentative:Padomonas aeinona 4. Clasicarea in funete de ptogenttate: ) acter nepatogene: sunt cele care wise in medial Inconjrstor simu gsese condi optime de dezvoltare in gazda man )bactert patogene: produc intodenana imbolntvir; de xempla, Trsponema pallid, ©) acter condition patogene: provi de obize din fora ormall a organismlu, iar inolnavitea apace snc end sant Aunite aumite condi: seer rezietensanintefoase a ‘rvanismlui in cz de stes,tatament cu iminosupesoae on- ‘alsceajaboilor vr, SIDA, cancer et. sau nex colon ‘avi nor zone anatomice normal sterile (rezuktind septiceni, Ieningite ee) 2. Din punt de vedere al compote ~ medi simple ~ conjinind ingredient simple, de exemp lcs simp; — mei compuse~ pe ling’ ingredientcle de baz, contin substan organi (sr, sings) neces crester nor bac- teri pretepioase, de exempla,gelora singe: ~ medi speciale —deiolare, de imbogitie, dfereyale 2.15. Flora normald a organismulul fn pul vig interne ial et ster, ind potent de contaminae pia membrancle fetal si placent,imperabil [evr microorganisme, cu uncle excep ius (ins cto= sai), bate Tponema palm), pare (Toxoplasma i, In timpul maser, nownisetul relizea primal contact eu icroorgansmee da medial inconjurtor prin fora vaginal i up nase, organism este sp in mod continua con ini, producindu-s colnizare tegumental sa supaflor farevininconsctcvexeriora afl findconstiutaoranormal ‘9 orgnismulu, nami slr saprofié sau comensua 1. Dup&afnitatestinctoriat ta colorafia Gram: 4) bactert Gram-poditve: Soepiococeuspneumanie, Sta lrioeoceu aes ') bacteri! Gram-negative: Nelsera gonorrhoeae, Nels seria meningitis, Escherichia col Helicobacter pylon, Hac 8) acer aerobe:Sigphyfococeus aureus, by bacterlanaerobe: Clsiium bovulinum,‘gin! Sings, chi cefsloraiion, chi sao, ese rofud, sunt in mod noma! teri, Pezenj2 mirorgansnetor {ces nive aren toate caileo senna patloget. ‘Alstirea florei sprit este in rele diet cuo serie factor: visa, stara de snaate, cone de iien personals, status hormonal, regime alienta Rola florel normale. Fora normals a organismal jue important rol in untae, ete un important ctor aniatocio natural, inpicdieand deroltares taceilor patogene. Fl ‘eat digesiv roses macoasantstial, ojuta absorb ‘utrimentelor,farizeazsanumteenzime, reentrant i testinal, sinttizeaza vitamine din gropolB i vitsnina K. Tin trictl digest, coer bacter sapofite, numite probio tis, eu cele patogene. Un dezechlibra apart Inire cst do poli bactrene duce la mbolnvire.Dezechilibee in flora intestinal se datoreazbunor factor: prosum excel carne cafa, aloo! sabuzal de antibiotic. 2.2. Coel patogeni 22.1, Coci Gram-pozitivh Inconjurktor~ ap ser, pdt, as este nit pe tea sin cave natural ale omului gi animaleor, find part di Mora normal organism. Staflococi potenti patogent een in nofringe in intestinal omulu sates. Resintnf la fcr fel 91 chic. Stalocci eis ex per a temperatur de GO"C ga aetunen aleoolul de fi deo ot Piroig,Racrboke ponealpe pom ante made Potogentate Ptogentata safilcocilor se daoreazs vrv- es a i capaciti de a labor anumite toxic. Un exempt cet sens este couguaza, caro dotemnin coagulaea plasm, me care Ht peemite gemmenuli ss ersze wm inves de i eu ajutoal eu se stage Fgacitori, Se | BoB Fig. 1.Stailocodl, ups capaciate de sinters a congulazi, stalocoit en In cagulaco-negatcoagulao-poct Safilococicoagulazo-negatvi fae pate din fora normal a nisl ind prezeai tn faring, intestin, rea anton. Jae adesea infec: nosocomial, Hind rezsteni la afunes eznfectant aseptic. Cel mai important reprezentan epidermidis, el avin potential patoge cl mai iia Dire safilococicoagulazo-pozitv, nami tafilococal a (Staph lococens aureus) et patogen pent om.36 eceaetirer ‘aureus $5. epldermiae foe pare din fora comensusla aviijlor nazale a tegumentelor. Dini indivi sino, aproximatv 20-30% sunt par ‘de S aureus la nivel maconseinazae gi ntsiale, Pe ‘mon, sailegeul aur este przen tanto 'S epdermidis eglsete in foselenazale la 40-100% indivi sinitos, arp tegumente ure 85% i 100%. ‘Sub aspect clinic, infetile stafilococce pot imbrica male forme, conform abe demas: ‘Tabelul 3, Aspectecince ae infecilrstaflococce = Fac Furcal Tnfeci wine postpartum sau post abortam Sepicenie "Toxinfeti almenare ‘Sus inet este reprezentt att de om olay, ft emul sinatas,puratorde stafiloco.Trasmitersa sea ‘nod dre, interuman, sav indirect ria lente obec ‘aminat, pictur Phugge, pa ete, Diagnostcul de laborator al intr stafilococce. Reco tareaprobelor biologic tebe fut ca ate pnt & ev contaminarea.Tindnd cont de prezera stflococilo in med ar 51 fora normal » organism, izolarea stloccal nooo. octet pretaote pers aisten madclh Jn produslpatolopc tebe iso nttdeauna de testes gi neta patogeniti eesti. Traiamen. Tonite iment sflcocice se vndech imirobian se impane in infecile grave, Coletile puruente sit drenjchirucal i rtament anit. In stalococi- ronie, se prepar un autovaci, prin inactvareatemicd & pict nectar. ” 2.2.12, treprococal Caractere generale, Steptocoit sunt coci Gram-poztv ei Sau oval, iol si rupai i lan de drt angi Perec, mobili espruli,seob,fcukatyanaerobi D @ ny? 22 @ Fig. 3. Streptococt Sunt prezentpe tegument in cavitile naturale al oma imlelor Majoratea specllorprezente lm sunt saproie onditionat patogen, el fe pare din fos normal te uli tract resprato, digest, genital Ctasicar. Ceterile de eascare a seeptococlor sunt in ela tmp erie de deniare a lor: capacitaea de hemo ir i prezsoa antigens de grup Lance.a Mace Meron, fn foie de capuctate de hemolia se deosces: ~ streptococi Phemoliic, care produc hemli8 comple 1s forma unui alow ear, bine delimit, ew disp completa hematilor, ~sueptococi «hemolit, proc hemalizapaiall, eras ie (viridans), mi sab delimit; = septooci nchemoltici, care na alterea hematile medial de ular. Clasticarea Lance ebxzeoa pe pezetaanigenlu de ‘rap ~ polizaharidl C, de Ia nivel peste clu. a fine e acest antigen, treptocociaparinunor grup a ror nota Incepe eu litera A. Exist i sueprococi caren pot ead i acest grupe, deoaree nu posed antigenl de grup, ga cum: ssrptocci vieidans Dinte acest, cea mai mare imparts peat om oa step- ‘ocoei hea-hemolitc de grup A Indifrent de specie, sweptocci sunt data expumers la ‘emperaturde 60°C 60 de minite, De asemenes, ptf dit de apa oxigenat itt de od Poiogenitare Ptogeiats suepococlr so datoresz8 Vi- eae, dar gi capaci de elaborare a uno toxin. Dine ace tea, suepolizna © esto cen cae exerci ctane lick asp hematite. Sepoizins O est antigenic, Organist escionezcan- tiatv Ia streptotzin O, preducind anicrp sntistepoliznd (0- ASLO. Crestreamarcatsatieuli ASLO semnific infect streptococict acu, ‘inte ite sreptocoice aint: = fang: ~ searai ono, ceil paraxial penn arien) melt 39 pesitoite; = espe pencardity endocanites ~ aboot: sephicemis enumoni. Compliett Infect cu Sreprcoceusprogenes po dela sechele sei- ‘se: rematiema articular acu glomeratonefita acu Aces ra una pn ate ptimin do la boa seat stepocacc, Diagnostic de aborator Diagnostiul de laborator este bacterologi, prin iol gi ‘weoifcaes grmenuui in produsal patlogc i serlogc are identi antcopiatisteptococi ‘Tratament Tratamentl infer steptocacce indies adminisrare de tiboice. Sepococul de grap Aare o senibiitate naturals. {aide penicitine. Petr infcile date de celle grupe sero soe eva alee un antibiotic i fancied nivel de sesibi- ste evident de anbograms. De remarcat este fptl 6 ise deoscbit la atbitce © manifest sreptococi spar. nin grapati D. 22:13. Pneumococt! Caractere morfologice.Paewmacaci sunt coc Gra-poitivi, acrobi, fatty anaerobi,capsulati agezai de obice i pete i de ace, mal sunt cunoscai i sub numle de diplococ.” Monon Molva Prat, cro prio pers ene melt ecltea la fctor fete! si chimici. Pueunocoit st di tri fn 10 minute la temperatura de 50°C gi sunt sensbl sctiaea penile, sulfamidelr gla majoritateaantibiotice cuspeciy larg. 2.2.2 Coci Gram-negativi 222.1. Gonococul Caractere morfologice. N. gonorrhoeae sunt oxi Gran-nega- szaiinapl, reform, inconjurajde suet capsular 08 8 Fig. 4. Preumococ. Habit, Penumococ exe obactereconitiontpaogens, 0 specie a gen Seprococeus~ Sraptococcus pneumoniae. Are ‘un aopism deosebit pent cile respirator supecoare.Procens ‘ul parstrilor de penumococ varia inte 30 si 70%. Paiogentute. Preunococi sust implica in tlogia menin- iti, ponumonii preumococoe, ote, simzite, mastoid! ee Predspoitia lance pneumocecice se poate datra ani- itor condi: subourii,sedarea capactati de aprae aor isml data fete sistema munity, afectiun eal, intricafislootie, vroze respirators Diagnostic: Principle produsepatologie in care poate fl ‘dente presmococulsnt puts exsist faring, secretia ‘te, Hemocultrs, LCR, Germenl vf zalatidenit, apes ‘ig. 5.Gonocon. Potogentte.Gonococa ete et patogen patra om, avind iam pentru mucoasagentourinr, ec, fvingian, co ctval. Netra, infetile gonocacee dc la conicizare cu rita brozelr. ‘Ganococul este agent etiological gonorei sual bleno- ie, ind dup sili, a doua bool veneid (eu tansmitere tenet a) bacterin ‘v3 ce anibogran ‘fami goaoccih oust ep pris contamina Tratamen In nfetile premococic, antibiotic de le fy spa aes, men ‘ste poniciins, Mai pot produce infect generate din cz deri i sangvine a germenuli: arvit,endoardite, meningnoooge acl porte poo xen metcali 43 Prine actor favrzany ai imbolniviior enum ‘xtreme de vit (copii mii bt), sezonl ree; = bosal fics: \deprimarea sister muita Diagnostic de laboraor. Diagnostic de labortor const ecotaea produslorpatologice i examinares lor macro- 51 roscopict, iolre si identiicarea gemmanuli, insite de rea sensibili la antbitice ‘Tratament. Tratamenulistiit este dependent de rezalta- antibiogramei. Meningococit sunt sensibilil peniilina, flosporne, loramficol, macro, eulfamide si alte ante ffecvete ist, prosait rhiepididimt abba endo tr sabpingi la fmco Diagnostic. Diagnostica infecilor onococice const in collareaproduselor ptologice sere’ mucopuruente ure ‘vagina, conjunctiva, insides lor pe medi adecvate, lneasidntiiareagenmenuhi, apo efectuaenanibiogame Trotamont Tratamenl este indvidualzat In funetie do ttle anbiograe. 2.22.2, Meningococul araciere generate. Meningococi sunt coci Gram-xczat acrbi seri sau oval, esporlai, aan in dip, ov e boabe de cafes, nila nivelulpazofringl a 10-25 «ia populate. Resist l factor fle. Meningocci sun seri av sil de temper ip, iar fuina sla, igus wt nea i distr apd Parogentat. Local, determin spar inotringitelor, personel imanedeprimate se pote produce bactremie locaizare scundars meningeal Meningta meningococics este o cau important de mori sitate i morta. Caea deine este respttori. Mani tile boli cuprnd: stare general aller, feb, ison, cota sever, grea, varsatur Forofobi, pat, redoare decaf (et erty meningeal).inabsenja teatamentli, boa evo spre deoes. Ifocile meningocociceapar mai ales in colectiviti: oo, inmate, cas de copi ete; ezervorl de infos ete repre tat de punatoi nazotrigieni de meningocos. Ag favorizen transmiteres gemmenul, 23. Bacili patogent 23.1, Familia Enterobacteriacene 23.1, Generali Familia Enterobaceraceae este © familie batvan§ care inde un nomic mare de specit de bait Gram-egaivi, porula, mobi sau mobil, care wes in intestinal xml inser (materi fealopot confine peste 10enterobactei). cle dnt ucesespci, de exempliEvcherichia coffe parte flora nomall a intesinuhi, find patogene doar in anumite rll, ca Salmonella npg Shigella sunt acter pat Petr om, Enierobaceile se gsse tn mod obit fn ar, ap sl one, unde sunt eliminate de oameni animale oda eu ma rile ele, "ami cuprinde mi mite geri, ele importante in: ye Esceriohia, pel Shigella, gel Salone geo Klet- sola, goal Protes.“ Monica Molden “Tall 4, Clasicare enterobacterilor in funetle de capaciatea de fermentare a lactrsi 1, Enisbactr patogone:lactovo-nezative = Salmonella = Shigella 7, Enterobacer condiionat-ptogene su nepalogsne: a acon poritive: Escherichia Ketel ‘D)lacoro-negative: Prous 231.2 Genul Escherichia Eachericha coli, ‘Caracere generale, Exchericha coli este nbcil Gat tiv, nesporula, aero, faculty anaerob, Est saproft al tubull igs l omul i aimaleor de unde este elimina n media ‘dat cu materi fecal opolezd intestinal uman char dia primele ile dup nate ste principal reprezentaat al forei normale intestinale, pi inhibarea dezvoltri Nori protolitice fi patcpars Is si teizarea uno vamie dn grup B i vitamine K. Tesitent la factor fc i chime. Ecol este dists “expanerca a 60°C tp de $060 de mints Este sensibil s. nea dernfetantelorcloramins formal te. Potogentoe Exist sertipur eateropstogsne cae pot deter ‘min aparin oor epidemic in ringul now-niscuior di materi ‘Sus de inet este rpreretath de bola de ptr < caibelipotogeni, Ptrunderea germenilo In onganism resizeaz pe cale digest in pnt de vedere clinic poate dete ~ infect wrnae (peste 90% din total infer uri) — gistrenterite; inna, Mtl parte per ose melt 45 ~ petit; ‘neningit coca, ~ afejuni wget; ~ ine de pags. Tupi care produc bli diareice su: = E.coli eneropaogen ~ produce epiemi dari in sp- tal, ls now nse lini, se caractericazh prin eampe sdominale, virsitr scaune dareice, ra singe; Ecol enteolnvaiy— proce o dire aserntaitoare diz- ‘ner; se manifesta pin fbr, dure abdominal colca- tive, emune cu mucus, singe i numeroase levee; = E. coll enerotoxigen ~ produce o dare aseminioare holt, mith cree rritilor, pace la twig sau alte Categorit de peroane cae consum aliments procuate in comer stad ft se spele pe mini. Clini, 2 ‘manifests prin due abdominal clicaive, area, vir tri, dares aponed; ~ E.coli enterohemorasi ~ produce 0 dares hemorasict; clini: seaue dace hemor ures abdominal i= tenes, de obiei feel Diagnostic de laboraor cons ialarea i identifica menu din produste potlogce rin, materi eal, singe Tratamen. Tetamestal infer se face conform antibo ame:“6 orcs Meir 23.4.2. Genul Albee CCuprnde spcitsaproite ale ubuli digestv gi apart ‘espiraor. Acet speci sunt condiionatpatogene, deoarece in condi favrizante, pot duce la apaia wor infeti wire ote, mening et. Klebrela sunt bocili Gram-negst Dil, esporla, naps respirator itn nestinlgros I proximatv 50% din popula ste inertial in etiologi nor ~ inet rina; colite; entero eum ‘bronite: pleurezit; septiemie; mening; peritonte; infect al esa moi ~ infec de pag: boa davies copii now miso Specile gen Kleist fecvent implicate in deter ‘minareainfetilor nosocomial Diagnostic de laborator, Dingoosticu de Iabortor cons Jn zona si denicaea germenior din dferte prods pat ogi: spt, urns, LCR, secre puulete ete uctozo-poitivi, mon Viral, panne pena asten mea 47 ‘Tratamertd cupinde adeinistratea nor etbitce cu spec iB) tein conformiate eu ez antbigramet 214, Gemul Protas Caractere generale. zal Proteus grupetc baci Gram-e- ivi foarte mobili nesporua, necapeula tens fermenteazt Habla. Sut foare Psp ye sl, unos, alimentealte- ape plus unde se gisese mats onginice flats in descom- nee, Battle aparinind genlui Proteus sunt principle icrorgaisme implicate i procesl de puta a ci in mod nol, gist n num mic in itstnal om imal Specie cel mai fecrent iol la om sunt Proteus mirabilis Proves vulgaris. ezstnala factor ict i chimlet. Bactvile din gem Pro unt istruse de expunerea la empeatr de 60°C tn 60 de oe, iI expunerea a enol 1% in 30 de minute, Sant sem Patogenia Bac dn geal Protest eee npc in ~ infect wins; infos gentle: ‘oxinfctialimentare; suze, pettonite; inf ale pig; sepscemie; ‘peumonie;es id Vala, ctrl praia pours austen mech 49 I gonsralizate. Alte slmoncle (yp muri, Sener, oleae sus) produetxiinfeci aliments de tip ites, scl, nf urine, ariculre, meningeal, respctri Ses de nee este epenenat in primal rnd de animale estce gi apoi de oma bola sau purator de salmorele, Ar (era tii, oma este singuralivor de infetie. Cele i portant rezervoare animale smt gine, cura, por cil Diagnostic de Iaboratr. Dinzostical de aborator este un oti bacteriologie unl sroogi (moog) Diogrosticu!bacerologiecupeindeiolaea §evidenirea — meningie: = eneroeolite sete. Diognastle de laborator Diagnostic e aboatr consi ‘aolarea gurmenulu in cult pur identifcarea Io pe ‘arcterelor morfologie,biochimice si de curd. Produse ptologice necesure identficaii gemeauui sun: win, sing puro, materi fecale. Tratament. Tratarentl const in administra de snibiois confor antbigrame. 23.15, Genul Salmonella Caractere generale. Salmonelele sunt baci Gram ivi, mobili, mencapsulai, serobi, culty anaerbi, zoneratv. Genul Salmonela et alc in peste 1500 de speci pa gene pent om s animale. Acestes se ise in intestinal |i, maniferlo,reptilelor fi psiilor, de unde pot mel (soul, apa), -Rezistena la fetort fil $1 chile. Sua germeni Coproculus este cea ma llieté motos ponte stables posi de salmon testinal In toxiaecileaimetare, pe ling coproculurt se indie uate examenelrbacerologice 4 din restuile alimentare. Diognstcu serologic este o metoda indicts de diagnostic evidential prezega ator. Profit sl contro. Trunsmiteea se ace tn prin prin etl produselor animal infect, dar spin apa de bat nial, obec coniaminate, Ast, st necesareanumite ri care vizeaz practice de ere @armallr,procesle prelserare a alimentlor,prepratea i reflgeratea comet mentlr,lnvaarea i apliareaunor mas de gid de persoanele care manevreaz alimentle in until de lic sie, Mdentieareapurtitorilor de geen, educa santas pul ‘ind dstruse ia cine minute la 100°C: deinfstantele le en 30-120 de inte Sunt sensible stan corte colli, streptomicinei, ampiciine! et. S-auidentifeat tl rmultezstnte la antibiotics, cele find fecvent implicate intel nosocomial, Pasogentate Bie prose poats name de salmoneloce. Salmonella yphi produce fea tei a tinp ce Sal 4 poranyphi A,B,C peodue feel pratifode, Acessa Monica Mold 23.1.6, Gena Shigella Caractere generale Genl Shigelacupind bac Grsm-ne ‘yi, mobil, nesporula, nesapsul, mobi, elucoz>-ferme tiv, lctazo-nega Reprezint factor etiologic ai deme bac. A onstiuecauza cea ai feeventh de dare scterant. ‘Bacterileinciuse in geul Shigella se clasts pe bara ‘uri antgenullO(stratrapoizaardict din peretle celal ‘mn pau speci, dup cam se poate vedes tn abel de mai jos: ‘Tabla 5. Clasicarea dups structuraantigenicd ‘Grupa A Sigel Bening — ea wai patos GropulB: Shigeo flexes Gropal C: Shigella boat raul, haces praia pon aio medical St lo pss stamentl anit, manifest ince dareara sie pte ie. In nel iti, tabloa cine poate persita 8 pind a tet sata Complicople posible ale boli sunt sindromul de colon iita- J desire, convul fei, kestoconjunctivis, Diognostic de laborator. Diagnostical de lborator este bac- lolng const in iolare i denifcarea germeniloe in ma- ile feel reoltae att de In bolns, et de Is puro etna care manevteaz aliment, aa gi alimentle emificarea serologic se elie prin eat de apltnae lam prin eres stable struct antigenic dha den 5 nadatenacetia ita din cele pr grape ane (A,B,C, D) Trotament.Tatamentl se va insti aport cu antibioge ‘care este abligatri dup izolarea i idontificaeasigeeor, it mutrezstene a antibiotic a acesorgermen Perogentae. Gea Shigella euprnde baci care produc om dzenteria acilar toxinfeallmentare, id ee tcnc patogeni din gropalenerobactracelor. Direntria se ansmitepecalefecal-oalt de oboe de lpr "Sor sno st exis gi epidemil produse de aps salient Din punt de vedere clini, dzenteria bailar e mani rin br, scan, due abdominal, snune dari frevent Insojite de mucus, puri 5 nge- La copi i vrsnici se pat insala un ablou de deshidratare sever. ‘Boaa este localiza nivel intesinu gos, unde de ‘mint Kez ilamstoe le pertlu i ule ale moa itestinale ‘Dupa vindecae uni pacienpot imine putt sino de bul dizenterici,aflndusel cxgines wor vitoare inci 23.2. Vibrionul holerie nina ind eauza principal a imbolntvirloe. Pagentate.Vibionul hore elaborezd txina hoe eponsabil de ierdorea masivi de ap i elec prin mucca- mesial, acca costuind principal cau de motte oer Clini, boa ¢stecarcerizt prin seane dai apoase stu g devbdatre sever, ou aller marcts sti ge eae i evolu grav, decesulrgistrnd-se n msi malt de untae dine carrie neta2 Monica Molen os Fig. 6. Vibriont holerc. Suse nfeciecu vibe oleic este reprezenat de olay a convalescen, sau de purttoral into, a cra “eh bilans dine rlul de rezevor de germeni. Aces eli ‘az virion prin materi fale. Transmiterea se face pe fkcahoralt, prin contact et cubolnaval sta prin ap alm ‘contaminate (Lal, cae, frt, lege). Diagnostic. Diagnostica holere este ourgen, datos ‘alti idicat are se porta I cazurile newts. ‘Teatament. Cel mai important obectiv al tatamentli ‘eechilbrarea idrocleetoitc a organismuli Altar de ‘a, se administeazdantbiotice precum tetrciclna, cio cna aitromicina. Ca msurdepoflaxie se recom sanitar a popula, espectarearegullor de igind aig ‘aps potbila populate, ssgurare sistemelor de analiza imotet. haere poten aie meds 2.33. Genul Corynebacterium 3.1 Conmebacterium dipherae oeyncbactrie sunt acl Gra piv, aerobi, nesporla, tata patoge, da exis yi spect apo, nla pe pie muconse (iteoiz. Specia Conmahacterim diphriae este sngur specie pato- strict petra om. Corynebacterium diphtheria exe agent i alder Habra ee src man. Est loclizat in mocoasa rinoft- yan purtstoilor asog Py % g (eo Fig. 7. Corynebacterium aiphteriae. esistenta in med extern. Poste persists timp tndhungat i de usciciun 5 Tumind, mat les pe lenjrc, fn fragmente fslsele membrane, pat Est dss de expanres lls ei: 10 minut la S8°C; 1 mint 10°C, alcool, atsesce le, antbiotice: rtomicing, peniciin, tetracsin, cline icin ee ‘Tranmere se sacs pe cal sein pin pice PAugge prin conse direct cu purr snatsi. Mai ra, se paste smite prin objet contaminate Patogentate, Poara de ita este reprezentats de mucoass unetival sau respirator. Geemena se cantonesz la postaa Mica Moles crrle parctloet pon assent matical S$ | einer, 4 muliplies 5 determing local edem si file penta sterizareapurttoriornazofaringon de bacil ‘rane, Localize lnringans a psoudcomembeaslae 9 fheeveat moare prin airs alsa membranes in ving, cout epiteliae respirator moar, leveocite, tite, ater, Inorearea dea Indep fsa membrant “singers ale submucous Localiarea laingian a pseudo ‘anelor produce frecvent moar prin asfixire. "Toxina prods de bacterie difuzeaa in organism sd rin enomene toxice la distant: disrugefsutl cardiac et si hepatic, dry eri motor. Oda liber, oxin so rapid, iar acinea ei este ireersibil. Gravitate boil ete ‘daca iver a cet toxine, care poste etrena mi fed importante ear pot duce I exis. fn fate de localizae, sau deseris ue puri de dit angina difsricd sau diera faringans (cea mai feevents mt, rina feria slaving diferied. Deoarece oma este singurul rezervor natural de baci 1a se poate eadics pin vacenare. fn ulimit ani ou S- mai porate de dite n tra naa ‘Cop sunt imumizai atv: rvacinal DTP poi bvacs br. ent Mycobacteram ceri pai a mel ex, inl ata, ele, Ca a taper ssc sos gn cus etal pers pics mca Scare lore | 1. Mycobacterium tubercles tere gonoale. Mycobacterium uberis, a baci ost deseris peau prima dst de Robert Koch, ns scl epidemiologic art cn fica an, se Taegitea illoane de cur noi de tubercular in hme, 23 mili= be doce, nc un bail acid-alooloznitnt, care te poste evidentia olorfa Zich-Nielsen. Pe tote colorate prin acest i, bacillapareealort ros prin. Bacilal manifest reistnf a aciunca majorii atibot- Ins est sensible streptomicin ccs Transmterea bacilli s fae, de bic, po cal aera, pin cul de pat tse, stinutO posibil suns deinfectie ete gt ede vac proveit dela animale bolave ibereuloza este 0 infcie bacterin c localize cel a vent pulmonar, dar se poate localiza si extapulmions: in- a, 908, meningeal, ganglion ee. ie Priminfefia tbercaoas® evolvesz la form inaparend hic In aproximatv 80% dine cazuileapet a persoane ct vitae normal. stemullimua. Lezaea pulmonar est md iar vindecarea se face cu cicaticeibross ier La ‘rar In Iborutoe a exsudstelornazalefrngine ‘ratament. Soul antdiferic webuieadminisrat ead, rime pata zie le bli Anoxinaneviralizeas dao oi ierie alan tn ciculai. Antibioterapia estindict, det lp o smelorre local o scldere a comtgiozitii. Ant tiele utilize sunt penicilna, ttacielina say eriomiiss Monica Mold Boal debueaz dupto peicada medie de incubate de lin I cin ani iar evolu este Jen, cron. Poole, cero praia penn aie msl! 59 23.5. Genul Closridiom 2.35.1 Cosridtum tran Coractere generate. Clostridim tetas bail etanos ste un bac! sprult Gram-pozv anaerab, Este un mero: nism tere, ind ietlitcel ma feevent sb forma de spor mint. Pote sit iin intestinul om il animalelr Poiogenta Pin prodactea wei ncartoxine fore peice, Forme clince 1. Lepea tuberculoda Ese atemindioarembecalze, dar na est contagion. A tea tegumental sistem nerves. Bolnaval print pic tani, mai, extematoase,anestrie, bine delimit. Al gar doa macul etematsse. fn cvoutie se inepistreszo tindre# lsiuiloe,deshidrtrea pic, alierarea muhlor serio. 2. Lepralepromatoash Eatecea mai grav form Est contagion tach epum 4 mucoasele, Ist afectarea sitemului neros este dif. duce leit extrem de uit: modifica ee ale oc 1, fect viteral ial organcor genital, bolnavi ‘muti, Lezinilecarcerisice se aumese leproame: nod ‘ulate rosie-brut, dures, care singers sub pile. ‘Comtagumea este posibil in lepra lepromatoasiporind In secrtile naa i pli cutanae ale emul bona ex co ‘aminareategumentoor sau mucoaslor uni sic sits, iagrosticul de laboratorete posi pein dpisarea I meal microscopic a bacilli sereilenazale sau In 1a biopic pelevat dn lean cutanate Trtament. Tetamestul medicamentes cuprinde admins tea de ifmpcing, ofloxacin, clriomicing, dapsont. Lez ile st ratat chiral. Poorta de intra esterprezenttd de lesan eutaneo-mcon- cori pl suet, Nou-nscutl pate contacts bala ca pune de plecarebootlombilical, i azul nerespetii cs antisepsct in asistonia obstetrical sa, tune ind obiceurle unr i le lumi I se plc pian pe combi, Paci rami cantonat a posra de nat. Ai se multiplics iver neurotoxin care difzeaz po cal cicuatorc pe ervilor motor, ndreptindu-se spe sistemal nervoe cen Ot ce sa fat pe exo nervoas, toxin mama poste ot. ‘Tablou cine Debut Boaladebuteas dup o pric de incubaie dectera su spt cu Gree df, sensibilities paest- nivel une pig vndecate sau pe eae de vindcare, Acey- sunt urmate defi musulare sau chiar contact ale cular peileronale Perioada de stare se caratrizeaz prin ds, inabiltate, 3 inal de esmus—conractra magchilrtasticatr iat 3 e produ contacts generlizate ale muscular chee setune mecanil —deexempl, (1) Ascaris lambros: compl paral poate aplaiza vioatie intestinal ocind la malaborbie; 2) chistal hide fm devotes 2 tumoral tn diverse ogg actioneaza supa teirilor Tnvecmae, cu importante consecinf, cum ar obstructs llr ire care duce la para ctr can; ~ctne spolisoere— datos flosch chit intestinal decir parait, cea ceva due la mlabsorbe, de exemn- lu, Garda intestinal, ~actie bacterferd ~ de exempls, Emiamoeba histolytica poate determina neil stn (abeese hepatic, pulma- ‘ae, cerebral) prin pelurea gernedilor ce se ese ii- ial a ocul de plecar al pasa ies, 3. Notiuni generale 3.4. Introducere arazitlogia este sins care se ocupa cu studi bio 9 morfologi a paranitilor. Paraztologia medical este ‘are studiz8 para glad de organismal uman, preciz pidemiologi,simptomstologia produst, precum si moda de diagnostic de combatere a acestora araztl este un organism de orgie vegetal sa ani ae esfigoars vis pe scam ale i, determindnd ad ‘ufbur in organismal gaa Fenomenul de paraitism ct lai stabi inte dou ‘nai mule enti de oigine anima, in care una dine ee. uit gaz care ofer locus ran i psibilitat de dz nl), ar cealleeelaie— pari port eu specifitoten fa de gad, past we ~ praaiticuspecitciats de gad — care mus pot deo pe oaltsguzd; de exempu, om ~ Avcars humbviol* aneeeninipl Himologie, bacterial, parolee pena vse meat 75. 3.13. Prineipalele cai de pitrundere a parazitilor in organismul-gazda Princpalele i de pltrundeesparazilo in oganismul sun: 1. calea aerogen, in neta eu Preumoeyst carn ‘cae de tnsmitere mai feovent nti copia dona in materi la prematur cu depresi immuno it; acest fp se datoresrA existe, printepesoane ‘care ingriese, «purttonilorsnstosi de cari, ‘aniguraransmterenacesuia prin pcaturile Pee; 2, cafes digest ~ majoritatea paraile eu lcaizare singe: gon Plaats reir: Taxplarma gondi, chs hide: limi: Prewnocyt cain, chs ida 3.15. Factori care pot determina infestatile parazitare Prezena inw-an terior fume pararte, palate logice ale paar, precum si dinamics de infect pot sk jn de mai mul fc 1, caracterul sezonir—In lia tempera, prezen atin urlor poate nena transitereaparztozel,recventa acestora flnd mal resus in anon cal, 2. caracerlgeograie— de exempu,zoelemiigtinasefa- vorizeztransmiterea malar, att pein pene ijsri- Jor, atria persoanelorinfctte co aes boa in ‘zone de impie, infstaileparaztate sunt ma froovente ec la mute; 3. lima — In zee wopicae sau subtropical, parzitozele sunt fare feevente, endemie; in cima ree (polar), pa= ‘aitozle se ites Ia maitre mar (urs po), care pot fi infetate eu Wicink: fm cima umeds pastorate sant favorite i de meu: 3. caleasesuala~ de exemplo, Trichomonas vaginalis; 4 caleacutana— de exernpu, Schstosoma sp, larvle 5. postaranfcionl, 68 singe contaminal, de exemp 6. transplant de onzane - de exemple, Toxoplasma gondi 3.44, Localizarea paraziilor in organismul-gazda oclzar cater: 4 facto po fetr popular perce cierto certs Rabon vet om ec vais, : 42 statsulimanoogie: poate normal sau depesat iio- logic in meas sau saci, sa ptolgic i ini ‘ale (de exempl, infetia HIV) 4.3. obiciui alimentar de prepara a alimentsog, sp lara alimentelr de oigine veges, prepara ter 44, edvayasanitara popula; = intesin: Gita intestinalis, Balam cols vag: Trchomonar vaginalis Locallareisulard: © fosut muscular: Tichinella spiralis: ~ feat: Fasciola hepatica = glob ocular: Toroplamea god:6 Moni Meld Yinsolope bose porte pet anne mach 77 45 gradu de expunee la stil pasar de exer ‘oo cane luersz Insecta zatehnc, batt, lave, sunt mal expuyi ded ae catego profes le; expunerea poate fy ecient, ttl ae ‘ate lores nic sims topical, 5. posibilimtea inteduceri unorparziteze ropicale pe ‘oval ri nose (de exer, malar. In condi favorable de temperatr gi umiditt, praia se Wn forma vegetrn, rate ancileacestiadestagurind-se ramets normal. Ate! ciod condiile de vig au sunt ee, paraztl se protecas evo membrsnd exten ezisents lptin forme ches. Reveniren conor favorable de me iu cel reluarea forme vegetative, Transmiterea se poste fae pe dou ei ~ diet: rin Formee vegetative eliminate de gad infect, in secre st excreile sale, sav prin formele inchistate late eso, egume sin op Indirect: para avind nevoie de gade intermedia, pen: ‘twa pute eliza ecerea dela organismal infectt anterior nun organism ston Protozoareecu important medical ear in pata clase: ~ Rhizopode; ~ Faget; = Sporozoare; = Chine, 3.16, Clasifcarea paraztlor ‘Tabelal 10, Clasicaresparasitlor T.PROTOZOARE 1) Class cestode Teena soln, Tacnia saginata oeniaechinococcu) B. Nemathelminl (Ascaris Imiricoides, Frrobiae sermiculars) 3.22. Clasa Rhizopode cat clas de parzt cuprinde protozoa Hipsite de orgs te specializate de miscae, deplasarea si nite realizindu-se Jun pseudopodelo Dinaceast clas hizopodel parazite pentru om aparin i= or, avin ati forma vegeta it ifort chs mule ren se relia prin dviiune diets, bine, penta forms epsav rin dlviciune mulpa n caulfomor chistes 32, Protozoarele 3.21, Generalitati Increngstra Protozoa cuprnde organism uicelalare a tute dnt singur cells, care preci element consti cblgnori- membrand protoplasmatics,ctoplasna nucle ach migarea sa nu est do tip ameboid,paaztl prezine organitedelocomoyie~ cil sau Hagel Entamoeba Wistlytea Dine amibe, co mal important repszentan exe Entamoeba isobica,caepaazteaza itestinl gros al om, prodeind8 Monica ldo tisenteria amibiand, bal spits mai les once ales mai pu aie i regan eu lina tempera. ‘Omul ese ce mai important rezervr de pri ns ta _miteense poate ace dea cine sau pisid: Most ig de bette su rol devetor mecanic. ‘Factors de ric cae favorzeas ines sun: absense le canalizare,instiuonalizaes, situaia Grancar. pcs ‘norant ‘Transmitrea ols ac prin intermedia ap limentel contaminate (fuctelegume nespilate corespuntr),. ‘ol pStrunnd in organismal uman pe ale dgestv Princpalele sure de Entamoeba Moca sun ~contaminarea apei poral; ‘comer alimentr stra propre nga ie cuburilordegheat din aph de robige contamina ~netespectarea requir elementare de igen uit de almenaiepubliea ev bucaiiisalubre ise tole sunt vector scan ~ spares frctelr legume ev ap contamina in forma vegans (rofoet, pratt out spc = forma gaa sau histolica — parle ret cu rai produce izarea esuturior (le unde deri mien de histities ~ forma minuta~ praital se hdueste cu chim gastric lor intestinal. Paolo, cero pratense mca 79 Fig. 9. Trofozoitde histolytica, forma magna. Chiu are fo seed sau ovaart i coaine pata mete ous ~ ptr baghet sideroile nuit com cromatoiz, cu cle rotunite,Poate fH dsteus pia Hetberea ape minim 10 otc. ical de wn: persoana infect va elimina china n ma ile fecal cae Vor ajuage in ap, pe so, de inde vr ingerate mul sido. Un sing chit ct sufcent pena a produce fectarea mul sino ‘Senunele n care se gisese wofozi nu sunt instante peat ‘Transmiterea est fecaLoml, dar numa eu for chisticd & ili Chistorieingeratetrverscar tac intestinslsubjre In timp realizunda-s iz pert chs cba aie, vss produce divzines bint a ele pars cle sears citplasme’ pont esr cen pt, final eld ooo. Ace migeazt din intestinal sable spre clon Se opese I ivelalceculu i restsigmoiduli,Avansens erect dat x conn intestinal seasforma inchs fin eliminate ia materilefecale. fn carl un tanat intestinale en Note, cil prasteag pena este malt #t tegument = organe genital exten, bcs epic amibin ete cea mai fcvent complica Dieanase, Pen sabres dagnosticui se indict denti- ss chinurilor saa tofezofilor in mateilefcale prin ex coproparaitologic sau coprocutirs, es ELISA (evieniars ele parazitire jn scaun), olonescopic, Profiaca este identiel cw tutor germenilorc ranami- fccalorla gies personal i almentark core. Princ. le mssuri de tatament sun rechilibrzeshidroclectlites emul i erdicarea infil cu metronidazal,indazl, icin, Sub tatamentaecva,viedecaren ae lo pin cca. area uleeailor, accelerat, nu mai are le transformarea chistied a trofozi cae vor apirea ca ata tn scauuldiareic Patogenie ‘edi leinilr prose de amibe est a nivel m {ntestinului gros (repiunea cecal retsigmidian’) Sub 2c ea inl rods departs produce distugerca pet ‘ets! i ate, pra sjange ia submucous, ict re © fnmolie importants care va doce In spritia nel pang puri, care se va mie progresi. Reza ouleratie profane cae se extn continu poate determina perfrai intesti ‘mulpl.Absesl eomunicS ev amend inestinalprintan foarte fngst,realind un aspect tic care poartt denumitca ezine tn ,buton de clase 3.23. Casa Flagelate Din acest cls fc pate protozoa piiforme, dliitate la rior d © membrank num peril, cae foloses pentru a depasa un sas mai uli fog Lac de inset a age se umes chinetonuelen sa chintopas. Principal reprezentany ai acest cate, cx ol important ologia urns, sun Giardia intestinalis paraiteacs ub digestv: ~ Tichomonas vaginalis praitexz tactul urogenital; ~ Leishmania (Ls donovan si L: wopea) si Trypanosoma 7 onet s7. bree) ~ paras singles, ti axinplomatic, in ate colonizarea neste iso de nv ‘sul neti stmpromarie in cate iazia are oe Peto een forma lava Parazital adult tinge lang deS-10m, find ma mare doit solu, sete sess dn 1 000 pins I 000 de progloeFie- proglatpoate coafine dela 90000 la 125000 de on tran praztl producing cca 600 demilicane de out! T saginata se loealizeas de bic’ a nivel jejunal Cc biologic este aceai ca gia T: slim, excep find ‘Tablow clinic. De obs, presenta parazti in intest determin osimptomatologi evident, Uneo, au fot. ‘simptome minore, cum arf disconfort abdominal, const ire, astenie, mode ale apetnu,insomnie. igrosticul se pane In urna examiniit macrose Imicroscopice a proglotelor, sa a scoexuls, ciminae le, geal, modficiri ale apt, insomnie, rasch- Dingrostiul se bazeuzt pe examinare progltlor liminate a scolenu Cisticercona ‘Omulse pote contamina cu ou de Zena slim. Em ics din ou gi disemineaa pe ale circulator in deri 9 organs, siti fn car se produce cstcercoza. Ast, devine gaz intermedia Localizareacisicercior se face mai feevent la iva i ‘uf nervos central, ns pot esti itn globulocul, ‘ana, machi, fea, lima, Cele mai tolerate forme sunt cele eu localiare muscula ‘subcttanat In lcaiile cereal, in voles ine riz epileptic, tlburti pike (tri confizive,depresi, gradu intelecuald etc), cele, hipetensinne incr (araterizat princes, grea, vrs), Localizarea ol oat del corioretnit i decoldride eting cu aftr ae ‘vine care poate merge pind la rb ‘ratament ‘Trstanetul const in adminitace de nilosami, mapa 4. Taeni echinococeus Tena echinococcs este un paazt de micidimensiuni, sob cenimetr, care are dept gaz defini clinele, ar garda jermediars exe reprezentat de ebivors, accidental oma Cell biologic. Ouale sunt eliminate din intestinulencui orf ingsrate degrada intermediar, Dap ingest, enbei- cate eliterat din ou, ptrunde prin mucoas intestinal i in sistemol ciclator,ajunge in fet, creer, lamin, sling, ch unde se transforma fat vezicla denumis eis daetoe Moric Motos nsoop baci, parle penr essen mel 103 Saw hard In interior, chisel conte un iid impede Plas apa de stdned,sereat de eva nchistath Manifest cinicedepind de loclizareaehitut 93.2.4. cars lumbricodes Rezervorl e infeje este omul infetat eu pari aul. aon aseardioei depinde ret de niveul igienico-snitar popula, deoreceraspndirea euler in mil extem este ozs de absenj sistemelor de caalizarea ape, depunerea 01a mateiloe fecal, onsumol de atvatu le le me espe, maniplareaalimesteor cu mae nepal Femela de Asearislumbricoidesmlsort 20-25 em, ar para 1 agcl este ma curt, mgood 10-15 em, oro-spaial,tlburri de comportament. a localize ‘erchale,decvolarea cist hepatic ponte dura 20-30 de ‘ocalzaes hepatic determina hepatomeglic durer ta cond rept, re, vsturi. Ruperea cist ida Pte dce la urticare iter, angocoli ‘soecoz8secundard generalizats, Chistritetocalizate ts nivel corde pos duce le apa "tor compicati precum peicardta upre ventricular {in localiarea oso, se produce erodares os, cone find aparitia facil patlogce Hidatidora pulmonar este adesea asimptomaic, chi ‘ind descopeit tiptoe aun examin radialgic de ting, Disgnostiul se bazeaa pe examen radiologic, ecografc, ‘mowrafie computerizat, examen serologic ~ ELISA penra textarea atcorpilor specif ict bitogic Femela liming sine aproximativ 250 000 de out ncembrio- fe. Embronarea se produce im meil exter, pe In tem tur de 20-23°C, in proximaty 30-40 deze. ‘Onn se infectazt prin ngetia de oul embrionate alate pe pale nese corespunzaor. ‘Tratament ‘Tiatamentl const in abla his, administare de bendazo,mebendazal Fig. 18. Ascaris lumbricoldes. 33.2. Nemathelmingi Nemathelnioi sau nematodle sunt viermi eilndrc eu ds ‘morfism sexual (sexe separate), prezenti I peste june i Popultia globulu Masuli sunt mai mic, avdnd fm ge ;uitate din dimensianeafemelelor. ‘Ajunse tn duoden, din out ies lave, Acests pitran pri peril intestinal gang in feat, unde se matures partial tp ie ptr il. De asi sung i plimin, nde contin pro sul do maturare. Dups 7-10 zl, distro porte lveolsor gi rund tn beoahi, tae si fringe, Dela acest nivel, fe sunt108 Mona Molde sliminae printran acces de use, He sont inhi 5 jung itestia unde devin aul {hnregul cc evolu, de a ou In adult, eitinde pe 0 onda de do a Manitestar ini Manifest clini fice. As, tn escardica pulnonerd, simptomologia cuprinde tse sed, febet moder, dspne, der ‘ale. In ascoridiza intestinal, blo cine pezit del ominae, anorenic, vrs, ulburt ale rant malo Compleat Complcaile posible sunt obruei inestnals, per ‘eter mecanic, pend, abecs hepatic, fenomene utiatiene, minares macroscopich a matesilr fecale evideniaz3) razr adult elimina. Tratament ‘Teatamentul cons in adminisrarea de evamisol, mebendaza 4.4.22, Enterobias vermicularis (Oxieris vermicularis) Infestajia cu Eneroius vermicularis (Oriuris vermicular 4) determine enterobioza sau axturcza, Aceasth boa este rah ‘ecvent in coletivtie de coi Femela are olungime de 10 men ia massull de mm. Copul arwzitula este subi, ca un fr de af, de culcare all-gbu za de migrai sunt minore, espe nsoag, asrilge, pare por sen melt 10S ata de vig ete de 15-60 de ile penta mascul yi de 30-90 ile pent feel, ict biologie Parc aul ese I nivel cecil. Duphacuplre,fe- un prt infers. In uma gratajuli, ule jung pe degte si in eavitaea boca. in dod, larele es din ou, jung la veal ecu acolo se maturizeaza pin In stad dead, Fig. 20. Enterobius vermicularis (Oxiurs vermicularis), ‘Tannin colestviate ete pon arn i scoala gin pall ofan ic pg "0 ‘ltt modalitate de autoinfectie este reprezentati de clibe- year dol ple tl nigel i inter pk inces dee deve pt ah Simpl tatoo de rr an] ens, cae Sarnia le de eo cia soca rs inne tie elds desl neal Diagnostic Diagnostcul se ealizeaz prin evidenirea fei in regia- anal sau evdenireaoulor pia metods anprene nae,106 Monica Molnar ole, aceoot poo pen existe medal! 107 ‘Tratament ‘Tratamental consid ta adminstarea de mebendazot albendzol, ln perioads de str bli abou clinic Hrepstreac fbr, cri muscular geseralizate,feomene uricariene, eee po ‘ial, hemor subeosunctival, za de conalesen boi incepe la 1-2 an up infetare corespupde inchs aver: eb cade dar duel mus ar enomeneeaesice vor posit In forme grave de eal, lave pauund in miocard, pla- in, sistem nervos cent, dtermintnd manifest specifice ect Lea, 3323, Tichinele spiralis Infestain cu Trchinells spiralis dtermint. boat richieloss Paral femel misoardaproximativ 3-4 mm, it 1-2 mm. Femela este viviar, ‘Cit de vats Diagnostic Diagnostica! se cne prin corelarea mai multor ate: on a eet de camede pore, aspect cinic,eoznailia marcas, vinosfkinaa crescu,lactatdehideogenaa crescth, lee ograma anommala, Diagnostica imunologi se bizesza pe tatele objinte prin reactie ELISA, latex aptinae, PCR, agnostic parazitologic cuprinde evidences lsveor fn eh sig {in urma consumui de came de por contamina (cl fiseven, cares efi prelucat temic corect. Larvele stibeate din cist sub aciunensucurior digestive gi jung Intestin, unde se matrizeazl Femela depune larve, mobile, ‘numa de 500-1500, nto peroads de 5-6 spt. pkrund tn sistema cieulor, iar dezvoliares or ‘nivel museula site, unde lnvee se spirlacd i Inchisteazd in docu de 45 spina ‘Tratament Tratamentul consis in adminisrares de mebendazel sa iakendazal 33.24, Genul Taxecere (Geno Torcarainslude 16 spect de nemnbeimingi depos it medical find Tocara cat (la ise), Toxocara can (a ne) si Atcavis so (Ia pore. Sunt mai fecvent nti a rnalel ira spn Oute acestorparzt pot supavini fn mel exter chiar ido ani. View ali de Toca sunt nai nur a an- ule niciodt nom. Fig.21,Iichineta spiralis. Simptomatologie Boala debutea a citeva zie dels ingest cde com "nate, cu drei abdominal, dae esautos Moncada "aco, cele praia pers ain mac 109 3.4. Entomologie medical _Anropodele sunt oganiame hematofage nee dnt ele ind fi vetori de wansmiterea nor boi vile, parzitate,baceiene. Unlearropode pot proves eran uta ‘Toxocarora este determina de preznja in diverse organ forme larvae a speci cat Team, AScars sam. ‘Transmitere se face pe cle digesta, prin oul de pe vegetal lana animalelor ‘Animalee infectatedepun pe sol materi fcale cate ‘4 de toxocara in intestinal subie al omni, ude liber Jarele cae taverseaa prec itestnal i pltund in unde © vor chisel mal revent nia. 34.1. Sarcoptes scabiae Sarcopesseabiae produce bola numith scabies rie. ste inset de mic diasiuni: emela ating 350-450 mi- ron, er asc 200-250 micron. Pe tegumentul una, insectele se acuplen2, la nivell axe, feslo, plicit otal gt spailorinterigtale,Femela sap go lei tegument, naitind 23mm pe 2,9 dpe ini ete 2-4 out. Out eclozeazt dup cteva ile, larvele esl suprafta piel ise matreaztdevenindaduli, Galerie spate de femele tu, in general, 1-2 em sum traiet in zigzag ‘Talos cine Migrates tarvlor prin fesutri poate produce necroze infiltrate ca eoznofile. Pode sndromal de larva rans visceral, caracaerizt cline prin ateni, eri, enomene alergce,heptomegai, mil, ait, peri coriorini, cectteunlaterls, anorexic, pocumonie, cot Ale persistent, Manifste linice Principal simpfom ese prt, datort fenomenlu de scnsibilizar a guzdei louie si materi fecal ale parzzitl, Prt este mai inten noapen deaare oul sunt depuse pe arcursl nop, far infect baeterene sun reves nite ‘stort leiior de gra ‘urs de imbontvie est reprezetat de omul infect, trans- iter ealinduse prin contact tegument diet, ans tera se mai péte fic prin lenerecontaminat, arco vest- mente coataminat, pe cae femela supravieiese 48 d oe Diagnostic Disgnostiul se bazeazs pe aspectele clinic, reeuatle investiga paractniceprecum rescia ELISA, cxamea o logic, adologic,ecografie, CT, RMN, Certitudines diagnos uj se bazec pe idemifcarea lareor in spt sa ‘isulare, ‘Tiatamentl consi in administrate de slbendazo, haben ol sau diesilesbamazini Diagnose Diagnoatal se face eu jurul examenului microscopical outlr de parzt reat ingle3422 Pediculidae Om este parazitat de psduehi din specie Pedcutus ‘mans capitis, Pedeulus hamamas corporis i gen Ph ‘CAPITOLUL:4 ‘Pubs, Cle tri speci produ bala munis peau. Durata de vai puch este de aprox ond. MICOLOGIE Habitat ~ Peeapitis— pe tele de pir ale extrema ceflice; ~ Pcoporis~ polenta decomp, Trea oc Rl Pebin, a ous ore 4.1, Nofiuni generale AON ‘Sub termenul de mricozi sunt reunite 0 serie de afectiuni de- rate de mai multe spi de meoorganime, namie fing, Jews sau shpat microscopic. Miclogia ete sins ce lao cet cupre microscopic, pecum ef lor n= ‘is sup rans vata ‘Acs micorganine se gies fn mod nomal pe t= Incl | icone on: cavaea zal, evita baal, resin ogane genial ol act cron ci tapi pre Jung cu anibioice, fiver inmates Ievurer prod rea de fet mice in ince de losis or organism, micoee se impat ‘Simptomatotogte Pediculor,indfrent de loclizae, se manifest prin Toso de papue or, cae se pot infect in urma lezuclor erty Diagnostic Dinners per ha ‘ouilor pe firele de par sau pe articolele vestimentare. : ‘Tratament Pediculoza se ataz8 cu sampon, lfm gi reme eu inact cid, Hainele gi ajternuturile se sterilizeaza. ; = micoze siperfcae ~numite #¥ dermatomicoze, sunt cele ‘mai rsp fetezs satu superficie ale ie si fanorlo (pt, nghi, de exempla, caicomicorc icoceprofinde ~ aa pup event, afectxz fesutel ‘olla subeutanat, muss, oat, viseee, de exemply, ‘andidozle,m Monica Motoveae Viole, celal pring pone aromas! 119 42. Tricot Trot esto dermatomicra determina de eiupers 2ite din ropa Teophiton: Ticophytonvilactum, crarerormis Boole este extrem de contagion. Sus de infec este ep ‘ena at d om, cits de animale: el, vit, ein, psi te, ‘Transmitrea se face aver pein frpmente de pix, ung ‘seu, nec, rn biete contaminate, Lezianile se loclizea2 a nivel calf, barbaadl (oazis ico), dr si pe ret tegumetlor i ungh( ‘omicoz cfs) Din punct de vedere clin, deosebim: ~ icofia ucat tegumental prin lez rotund ova, jaoate sau confluent, cw dimensinicupine Tansmitetea boi se face in mod diet, de la om bolnay pa rar def animal) sau inditet, prin obec contaminate ‘eceaz mai ales pele caput, ns poate intresa piles nba 5 unghie Insta severe se produce pieera piu supafee inns ale seal, alopece i ieatice cu alapesie ferdere defn a pra), Diagnosicul se bazeazt pe arpctl clinic examen miero= opie al estlor i firslor de pl Tratamen. Este recomandat fndepStaen custelor $i fol rca sampoanelor i cremelor ew ketoconazol i adinistrarea de (piscofulvig itreonszo,Haconsz 4.4. Microsporia -Microsporia este boala paz feevents 9 contagoas, rns direc dea amu sa animal bona spin intermedi hector contaminate. Este prods de obicei de Micrsporon ‘oun Sin localiza veal scalp gl peli pare Cline, in evluia bli se pot abxerva placard cu diame 2.5 cm, acoperite de seuame cu arpect cen La supa locardelor, file dep sunt rte a apoximaiy 3 mm de la punctl de emergent Diagnostic se bazeart pe aspect clinica ezunilrs pe xaminara la microscop a fel de pi oak dela nivel leeumlor Tiatamentl este asemanitorcu celal ico ~ ‘ricotta inlamatore se prezing sub forma un mi, poe procminent, ev densi de 1-5 ct, ‘eupustl foiculare Se localizes la nveal seal, al epuniloracoperitecu pr dea nivell fe Disgnostcul se bazeazt pe aspectelecinice le leziunilor reall nazi la mieroscop a felor dep i sunme ‘ecolae dela vl eiuil Tratamentl cuprnde bedljonir eu od, elorinazo, Salvin 43. Favusul Favusul este afeeune paracitacsprodust de Tcoplyton schon (Achorion schonein), care debueaz in coils 9) ‘mairarla viet aul 45. Epidermofiile Epidemosiile sunt afciuneutanate superficile date de per din genuleideemoftonilor are ptrund in dem, am ofctaz fil e peYomaloge bore, parle pe arien mec 1S Chin se careteizac prin aparia tn ona inghinal unr se toietce, de mimes unui bob de line, are ke mrss #4 luxe nian placard ovalar, cu iametrldeS- 10 em, aco- ica scaame fine. Odat cu mires plaardul,culoarea vine cafeie, Mai pot afectte couse, eines perianal, wpnee ental exteroe, anal submamar. Diagnosiul epidermotfilrs face pe baz aspect nic ps examen microscopical sumer recolte dela supe eiunior. Tratmentl epidermotijilorcuprinde apiatea de pomeei imicotice,badijonr eu aloo! ida, la care se adnugcot- azo iriseofulvna. ‘all ptriazisul versicolor i evtasma, pidermoftiainghinal este nah special ts aul ‘eansmite prin cotict sexual, dar spin obiete contain Infectia este favoriat de obezite,dsbet zara, ans local te Clini, ecunile sunt losaizat a nivetl pi inghinale, unde se extind spe orgnele genital exter, Inia apar rogietic care se dezvolts se unese i placard mar, pr {n mod direct sau indirect, parte aunge din regia nghinal in spi ined unde va determin para 0 lei, Pliriacial versicolor. Este 0 epidemomicasd cu eval onic, avind ca agent eolgie eivpecn Matatexia cast Se geste In mod normal Ia nvell tegumental, ‘mites este favovzatsdeterperatir mite cre (ara su in regiunile topical). Clini, se earseerizeaza prin spas unor pete rotunde ovalare,izolate sau confuate innit pci de marine vaiabik 4.6. Candidoza Candidoza este 0 boat prodush de Candide albicans cae viet apr in tabul digest a om sno, find ten chia perfect cu ora intestinal coi fivoian ai infec includ antbioterapia prolan- is, cerapia eu maospeesare,dabetalzaharat, SIDA, consi- ul de antconcepinae, ratamentlantiticomoniazic. in raport eu lcaizara,aspectle clinice sunt dere. As fe, Loealizatea a nivel mucoase’bucaledeterin lean eo rive san depozite albciose, detail, asciate cu senza de trsur, xerostomie.Localizarea pe mucoasa vulve-vagnal pro- ce inflam, vite, prvi, Senzaia dears, Seri vag le purulent eu mos fetid, ‘Tratamentlcuprinde splitr eu substan alcaline, baile ei cu glicerind beraxats administarea de fuconazol,Ketoeo- zal, stam, clotimazal et. sub fom de tblete pene a- inistarea orl, creme sau ovule penta apicare ac tea lor este mai feevets Is nivelul toraceli i abdomen Petele au o culoae mai deschist comparaiv ca tegum neafectatdeoarce bronzarea I val lor nu are oe nin ‘emi, peel pars para, odat ce tegumental din uri pie ronal. Evtasma ete 0 epidernomicrs produst de Microspe Factor fivorzaji ai acest iafetit sit: cline eld med, gina deficits, tanpizaa excesvs, bez, il ‘ul zahart, ste de imundeficiena16 Morice Mola 4.7. Aetinomicoza Actinomieoza ese prods deo cuperc ingen Actin es, care determin lez localiza in pila regia xvi facial, mini piiorli. Cuperc ret nap in pi erhunjcle de coeae, fuze et “Transniteres te face Ia nvelallesunlor de connate {numa introducer paral in organism ods cu amen infect Diagnostic se pune tn labortr, prin evidentees Jui in prduslerecoltt de a niveau, Pent eataren acest afecini se recomands admin 4e odurt de posi, clotimazo,smfoericins, CAPITOLULS RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE $I PATOLOGICE 5.1, Generalitigi Reztatele examenslai microbiologic depind Intro mate niu de respectareaunor some generale peivnd recltare, ‘ranspoctal i eanservare produssor biologie Recoltarea Infomarca i insnitea cores pacenior ‘Asigurreamaterialelr sterile necesare reali sering, ce, eprubet ee Prelevarcaprobelor webu cu obligstora faint in- ‘titi tatamentuli cu ani, Recor so realzea respoctnd regulile de asepi, penta preveni contaminate probe. “Marearesrecipintelor coaznind probe revotate rebuie ‘ut cu atenje, vai), eu eticheteatocoante, cu dele minimal deidetifiare: umole prenunel paint, ‘areola, salon, numa cere de eal,ue Monte Molde "aol, acral paracinkn ones anomie 119 45.2. Recoltarea probelor biologice 5.2.1 Singele Hemocultura este meta prin cae se deteteacd pre miroorgansmelor din singe, acest Sind in mod normal ‘Singele se reclieaes pein puncte venous fects ani lic cos, Toate materiale izatetrebui ie sterile fev eviare contamina probe entra examenul microscopic dice, singe se recole din pupa degettui malocn sa ie, care va in prea Aeznfectts Dupinepaen ou un ac sei prima pier indepirtats, pose recolteaz4 umioarea picitur expat nivel tegument, Single se depune pe lami su forma frtu, Lama se elichetsa ise timte ap laorator In-an ecipient teri de psi, cu gla capac emetic, are va trimis spre examina incl mult ous ore. Dac acest lucru ma este posi eipienal va f psa afer Ia 4°C. Jn cana pacienilor eu ruberculer8 pulmonar se reales puta ps 24 de ore, in rest dar spua mata 5.25. Secretille oculare Recoltarea screfiloroculre are ca seopizolarea i ident- fiearen germenilor implica ia ealgiabltaritlr, conjunc ‘itlr 9 afeciailor parents ae pleoapelor. Seersile oct lure sunt recltate pe tampon de vats ster, care va f inrodue nro eprubets, ia cole parent nt unions cu un ae er, seexprima confinuul, aces find prelust pe un tampon trl sau aspirat into sexing. 5.2.6, Seerefilleotice Recoltatea secrefilorotice se efeetucah in vedere enti ‘ici gemenilorpatogeni prezefi in conduct) audit exter. Recoltaea se fice eu jot unui tampon sei prin miei joe de roti, in conduct audit, Tarpon trl eit ce Into epraes, se etcetera se tiie Ia nboratr in dere examin, sirotjte prin meatierea ln eeu sterile, Prelevare se insite iasthu tratamentls cu snidioti sau antimico 5.2.3, Exsudatul nazal Se recoliazh on tampon de vat stoi ct sb ‘sins nein oiteu utament antibiotic. Dupre prob, tampon de vath este nog nto eprubed care va het trims I nboraoe et mai cri post 5.2.7. Urina Recoltarea pena sumarl de winks fae din prima rind e imines, inten reipient ster, volam de 10-25 el. Se Impune o tole local riguroas eu ap spn, Recoltaea penta urocltr se realizeas din prima wind de imine, din jet intermeia, nun recipient teri cae va fi nanipulat cag pnt evitrea contin, in acest az se Impune tones lca cu apg spun nines reso 5.24, Sputa Prelevarea probe se face prin tse spontand si profund se-vaecolta saliva cisecri climinatinurma efor de ‘yp cles guri cu serologic teri, pocientl expect‘Alene: urna Tisai Ja temperature mediul ambiant ‘mul de dow ore mu mai fer garni nor rezltte conecte ‘exameneorbacterioogice. 52.8, Materile feale Examenol coproparaitologic este mets ulate etocarea st idenifiare paraziior intestinal, Preleverea face din scaunal emis sponta, in recipient specile C3 linge cu cae este previzt recipient erected ‘mente din 2-3 zoe difriteae bol fea, Seale fag Suspect, cu mucus sau une de singe. Examen bu 4e rei oi, aun interval de 3-4 zl, dato posi ‘ezulate fls negate Pent eoproculurd,materilefcale sunt recoltate i re ‘te mumitecoprocultoure, et mui curd de a debutl bol insinteatncepei terapie ntimcrobiene, Transport probe Iaboruior face tn maxim dou ore de la ela 5.2.9. Secretille vaginae i wretrale La femei,mpreua cu secrefile retra ¢recoteaza ‘vulo-saginale, 53. Transportul si conservarea probelor Diologice ~ up recotae, probele neces raneportarea cite ak ‘aru de analiz,flosind medi adevate de anspor ~ Conta mcrobiolgis inal a probe tcbuie ment 1 pent o peroad dein ct mai mare ralph, ctrl parol perio medal! 121 ‘Prevent isin agenior aerobiei in rnd pee sonal gal claciviis, ci prelucrareaproblor nu este poibil it mai curind hp prtevare, ele vor f refrigerate ln 4°.CAPITOLUL 6 PROCESUL INFECTIOS patogen gga, iteraciue afat sub ifuena factor medi Tefecta este ez inva i polit to nga ali a microoganismelorpatogene, Poste. geerlizas localiza, exogent(agentul putogen provine din mei! in jurtton sau endogent (agent potogen prove del bolna). (62. Etapele procesulul infecfios Incubaiaeprevits prions de in seus de a more {infect pd a aparia maifstitor clnice, bua repreznt psioad de incepta boli, in ere a insiios sau busc, manifestari nespeciie de tipul: ase inapeteags, fbr, dures muscular Perioaa de stare ete etapa i eat tblou clini est comp contrat, drat interstate maniestinor clinic ind dent de virulent agent patogen impli de capacitaten aptrare a gaze noone bareroete prope pone ertetmeilt 128 Comvlescema este capa I cate sara clinch Incope sr ‘in ls nom Vndecara se poate face eu reveniren ly normal a turer vametlee rganismulu sau poate avea uni nedorite: se hole. Uner, bolle se pot ereniciza, evolu pe 0 perioads ai ng (63. Factorii determinanti ai procesulul infectios Factor dotrninay a poseslut ines sun eprezeat ds sursa de fete, cle de transmit saen de receptive organisa ‘Sirsa (vor) de ice ete represents de organisms in ‘xrcaavutlociavaciayimuliplicarea grmenlorsiare genera si cling in medial inonjurator diver’ agent patoges ‘usa de in este eprezoatat de: ~ om = in staal de bolnay sau puritor de germeni:elimi- area agentilornfectigi se poate fice pin spus, secre azoarngiene, singe, rind. materi feale, see vag le, ih seminal; ~ nile ~ au old srs in boil comne omg ani= ‘male, numite antopozoonoze:rozivoare (bia, Salmo ‘ela, pore (vichinloz), edinele (aba, psa (oxo Plasmoza ete; ~ insete~cusol de vector in ransmiterea olor infec ‘(de exempl,fnfarl, musea ese ee). Tranmere agnor neo se elizea pe lp ei esi, sangving, contact sexual, transplacental i limente contaminate, matin murda te ‘Starea de receptive repreziih 0 eapacate insutclena de oye organismuliT a apresiuni germenier. Vira este tm aspect importa, extemal de viet avindo sae ratue Mica Mokrveane de receptivtate pent boa, pe de © parte prin imsturit Sistemulul imun la now-ntscui si prematuri, pe de ath stort uzurit organismal In pesoanele vrsnice, Dep jloscelor de apirare a organismal temporar stu defini (convalescenf,imunosupresoare, bolnav de cancer, infeta TIVISIDAY) crest, de aserenea, receives. 6.4, Factori favorizanti al procesului infectios 6.4.1. Factori natural side media lor temporae su definitive, in dru trp 1s boinavi imunodeprimai fm peroadele de convalescent ‘or bol ete, fie dtc viraleatlagenilrpatogeni ‘Cline si enomenele metsorlosice,precam fi factori fi, a 0 inflen deosebit supra partie proceselor in tioase ‘Asif, temperatura seazut din notnpl vce favoizaz dover vcozelr respira Phe regal imundatile ps ‘impr p sola eid meng, contamina sus dap, undarea subsoil, ast ind favorit pai a rmerose boli: zeae, skmoneloza, hepa vial de ip A _gcografceitervin in ilu biologie al unor vector, sig Ineineta gi favorizareablilor trnsmise de acest (de ex plu, malari, ds nt Tn eginile topical i sbtopiale) 46.4.2. Factor economicl si social ‘Sn mul © mae importants in epdemiologia bol Ynalog otolee parece pen nce mes 125 nivel deta — condones existent sursclor de apt potabils, existenf sistema de canaizr, conde de locuit, obiccurile alimenare, acces a edeaye: aglomertie umane ~datorte rzboselor sau producer ‘wor calamiinaturale iundai, creme), fevorizesza tmansmieresinerumand a infect, la aceasta contin indi ipiena decir, simentyininsuiciems, existe ts suselor de ap potabil sa sistem de caalizae; rosa ce cae lcrearsin batar, industria de pele ‘rare a ci piel aboratoare de anal, unit sni- tare ete aun ise crescutdeconrctare a unr bal nfs fioase; ‘radl de cult santa poate crscuinformsnd po- Pala prin mloace media asupra medaitilordetane- itee a bolle itetioase gi 1 misurilor de profile, lucia snitrd eect n uni de invtimag, 0- optarea diveslor grip poplatonale tn proecte ceo ice 65, Ciile de transmitere a miroorganismelor Patogene Orpanismete receptive pot infect pe cae dct a indi- rect, aja cum reiee din bell wit: ‘Tul Transmiterea agent infection | “anere ave, = inhalares paruculTrafoonse infeie wipal) rusia heptite vi) —nsplaceaa Goxeplasmora) infectosse: = conta sexual (nfs en HIV, wichomoniara)(otluni de epidemiologic a bolilor infectioase Procesul epidemiologic ciprinde sums factor natural biologie, economics social implicat in apa, extensia volun une bol in adel populate. Morbidiatearepezintstacade 3 bona, Incontet epi mjologc, termenul de morbiditate se refer la ttaiatea imo nvr exsente in adr une popula, Forme de manifestare a procesuliepidemiologe = Manifestarea sporaded—relet tie epidemiolog- bunt ise caracterivsz prin aperiin un num mie carr rd ephtur inte ele roprtate lama dita ti spatial, et tempera (de exempt, tetas = Manifestarea (morbditatea) endemicd ~ 32 carter zea print nimi variable tbo, nit in !numite gruputipopuaionale si regi geograie, sub forma unorcaar dspersatecare neat pot cree ree ven. Endemia se refer la pesisten uni bol nfo se in cade une popula = Manifestarea (morbiditatea epidemled~caprinde vn n- mdr relativ mare de imbolnsvie paeut inten interval Dinsologe,baceroote poretolge pony aise mesial! 127 ‘eur de imp, cu logitur ne caza ini cele parte siteror, pidemiapatind rimne locality, impo Vi se poate extinde peo repane mai mare (de exemple, ip. ~ Manifstarea (merbidiate)pandemici ~ se carctet- ‘zach print-o extensie spajiald deosebitt a cazurilor de Iibelnivre, la popula unui continent sau chiar I nivel ‘mondial culegitur evident ne carr (de exemplu, ho- er, gia infin eu HIVISIDAY. 6.7. Proprietitile macro-5i microorganismelor paarticipante la procesul infectios Microorganismele implicate in procesl infection posed 0 sere de carci, care le enferd capactatea de prodcere « bolo intecioase “Toivitatea este capacitate microrgansmsoe de a dep rijloaele locale de apirare (aia antomicd & peli, Hora ‘profit, pounzind ia organism Patogeniciatea este propreata microorganism dea de- ‘ermina bola, dept mijloacele de apsrare ae gaze. Viruenta este propictatea care fi confer agetuliinfotos posiblitatea producer uni forme mai grave de boa Toxigeneza ~ reflects seein 5 exrfin de ere bacteria ‘or substanjetoxice enw organism, cae vor determina simp lomatologia speci’ toi, Anigeictate ete att de posiblttea produces un s- ns iman specifi, cu preducees de antcopindzeptat impo- ‘ava agen infos De eels pate, maeroorganismal plist in proces n= ‘eatios posed o seri de mloacespecfce yi nespecific de ap rare, aa cum sunt desers in continuare18 Monica Metdoeons ewolage, tacos poet penn aise medal 129 6.8, Relafile dintre microorganisme Inte indivietapajinind unce speci ifr, se pot stab stumite Spr de lai ~ simbioea~ ese ose extrem destin nr indivi, cae nina dite speci nu are de sofeis ~ comensualisl~entitaten comensnl wastes se nee pe seam guzd, irk ai aduce pre; — mutuals ~ este o arociape biologics benefice dou organism aducngu-4 servi reeiproce; parzsml adevirat este o resi in car gaz are ‘sufrit in urme stun pail Fogocoza este o racic nespecich de apirre a organis- ii cae se produce inglobarea gi dstrugeres microrss- melorpatogene de cite anumtecelule munite macrfage: cite, hsiocte, celle Kupfer (lumenal sinsoidlar be- ice), maerofagsle ina sau extasinusoidale din ganglion Pita ec, seu microfage, celle fagoctare provsinite™ in singel cculant olimorfonucleare, diferente in nevio- Ae, cosinale, baofite Factor care pot contibui la compronitereafgocitozel sunt Inuipicre extracelulr bacterin, rezintena bacteria Actunescelulelorfaocitare, carena de vtamine A $C, con- sumul de aloo et 2 Mijloace spectce de apirare “Apiarea specifica erganismoli este sigue de imenitate. Imunttea este dats de toaitatea mecanismelor de apace le organismulu la afinea unor element tine orgmnismahi (as, bate, pai). Declnsreatecfilor mune are oe in prezentapasticaleloe srtine organislui ~ numite nom-se Coniponntcl prope le orgnismuli sunt recupscute ea ate ma determina reac mane in pata aces, Tnmunitatea poate fi morals celular ‘4 Imunitate umorald (pe cae sangvind,asgurat de fine tele B (osubpopulate de globule abe), care se transform Jn plasmocie, acestes avin capactaten de a sntiasnticori (sinonim inunoglobuline _Antcorpl sunt poten scrette de ifoitee B, ca spuns le intoducerea in organism 2 nor particule sive, mumit at one: Antgenee sunt repezenat de bcter,pri,vnsii, ven, vacin, da de elle aerate le organism: elle ‘amore 6.9. Apirarea organismului. Mijloace de apirare specifce si nespecifice Apirareaainfotonta organismal se ealizeaza prin loacenespeciticegspecitce. 1. Mijtoace nespciie de apirare Bariera aniomict a tegmenteor yi mucoaselor rpc ‘pied mnpotiva prunes gemenilr in organism pin ite patiulri ~integraiaten ~imermeabiitatea peli pla acid a unor mucoase (de exempl, mucoas vi sal) flor sapofit prezent pe tegument si mcoase; ~proejarea macoaslor prin substan chmice cu ci acericids (de exempl, eezent Kzozialu in le sav, sereimazale), is20 Monza Metre Virol, hctoolos poholg pony aise malt 131 Imnoglbulinel poe =1WM ~ rerein 510% din total imunoglobulinetor seri uman, ind primi anoori care apr dup co ou antigenal Sunt prezeati pe supeaia infor eceptri pent antigens consivie anor de rina. Evidnserea lor in Ser semifc nfetie rx TM dispare di er, ind inlocuit de 1g; IgG ~ sunt anticorp de rispns ecunda,apar dupa I reprezintimajortateaimumoglobulinlorsvce (peste Valor recut ale 1g pot persist perioade lng sa toatl vag. Pot waversa placenta, asigurod aow-scu ‘oimunitate tempore tn primelegse han de vai; ~IaA—sunt aniconp care se pisese in se (Ig seri), In acini, colo saliva, secret nazale, bromsice 9 ‘uvintestinale (IgA secetore). Sunt sintetzate de i eB prezente in mucosa abut digest sca respi ‘San secrete in eanitate mare in colosta sigur tecjiaamimirobiand« nowscuuli; Ig ~se gases in erin canitate mic, vind o impr limunologic redust. Se gisete pe suprafs fost lutur de eM, cu fuetie de legare a sntgentor IgE —s pss de asemenes, fn canta ic nse; ap dp contact cu antigens paraitae 3 ol inportant rouceren aril, ‘b Imunitate celular ete sigur de tine citotoxies, macrofage histiocite,yestindropa impo ‘eullor propiorganisml,nfectt a transforma al ‘Acest ip do imitate ager isrugerea clulsor invade _gsrmeni—baeil Koc, virsuriintervine in apiratea inpoti smicozelorsstemie in boi provocate de protozoa (6.10, Metode de laborator utiizate in stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase Diagnostica! bolilor infetoae ge realizzaz prin erobore- es dtl cbpinut in timpulanaoneri sia examen clinic over eurenuhatele etl de labora, Rola asistntului medical n bole infuse ese unl ex- rm de important, donee ei, cel mi adesa, primal contact ou bolnaul, Dari postbiliti de eansnitere intrumand a esti ctegori de bol eva nea sigucos contac pacienuli fs prime masur delimiter transite, Anamneza ofr ate asuprasimpromatoogiel ol ers, ce- casei, apenas unor antecedents meicle lc bolnaulu (trea de gravitate, namie acu su ata mont car aa dus a sesdere muni organism, code evn (roa in glomerts mane suseledeap8 potable), profesunea(conactul cu aninalele,expanere profesional Is ‘singe din aboratoarele medicale ee). Examen clinic eeneral se efctuears pe aparate 9 sstme, nocindu-se ina pies one modifi observe, Examencledelaboratoe permit ientificarea agent etilo- pc prin utiizarea mai multor mete diet indirects, 6.10.2, Metode directe Examenulmerscopie diet princolraispecfie -necesth efcturea unui rot prin ctalarea tn sat subie a maternal icroian pe o lami de stil, care va user, at color foci Te po ial va examina I mieroscop. Microoranismele vor urea in mod spect cimpul micoscopui, pein den- ire caractrsicle acestra Cs mai liza este coloraia12 Mors Molden Gram, cate casi bactrile im Gram-positive si Gram draenei ren epistarea Ag mirobiene pa anticorpilor se elizexz sutra mai multor eat — eseia depreciitare~presupune panera in conte saul, care este soli cu antcorpulcorespunzton, formares complexelor antgen-antcor. Reais pe deceareaunorantgene bacterone (de exemplt, tox sau viral (e exerpl, ABs); reacts de agluinare~ atigenele sunt de naturd cl (celle bactriens, hemati) ete oreacte In fomarea complexsloe imine antgen-antcorp pare lam ub forma de gr, vib ca cca ibe ( ori al eat) Feacia de imunofuorescens~ areca pincipi Iegare ticorplor marca ev substan Auorescene (de exerp faocimnatal de Muoresceiaa ~ cuoae galbervera), tigenele miebien, rezltnd complete antige ‘np care var pts viuaizate la microscope fh ‘escent, Pemit idetifiate antgenclo, ar a ani pilor; ‘eaclt ELISA (Enzyme-Linked Immunosorbent Assay) te 0 mets care permite ati identiiare atigene cit sa anticorplr, and acai princi ea sie de imunoiworescen, inst ancomit sunt Teg a specific deo enim (peroxidaza). Anticorps dun suport solid (de obit, ple de plastic eu ‘Apoi anticorit marci enzimatic vor forma comple sotigensnticorp.Formarcacomplexelorimune areca ‘ila 6 modiiare de clone care va pute fi de range, cero paz etwas mesh 133 spocrofotometie Restle stlocinaparte automate sau Leolarea germenul in cult pur. Cuivre agentior patogeni se fice pe medi murine, cares asigue condi op- time de mulipicare @acstra. Pena oie oeulturpurk 50 vor face reecer din culture ile, polimicrobien fn clasts vor uiliza mei are 8 asgure dezvolarea ger menu pe cre urmirim 8 zolim 5 impiedcarea devote Nori de soni. Dupaobtinerea uni cul pure, se rece Ia precierea caraceelor de cultua: marines color formate, spect, eulouea et. la examinarea micorcopcd pe fou ‘nat i colorat geerilr din clus Anibigrama este © meta care permite stailien sens bila sau essen a antiatice 2 germenolu denies fn cultura micobians. Rezatatle objinue vor feast e r= ene, inermadre sau senile aia uni bum ati- love. Este foue importants decarece permite sabiircs unui ataent iti 6.10.3. Metode indirecte ~ Diagrostiul seroogl permite depisaren i dozare ant pio specifi indepth potiva un agent bacteran sau vel, dep IgM sa eG Ineradermoreatile presipun injstreainademich a ‘une cai miei de substan ie vedere stabil gras ul derezistent a indvidul, Fs de acen substan, de xem, inradermoreata a tuberculin tliat pent ‘estan sensibliti a bail Koch (agent etiologic al. tubereulozii ies esol. bacerloi poncilpe porrv aie media 138 Srilizarea este © mend care permite disrgeres ci nea completa miroorgunsmcor patogene sau nepalogee v= usu, bateri, para, ciuper, prezen pe un suport materi ‘Sept elo mai mute metode de seriizare: 1 steritzare prin eSlders ued, care wiles ~ rapor de psu presiun ~autocaval,necestind un con- tol tri al inpulu de incl, emperati press sccast thc est indicat pot terlizareafgelor pan- samentlr instumetarchrugcal, dives article met lc, din aucune, il a porsan; ~ pasterzae~ ete uit n nda aliments, in spe- ‘ial pentru pasteurizarea lapel, da pen une meds de cult; apieaea sete metode ar ca fect educeoa ‘susruli de germeni, prin dstrugereaspecilorbactriene poate intrare digest fotbere— este un peocedeuwtzat petra sterliareaace- lor, sernglr si diverselr biecte metalic, ish ma are © ficient de 100%, deoareceunele vrs sa i spor pot A ezistent ln erberes 2..seriicare prin cdr wscotd, cae wilizeas ‘vacuaercald—Poupivel-sccastimetodsuilizeaz tive lect, termoreplail, defor cubis sau ciindic, in care aerl etl pers asgira 0 reparizare uniforms a ‘durin interior pent atu mele pe care vor 8 _sezate material cre umeazt af seilizate artcoe de ste, pola, pulber, uli ete. meted nest e60- ‘mandala pent oboe de plas, caves, substan nae able ete Incl la ropa ~ este 0 metod fost penta tsi rea anseibuterilogioe; bla asc este fz la aca 6.11, Prevenirea si combaterea bolilor infectioase 6.11.1, Notiuni generale in vedere previ pari bolilor infectious, este neces imervetia comalasasupracelor te fair deteninn elu infstios: sues de infec, tansmiterea 9 starea de ceive a india ‘Sirsa de infec. Actiunea apa ioral de inecie supune depstareaprecoce a cazutilr 6 bo transmisibil, ‘ese limits extinderi lr. Vor f iene i contac aloe ina, care vor supravegheat prin examen clinic teste de lborator epetate. Sut indicat: ~ supravegherea medical a colecviailor de copi; controll medical, periodic 5 Is angajare, al persona lin uae de cops contol medial llcrtrlr din indostia aliments hss de preluerare «ci, iedustria de prelucrae ‘chi, iti de patsere-ofetre, imbutelierea api turlorrcortoare, magazine alimentare restaurant ee ‘Tromatere. Peni preven ansritere wor bol, pop tin tebe informath supra posibiitiilor de evitare a ‘ini 9 infeti, pin contoale medial peiodice, re ‘area normelor de igen personal i comunita te. In vedere intrerupeit flr de transmit, se recurge alicatea unor metde de dstugre @oreanismelor pat Steilizae, dezinfeta,dezinteta, deratzarc, 6.11.2. Sterlizarea Astiunes fatrior ct ~ empeatrs, ucciune ~ a ‘ceri are o importa cescuts In pactica meal, Inbar whncilor de sterizae Fink ind devine rosa, asl miroorgaismele sunt ‘its prin earbonizare;6 Monica Motown Volpe, hacerlo pans ponowaszent msi! 137 6.115, Deraticaren Deraizare este un complex de masur prin care so combat ‘ozitoareledbuntoae; gars, sobolani. Pe ling paguele me- eile pe eae le pot produce, ei consti un real prio! pen- tru sina, tansmiind bol precum rchinelza, oxinecile slimentre,leposprzce et, Se adopt mst poflactce, care vizeaza inpidicaea accewhi wztoasor (de exempla, etn seizarea clio, indepararea resur alimentate) i macuri propricsise de combate: foesires nor substanfe chimice ‘espcatoi sau de ingest opiate pe momelalimentare) ere roduc moarea rzttoarelor, Dine meodele mademe decom bere a rozdtoarele se recomand® utlareaaparatelor ex ltr: sunee Se ot ols mjloace mecanice de combatere de ipl ‘epeaelor mai pun fein ts famares— este © metod folosts penta striate Lx tis, pipetelor,eprabetlr, prin tueerea lor pein Hct ste ind distrsensroorganismele de pe supra los 3. stertizarea prin radii UV Radiaile UV aut emise do timp speciale, flout pene redueres numirafi de agen mirobeni di sli de oper camere plese de mobile 6.1.3, Dezinfeetia Dezinfetiacuprinde toate miloaclr $i metedelor lost pert distageeavinasuror,baterilor, parziiloe iu pelo, sopul dea fmpiedicaapariga sau wansmiterea bol, Este un procedeu cae urmiveyte disrogoren germ pstogeni de pe tegument i diverse obec: obiacte de mobil chinvet, termomete, eeubatare, polls, rupur santas ee Pent drinfsi efolosca: aps exigent, alcool ei foramina hidroxdul de sou, vara nstns(oxidl e ali) sci boric, formal et 6.12, Medicatia profilactici si curativi ‘impotriva organismelor patogene 6.12.1. Chimioterapia antlinfetioasa Chimioerapiaaninteteass ese o meta terapetics care ilizeazt substan chimice penry combetre infefior pro- hose de divest agen patogen.Intodacerea acess modal etratamenta dus no creytere important aati desupeavieite stint CChimioterapcee sunt molicamente cu ace oxi supra nil patogeni ace, fang, ves, parse. Sub aceas lumi, in sens mal ag, sunt incase 9 ebimioteapicele 6.11.4, Dezinseotia Dense eprezintd ansamblal mjloscelor folste pe combate i preveniea mult nor veto insect, pi je, cate pot asigua tansmiteres nor bolt inectiase Parztare is om sa pt consi ee insee iver de infec ( ‘empl, ri). AcesthmetodS se api in spit, lou ‘uni de alimentai public, co, famuc, aboratoue Se owe aut insets (Qe exemp, aalin) sa ince ‘organoclrurate DTT, orgaofosfoice te) Chimioterapiceleucbuie st Indplincass o sere de condi: 10 fc lipsite de aca oxi asupra organismal sai spec: tr larg penctrbilitate bund in sur activate bated. ee rc cipal a ee joni Clasps eee eae ee tae as Cote ete ees perenne tata, Soe cee eee compere aoe oi psc eae ines aatenepepee ee eens poset > as eae ace omer ba se tetera ee mare oe Pek ete a ag ae ts eee ee een, epelns : Eee eee Sata ee cee ey eee sae we Bh eerie ©) Aminogicride Gentaricnd, Kanamicint, Strgpomicins epee ° Chore meee anata eee ss 2. Chimioterapice de sintezi tt my 7 a Clotimazol medicamente antiviral ~ sciclovir: virus herpetic ctomegalovins, vrs Epstein. arr, ~ ganciclovir: ius herpetic, citomegalovinas; ~ famciclovir: views hepei, viru hepatic B, visa varieclo-ostrian idovuding: HIV: Iamivading HIV; ‘Sulfide; sulfaizia,slfometoxaol. ‘Anitbereulonse:ioniazia ‘Chinolone: ciprtoxacin, norfloxacin ‘Uncle antfungice(Ketoconzol i antiparacitare iazol Antiseptic dezinfctante “Anisepicele— sunt indicate pnt epicarea pe te si mmucose; spa oxigen, od, etdra Monica Molva ~amaniadiot i siantaint: vrs giles ~mterfron af: irs patie B wi: — Medicamenteamielnince: iM ebendazal Ascaris humbricoides, Enteobias ver las; ~ saendazo:trieineor3; ~ Nevamisel: Ascaris umbicodes; piclosamid: Toon solum wT. sasiata ase ee ee eee ae eee = ees hes ier ne nea pet eee Cee eee =e Seaton encod eas raolope, hector pratense medalh UAL germ mori prin ald, radii ete (de exemple, vecinel ntiabic, vaccnulanthoerc),vaeinur are cag toxne mo ) imunitatea umoras; ©) fagocioz, 38, Apirarea specifi a oranismuli este eliza de: 2) imunitatea ella: 1) imunitstes morals ©) barra tegument, 39, Aaticrpi IgM: 2) consti amcor de rispuns primar, 1) evident lor in ser serif oinecie eee ©) evident lor in ser semis oinfeti veche. 40, AnticorpiIpA se elses fn: a) se: ) salva: ©) cost Aico ga: 8) asiguaproteyiaantimicrbian a now-nseutl 1b) semis o infect mirobians recent, ©) sunt prezeni in lcrins, seretinazae i rome 42, Anticorps: 8) suntantico de ispuns secundsr; 1b) apar dupa eM: ©) spar inane de eM. a rasta: baverologe pale pony ae medal 139 48. Antcomi a6 8) pot taversa placenta: 1) reprints majriaten imunoplobulinelor sevice (peste 70%), ©) ‘alo eescute lef pot persia perioade hang 4, Stesiizara prin tlds ured utilize 8) vapor de apa sub preiune; ) pesterzare; )ferbere. 4, Pena dezntectie se flores: 2) apa oxgenst; ) inseeeide; ©) aloo eile. 46, Chimioterapcee: 8) sunt medicament cu seme toxicd asupra germe= ilo patognis ') acfonesct asupa boctsilr,Fungilr,vivsurlr, parazilors ens mal lag, includ chimioterapcele untcan- 47. Blea bacterii 4) este asigarat demedicamenteprecum peniclin,gen- ‘amici >) impidics muipticares gemenitor fr a distage: ©) const in distragereaagetilor microbes 48, Efe baceriostie: 4) ste asigua de medicaments ca einomicin,teta- «clin 1b) medicamentel cu eet bacteriostatic mu dst woe- ‘meni ns impeded muliplcareaseestra; ©) sigur dstragereaagenilorpotogeni °1 Morea Maldron 49, jn coir vaccinoterapic se lizez 4) imnoterapi psivs 1) chimiowapia aninfeepoass; ©) imunoterapia ct 50, Adininistraren vaccinurlor se poate face pe cle 1) sbeutanath; exalt; ©) inteamsculad Si, Ftoterapia a) este cea msi veche meted de atament; 1) tlizecs plant ca extract utilized chinioterapiceaninfetioase. 52, Prine indice fitoterapiei se nmi 2) tlburii de memerie; 1b) tulburiri de vedere; 1) suber ale tranzita )suprasolicitre iil intelectual 4, Incadral eromaterape ttamentul se face ub orm 1) bal; >) inbaai ) masa ‘5. Gemoteraia ese 0 mtd naturist de atment ce lieu extract oti in: 8), miu planer, 1b) mies ©) ule exotle 6, Indica gemodervatelor coping: 3) migree: 1) iperolesteroemi; "ralape, actrilei prog pen xen medcll 161 ©) intrie sistem imnitar 57. inapiterapie se utilize: 2) mere; ») poten; ©) propolis 58. Apiterapia ete inicat in a) astenie; ) scpticemie; ©) aur. 459, Plrundeeaparazile organismal man se realzeazt peal: 2) serogens by digesiva: 6) sexual 0. Prine factor care infuenteaza producers infsailor arate numa 2) caracteral sezonier: ) fenomenal de porazitsm; ©) lima Gi Prine fctort popelaionai care partici kt deteri- ‘saeainfestpiorpaaztare se num 9) vista; 'b) staal imunologi; ©) raul de expunce (2, Protozoarele se pt 2) plotcimin; ) agate ©) ehizopode, (68. Dine metazoare fc parte 3) platen 1) nemathelmini; ) elie162 Morice Moloeame 64, Class Rhizopode: 4) cupinds protozoaelipsite de organitespeiaizate demigea ') pind organise plureltares ©) deplasaen i hidnirea se reaizeazh cu jurul pseudopodelor 65, Dine metazoure fac parte 8) Fasciola hepatic; 1) Toon ola; 1), Bnlerbiue vermicularis, 66, Dine protozoare fc pare 2) Entamoeba histobiea: 1) Teena echinococeus: ©) Thchomonas vaginalis 67, Principal suse de Entamoeba histoica st 8) comer alimentr sada; ) contamiareaapei potable: «)cbuile de phe 68, Localiarle exaintetnale se infec ev Entamocks sttica sat: 2) feats ) oreers «) plan. (69, Groriaiestnals 8) determin o parazitord mum tenia; +) se tansmie prin contact rect cu pesoana infects se preznt ait subform vegeta, subform hist 70, Apart tichomonsei este favorit de: a) sarink; 1b) mens ©) infec ow anaerobi cae inlocues lacobaii rwlage, ctrl: erecta pen sion mail 163 ‘7. Tabla clinic in infin eu Tlchomonar vagina a f- ne cuprinde 4) prot yuh, 1) retit, prostates ©) secre vaginal bundens, albu 72. Tripanosoiaza afticant: 8) est cunseut gia bos smu beste ransmist de massa ete; (©, te ca agent actilogic Popanasoma bruce 13. Trypanosoma er 8) este agent etiological boli Chagas; ') se tansmitetansutanat, pin djetileinsectlor ©) este inl in grup Stecoralia, 7A, Malai se carcterizea cline pin a) feb; ) cefale; ©) fis 175, Toxoplasma gondi 3) produce bala mums oxoplasmocs; ) setransmite pe cae digestvss ©) se transmit pe al ransplacenta. 16, Toxoplasmora congenial: 2) se datoreazt uecr feel deTaxoplasma got ea mart i; 1) dach neti -a prods priml rime esarcind, Se poate sold cu avert ) este de bic asimpomatics, 77, Fasciola hepatica 2) determin 0 boa mui gitbeaz 1b) seocaizeart in canal iar; ©) sclocalizeas in ureters.164 Monica Malreone 78, Clinic, peronda de inazi ninfetacu Fasciola hepa ‘ica copie: 2) astenie; 1) alter tet general; 19) deren hipocondrl rept 1. Teena solum 4) are compl format dn aproximativ 900 de proglot; 1) ule pot supravieicitevs unin medi; ©) gta intermedia exe reprezenah de feline, 80, Prezena Teenie! sllum i intestin poste determina un ‘abl clini eae include: 8) disconfor abdominal; 1) odie ale apetinis ©) abces hepatic. 1, Cisticereoza a om: 4) mul devine gaz intermedi; 1) se manifests prin astenie, ater stiri generale, inapetents ‘se datoracAcontaminiicu out de Tani slum, 12 Localiara cistierilor a organism uman ee: 8) cevebal; by subcuanas; ©) cua 83, Tae sapinat: 4) poate singe ofangime de $-10 ) ete aleatuit din 1090-2000 de proslote; ©) sul intermedinr sunt eprezeaate de bovine 4, hist hati oalizat cerebral pote evolu cu 2) etal; 1) deficit motor; ©) derorinaretempore-spaial aol. hacerlo pong porate mea) 165 85, Diagnostica hist hidatc cuprinde: 2) examen radiologic; 1) ogra; ©) wmograi somputeriat. 86. Trtamenta hist hits nchde 2) abla cis; >) administraeadeabendazol; ©) cobalitrapie. 87, Complicate posible i ifestia ev Ascaris lumbri- olde sunt eprerentae de 9) obstruct intestine; 1) ipetensiane inrcraian; ©) Fenomeneuricariene. £88, in ascaridioz ntestnals manifest ince inc 8) ducer abdomiaale; 1) eneeai, ©) tuburii de ranzt intial 89, Tichinella sprais: 8) produce bala nami tichineloak; )infecarea ome proce prin consumul de cme pore insuicient prepara ernie; ©) eel est vipa 90. in peioada de stare a wihineloze, abou cic te- since: a) fas 1) dures musculae generate; ©) fomene unin. 91 Transmtercatxocarovei se realize 2) pecile digesting; 1) pe cle parenteral; ©) rin produse de panicaecomercilizate pe stad.16 Morice Modoc 92, Larvele de Toxocar: 1) se lnchistead cel mai feevet in feat; 1) migsaea lor prin esuturi produce hemor ¢) se inchistana cel mai fecven in rinichi, 93, Sarcoptes sabia 2) produce bale nami scabies ie, ') esto insect de mic dimensiuns ©) face parte dia casa Cilia 54, Manifest clinize din seabie 2) pincialsimpiom pruritl: ') infect tacteren sunt eevente dtr eu degra; ©) ea principal simptom edemulmaleoa. 95, inscabie 2) surst de imbolnivite este rprezentatl de bolnav; ') transmiteoa se fice prin contac tegument ©) transmiterea ae face prin artcole ves 96. Peicular ete prot de: 1) Pedicadus manus capitis; 1b) Pedic humans corporis: ©) Phihrus pub 97. Clinic, pedicloza se manifest prin 2) pri 1) papule voz care se pot infect prin leiuile rata ©) etter poimort 98, Nueleal bacterin: 2) este alent dnteo singued molecu de cei; aol, tcelote part pen ate medical 167 1) de regal este stat in central clue ©), est lps de membrans nuclear 99, Printre componente obligato ale clue bacttiene se una ii ) aucieus ©) citoplasma 100. Componente facultative al eli bacterin sunt 2) spor; ») caps; ©) Ange 101, Studierea morfoogei hactriene se elizeaz pin 2) examinarea microscopes; 1b) culivarea pe medi de ular; ©) metode de diagnostic serologic 102. Din punet de vedere, medi de culture mpatin: 3) medi chide; 1) medi compuse; ©) medi solide. 103 In funete de patente Bateile 8 npat n 8) ptogene: 1b) mepaogene: ©) condijionatpaogene. 10, Flora nomala organismal se mai mimes yi 8) flora speoits 1) fora paogent ©) ord comensla, 10S Zonee organism populate tn mod worl cu micro organism st 8) tegumental; ) mucoasle ©) intestinalvt Mice Molosome 106, Stalococi conguazo-negatv |) fe pare din ora noemall organism, 1) sunt rez fringe, intestin; ©) produ adesea infeti nosocomisle, 107, Prints infil staflococice se uma: 2) folic; 1) toxinfoi alimentare; ©) septice 0g, Prine infec streptococie e mma 2) faringte; ) simzite; ©) endocarit, 109, Predispoitis la afcionile pmeumococice se anumito condi, prize care 8) subausiie; >) mens ©) vroze respira 110, Gonococut 1) este un bail Gram-pozitvs 'b) este agen etiological blenragici 6) re top penira cosa gertouinars, 111. Diagnosiulnfetilor gonococice uprnde: 1) recoltare prouscorptolgice: ') insimasaren produslor patologice pe medil alr ©) iota gi ideniiare germensl 112. Meningta meigooociet: 2) esto afeefiune cu evolu autlimitas; b) se manifests ria stare general alert, cel seve oafbie; 6) in absenatrtamentullevoluez spre deces Vast baceroloie paral per aten medial 68 113, Familia Ewerobacteriace cuprnds: 4) gemal Escherihio; ) gem Salmonella; ©} gent Shigella 114, Escherichia col 2) populazd ints atere; 1) partici la sintezs vitamin’ K; ©) parila sintez vitamin! C 1S. Klebsiella preumoniae este inriminat tn etologia Luan char dia pine ile dup 3) pmeumoni ) bronsite; ©) infec urinate, 116. Bacii din genal Prose: 8) sunt baci gram negitivi 1) sont foarte ris pe sl, nose aliments ate- ©) sunt principale mcroorganisme implicate In proce sul de puri cSmit 117, Bail din genul Proteus sunt fecvent implica in 8) toxin alimentare; infec wire ©) septicemi 118, Gena Shigella cuprnde baci care determin om: 8) toxin alimentre; ) dizemeria baci ©) meningispreumocacit 119, Dizereria bailar 8) se wansmit pe cae econ 1) incele mai make ex, et inaparent clinic;10 once Mola ©) evolueazl cu fbr, son, seme dareice insite de nics, puoi singe 120, Holen: 4) clini, boala se caractrizes prin seaune ace poate, alterare ste generale; by are oevolue sav, )decsul se inrgiszeaca tn peste 50% dine azul 121. Princialele manifest ale wbereuloze active sun 1) sckdrein rete; ) hemp, tse persistent mai mult de 3 spt 122, Inevola lepeituberculide se negara: 4) desidearea pili, ‘by alterarea magcilr pa nervilor ©) emtemez 123, Clason ean! 4) se ma ameyeqfbuclltetnosuls ') rte isevent indi sub form de por pint; ) et agent etiologic a lepre 124, Tnperoadn de stare tetapsul se manifest pin a) disfgies ) feiss; ©) opisouaus. 125, Conde propice de dezvoltate pentru bail btu sunt nine de 1) conserve deface segue; 1b) conserve de care; ©) produse de patiserecomercializate pe stad, 126, Simpomatologia botaismal euprinde 8) kore sti generale; ») cefalee, metals Viale, hacerlo pansion esse medal 171 )paralizii muscle 127, ini 8) ansmiterea boli se face mai ales pe cal sexs 1) wansmitere se face pe eae feal-orl; )watameatl de eesti este penciling, 128. Haemopluts infer 4) transite pe eae repratorie; ') se transmit pe cae digesting; €}_ produce inet mai ecvente in idl opi. 129 Print factor avorizat i eangrene guzoase se mi mari 2) frctr desis 1) abet zara, ©) teape ea imunosupresoare 130, fn etoogi toxsintepilralimentare its 8) Salmonela sp ) Stphylococeu aureus enerotoxigen; ©) Clostridium botulinumm Monica Motoveana Raspunsurt fea ber 2—abyci3—aci4-a6; 5-66-4067 -& byei8 arb: 10—brej Ia, bye; 12a,b,6; 3 byes Ma tis sheté-aenohetoshaid seat 1,22 =a b:23—a,b, 6; 4-28, 6,25—a, bys 26 by27-abe;28~2,6,29-¢530-b,¢; 31-4 6,65 32-4 6,33 a:b; 34a, 6 35a, bc; 36—8,b, 6537 8,65 38— 0,392, b,ad—a, 6541 —a,6;42—8,b; 49 a,b,c 44 bye:45—8 b546—a be: 47a, 6548 a,b 49a, 5 50~ bye S18 by S248, 6 530, 6548, B65 55— 86 ajber57—0,b,e158-a,6,59-4b, 6; 609,65 618, B 62,6584, bj 8,665 0b, 6, 66-6672, eh (682,66 69—b,c, 10a, be; Th—a,6;72=8 8,65 73— ‘6,740 6: 79-8,0, 65 768,85 77a, bs TB—a 5, 79— 1b, 80a, BL —a,e, 82 ~a,b, 6, 83~a, b,c; B4—a.b 6585 b,c, 86 a,b; 87 2,6, 88—a b,c; 89-2, 6, 90a, by Siac 92 a, by 93 a,b; Ma, 95 ~a, b,c; 96—a,y 97a, ; 88a bye, 9b; 100-3, by; 101 a,b; 102 5108 a, be; 104— a,c; 105 a,b, ¢, 1068, b, 107 ~ bre; 1O8—-a,b, ¢ 109 a, 6; 10—b,«; I~, bo 112 6,113 -4,by6j 14 —a,b; 15 a,b, ©; 16 —s, bye; 117 CTR a,b 119 a, 6; 120~a,b,¢; a,b, 65122 a, 123 a,b; 124 a, bey 125 a, bs 126— a, bye: 127 128-4, bo; 129-a,h, 6; 130-a, be. Bibliografie Bocirmea C: Boll infecioare gi epidemiloge, Ediura Info-Team, 1999 Buin D, Negut M:Tratarde meroiolgie clinic i= lia Tha, Editura Medical, 2008, Buiae D.: Microbiologie, manual pen sco sanitare oc Ean Dit Pape, Baw 1995, Cemescu, C: Vinsologie medicald,Eaiura Medical, Buca, 2008, CConstaninese Ileana: Ghid protocol de dagnstic si ‘narament infect de de vrs epatie! Bitar ‘Universita Carol Davila, Bucur, 2009. Consantinsea Heana: Imunol ransplantl, Elie ‘ara Universitat Carol Davila, Bucur, 2009, ‘ConstantinescHeana, Nedlew D,Toder A, Vasile Clinical and herapentical importance of BV geno ‘genoping in Romania, Romanian Journal of Hepatology 2, 0.3, 43-48, 2006, Cristea A.N-: rata de farmacolgte, aitra Medical, Editi, Bocureyt. 2009. Cristescu M, Pop Gh, Driguyoiu Gh, Ope, oneseu ‘Tiseano Medal sntaea, Edita Pinte, Ploeg, 200a 10. Dimache Gh. Pansitscu D.= Microbiologie si tologe medicals, ein U-a, Eta Urams, 19. 1. Ivan Medicina nts pen toi, Editar Bu 13, Kayser FH, Bienz KA. Eekert J, Zinkeragst ‘Medical Mirobiology, Thieme, 2003. 14 Kovacs IH, Kalter B., Horimeimann 1: Eni a nati fle, iar Niaesc, Boers, 201 15, Larouse, Distionar de medicint, Etura Univers clopedie, Bocwet, 1998. 16 Lazir L, Swnopis de Paracitlogie Medial, ‘Universitard Carl Davis, Bucuresti 2010. 17, Mifdeseu G.: mologte gi Imanochinie, Era ‘eri dn Bueweyt, 200 18, Perea S.: Prevenrea transiterii HIV in prac medical, Eitara ALL, 1999. 19, Pete. SIDA, Trecerea prt, Ear ALL, 1997, 20, Popesca LM, Bancu A., Usacive C, Ciaew Immologie mdicad, Eta Universitart Cro D Cuprins eta CAPITOLUL 1. VIRUSOLOGIE LL Noun gener, a 1.11. Careterle generale ae visu. 111.2. Morfologia gi stuctura 1.13. Compoziia chine a vewsrlor 1.14. Caltivrea visor 11.5. Mulipliarea visu. 1.16. Casares vn. 12. Views pliomielite Fiturs ALL, Bucuresti 199. 22. Soafer Ax Althruger J: Microbiologie medi “Immologe Eitre ALL, Bucuresti, 199. 23, Ste fi pre, Eta ex, Buse 121. Genta 3 bien Mt Gh Bol neti, Ol 1,2 tz Dasa laa Mata, Basa 1988 (2a ee 3. venereal 3 ceneaa 1132. Carcteristicite visu gripe6 Moni Motsncone rele. hacerlo paral pena ase wea 177 13. Gripa 23.11. Generali 8 1.4. Vise patie 23.12. Genul Escherichia, 4s AL Virol hepaite A 23.13. GenulAlebsiella 46 142. Viel epi’ B 23.14, Genul Proteus a7 143, Virusulhepatite’ C 23.15. Gena Saimonelta 8 1.44, Virus hepatit’ D 23.16. Gem Shigella 30 1.45. Virus! hepatic E 23.2. Vibrionul holt: st 15. : 233, Gemil Cornebacteram... 33 233.1, Corsnebacerium dperiae 53 234 Genul Mjeobacerum 55 234.1 Mycobacterium tberolasis 5S CAPITOLUL?. BACTERIOLOGIE 234.2. Mycobacterium leprae canons 57 23.5. Gem Closter 8 2.1, Noi’ generale ; 23.54. Clostridium tetas 59 2.1.1. Mierobiolog omni rf 23.52. Clourid borlinan 0 2.1.2 Non oduct in bce. 2336. Meponema pullin. me 2.13, Morflogia stucturabacterilr 232. Parvotacteri., 6s 2.1.3.1. Morfologia bacterin ws 232.1 Genal Hoomophils. nes 2.1.32. Structra clue baterene 23,72. Gemal Brucella 21.23, Stull meefologil bacteriene.. 24. Cangrenags2008 o 2.1.4, Clasiiearen bacteria. bi 25, Tosinfectl alimentare (TIA). 2.15, Flos normal organisa 22. Cociptogen 22.1. Coci Gram-pertiv. 22.14. Stfilacoel (CAPITOLULS. PARAZITOLOGIE MEDICALA 22.1.2. Sueptococi... 22213, Pneumoceul n 222. Coci Gram-nepativ n 2.22.1, Gnococal 3.12. Mecanismele de afiune ale parszjilceaupea 2.22.2, Meningococul RIE cn 7 23, Bacil potogei 313, Priniptete ei de ptrundere a parlor tn 2.3.1, Fama Emerobaeerinceae. ‘organismal gan 143.14, Locliares parazipiorin organismal R28 14 531.5. Feta cate pot determin infestapie paraitae 1s 3.16 Cia pec. 16 32, Protoroae 16 324, Generali 36 322, Clase Rhizopoe 7 323, Clasa Flagelate ae 32.3.1. Gland inetnalln BL 3232, Pichomonas ginal cy 53233, Genul Leishmania geal Trypanosoma 85 3.24, ClasaSporozore 39 324.1. Gent Plamadian cco 99 3242, Gan Tropa. 2 325. Clase Cite 95 33. Meazoar... ° a 33.1. Patel. 36 33.11 Casa Trematodeoonenn 96 143.12. Casa Cestde. ad 332, Nemathelmit 102 33.2, Ascaris hanbrcoides 103 5.3.2.2, Emerobine vermicularis (Oxuris vermicularis). 108 13.23, Drichinella spirals 106 4.3.24, Gen Torocora vo LOT 34, Entomologie medial. 109, 34, Sarcoptes scabi. 109, 342, Pediculdae iit) Yulee, actotleiprasioge pense mes) 179 CAPITOLUL4. MICOLOGIE 41, Nofiunigeert.. z 42. Trost. 43. Favual 44. Microoporia, 2s 45. Epidernotile 46, Candidoza 47, Aetinomie ‘CAPITOLULS. RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE §1 PATOLOGICE 5:1. Generali 52. Recoltaeaprobelor boogie. S21, Single. $22. Exsudatl Ng nn 5.23. Beudatl zal. rt 5.24, $90 sn 7 525, Seceile ocuare 5.26. Seeeile aie 527. Uri " 528 Mater este - 529, Secoile vaginal turtle en 53. Transport gi conservare rabelorbolosice 2 m2 13 1 us 6 17 ne ne ug ns ig 119 19 19 0 10 0a rola, bacerologe paring pena mill 18] CCAPITOLUL 6. PROCESUL INFECTIOS uae a 6.123, ioterapia, ie 61. Defi, ry 6.124, Apitrpia, 62, Etapeleproesua infecis. m 4 (63. Factor determina proces nf 1 ee 64, Facto favorzani i poses ines oo 14 ea (641, Factor natural de medi vo FM Biblograie oe 642. Factor economic social. 124 = 65. Cle de tranamitee a microorgaismelor PaIOgERE ns arr 66, Notun de epiemiolgie bolle infeyoas so 196 6.7. Prprietie mao: mirooranismelr paricipant le proctel infer unseen 27 68, Rela dine microorganism. ir 9. Aplrrs organisms Milosce de pia specie netpeciie oo. 128 610 Metode debra wile sabia digs lpi or inferno n ts 13H 6.10.2, Metede dete conan 6.103, Metodeindirecte 13 6.11 Prevenireagcombsteren blr infos. 14 6.1141, Nofin’ generale 1 6.112 Seerizaea 134 6.113, Dezntetia 136 ‘6114, Devnsectia. 136 6.115, Deratizarea. br 6.12, Medica profactica uratvaimpotiva ‘onganisnclorpatogene 137 12.4. Chimterapia seintctions 137