Regulament CE 999 2001 Encefalopatie Spongiforma 243ro

Publisher: OPOCE; Publication: RO; Publication Style: Romanian
Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European i al Consiliului

din 22 mai 2001
de stabilire a unor reglement ri pentru prevenirea, controlul i eradicarea
anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiform
amendat de (EC) No 1248/2001 (JO Nr. L 173, 27.06.2001, p. 12)

amendat de (EC) No 1326/2001 (JO L 177, 29.6.01, p. 60)
amendat de (EC) No 1494/2002 (JO Nr. L 225, 22.08.2002, p. 3 )
amendat de (EC) No 1128/2003 (J O Nr. L 160, 28.06.2003, p. 1)
amendat de (EC) No 1139/2003 (JO Nr. L 160, 28.06.2003, p. 22 )
amendat de (EC) No 1809/2003 (JO L 265, 16.10.2003, p. 10)
amendat de ACTUL din 2004
derogare in (EC) No. 836/2004 (JO Nr. L 127, 29.04.2004, p. 48 )
amendat de (EC) No 339/2006 (JO Nr. L 55, 25.02.2006. p. 5)
amendat de (EC) No 688/2006 (JO Nr. L 05.05.2006, p. 10)
Page 1 of 105
amendat de (EC) No 1275/2007 (JO Nr 284, 30.10.2007, p. 8-10)

amendat de (EC) No 1428/2007 (JO N. 317, 5.12.2007, p. 61-62)
PARLAMENTUL EUROPEAN I CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunit ii Europene, în special articolul
152 alineatul (4) litera (b),
având în vedere propunerea Comisiei1,
având în vedere avizul Comitetului Economic i Social2,
dup consultarea Comitetului Regiunilor,
hot rând în conformitate cu procedura prev zut în articolul 251 din Tratat3,
întrucât:
(1) Pe parcursul mai multor ani s-a constatat apari ia separat , la om i la
animale, a mai multor encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) distincte.
Encefalopatia spongiform bovin (ESB) a fost identificat pentru prima oar la
bovine în 1986, iar pe parcursul anilor urm tori a fost identificat i la alte specii
de animale. O nou variant a bolii Creutzfeldt-Jakob (BCJ) a fost descris în 1996.
Exist dovezi din ce în ce mai solide cu privire la asem narea dintre agentul ESB i
agentul variantei noi a bolii Creutzfeldt-Jakob.
(2) Din 1990 pân în prezent, Comisia adopt o serie de m suri de protec ie a
ii umane i animale de riscul de contaminare cu ESB. Aceste m suri au avut
la baz dispozi iile de salvgardare ale directivelor privind m surile de control
veterinar. Având în vedere magnitudinea riscului pe care îl reprezint anumite
forme de EST pentru s tatea animal , este indicat s se adopte reglement ri
specifice pentru prevenirea, controlul i eradicarea acestor forme de EST.
(3) Prezentul regulament vizeaz în mod direct s tatea public i se raporteaz
la func ionarea pie ei interne. El vizeaz produsele incluse în anexa I la tratat,
precum i produsele care nu sunt incluse în anex . Prin urmare, este potrivit ca
articolul 152 alineatul (4) litera (b) din tratat s constituie baz legal .
1
JO C 45, 19.2.1999, p. 2, i JO C 120 E, 24.4.2001, p. 89.
2
JO C 258, 10.9.1999, p. 19.
3
Avizul Parlamentului European din 17 mai 2000 (JO C 59, 23.2.2001, p. 93), Pozi ia Comun a Consiliului din 12
februarie 2001 (JO C 88, 19.3.2001, p. 1) i Decizia Parlamentului European din 3 mai 2001.
Page 2 of 105
(4) Comisia a ob inut avizele tiin ifice, în special de la Comitetul tiin ific de
coordonare i de la Comitetul tiin ific pentru m suri veterinare privind s tatea
public , pentru mai multe aspecte ale formelor de EST. Avizele includ sugestii
privind m surile de reducere a riscului poten ial pentru oameni i animale
determinat de expunerea la produse de origine animal infectate.
(5) Este recomandabil ca aceste reglement ri s se aplice produc iei i
introducerii pe pia a animalelor vii i a produselor de origine animal . Totu i, nu
este necesar ca acestea s se aplice produselor cosmetice, medicamentelor sau
aparatelor medicale, materiei prime sau produselor intermediare, c rora li se aplic
alte reglement ri specifice, în special cu privire la neutilizarea unor materiale cu
riscuri specificate. De asemenea, prezentele reglement ri nu ar trebui s se aplice
produselor de origine animal care nu reprezint un risc la adresa s ii umane
sau animale, deoarece sunt destinate altor scopuri decât produc ia de alimente,
furaje sau îngr minte. Este oportun s se asigure separarea produselor de origine
animal , excluse din sfera de aplicare a prezentului regulament, de cele acoperite
de acesta, cu excep ia cazului în care ele îndeplinesc cel pu in acelea i standarde de
tate ca i acestea din urm .
(6) Ar trebui s se prevad m suri de salvgardare pe care Comisia s le adopte în
cazurile în care autoritatea competent a unui stat membru sau a unei ri ter e nu a
abordat în mod corespunz tor un risc de EST.
(7) Ar trebui stabilit o procedur pentru determinarea statutului epidemiologic
al unui stat membru, al unei ri ter e i al uneia dintre regiunile acestora (denumite
în continuare „ ri sau regiuni”) din punct de vedere al ESB, în baza riscului de
introducere ini ial (în limba englez „incident risk”), de propagare i de expunere
uman accidental , pe baza informa iilor disponibile. Statele membre i rile ter e
care aleg s nu solicite determinarea statutului lor ar trebui clasificate de c tre
Comisie într-o categorie anume, pe baza tuturor informa iilor de care aceasta
dispune.
(8) Statele membre ar trebui s instituie programe de formare pentru persoanele
implicate în prevenirea i combaterea formelor de EST, precum i pentru medicii
veterinari, agricultorii i muncitorii care particip la transportul, comercializarea i
sacrificarea animalelor de ferm .
(8a) Utilizarea anumitor proteine animale transformate provenite de la animale
nerumeg toare în alimenta ia nerumeg toarelor ar trebui autorizat , inând seama
de interdic ia recicl rii în interiorul speciei, prev zut de Regulamentul (CE) nr.
1774/2002 al Parlamentului European i al Consiliului din 3 octombrie 2002 de
stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animal care nu sunt
destinate consumului uman*, precum i aspectele controlului legate, în special, de
Page 3 of 105
diferen ierea proteinelor animale transformate specifice anumitor specii, astfel cum
prevede comunicarea privind foaia de parcurs pentru EST, adoptat de Comisie la
15 iulie 2005.
(9) Statele membre ar trebui s realizeze un program anual de monitorizare a
ESB i scrapiei i ar trebui s informeze Comisia i celelalte state membre cu
privire la rezultatele programului i apari ia oric rei alte forme de EST.
(10) Unele esuturi de rumeg toare ar trebui desemnate materiale cu riscuri
specificate pe baza patogenezei formelor de EST i a statutului epidemiologic al
rii sau regiunii de origine sau reziden a animalului respectiv. Materialul cu
riscuri specificate ar trebui îndep rtat i eliminat astfel încât s se evite orice risc
pentru s tatea uman sau animal . În special, acest material nu trebuie introdus
pe pia pentru a fi utilizat în produc ia de alimente, furaje sau îngr minte.
Totu i, ar trebui s se prevad un nivel echivalent de protec ie a s ii printr-un
test screening de EST efectuat pe animale în mod individual, de îndat ce a fost pe
deplin validat. Tehnicile de sacrificare care prezint riscul ca materialul cerebral s
contamineze alte esuturi nu ar trebui s fie permise în ri sau regiuni altele decât
cele care prezint cel mai sc zut risc de ESB.
(11) Ar trebui luate m suri pentru prevenirea transmiterii formelor de EST la
oameni sau animale prin interzicerea hr nirii unor categorii de animale cu anumite
proteine animale i prin interzicerea folosirii anumitor materiale de la rumeg toare
în alimente. Aceste interdic ii ar trebui s fie propor ionale cu riscul implicat.
(11a) În rezolu ia din 28 octombrie 2004**, Parlamentul i-a comunicat
preocup rile în ceea ce prive te utilizarea proteinelor animale în alimenta ia
rumeg toarelor, dat fiind faptul c acestea nu reprezint un element natural din
alimenta ia animalelor adulte. Având în vedere crizele provocate de ESB i de febra
aftoas , se recunoa te la scar din ce în ce mai larg c cea mai bun modalitate de
garantare a s ii umane i animale const în cre terea i hr nirea animalelor în
a fel încât s se respecte specificul fiec rei specii.
_______________________
*
JO L 273, 10.10.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima
dat prin Regulamentul (CE) nr. 208/2006 al Comisiei (JO L 36, 8.2.2006, p.
25).”;
**
JO C 174 E, 14.7.2005, p. 178.
Page 4 of 105
În conformitate cu principiul precau iei i potrivit obiceiurilor alimentare i

condi iilor de via naturale ale rumeg toarelor, este necesar, în consecin , s se
men in interdic ia de utilizare a proteinelor animale în alimenta ia rumeg toarelor
sub forme care nu fac parte, în mod normal, din alimenta ia lor natural .
(11b) Carnea separat mecanic se ob ine prin îndep rtarea c rnii de pe oase în a a
fel încât structura fibroas a mu chilor este distrus sau modificat . Aceasta poate
con ine fragmente de os i de periost (înveli ul oaselor). În consecin , nu este
posibil o compara ie între carnea separat mecanic i cea obi nuit . Prin urmare,
ar fi necesar reexaminarea utiliz rii c rnii separate mecanic în consumul uman.
(12) În situa ia în care se suspecteaz prezen a EST la un animal, acest lucru ar
trebui notificat autorit ii competente, care trebuie s ia imediat toate m surile
corespunz toare, în special plasarea animalului suspectat sub restric ie privind
circula ia pe perioada în care se a teapt rezultatele analizelor sau sacrificarea
animalului, sub supraveghere oficial . Dac autoritatea competent nu poate
exclude posibilitatea existen ei unei forme de EST, aceasta ar trebui s efectueze
analizele corespunz toare i s in carcasa animalului sub supraveghere oficial
pân la stabilirea unui diagnostic.
(13) În cazul în care se confirm oficial prezen a unei forme de EST, autoritatea
competent ar trebui s ia toate m surile necesare, inclusiv distrugerea carcasei
animalului, efectuarea unei analize pentru identificarea tuturor animalelor aflate în
pericol i plasarea animalelor i produselor de origine animal , identificate ca atare,
sub restric ie de deplasare. Proprietarilor ar trebui s li se acorde desp gubiri, de
îndat ce acest lucru este posibil, pentru pierderea animalelor i a produselor de
origine animal , distruse conform prezentului regulament.
(14) Statele membre ar trebui s întocmeasc planuri de urgen pentru m surile
na ionale care trebuie aplicate în cazul apari iei unui focar de ESB. Planurile
respective ar trebui s fie aprobate de c tre Comisie. Ar trebui s se prevad
extinderea acestei dispozi ii la formele de EST, altele decât ESB.
(15) Ar trebui prev zute dispozi ii care s vizeze introducerea pe pia a anumitor
animale vii i produse de origine animal . Reglement rile comunitare existente
privind identificarea i înregistrarea bovinelor prev d un sistem care s permit
urm rirea animalelor pân la mam i cireada de origine, în conformitate cu
standardele interna ionale. Ar trebui prev zute garan ii echivalente pentru bovinele
importate din ri ter e. Animalele i produsele de origine animal acoperite de
reglement ri comunitare ce se deplaseaz în cadrul comer ului intracomunitar sau
sunt importate din ri ter e ar trebui s fie înso ite de certificatele prev zute de
reglement rile respective, cu complet rile necesare, conform prezentului
regulament.
Page 5 of 105
(16) Ar trebui interzis introducerea pe pia a anumitor produse de origine

animal provenite de la bovine din regiuni cu risc ridicat. Totu i, aceast interdic ie
nu ar trebui s se aplice anumitor produse de origine animal fabricate în condi ii
controlate, provenite de la animale în cazul c rora se poate demonstra c nu
prezint un risc ridicat de infectare cu o EST.
(17) Pentru a asigura respectarea reglement rilor privind prevenirea, controlul i
eradicarea formelor de EST, este necesar prelevarea de probe pentru analize de
laborator, pe baza unui protocol stabilit, care s redea o imagine epidemiologic
complet a situa iei în ceea ce prive te EST. Pentru a garanta uniformitatea
procedurilor de analiz i a rezultatelor, ar trebui stabilite laboratoare comunitare
de referin i metode tiin ifice de încredere, inclusiv analize rapide pentru EST,
în special. Analizele rapide ar trebui folosite cu prec dere.
(18) Ar trebui efectuate inspec ii comunitare în statele membre pentru a se asigura
aplicarea uniform a cerin elor privind prevenirea, controlul i eradicarea formelor
de EST i, în acela i timp, ar trebui prev zut implementarea procedurilor de
auditare. Pentru a se asigura faptul c rile ter e ofer garan ii echivalente cu cele
aplicate de Comunitate la importul de animale vii i produse de origine animal în
cadrul Comunit ii, ar trebui efectuate inspec ii comunitare ad-hoc i controale
pentru a se verifica îndeplinirea condi iilor de import de c tre rile ter e
exportatoare.
(19) M surile de comercializare pentru formele de EST ar trebui s aib la baz
standarde interna ionale, orient ri generale sau recomand ri, atunci când exist . Cu
toate acestea, pot fi adoptate m suri justificate din punct de vedere tiin ific care
conduc la un nivel mai ridicat de protec ie a s ii, în cazul în care m surile care
au la baz standardele interna ionale, orient rile generale sau recomand rile
relevante nu ar asigura un nivel corespunz tor de protec ie a s ii.
(20) Prezentul regulament ar trebui reexaminat pe m sur ce apar noi informa ii
tiin ifice.
(21) M surile tradi ionale necesare, în special m surile de reglementare a folosirii
materialelor cu riscuri specificate, ar trebui prev zute în prezentul regulament.
(22) M surile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar
trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie
1999 de stabilire a procedurii pentru exercitarea puterilor de punere în aplicare
conferite Comisiei1.
1
JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
Page 6 of 105
(23) În scopul punerii în aplicare a prezentului regulament, ar trebui prev zute

proceduri de stabilire a unei colabor ri strânse i eficiente între Comisie i statele
membre în cadrul Comitetului veterinar permanent, al Comitetului permanent
pentru furaje i al Comitetului permanent pentru produse alimentare.
(24) Dat fiind faptul c dispozi iile pentru punerea în aplicare a prezentului
regulament sunt m suri generale în sensul articolului 2 din Decizia 1999/468/CE,
acestea ar trebui adoptate în conformitate cu procedura de reglementare prev zut
în articolul 5 din decizia men ionat ,
ADOPT PREZENTUL REGULAMENT:
Page 7 of 105
CAPITOLUL I
Dispozi ii generale
Articolul 1
Domeniul de aplicare
(1) Prezentul regulament stabile te reglement ri pentru prevenirea, controlul i
eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la animale. El se aplic
produc iei i introducerii pe pia a animalelor vii i a produselor de origine
animal i, în anumite cazuri specifice, i exportului acestora.
(2) Prezentul regulament nu se aplic :
(a) produselor cosmetice, medicamentelor sau aparatelor medicale, materiilor
prime sau produselor intermediare;
(b) produselor care nu sunt destinate utiliz rii în alimenta ia uman , în hrana
animalelor sau în îngr minte, sau în materia prim ori produsele intermediare;
(c) produselor de origine animal destinate expunerii, educa iei, cercet rii
tiin ifice, studiilor sau analizelor speciale, cu condi ia ca aceste produse s nu fie
în cele din urm consumate sau utilizate de oameni sau de animale altele decât cele
folosite pentru proiectele de cercetare respective;
(d) animalelor vii folosite pentru cercetare sau destinate cercet rii.
Articolul 2
Separarea animalelor vii i a produselor de origine animal
Pentru a evita contaminarea sau substituirea animalelor vii sau a produselor de
origine animal prev zute în articolul 1 alineatul (1) cu produsele de origine
animal prev zute în articolul 1 alineatul (2) literele (a), (b) i (c) sau cu animalele
vii prev zute în articolul 1 alineatul (2) litera (d), acestea se p streaz separat în
permanen , cu excep ia cazului în care respectivele animale vii sau produse de
origine animal sunt produse cel pu in în acelea i condi ii de protec ie a s ii
din punct de vedere al formelor de EST.
Normele de punere în aplicare a prezentului articol se adopt în conformitate cu
procedura prev zut în articolul 24 alineatul (2).
Articolul 3
Defini ii
(1) În sensul prezentului regulament, se aplic urm toarele defini ii:
(a) forme de EST: toate formele de encefalopatie spongiform transmisibil , cu
excep ia formelor care apar la om;
Page 8 of 105
(b) introducere pe pia : orice opera iune al c rei scop este de a furniza animale
vii sau produse de origine animal prev zute în prezentul regulament unui ter din
cadrul Comunit ii, sau orice alt form de furnizare contra cost sau gratuit c tre
un ter sau de depozitare în vederea furniz rii c tre un ter ;
(c) produse de origine animal : orice produs care provine de la un animal care
este reglementat de dispozi iile Directivei 89/662/CEE1 sau ale Directivei
90/425/CEE2 sau care con ine un astfel de produs;
(d) materii prime: materii prime sau orice alt produs de origine animal din care
sau cu ajutorul c ruia sunt fabricate produsele prev zute în articolul 1 alineatul (2)
literele (a) i (b);
(e) autoritate competent : autoritatea central a unui stat membru care de ine
competen a de a asigura respectarea cerin elor prezentului regulament sau orice
autoritate c reia autoritatea central i-a delegat aceast competen , în special
pentru controlul furajelor; include, acolo unde este cazul, autoritatea corespondent
dintr-o ar ter ;
(f) categorie: una dintre categoriile de clasificare prev zute în anexa II capitolul
C;
(g) materiale cu riscuri specificate: esuturile prev zute în anexa V; dac nu se
indic altceva, acestea nu includ i produsele care con in aceste esuturi sau sunt
provenite de la acestea;
(h) animal suspectat de a fi infectat cu o EST: animale vii, sacrificate sau moarte
care prezint sau au prezentat tulbur ri neurologice sau de comportament sau o
deteriorare progresiv a st rii generale asociat cu o degradare a sistemului nervos
central i pentru care informa iile adunate pe baza examin rii clinice, a r spunsului
la tratament, a examin rii post-mortem sau a analizelor de laborator ante-mortem
sau post-mortem nu permit stabilirea unui diagnostic alternativ. Encefalopatiile
spongiforme bovine (ESB) sunt suspectate la bovinele care au prezentat un rezultat
pozitiv la analiza rapid pentru ESB;
(i) exploata ie: orice loc în care animalele prev zute în prezentul regulament
sunt inute, p strate, crescute, manipulate sau ar tate publicului;
1
Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controalele veterinare în comer ul
intracomunitar în vederea realiz rii pie ei interne (JO L 395, 30.12.1989, p. 13). Directiv modificat ultima dat de
Directiva 92/118/CEE a Consiliului (JO L 62, 15.3.1993, p. 49).
2
Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare i zootehnice aplicabile în
comer ul intracomunitar cu anumite animale vii i produse în vederea realiz rii pie ei interne (JO L 224, 18.8.1990,
p. 29). Directiv modificat ultima dat de Directiva 92/118/CEE a Consiliului.
Page 9 of 105
(j) prelevare de probe: prelevarea de probe care s asigure o reprezentare

corect din punct de vedere statistic de la animale sau din mediul acestora, sau din
produse de origine animal , în scopul stabilirii unui diagnostic de boal , a rela iilor
familiale, pentru supravegherea s ii sau pentru monitorizarea absen ei
agen ilor microbiologici sau a unor materiale din produse de origine animal ;
(k) îngr minte: orice substan care con ine produse de origine animal
utilizat pe p mânt pentru a intensifica cre terea vegeta iei; pot include i reziduuri
digestive de la produc ia de bio-gaz sau de la tratarea cu compost;
(l) teste rapide: metodele de depistare enumerate în anexa X, ale c ror rezultate
sunt cunoscute în cel mult 24 de ore;
(m) test alternativ: testele prev zute în articolul 8 alineatul (2) care sunt folosite
ca alternativ la retragerea materialelor cu riscuri specificate.
(n) carne separat mecanic sau CSM: produsul ob inut prin îndep rtarea c rnii de
pe oasele acoperite cu carne dup dezosare, cu ajutorul mijloacelor mecanice care
genereaz distrugerea sau modificarea structurii fibroase a mu chilor;
(o) monitorizare pasiv : semnalarea tuturor animalelor b nuite de a fi infectate cu
o form de EST i, atunci când prezen a unei forme de EST nu poate fi exclus
printr-o examinare clinic , efectuarea pe animalele respective a unor teste de
depistare în laborator;
(p) monitorizare activ : efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au
fost semnalate ca fiind b nuite de a fi infectate cu o form de EST, precum
animalele sacrificate de urgen , animalele care prezint semne de maladie în
momentul inspec iilor ante mortem, animalele g site moarte, animalele s toase
sacrificate i animalele sacrificate în leg tur cu un caz de EST, în special pentru a
determina evolu ia i prevalen a formelor de EST pe teritoriul unei ri sau într-una
din regiunile acesteia;
(2) Se aplic i defini iile specifice prev zute în anexa I.
(3) În situa ia în care termenii prezentului regulament nu sunt defini i nici în
alineatul (1), nici în anexa I, se aplic defini iile relevante din Regulamentul (CE)
nr. 1760/20001 i defini iile din directivele 64/432/CEE1, 89/662/CEE, 90/425/CEE
1
Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European i al Consiliului din 17 iulie 2000 de stabilire a unui
sistem de identificare i înregistrare a bovinelor i privind etichetarea c rnii de vit i a produselor din carne de vit
i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului (JO L 204, 11.8.2000, p. 1).
Page 10 of 105
i 91/68/CEE2 sau în conformitate cu acestea, în m sura în care se face trimitere la

ele în acest text.
Articolul 4
suri de salvgardare
(1) În ceea ce prive te punerea în aplicare a m surilor de salvgardare, se aplic
principiile i dispozi iile prev zute în articolul 9 din Directiva 89/662/CEE,
articolul 10 din Directiva 90/425/CEE, articolul 18 din Directiva 91/496/CEE3 i
articolul 22 din Directiva 97/78/CE4.
(2) M surile de salvgardare se adopt în conformitate cu procedura prev zut în
articolul 24 alineatul (2) i se notific în acela i timp la Parlamentul European, cu
precizarea motivelor.
1
Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de s tate animal care afecteaz
comer ul intracomunitar cu bovine i porcine (JO 121, 29.7.1964, p. 1977/64). Directiv modificat ultima dat de
Directiva 2000/20/CE a Parlamentului European i a Consiliului (JO L 163, 4.7.2000, p. 35).
2
Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condi iile de s tate animal care reglementeaz
comer ul intracomunitar cu ovine i caprine (JO L 46, 19.2.1991, p. 19). Directiv modificat ultima dat de Decizia
94/953/CE a Comisiei (JO L 371, 31.12.1994, p. 14).
3
Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor care reglementeaz organizarea
controalelor veterinare la animalele care intr pe teritoriul Comunit ii din ri ter e i de modificare a directivelor
89/662/CEE, 90/425/CEE i 90/675/CEE (JO L 268, 24.9.1991, p. 56). Directiv modificat ultima dat de Directiva
96/43/CE (JO L 162, 1.7.1996, p. 1).
4
Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor care reglementeaz organizarea
controalelor veterinare la produsele care intr pe teritoriul Comunit ii din ri ter e (JO L 24, 30.1.1998, p. 9).
Page 11 of 105
CAPITOLUL II
Determinarea statutului privind ESB
Articolul 5
Clasificare
(1) Determinarea statutului privind ESB al statelor membre, al rilor ter e sau al
unei regiuni (denumite în continuare « ri sau regiuni») se realizeaz prin clasarea
într-una dintre urm toarele trei categorii:
 risc neglijabil de ESB, în conformitate cu anexa II,
 risc de ESB controlat, în conformitate cu anexa II,
 risc de ESB nedeterminat, în conformitate cu anexa II.
Statutul privind ESB al unei ri, al unor regiuni dintr-o ar sau al unor
regiuni poate fi determinat numai pe baza criteriilor prev zute în anexa II capitolul
A. Criteriile respective cuprind rezultatele unei analize de risc care s identifice to i
factorii poten iali ai apari iei ESB, în conformitate cu anexa II capitolul B, evolu ia
în timp a acestora, precum i m surile de monitorizare activ i pasiv , inând
seama de categoria de risc a rii sau a regiunii.
Statele membre i rile ter e care doresc s fie re inute pe lista rilor ter e
care au autoriza ie de export în Comunitate de animale vii sau produse
reglementate prin prezentul regulament prezint Comisiei o cerere de stabilire a
statutului privind ESB, înso it de toate informa iile relevante privind criteriile
prev zute în anexa II capitolul A i factorii poten iali de risc prev zu i în anexa II
capitolul B, precum i evolu ia în timp a acestora.
(2) Se adopt o decizie privind fiecare cerere în parte, încadrându-se astfel statul
membru sau ara ter ori regiunea din statul membru sau ara ter care a depus
cererea într-una din categoriile definite în anexa II capitolul C, inând seama de
criteriile i factorii poten iali de risc prev zu i în alineatul (1), în conformitate cu
Aceast decizie se adopt în termen de ase luni de la prezentarea cererii i a
informa iilor relevante prev zute în alineatul (1) al doilea paragraf. În cazul în care
Comisia hot te c documentele de fundamentare nu includ informa iile
prev zute în anexa II capitolele A i B, aceasta solicit prezentarea unor informa ii
suplimentare într-o perioad care urmeaz s fie specificat . Decizia final se
adopt în termen de ase luni de la prezentarea tuturor informa iilor.
Dup ce Oficiul Interna ional de Epizootii (OIE) a stabilit procedura de clasificare
a rilor pe categorii i dac a încadrat ara solicitant în una din aceste categorii, se
poate hot rî, dac este cazul, în conformitate cu procedura prev zut în articolul 24
Page 12 of 105
alineatul (2), o reevaluare a categoriz rii comunitare a rii respective, conform

primului paragraf din prezentul alineat.
(3) În cazul în care Comisia hot te c informa iile prezentate de un stat
membru sau o ar ter conform anexei II capitolele A i B sunt insuficiente i
neclare, aceasta poate, în conformitate cu procedura prev zut în articolul 24
alineatul (2), s determine statutul privind ESB al statului membru sau al rii ter e
respective pe baza unei analize de risc complete.
Analiza de risc trebuie s cuprind o analiz statistic concludent a situa iei
epidemiologice cu privire la formele de EST din statul membru sau ara ter
solicitant , pe baza utiliz rii, în cadrul unei proceduri de screening, a analizelor
rapide. Comisia ine seama de criteriile de clasificare folosite de OIE.
Analizele rapide sunt aprobate în acest scop în conformitate cu procedura prev zut
în articolul 24 alineatul (2) i introduse pe o list stabilit în anexa X capitolul C
punctul 4.
Aceast procedur de screening poate fi utilizat i de statele membre sau rile
ter e care doresc s ob in aprobarea Comisiei pentru clasificarea pe care au
realizat-o pe baza respectiv – în conformitate cu procedura prev zut în articolul
24 alineatul (2).
Costul procedurii de screening este suportat de statul membru sau ara ter
respectiv .
(4) Statele membre i rile ter e care nu au prezentat o cerere în conformitate cu
alineatul (1) al treilea paragraf trebuie, din punct de vedere al expedierii de pe
teritoriul lor a animalelor vii i a produselor de origine animal , s respecte
exigen ele în materie de import aplicabile rilor care prezint un risc nedeterminat
privind ESB, pân la depunerea cererii respective i pân la luarea unei hot râri
finale asupra statutului acestora privind ESB.
(5) Statele membre notific Comisia cât mai curând posibil cu privire la dovezile
epidemiologice sau alte informa ii care ar putea conduce la o modificare a
statutului privind ESB, în special rezultatele programelor de monitorizare prev zute
în articolul 6.
(6) Re inerea unei ri ter e pe una dintre listele prev zute de reglement rile
comunitare pentru a i se permite exportul în Comunitate de animale vii i produse
de origine animal pentru care prezentul regulament stabile te reglement ri
specifice se hot te prin procedura prev zut în articolul 24 alineatul (2) i este
condi ionat – în lumina informa iilor disponibile sau dac se presupune c este
prezent o form de EST– de furnizarea informa iilor prev zute la alineatul (1). În
cazul unui refuz de furnizare a respectivelor informa ii în termen de trei luni de la
Page 13 of 105
data cererii Comisiei, se aplic dispozi iile alineatului (4) din prezentul articol pân
la depunerea i evaluarea informa iilor în conformitate cu alineatul (2) sau (3).
Eligibilitatea rilor ter e pentru exportul în Comunitate de animale vii sau produse
de origine animal pentru care prezentul regulament prevede reglement ri
specifice, în condi ii corespunz toare categoriei stabilite de Comisie, este
condi ionat de asumarea de c tre acestea a obliga iei de a notifica Comisiei în
scris, cât mai curând posibil, dovezile epidemiologice sau de alt natur care ar
putea conduce la o modificare a statutului privind ESB.
(7) În conformitate cu procedura prev zut în articolul 24 alineatul (2), se poate
adopta decizia de a schimba clasificarea ESB a unui stat membru sau ri ter e sau
a uneia din regiunile acesteia, în conformitate cu rezultatele verific rilor prev zute
în articolul 21.
(8) Hot rârile prev zute în alineatele (2), (3), (4), (6) i (7) se bazeaz pe o
evaluare a riscului, inând seama de criteriile recomandate prev zute în anexa II
capitolele A i B.
Capitolul III
Prevenirea EST
Articolul 6
Sistemul de monitorizare
(1) Fiecare stat membru întocme te un program anual de monitorizare pentru
EST, bazat pe o monitorizare activ i pasiv , în conformitate cu anexa III.
Programul respectiv include o procedur de depistare care folose te teste rapide, în
cazul în care aceast procedur este disponibil pentru speciile în cauz .
Testele rapide sunt aprobate în acest scop în conformitate cu procedura

prev zut în articolul 24 alineatul (3) i enumerate în anexa X.
(1a) Programul anual de monitorizare prev zut la alineatul (1) se refer cel
pu in la urm toarele grupe:
(a) toate bovinele cu vârsta de peste 24 de luni trimise spre sacrificare de
urgen sau care prezint semne de maladie la inspec iile ante mortem,
(b) toate bovinele cu vârsta de peste 30 de luni sacrificate în condi ii normale
pentru consumul uman,
(c) toate bovinele cu vârsta de peste 24 de luni care nu sunt sacrificate pentru
consumul uman, care au murit sau au fost omorâte la ferm , în timpul transportului
sau într-un abator (animale g site moarte).
Page 14 of 105
Statele membre pot lua hot rârea de derogare de la dispozi ia prev zut la litera
(c) în zonele izolate, unde densitatea animalelor este redus i unde nu se asigur
nici o colectare a animalelor moarte. Statele membre care recurg la aceast
derogare informeaz Comisia i transmit o list a zonelor în cauz , înso it de o
justificare în ceea ce prive te derogarea. Derogarea nu poate cuprinde mai mult de
10% din popula ia bovin a unui stat membru.
(1b) Dup consultarea comitetului tiin ific adecvat, vârsta stabilit la alineatul (1a)
literele (a) i (c) se poate adapta în func ie de progresele tiin ifice realizate, în
conformitate cu procedura prev zut la articolul 24 alineatul (3).
La cererea unui stat membru care poate demonstra îmbun irea situa iei
epidemiologice din ar i în func ie de anumite criterii care se stabilesc în
conformitate cu procedura prev zut la articolul 24 alineatul (3), se pot revizui
programele anuale de monitorizare referitoare la ara respectiv .
Statul membru în cauz trebuie s furnizeze dovada capacit ii sale de a determina
eficacitatea m surilor aplicate i de a asigura protec ia s ii umane i animale,
pe baza unei analize detaliate a riscurilor. Statul membru trebuie s demonstreze, în
special:
(a) o prevalen a ESB în sc dere evident sau redus i stabil , pe baza celor mai
recente rezultate de depistare;
(b) crearea i punerea în aplicare, de cel pu in ase ani, a unui program complet de
depistare a ESB (legisla ie comunitar privind urm rirea i identificarea animalelor
vii i monitorizarea ESB);
(c) crearea i punerea în aplicare, de cel pu in ase ani, a legisla iei comunitare
privind interdic ia total în ceea ce prive te alimenta ia animalelor de ferm .”;
(2) Fiecare stat membru informeaz Comisia i celelalte state membre din cadrul
Comitetului veterinar permanent cu privire la apari ia formelor de EST, altele decât
ESB.
(3) Toate investiga iile oficiale i examenele de laborator se înregistreaz în
conformitate cu dispozi iile anexei III capitolul B.
(4) Statele membre înainteaz Comisiei un raport anual care s cuprind cel
pu in informa iile prev zute în anexa III capitolul B partea I. Raportul pentru
fiecare an calendaristic este înaintat pân cel târziu la data de 31 martie a anului
urm tor. În termen de trei luni de la primirea rapoartelor respective, Comisia
înainteaz Comitetului veterinar permanent un rezumat al rapoartelor na ionale care
cuprind cel pu in informa iile prev zute în anexa III capitolul B partea a II-a.
(5) Modalit ile de aplicare a prezentului articol se adopt în conformitate cu
procedura prev zut la articolul 24 alineatul (2).
Page 15 of 105
Articolul 6a
Programe de cre tere a animalelor
(1) Statele membre pot stabili programe de cre tere a animalelor în vederea
select rii în func ie de rezisten a la EST a popula iei ovine a acestora. Programele
respective includ un cadru pentru recunoa terea rezisten ei anumitor epteluri la
formele de EST i pot fi extinse la alte specii de animale, pe baza probelor
tiin ifice care s ateste rezisten a anumitor genotipuri din speciile respective la
formele de EST.
(2) Normele specifice privind programele prev zute la alineatul (1) al
prezentului articol se adopt în conformitate cu procedura prev zut la articolul 24
alineatul (2).
(3) Statele membre care stabilesc programe de cre tere a animalelor trebuie s
prezinte Comisiei rapoarte periodice pentru evaluarea programelor respective din
punct de vedere tiin ific, în special în ceea ce prive te efectele acestora atât asupra
consecin elor formelor de EST, cât i asupra diversit ii i variabilit ii genetice,
precum i asupra p str rii raselor ovine vechi, rare sau adaptate la o regiune anume.
Rezultatele tiin ifice i consecin ele globale ale programelor de cre tere a
animalelor se evalueaz periodic i, dup caz, programele respective se modific în
consecin .
Articolul 7
Interdic ii privind hrana animalelor
(1) Se interzice hr nirea rumeg toarelor cu proteine animale.
(2) Interdic ia stabilit la alineatul (1) se extinde i asupra altor animale decât
rumeg toarele i se limiteaz , în ceea ce prive te hr nirea animalelor respective cu
produse de origine animal , în conformitate cu anexa IV.
(3) Alineatele (1) i (2) se aplic f a aduce atingere dispozi iilor anexei IV
privind stabilirea derog rilor de la interdic ia prev zut la alineatele men ionate
anterior.
Comisia poate hot rî, în conformitate cu procedura prev zut la articolul 24
alineatul (3), pe baza unei evalu ri tiin ifice a nevoilor alimentare ale
rumeg toarelor tinere i sub rezerva modalit ilor de aplicare a prezentului articol
adoptate în conformitate cu alineatul (5) al prezentului articol i dup o evaluare a
aspectelor legate de control ale derog rii respective, s autorizeze hr nirea
rumeg toarelor tinere cu proteine derivate din pe te.
(4) Statele membre sau regiunile acestora care prezint un risc de ESB
nedeterminat nu pot exporta sau depozita hran destinat animalelor de ferm ce
con ine proteine provenite de la mamifere, nici hran pentru mamifere ce con ine
Page 16 of 105
proteine prelucrate provenite de la mamifere, cu excep ia celei destinate câinilor,

pisicilor i animalelor cu blan .
rile ter e sau regiunile acestora care prezint un risc de ESB nedeterminat nu
pot exporta în Comunitate hran destinat eptelului ce con ine proteine provenite
de la mamifere sau hran pentru mamifere ce con ine proteine prelucrate provenite
de la mamifere, cu excep ia celei destinate câinilor, pisicilor i animalelor cu blan .
La cererea unui stat membru sau a unei ri ter e, se poate hot rî, în
conformitate cu procedura prev zut la articolul 24 alineatul (2), pe baza criteriilor
stabilite la articolul 24 alineatul (3), acordarea unor derog ri individuale de la
restric iile prev zute la prezentul alineat. Orice derogare ine seama de dispozi iile
alineatului (3) al prezentului articol.
(4a) Pe baza unei analize de risc favorabile, care ine seama cel pu in de
amploarea contamin rii i de sursa eventual a acesteia, precum i de destina ia
final a lotului, se poate hot rî, în conformitate cu procedura prev zut la articolul
24 alineatul (3), stabilirea unui prag de toleran pentru cantit i nesemnificative de
proteine animale din hrana pentru animale, cauzate de o contaminare accidental i
inevitabil din punct de vedere tehnic.
(5) Normele de aplicare a prezentului articol, în special regulile de prevenire a
contamin rii încruci ate, cât i cele privind metodele de prelevare a probelor i
analiz necesare pentru verificarea conformit ii cu dispozi iile prezentului articol
se adopt în conformitate cu procedura prev zut la articolul 24 alineatul (2).
Regulile respective se bazeaz pe un raport al Comisiei privind originea,
transformarea, controlul i trasabilitatea alimentelor de origine animal destinate
animalelor.
Articolul 8
Materiale cu risc specific
(1) Materialele cu risc specificate sunt îndep rtate i distruse în conformitate
cu anexa V la prezentul regulament i cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.
Acestea nu pot fi importate în Comunitate. Lista materialelor cu risc specificate
prev zute în anexa V cuprinde cel pu in creierul, m duva spin rii, ochii i
amigdalele bovinelor cu vârst de peste dou sprezece luni, precum i coloana
vertebral a bovinelor care au dep it o vârst care urmeaz a fi specificat în
conformitate cu procedura prev zut la articolul 24 alineatul (3). Având în vedere
diferite categorii de risc stabilite la articolul 5 alineatul (1) primul paragraf, precum
i condi iile prev zute la articolul 6 alineatele (1a) i (1b) litera (b), lista
materialelor cu risc specificate din anexa V se modific în consecin .
(2) Alineatul (1) al prezentului articol nu se aplic în cazul esuturilor provenite
de la animale care au fost supuse unui test alternativ aprobat în acest scop în
Page 17 of 105
conformitate cu procedura prev zut la articolul 24 alineatul (3), prev zut în anexa
X i aplicat în condi iile stabilite în anexa V i care a dat rezultate negative.
Statele membre care autorizeaz recurgerea la un test alternativ, în conformitate cu
prezentul alineat, trebuie s informeze celelalte state membre i Comisia în acest
sens.
(3) În statele membre sau în regiuni ale acestora care prezint un risc controlat
sau nedeterminat de ESB, în cazul bovinelor, ovinelor sau caprinelor a c ror carne
este destinat consumului uman sau animal, nu se practic sfâ ierea esutului
nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în form de tij dup
tranchilizarea animalelor sau prin injectarea de gaz în cavitatea cranian în raport
cu tranchilizarea.
(4) Datele referitoare la vârst prev zute în anexa V pot fi modificate.
Modific rile au la baz cele mai recente descoperiri tiin ifice verificate cu privire
la probabilitatea statistic a apari iei EST în grupele de vârst relevante ale
popula iei de bovine, ovine i caprine din Comunitate.
(5) Se pot adopta norme care s permit derogarea de la dispozi iile alineatelor
(1) - (4) ale prezentului articol, în conformitate cu procedura prev zut la articolul
24 alineatul (3) privind data efectiv a interdic iei referitoare la hran prev zut la
articolul 7 alineatul (1) sau, dup caz, în ri ter e care prezint risc controlat de
ESB, data interdic iei de utilizare a proteinelor ob inute de la mamifere în hrana
rumeg toarelor în vederea limit rii obliga iilor de a îndep rta i de a distruge
materialele cu riscuri specificate la animalele n scute înaintea acestei date în
respectivele ri sau regiuni.
(6) Normele de aplicare a prezentului articol se adopt în conformitate cu
Articolul 9
Produse de origine animal provenite de la rumeg toare sau care
con in materiale provenite de la rumeg toare
(1) Produsele de origine animal enumerate în anexa VI sunt produse în
conformitate cu procesele de produc ie aprobate conform procedurii prev zute la
articolul 24 alineatul (3).
(2) Oasele bovinelor, ovinelor i caprinelor ce provin din rile sau regiunile
care prezint un risc controlat sau nedeterminat de ESB nu se folosesc la
producerea c rnii separate mecanic (CSM). Statele membre trebuie s prezinte
Comisiei, înainte de 1 iulie 2008, un raport privind utilizarea i metoda de
produc ie a CSM pe teritoriul lor. Raportul respectiv trebuie s cuprind o
declara ie în care s se precizeze dac statul membru are inten ia de a continua
produc ia de CSM.
Page 18 of 105
Comisia va prezenta, în leg tur cu acest subiect, o comunicare c tre

Parlamentul European i Consiliu privind nevoia viitoare de CSM i utilizarea
acesteia în Comunitate, inclusiv politica de informare destinat consumatorilor.
(3) Având în vedere criteriile stabilite la punctul 5 din anexa V, dispozi iile
alineatelor (1) i (2) nu se aplic rumeg toarelor care au fost supuse testului
alternativ recunoscut în conformitate cu procedura prev zut în articolul 24
alineatul (2), acolo unde rezultatele testului au fost negative.
Articolul 10
Programe educa ionale
(1) Statele membre se asigur c personalul autorit ii competente, al
laboratoarelor de diagnosticare i al colegiilor de agricultur i medicin veterinar ,
veterinarii oficiali, practicienii veterinari priva i, personalul abatoarelor i
cresc torii de animale, fermierii i manipulan ii sunt preg ti i în interpretarea
semnelor clinice, epidemiologice i, în cazul personalului responsabil cu efectuarea
controalelor, în interpretarea rezultatelor de laborator privind formele de EST.
(2) Pentru o implementare eficient a programelor educa ionale prev zute în
alineatul (1), Comunitatea poate acorda ajutor financiar. Valoarea acestui ajutor se
stabile te în conformitate cu procedura prev zut în articolul 24 alineatul (2).
Capitolul IV
Controlul i eradicarea formelor de EST
Articolul 11
Notificare
a aduce atingere dispozi iilor Directivei 82/894/CEE1, statele membre se
asigur ca fiecare caz de animal suspect de contaminare cu EST s fie notificat
imediat autorit ilor competente.
Statele membre informeaz celelalte state membre i Comisia în leg tur cu
cazurile de EST notificate.
Autoritatea competent adopt imediat m surile prev zute în articolul 12 din
regulament împreun cu orice alte m suri necesare.
1
Directiva 82/894/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1982 privind notificarea maladiilor animale în cadrul
Comunit ii (JO L 378, 31.12.1982, p. 58). Directiv modificat ultima dat de Decizia 2000/556/CE a Comisiei (JO
L 235, 19.9.2000, p. 27).
Page 19 of 105
Articolul 12
suri privind animalele suspecte
(1) Orice animal suspect de infec ie cu EST este fie plasat sub restric ie oficial
privind circula ia pân la aflarea rezultatelor examenului clinic i epidemiologic
efectuat de autoritatea competent , fie sacrificat în vederea efectu rii examenului
de laborator sub supraveghere oficial .
În cazul în care o bovin dintr-o exploata ie a unui stat membru este suspect
de ESB în mod oficial, toate bovinele din exploata ia respectiv sunt plasate sub
restric ie oficial privind circula ia pân la aflarea rezultatelor examin rii. În cazul
în care o ovin sau caprin dintr-o exploata ie a unui stat membru este suspect de
ESB în mod oficial, toate ovinele i caprinele din exploata ia respectiv sunt plasate
sub restric ie oficial privind circula ia pân la aflarea rezultatelor examin rii.
Cu toate acestea, în cazul în care exist dovezi care s afirme c este pu in
probabil ca exploata ia în care se afla animalul la momentul suspect rii prezen ei
ESB s fie aceea i exploata ie în care animalul a fost expus la ESB, autoritatea
competent poate decide ca doar animalul suspect de infec ie s fie plasat sub
restric ie oficial de circula ie.
În cazul în care se consider necesar, autoritatea competent poate decide, în
acela i timp, ca alte exploata iile sau doar exploata ia expus s fie plasat sub
supraveghere oficial , în func ie de informa iile epidemiologice disponibile.
În conformitate cu procedura prev zut la articolul 24 alineatul (2) i prin
derogare de la restric iile oficiale de circula ie prev zute la prezentul alineat, un stat
membru poate fi scutit de obliga ia de a aplica aceste restric ii în cazul în care
acesta aplic m suri ce ofer metode de siguran echivalente, bazate pe o evaluare
adecvat a riscurilor posibile pentru s tatea public i cea animal .
(2) Atunci când autoritatea competent hot te c posibilitatea de infectare cu
EST nu poate fi înl turat , dac animalul este înc în via , acesta va fi sacrificat;
creierul i celelalte esuturi, dup cum decide autoritatea competent , sunt
îndep rtate i trimise pentru examinare în conformitate cu metodele de testare
stabilite în articolul 20 la un laborator aprobat oficial, laboratorul na ional de
referin prev zut în articolul 19 alineatul (1) sau laboratorul comunitar de referin
prev zut în articolul 19 alineatul (2).
(3) Toate p ile trupului animalului suspect fie r mân sub supraveghere oficial
pân la stabilirea unui diagnostic negativ, fie sunt distruse în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.
Page 20 of 105

Articolul 13
suri ulterioare confirm rii prezen ei unei forme de EST
(1) În cazul în care prezen a unei forme de EST este confirmat oficial, se aplic
cât mai repede posibil urm toarele m suri:
(a) toate p ile trupului animalului sunt distruse conform Regulamentului (CE)
nr. 1774/2002, cu excep ia materialului p strat pentru eviden e conform capitolului
B din anexa III la prezentul regulament.
(b) se efectueaz o investiga ie în scopul identific rii tuturor animalelor expuse
riscului, conform anexei VII punctul 1;
(c) toate animalele i produsele de origine animal cu risc, prev zute la punctul
2 din anexa VII la prezentul regulament, care au fost identificate în urma
investiga iei prev zute la prezentul alineat litera (b), sunt sacrificate i distruse în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.
La cererea unui stat membru, pe baza unei analize de risc favorabile i inând
seama, în special, de m surile de control luate în statul membru respectiv, se poate
hot rî, în conformitate cu procedura prev zut la articolul 24 alineatul (2),
autorizarea utiliz rii bovinelor prev zute la prezentul alineat pân la sfâr itul vie ii
productive a acestora.
Prin derogare de la dispozi iile prezentului alineat, statele membre pot aplica alte
suri care s ofere un nivel echivalent de protec ie dac m surile respective au
fost aprobate în conformitate cu procedura prev zut în articolul 24 alineatul (2).
(2) Pân la punerea în aplicare a m surilor prev zute în alineatul (1) literele (b)
i (c), exploata ia în care se afla animalul la momentul confirm rii prezen ei EST
este plasat sub supraveghere oficial , iar circula ia animalelor susceptibile de EST
i a produselor de origine animal provenite de la acestea dinspre sau înspre
exploata ie are loc sub rezerva aprob rii autorit ii competente, în vederea stabilirii
i identific rii imediate a animalelor i a produselor de origine animal respective.
Dac exist dovezi care s afirme c este pu in probabil ca exploata ia în care se
afla animalul la momentul confirm rii prezen ei EST s fie aceea i exploata ie în
care animalul a fost expus la EST, autoritatea competent poate decide ca ambele
exploata ii sau doar exploata ia expus s fie plasate sub supraveghere oficial .
(3) Statele membre care au pus în aplicare un regim de substituire care prevede
suri de salvgardare echivalente cu m surile prev zute în articolul 12 alineatul (1)
al cincilea paragraf, prin derogare de la cerin ele alineatului (1) literele (b) i (c), în
Page 21 of 105
conformitate cu procedura prev zut în articolul 24 alineatul (2), pot fi scutite de

cerin ele de aplicare a restric iilor oficiale privind circula ia animalelor i de
cerin ele privind sacrificarea i distrugerea animalelor.
(4) Proprietarii primesc imediat desp gubiri pentru pierderea animalelor
sacrificate sau a produselor de origine animal distruse în conformitate cu articolul
12 alineatul (2) i alineatul (1) literele (a) i (c) din prezentul articol.
(5) F a aduce atingere dispozi iilor Directivei 82/894/CEE, prezen a
confirmat a oric rei forme de EST, alta decât ESB, se notific în fiecare an
Comisiei.
Articolul 14
Planul de urgen
(1) Statele membre elaboreaz , în conformitate cu criteriile generale ale
reglement rilor comunitare privind controlul bolilor animalelor, orient ri generale
care s precizeze m surile na ionale care trebuie aplicate i care s indice
competen ele i responsabilit ile, atunci când se confirm cazuri de EST.
(2) Acolo unde este necesar pentru a se permite o aplicare uniform a legisla iei
comunitare, orient rile generale pot fi armonizate conform procedurii prev zute în
Capitolul V
Introducerea pe pia i exportul
Articolul 15
Animale vii, sperma, embrionii i ovulele provenite de la acestea
(1) Introducerea pe pia sau, dac este cazul, exportul de bovine, ovine sau
caprine i sperm , embrioni i ovule provenite de la acestea, face obiectul
condi iilor prev zute în anexa VIII sau, în cazul importurilor, al condi iilor stabilite
în anexa IX. Animalele vii, embrionii i ovulele provenite de la acestea sunt
înso ite de certificate de s tate, în conformitate cu cerin ele legisla iei
comunitare, în conformitate cu articolul 17 sau, în cazul importurilor, în
conformitate cu articolul 18.
(2) Introducerea pe pia a primei genera ii de descenden i, a spermei,
embrionilor i ovulelor provenite de la animalele suspecte de EST sau la care a fost
confirmat contaminarea cu EST face obiectul condi iilor prev zute în anexa VIII
capitolul B.
Page 22 of 105
(3) În conformitate cu procedura prev zut la articolul 24 alineatul (3),

dispozi iile alineatelor (1) i (2) se pot extinde la alte specii de animale.
(4) Normele de aplicare a prezentului articol se pot adopta în conformitate cu
procedura prev zut la articolul 24 alineatul (2).
Articolul 16
Introducerea pe pia a produselor de origine animal
(1) Urm toarele produse de origine animal provenite de la animale rumeg toare
toase nu fac obiectul restric iilor referitoare la introducerea pe pia sau, dac
este cazul, referitoare la export conform dispozi iilor din prezentul articol, din
anexa VIII capitolele C i D i din anexa IX capitolele A, C, F i G:
(a) produsele de origine animal prev zute în articolul 15, în special sperm ,
embrioni i ovule;
(b) laptele i produsele lactate, pieile t cite i net cite i gelatina i
colagenul derivate din pieile t cite i net cite.
(2) Produsele de origine animal importate dintr-o ar ter , care prezint un
risc controlat sau nedeterminat de ESB, trebuie s provin de la bovine, ovine sau
caprine s toase care nu au fost supuse sfâ ierii esutului nervos central sau
inject rii de gaz în cavitatea cranian în conformitate cu articolul 8 alineatul (3).
(3) Alimentele de origine animal care con in materiale ob inute de la bovine
care provin dintr-o ar sau o regiune care prezint un risc nedeterminat de ESB nu
sunt introduse pe pia decât în cazul în care provin de la animale:
(a) scute la opt ani dup data aplic rii efective a interdic iei de utilizare a
proteinelor provenite de la mamifere în hrana pentru rumeg toare i
(b) scute, crescute i inute în turme în privin a c rora este verificabil statutul
indemn de EST timp de cel pu in apte ani.
De asemenea, alimentele provenite de la rumeg toare nu sunt aduse din state
membre sau regiuni ale statelor membre care prezint un risc nedeterminat de ESB
în alte state membre i nu sunt importate dintr-o ar ter care prezint un risc
nedeterminat de ESB.
Interdic ia nu se aplic produselor de origine animal enumerate în anexa VIII
capitolul C i care respect cerin ele anexei VIII capitolul C.
Produsele trebuie s fie înso ite de un certificat de s tate animal eliberat de un
medic veterinar oficial care s confirme faptul c au fost produse în conformitate cu
dispozi iile prezentului regulament.
(4) Atunci când un animal este transportat dintr-o ar sau din o regiune a
acesteia într-o ar încadrat în alt categorie, animalul este încadrat în cea mai
Page 23 of 105
înalt categorie de ri sau regiuni în care a petrecut peste dou zeci i patru de ore,
cu excep ia cazului în care pot fi furnizate garan ii care s certifice faptul c
animalul nu a primit furaje din ara sau regiunea încadrat în cea mai înalt
categorie.
(5) Produsele de origine animal pentru care prezentul articol stabile te reguli
specifice sunt înso ite de certificatele sau documentele comerciale adecvate de
tate animal , conform cerin elor legisla iei comunitare i dispozi iilor
articolelor 17 i 18 sau, dac legisla ia comunitar nu prevede astfel de certificate
sau documente comerciale, de un certificat de s tate sau un document comercial
al c rui model se stabile te în conformitate cu procedura prev zut în articolul 24
alineatul (2).
(6) În sensul importurilor în Comunitate, produsele de origine animal respect
condi iile stabilite în anexa IX capitolele A, C, F i G.
(7) În conformitate cu procedura prev zut în articolul 24 alineatul (2),
dispozi iile alineatelor (1)-(6) pot fi extinse i asupra altor produse de origine
animal . Normele de aplicare a prezentului articol se adopt prin aceea i procedur .
Articolul 17
Conform procedurii prev zute în articolul 24 alineatul (2), certificatele de s tate
prev zute în anexa F la Directiva 64/432/CEE, modelele II i III din anexa E la
Directiva 91/68/CEE i certificatele de s tate reglementate de legisla ia
comunitar cu privire la comer ul cu sperm , embrioni i ovule de bovine, ovine i
caprine se completeaz , acolo unde este necesar, cu o trimitere la categoria care
specific încadrarea statului membru sau a regiunii de origine, în conformitate cu
articolul 5.
Documentele comerciale necesare pentru comer ul cu produse de origine animal
se completeaz , dac este necesar, cu o trimitere la categoria care specific
încadrarea statului membru sau a regiunii de origine hot rât de Comisie în
conformitate cu articolul 5.
Articolul 18
Certificatele de s tate pentru importuri prev zute de legisla ia comunitar se
completeaz , conform procedurii prev zute în articolul 24 alineatul (2), pentru
rile ter e încadrate într-o categorie în conformitate cu articolul 5, în conformitate
cu cerin ele specifice prev zute în anexa IX, de îndat ce decizia de clasificare este
adoptat .
Capitolul VI
Laboratoare de referin , prelevare de probe, testare i verificare
Page 24 of 105
Articolul 19
Laboratoare de referin
(1) Laboratoarele na ionale de referin din fiecare stat membru, precum i
func iile i responsabilit ile acestora, sunt stabilite în anexa X capitolul A.
(2) Laboratoarele comunitare de referin , precum i func iile i
responsabilit ile acestora, sunt stabilite în anexa X capitolul B.
Articolul 20
Prelevare de probe i metode de laborator
(1) Prelevarea de probe i testarea de laborator pentru stabilirea prezen ei unei
forme de EST se efectueaz prin metodele i protocoalele stabilite în anexa X
capitolul C.
(2) Dac este necesar pentru a asigura aplicarea uniform a prezentului articol,
normele de aplicare, inclusiv metoda de confirmare a ESB la ovine i caprine, se
adopt în conformitate cu procedura prev zut în articolul 24 alineatul (2).
Articolul 21
Verific ri comunitare
(1) Exper ii Comisiei, în colaborare cu autorit ile competente ale statelor
membre, pot efectua verific ri ad-hoc în m sura în care acest lucru este necesar
pentru o aplicare uniform a dispozi iilor prezentului regulament. Statul membru pe
al c rui teritoriu se desf oar verific rile furnizeaz exper ilor asisten a necesar
în vederea îndeplinirii îndatoririlor acestora. Comisia comunic autorit ii
competente rezultatele verific rilor.
Regulile privind punerea în aplicare a dispozi iilor prezentului articol, în special
cele care reglementeaz procedura de colaborare cu autorit ile na ionale, se adopt
în conformitate cu procedura prev zut în articolul 24 alineatul (2).
(2) Verific rile comunitare privind rile ter e se efectueaz în conformitate cu
dispozi iile articolelor 20 i 21 din Directiva 97/78/CE.
Page 25 of 105
Capitolul VII
Dispozi ii finale i tranzitorii
Articolul 22
suri tranzitorii privind materialele cu riscuri specificate
(1) Dispozi iile anexei XI partea A se aplic pe o perioad de cel pu in ase luni
începând cu data de 1 iulie 2001 i înceteaz s se aplice imediat dup data
adopt rii unei decizii conform articolului 5 alineatul (2) sau (4), dat la care
articolul 8 intr în vigoare.
(2) Rezultatele unui sondaj statistic concludent realizat în conformitate cu
dispozi iile articolului 5 alineatul (3) pe durata perioadei de tranzi ie sunt folosite
pentru a confirma sau infirma concluziile analizei de risc prev zute în articolul 5
alineatul (1), inând seama de criteriile de clasificare definite de OIE.
(3) Dup consultarea comitetului tiin ific competent, se adopt reglement rile
detaliate privind sondajul statistic în conformitate cu procedura prev zut în
(4) Criteriile minime care trebuie respectate de acest sondaj statistic sunt
criteriile stabilite în anexa XI partea B.
Articolul 23
Modificarea anexelor i a m surilor tranzitorii
Dup consultarea comitetului tiin ific competent cu privire la orice chestiune ce ar
putea avea impact asupra s ii publice, se modific sau se completeaz anexele
i se adopt m surile tranzitorii adecvate în conformitate cu procedura prev zut în
În conformitate cu procedura respectiv , m surile tranzitorii sunt adoptate pe o
perioad care expir la 1 iulie 2007, pentru a permite trecerea de la regimul actual
la regimul stabilit de prezentul regulament.
Articolul 23a
surile men ionate în continuare, de modificare a elementelor neesen iale din
prezentul regulament, inclusiv prin completare, se adopt în conformitate cu
procedura de reglementare cu control, prev zut la articolul 24 alineatul (3):
(a) autorizarea testelor rapide în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) i cu
articolul 8 alineatul (2),
(b) adaptarea vârstei în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b),
(c) stabilirea criteriilor care s permit dovedirea îmbun irii situa iei
epidemiologice în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b),
Page 26 of 105
(d) decizia de autorizare a utiliz rii proteinelor derivate din pe te pentru hrana
rumeg toarelor tinere în conformitate cu articolul 7 alineatul (3),
(e) criterii pentru acordarea de derog ri de la restric ii în conformitate cu articolul
7 alineatul (4),
(f) decizia de stabilire a unui prag de toleran în conformitate cu articolul 7
alineatul (4a),
(g) decizia privind vârsta în conformitate cu articolul 8 alineatul (1),
(h) norme care s prevad derog ri de la obliga ia de a îndep rta i de a distruge
materialele cu risc specificate în conformitate cu articolul 8 alineatul (5),
(i) aprobarea procedeelor de produc ie în conformitate cu articolul 9 alineatul (1),
(j) decizia de extindere a anumitor dispozi ii la alte specii de animale, în
conformitate cu articolul 15 alineatul (3).
Articolul 24
Comitete
(1) Comisia este asistat de Comitetul permanent pentru lan ul alimentar i
tatea animal . Cu toate acestea, în ceea ce prive te articolul 6a, Comisia
consult , de asemenea, Comitetul zootehnic permanent.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplic articolele 5 i 7
din Decizia 1999/468/CE, în conformitate cu dispozi iile articolului 8 al aceleia i
decizii.
Perioadele prev zute la articolul 5 alineatul (6) al deciziei respective sunt de trei
luni; în cazul m surilor de salvgardare prev zute la articolul 4 alineatul (2) din
prezentul regulament, acestea sunt de 15 zile.
(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplic articolul 5a
alineatele (1) - (4) i articolul 7 al Deciziei 1999/468/CE, în conformitate cu
dispozi iile articolului 8 al aceleia i decizii.
Articolul 24a
Deciziile care se adopt în conformitate cu una dintre procedurile prev zute la
articolul 24 se bazeaz pe o evaluare adecvat a riscurilor poten iale pentru
tatea uman i animal i, inând seama de dovezile tiin ifice existente, men in
sau m resc nivelul de protec ie a s ii umane i animale asigurat în Comunitate,
în cazul în care acest lucru se justific din punct de vedere tiin ific.
Articolul 25
Consultarea comitetelor tiin ifice
Page 27 of 105
Comitetele tiin ifice sunt consultate cu privire la orice subiect în sfera de aplicare
a prezentului regulament care poate avea impact asupra s ii publice.
Articolul 26
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intr în vigoare în ziua urm toare datei public rii în Jurnalul
Oficial al Comunit ilor Europene.
Se aplic de la 1 iulie 2001.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale i se aplic direct în
toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 mai 2001.
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Pre edintele Pre edintele
N. FONTAINE M. WINBERG
ANEXA I
1. În sensul prezentului regulament, se aplic defini iile men ionate în
continuare, enun ate în Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului
European i al Consiliului(*), Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului
European i al Consiliului (**) i Directiva 79/373/CEE a Consiliului (***):
(a) Regulamentul (CE) nr. 1774/2002:
(i) „animal de ferm ”, articolul 2 punctul 1 litera (f);
(ii) „hran pentru animalele de cas ”, anexa I punctul 41;
(iii) „proteine animale transformate”, anexa I punctul 42;
(iv) „gelatin ”, anexa I punctul 26;
(v) „produse din sânge”, anexa I punctul 4;
(vi) „f in din sânge”, anexa I punctul 6 i
(vii) „f in de pe te”, anexa I punctul 24.
(b) Regulamentul (CE) nr. 178/2002: „furaje”, articolul 3 alineatul (4);
(c) Directiva 79/373/CEE: „furaje complete”, articolul 2 litera (d).
________________
(*) JO L 273, 10.10.2002, p. 1.
(**) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.
Page 28 of 105
(***) JO L 86, 6.4.1979, p. 30.”

2. În sensul prezentului regulament, se în elege, de asemenea, prin:
(a) «caz indigen de ESB», un caz de encefalopatie spongiform bovin despre care
nu s-a demonstrat în mod clar c se datoreaz unei infec ii anterioare
importului de animale vii;
(b) « esut adipos discret», gr simea corporal intern i extern îndep rtat în
timpul procesului de sacrificare i tran are, în special gr simea proasp de la
inima, epiplonul i rinichii bovinelor i gr simea care provine din sec iile de
tran are;
(c) «cohort », grupul de bovine care cuprinde în acela i timp:
(i) animalele care s-au n scut în acela i efectiv în care s-a n scut bovina afectat , în
intervalul de dou sprezece luni anterior sau ulterior na terii acesteia; i
(ii) animalele care, într-un anumit moment din primul lor an de via , au fost
crescute al turi de bovina afectat care era în primul ei an de via ;
(d) «caz de referin », primul animal dintr-o exploata ie sau grup epidemiologic
definit, la care s-a confirmat o infec ie cu EST;
(e) «EST la rumeg toarele de talie mic », un caz de encefalopatie spongiform
transmisibil depistat la o ovin sau caprin în urma unui test de confirmare a
prezen ei proteinei anormale PrP;
(f) «caz de scrapie», un caz confirmat de encefalopatie spongiform transmisibil

depistat la o ovin sau caprin pentru care diagnosticul de ESB a fost exclus în
conformitate cu criteriile prezentate în manualul tehnic al laboratorului de
referin comunitar privind caracterizarea tulpinilor de EST la rumeg toarele
de talie mic (*);
(g) «caz de scrapie clasic », un caz confirmat de scrapie calificat ca fiind clasic
în conformitate cu criteriile prezentate în manualul tehnic al laboratorului de
referin comunitar privind caracterizarea tulpinilor de EST la rumeg toarele
de talie mic ;
(h) «caz de scrapie atipic », un caz confirmat de scrapie care se deosebe te de

scrapia clasic în conformitate cu criteriile prezentate în manualul tehnic al
Page 29 of 105
laboratorului de referin comunitar privind caracterizarea tulpinilor de EST la

rumeg toarele de talie mic .
___________
(*) http://www.defra.gov.uk/corporate/vla/science/science-tse-rl-confirm.htm”
Page 30 of 105
ANEXA II
STABILIREA STATUTULUI PRIVIND ESB
CAPITOLUL A
Criterii
Statutul ESB al statelor membre sau al rilor ter e sau al regiunilor (denumite în
continuare « ri sau regiuni») este determinat pe baza criteriilor stabilite la punctele
(a)-(e).
În ar sau regiune:
(a) este întreprins o analiz de risc, în conformitate cu dispozi iile capitolului B,

care identific to i factorii poten iali pentru apari ia ESB i perspectiva istoric
a acestora în ara sau în regiunea respectiv ;
(b) este stabilit un sistem de supraveghere continu i de monitorizare a ESB în
leg tur , în special, cu riscurile men ionate la capitolul B i respectând
condi iile minime de supraveghere stabilite în capitolul D;
(c) este stabilit un program permanent de sensibilizare a medicilor veterinari, a
agricultorilor i a muncitorilor implica i în activit ile de transport, de
comercializare i de sacrificare a bovinelor, pentru a se încuraja raportarea
tuturor cazurilor care prezint semnele clinice ale ESB la subpopula iile int ,
astfel cum sunt definite în capitolul D al prezentei anexe;
(d) este în vigoare obliga ia de a notifica i de a se face investiga ii în cazul tuturor
bovinelor care prezint semnele clinice ale ESB;
(e) este realizat o examinare a creierului sau a altor esuturi prelevate în cadrul
sistemului de supraveghere i monitorizare men ionat la litera (b) de c tre un
laborator acreditat.
CAPITOLUL B
Analiza riscului
1. Structura analizei de risc

Analiza de risc cuprinde o evaluare a propag rii i o evaluare a gradului de
expunere la risc.
2. Evaluarea propag rii (provocare extern )

2.1. Evaluarea propag rii const în analizarea probabilit ii ca agentul ESB s fi
fost introdus în ara sau în regiunea în cauz prin intermediul m rfurilor
Page 31 of 105
poten ial contaminate cu agentul ESB sau ca acesta s fi fost deja prezent în ar
sau în regiune.
Trebuie avu i în vedere urm torii factori de risc:
(a) prezen a sau absen a agentului ESB în ar sau în regiune i, în cazul în care
agentul este prezent, prevalen a acestuia întemeiat pe rezultatele
activit ilor de supraveghere;
(b) produc ia de f in de carne i oase sau jum ri de seu provenite de la
popula ia de rumeg toare indigene contaminate cu ESB;
(c) f in de carne de seu importate;
(d) importurile de bovine, ovine i caprine;
(e) hran pentru animale i ingrediente pentru hrana animalelor importate;
(f) produse importate provenite de la rumeg toare destinate consumului uman,
care ar putea con ine esuturile enumerate la punctul 1 din anexa V i care ar
fi putut fi hr nite cu produse provenite de la bovine;
(g) produse importate provenite de la rumeg toare destinate utiliz rii in vivo
pentru bovine.
2.2. Sisteme speciale de eradicare, supraveghere i alte investiga ii epidemiologice

(supraveghere special pentru ESB realizat pe popula ia de bovine) relevante
pentru factorii risc enumera i la punctul 2.1 trebuie avute în vedere cu ocazia
evalu rii propag rii.
3. Evaluarea expunerii la risc

Evaluarea expunerii la risc const în analizarea probabilit ii expunerii bovinelor
la agentul ESB, avându-se în vedere urm toarele:
(a) ciclurile i amplificarea agentului ESB prin consumarea de c tre bovine a

inii de carne i oase sau a jum rilor de seu provenite de la rumeg toare, sau
a altei hrane sau ingrediente pentru hrana animalelor contaminate cu acesta;
(b) utilizarea carcaselor de rumeg toare (inclusiv de animale moarte), a
subproduselor i a de eurilor provenite de la abatoare, parametrii proceselor
de transformare i metodele de producere a hranei pentru animale;
(c) hr nirea sau nehr nirea rumeg toarelor cu f in de carne i oase i cu jum ri
de seu provenite de la rumeg toare, inclusiv m surile de prevenire a
contamin rii încruci ate a hranei pentru animale;
(d) nivelul supravegherii ESB realizat pe popula ia de bovine la acel moment i
rezultatele acelei supravegheri.
Page 32 of 105
CAPITOLUL C
Defini ia categoriilor
I. AR SAU REGIUNE CU UN RISC NEGLIJABIL DE ESB
ar sau regiune:
1. în care a fost întreprins o analiz de risc în conformitate cu dispozi iile de la

capitolul B pentru a fi identifica i factorii de risc existen i i istorici;
2. care a demonstrat c a luat m suri specifice adecvate, pentru perioada de timp

relevant definit mai jos, pentru a gestiona fiecare factor de risc identificat;
3. care a demonstrat c supravegherea de tip B este pus în aplicare, în

conformitate cu dispozi iile capitolului D, i c punctele int relevante au fost
atinse, în conformitate cu tabelul 2; precum i
4. care este:
(a) fie în situa ia urm toare:

(i) în ar sau în regiune nu a fost detectat nici un caz de ESB sau s-a
demonstrat c orice caz de ESB rezulta dintr-un import i c a fost complet
distrus;
(ii) criteriile de la punctele (c), (d) i (e) de la capitolul A din prezenta anex
au fost respectate cel pu in apte ani, i
(iii) a fost demonstrat, prin intermediul unui nivel adecvat de control i audit,
timp de cel pu in opt ani nu au fost folosite ca hran pentru rumeg toare
nici f ina de carne sau oase, nici jum rile de seu provenite de la
rumeg toare;
(b) sau în situa ia urm toare:
(i) s-au semnalat unul sau mai multe cazuri indigene de ESB în ar sau în
regiune dar fiecare caz indigen de ESB s-a n scut cu mai mult de 11 ani în
urm ;
(ii) criteriile de la punctele (c), (d) i (e) de la capitolul A au fost respectate cel
pu in apte ani;
(iii) a fost demonstrat prin intermediul unui nivel adecvat de control i audit c
timp de cel pu in opt ani nu au fost folosite ca hran pentru rumeg toare
Page 33 of 105
nici f ina de carne sau oase, nici jum rile de seu provenite de la
rumeg toare;
(iv) urm toarele animale, dac sunt în via în ar sau în regiune, sunt
identificate în mod permanent, iar deplas rile acestora sunt controlate, i în
cazul sacrific rii sau decesului, acestea sunt distruse complet:
— toate cazurile de ESB;
— toate bovinele care, în timpul primului an de via , au fost crescute
împreun cu cazuri de ESB, i care, în urma anchetelor, s-a demonstrat
în aceast perioad au consumat aceea i hran poten ial contaminat ,
sau
— dac rezultatele anchetelor la care se face referire la a doua liniu nu
sunt concludente, toate bovinele n scute în acela i eptel de animale i
într-o perioad de 12 luni care a precedat sau care a urmat de la apari ia
unui caz de ESB.
II. AR SAU REGIUNE CU UN RISC CONTROLAT DE ESB
ar sau regiune:
1. în care a fost întreprins o analiz de risc bazat pe informa iile stabilite la

capitolul B pentru a fi identifica i factorii de risc existen i i istorici;
2. care a demonstrat c au fost luate m surile adecvate pentru a gestiona to i

factorii de risc identifica i, dar c aceste m suri nu au fost luate pentru perioada
relevant de timp;
3. care a demonstrat c supravegherea de tip A este pus în aplicare, în

conformitate cu dispozi iile capitolului D, i c punctele int relevante au fost
atinse, în conformitate cu tabelul 2, precum i
4. care este:
(a) fie în situa ia urm toare:
(i) în ar sau în regiune nu a fost semnalat nici un caz de ESB sau s-a
demonstrat c orice caz de ESB rezulta dintr-un import i c a fost distrus
complet, criteriile de la punctele (c), (d) i (e) din capitolul A sunt
respectate i poate fi demonstrat prin intermediul unui nivel de control i
de audit adecvat c rumeg toarele nu au fost hr nite nici cu f in de carne
sau oase, nici cu jum ri de seu provenite de la rumeg toare;
Page 34 of 105
(ii) criteriile de la punctele (c), (d) i (e) din capitolul A au fost respectate
pentru o perioad mai scurt de 7 ani, i/sau
(iii) nu poate fi demonstrat c alimenta ia rumeg toarelor cu f in de carne
sau oase sau cu jum ri de seu provenite de la rumeg toare a f cut obiectul
unor controale în ultimii opt ani;
(b) sau în situa ia urm toare:
(i) în ar sau regiune a fost semnalat un caz indigen de ESB, criteriile de la
punctele (c), (d) i (e) din capitolul A sunt respectate i poate fi
demonstrat prin intermediul unui nivel de control i de audit adecvat c
rumeg toarele nu au fost hr nite nici cu f in de carne sau oase, nici cu
jum ri de seu provenite de la rumeg toare,
(ii) criteriile de la punctele (c)-(e) din capitolul A al prezentei anexe au fost
respectate pentru o perioad mai scurt de apte ani; i/sau
(iii) nu poate fi demonstrat c alimenta ia rumeg toarelor cu f in de carne
sau oase sau cu jum ri de seu provenite de la rumeg toare a f cut obiectul
unor controale timp de cel pu in opt ani;
(iv) urm toarele animale, dac sunt în via în ar sau în regiune, sunt
identificate în mod permanent, iar deplas rile acestora sunt controlate, i
în cazul sacrific rii sau decesului, acestea sunt distruse complet:
— toate cazurile de ESB, i

— toate bovinele care, în timpul primului an de via , au fost crescute
împreun cu cazuri de ESB, i care, în urma anchetelor, s-a demonstrat
în aceast perioad au consumat aceea i hran poten ial
contaminat , sau
— dac rezultatele anchetelor la care se face referire la a doua liniu nu
sunt concludente, toate bovinele n scute în acela i eptel de animale i
într-o perioad de 12 luni care a precedat sau care a urmat de la
apari ia unui caz de ESB.
III. AR SAU REGIUNE CU UN RISC NEDETERMINAT DE ESB
O ar sau o regiune al c rui statut în ceea ce prive te ESB nu a fost înc

determinat sau care nu satisface condi iile care trebuie îndeplinite de c tre ar sau
regiune pentru a fi clasificat într-una din celelalte categorii.
CAPITOLUL D
Cerin e minime de supraveghere
Page 35 of 105
1. Tipuri de supraveghere
În sensul prezentei anexe, se aplic urm toarele defini ii:
(a) Tipul A de supraveghere

Aplicarea supravegherii de tip A va permite depistarea ESB cu o prevalen
scontat (1) de cel pu in un caz pentru 100 000 în popula ia adult de bovine, în ara
sau în regiunea respectiv , cu un nivel de încredere de 95 %.
(b) Tipul B de supraveghere
Aplicarea supravegherii de tip B va permite depistarea ESB cu o prevalen

scontat de cel pu in un caz pentru 50 000 în popula ia adult de bovine, în ara sau
în regiunea respectiv , cu un nivel de încredere de 95 %.
Supravegherea de tip B poate fi întreprins de c tre rile sau regiunile cu un statut

de risc neglijabil în ceea ce prive te ESB pentru a confirma concluziile analizei de
risc, spre exemplu, prin demonstrarea eficien ei m surilor de atenuare a oric rui
factor de risc identificat, prin intermediul unei supravegheri care are ca obiect
maximizarea probabilit ii de identificare a e ecului unor astfel de m suri.
Supravegherea de tip B poate fi întreprins de c tre ri sau regiuni cu un statut de

risc controlat în ceea ce prive te ESB, bazându-se pe rezultatele punctelor int de
referin în cadrul supravegherii de tip A, pentru a men ine încrederea în
cuno tin ele acumulate ca urmare a supravegherii de tip A.
În sensul prezentei anexe, urm toarele patru subpopula ii de bovine au fost

identificare în scopul supravegherii:
(a) bovine cu o vârst de peste 30 de luni prezentând simptome de comportament

sau clinice concordante cu cele ale ESB (cazuri suspecte clinic);
(b) bovine în vârst de peste 30 de luni care nu se pot deplasa, culcate, incapabile
se ridice sau s mearg f asisten ; bovine în vârst de peste 30 de luni trimise
pentru sacrificare de urgen sau f observa ii anormale cu ocazia inspec iilor
ante-mortem (deces sau sacrificare de urgen ).
(c) bovine cu o vârst de peste 30 de luni care sunt g site moarte sau care sunt
sacrificate într-o exploata ie, în timpul transportului sau la abator (animale moarte);
Page 36 of 105
(d) bovine cu o vârst de peste 36 de luni supuse unei sacrific ri normale.
2. Strategia de supraveghere
2.1. Strategia de supraveghere este conceput pentru a se asigura c e antioanele

sunt reprezentative pentru eptelul de animale din ar sau din regiune i c
iau în considerare factorii
___________
(1)
Prevalen a scontat este folosit pentru a determina întinderea unei anchete de
testare, exprimat în puncte int . Dac prevalen a real este mai mare decât
prevalen a scontat selectat , atunci este foarte probabil c în urma anchetei se va
detecta boala.
Page 37 of 105
demografici, ca de exemplu tipul de produc ie i localizarea geografic ,

precum i influen a poten ial a practicilor tradi ionale de cre tere a
animalelor. Abordarea folosit i ipotezele înaintate trebuie s fie documentate
în detaliu, iar dosarele trebuie p strate timp de apte ani.
2.2. Pentru a pune în aplicare strategia de supraveghere pentru ESB, o ar

utilizeaz registre documentate sau estim ri fiabile cu privire la distribuirea pe
vârste a popula iei adulte de bovine i cu privire la num rul de bovine testate
pentru ESB, clasate pe vârste i pe subpopula ii în interiorul rii sau regiunii.
3. Valori în puncte i puncte int
E antioanele prelevate cu ocazia supravegherii trebuie s fie conforme cu punctele

int stabilite în tabelul 2, pe baza «valorilor în puncte» fixate în tabelul 1. Toate
cazurile suspecte clinic trebuie investigate, indiferent de num rul de puncte
acumulate. Fiecare ar e antioneaz cel pu in trei din cele patru subpopula ii.
Totalul punctelor pentru e antioanele colectate se cumuleaz pe o perioad de
maximum apte ani consecutivi pentru a se atinge num rul de puncte int . Totalul
punctelor cumulate este comparat periodic cu num rul de puncte int pentru
fiecare ar sau regiune.
Tabelul 1
Valorile în puncte pentru e antioanele colectate cu ocazia supravegherii de

la animale din subpopula iile date i pe categorii de vârst
Subpopula ie plasat sub supraveghere

Sacrificare Animale moarte Sacrificare de Suspect clinic (4)
normal (1) (2)
urgen (3)
Vârst 1 an i < 2 ani

0,01 0,2 0,4 Nu se aplic
Vârst 2 ani i < 4 ani (tineri adul i)
0,1 0,2 0,4 260
Vârst 7 ani i < 9 ani (adul i în vârst )
0,2 0,9 1,6 750
Vârst 7 ani i < 9 ani (adul i în vârst )
0,1 0,4 0,7 220
Vârst 9 ani (animale b trâne)
0,0 0,1 0,2 45
Page 38 of 105
(1)
Bovine cu o vârst de peste 36 de luni supuse unei sacrific ri normale.
(2)
Bovine cu o vârst de peste 30 de luni care sunt g site moarte sau care sunt
sacrificate într-o exploata ie, în timpul transportului sau la abator (animale
moarte).
(3)
Bovine în vârst de peste 30 de luni care nu se pot deplasa, culcate, incapabile s
se ridice sau s mearg f asisten ; bovine în vârst de peste 30 de luni
trimise pentru sacrificare de urgen sau f observa ii anormale cu ocazia
inspec iilor ante-mortem (deces sau sacrificare de urgen ).
(4)
Bovine cu o vârst de peste 30 de luni prezentând simptome de comportament
sau clinice concordante cu cele ale ESB (cazuri suspecte clinic).
Tabelul 2
Puncte int pentru diferitele m rimi de popula ii de

bovine adulte într-o ar sau într-o regiune
Puncte int pentru ri sau regiuni

rimea popula iei de Tipul A de Tipul B de supraveghere
bovine adulte (24 de luni i supraveghere
mai mult)
1 000 000 300 000 150 000
800 000 – 1 000 000 240 000 120 000
600 000 – 800 000 180 000 90 000
400 000 – 600 000 120 000 60 000
200 000 – 400 000 60 000 30 000
100 000 – 200 000 30 000 15 000
50 000 – 100 000 15 000 7 500
25 000 – 50 000 7 500 3 750
4. int specific
În cadrul fiec rei popula ii susmen ionate dintr-o ar sau dintr-o regiune, o ar
poate avea ca int bovine identificate ca provenind din importuri din ri sau
regiuni unde ESB a fost depistat i bovine care au consumat produse alimentare
poten ial contaminate din ri sau regiuni unde a fost depistat ESB.
5. Modelul de supraveghere a ESB

Fiecare ar poate alege s foloseasc modelul BSurvE în întregime sau o
metod alternativ bazat pe modelul BSurvE pentru a- i estima
prezen a/prevalen a ESB.
Page 39 of 105
6. Supraveghere de între inere

În momentul în care punctele int au fost atinse i pentru a continua s
desemneze statutul unei ri ca ar sau regiune cu un risc controlat sau cu un
risc neglijabil de ESB, supravegherea poate fi redus la supravegherea de tip B
(cu condi ia ca to i ceilal i indicatori s r mân pozitivi). Cu toate acestea,
pentru a continua s respecte cerin ele stabilite în prezentul capitol,
supravegherea anual permanent trebuie s continue s includ cel pu in trei
din cele patru subpopula ii prescrise. În plus, toate bovinele suspecte clinic de
infectare cu ESB trebuie investigate, indiferent de num rul de puncte acumulate.
Supravegherea anual dintr-o ar sau regiune, dup acumularea punctelor int
necesare, nu poate fi inferioar num rului cerut pentru o eptime din valoarea-
int total pentru supravegherea de tip B.
Page 40 of 105
ANEXA III
SISTEM DE SUPRAVEGHERE
CAPITOLUL A
I. SUPRAVEGHEREA BOVINELOR
1. Generalit i
Supravegherea bovinelor se realizeaz în conformitate cu metodele de analiz de
laborator descrise la anexa X capitolul C punctul 3.1 b).
2. Supravegherea animalelor sacrificate pentru consumul uman

2.1. Toate bovinele în vârst de peste 24 de luni:
— care fac obiectul unei sacrific ri speciale de urgen în sensul
articolului 2 litera (n) din Directiva 64/433/CEE a Consiliului1 sau
— sunt sacrificate în conformitate cu anexa I capitolul VI punctul 28 c) la
Directiva 64/433/CEE, cu excep ia animalelor care nu prezint semne
clinice de boal i sunt sacrificate în cadrul unei campanii de eradicare
a bolii,
sunt supuse unui test de depistare a ESB.
2.2. Toate bovinele în vârst de peste 30 luni:
— sacrificate în condi ii normale pentru consumul uman sau
— sacrificate în cadrul unei campanii de eradicare a bolii în conformitate cu
anexa I capitolul VI punctul 28 (c) la Directiva 64/433/CEE, dar care nu prezint
semne clinice de boal
3. Supravegherea animalelor care nu au fost sacrificate pentru consumul
uman
3.1. Toate bovinele în vârst de peste 24 luni care au murit sau au fost sacrificate,
dar nu în situatiile de mai jos:
— pentru distrugerea lor în conformitate cu Regulamentul (CE)
nr. 716/96 al Comisiei2;
— în cadrul unei epidemii cum ar fi febra aftoas ;
1
JO 121, 29.7.1964, p. 2012/64.
2
JO L 99, 20.4.1996, p. 14.
Page 41 of 105
— pentru consumul uman

3.2. Statele membre pot hot rî o derogare de la dispozi iile punctului 3.1, în
zonele îndep rtate unde densitatea animalelor este slab i unde nu se asigur
colectarea animalelor moarte. Statele membre care au recurs la aceast
derogare informeaz Comisia cu privire la aceasta i îi transmit o list a
zonelor respective. Derogarea nu poate include mai mult de 10 % din
popula ia bovin din statul membru.
4. Supravegherea animalelor achizi ionate în vederea distrugerii lor în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 716/96
Toate animalele n scute între 1 august 1995 i 1 august 1996, sacrificate în
vederea distrugerii lor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 716/96 al
Comisiei, sunt supuse unui test de depistare a ESB.”
5. Supravegherea altor animale

În afar de testele men ionate la punctele 2-4, statele membre pot, în mod
voluntar, s hot rasc efectuarea de teste pe alte bovine prezente pe teritoriul
lor, în special în cazul în care aceste animale sunt originare din rile în care
au fost depistate cazuri indigene de ESB, dac au consumat furaje poten ial
contaminate sau dac au fost n scute sau provenite din femele infectate cu
ESB.
6. M suri care urmeaz test rii
6.1. Atunci când un animal sacrificat pentru consumul uman este selec ionat
pentru a fi supus unui test de depistare a ESB, aplicarea m rcii de s tate
prev zute la capitolul XI din anexa I la Directiva 64/433/CEE nu se
efectueaz pe carcasa animalului respectiv înainte de primirea unui rezultat
negativ la testul rapid.
6.2. Statele membre pot acorda o derogare de la dispozi iile punctului 6.1 atunci
când se aplic un sistem oficial în abator, care garanteaz c nici o parte a
animalului examinat care poart marca de s tate nu poate p si abatorul
pân când nu se ob ine un rezultat negativ la testul rapid.
Page 42 of 105
6.3. Toate p r ile corpului unui animal supus unui test de depistare a ESB,
inclusiv pielea, trebuie s r mân sub control oficial pân în momentul
ob inerii unui rezultat negativ la testul rapid, cu excep ia cazului în care sunt
distruse în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) literele (a) i (b) din
Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European i al Comisiei1.
6.4. Toate p r ile corpului unui animal, pentru care rezultatul testului rapid a fost
pozitiv sau neconcludent, inclusiv pielea, trebuie eliminate în conformitate
cu articolul 4 alineatul (2) literele (a) i (b) din Regulamentul (CE) nr.
1774/2002, cu excep ia materialului care urmeaz s fie re inut pentru
înregistr rile prev zute în capitolul B partea III.
6.5. În cazul în care rezultatul testului rapid pentru un animal sacrificat pentru
consumul uman este pozitiv sau neconcludent, trebuie distruse cel pu in
carcasa precedent i cele dou carcase imediat urm toare carcasei depistate
pozitiv pe respectiva linie de sacrificare în conformitate cu punctul 6.4. Prin
derogare, statele membre pot decide s distrug carcasele mai sus men ionate
numai dac rezultatul testului rapid este confirmat pozitiv sau neconcludent
prin examin rile de confirmare men ionate în anexa X, capitolul C, punctul
3.1 litera (b).
6.6. Statele membre pot acorda derog ri de la dispozi iile de la punctul 6.5 atunci
când abatorul este prev zut cu un sistem care previne contaminarea
carcaselor între ele.
II. MONITORIZAREA OVINELOR I A CAPRINELOR
1. Generalit i
Monitorizarea ovinelor i a caprinelor se realizeaz în conformitate cu metodele

de analiz de laborator descrise la anexa X capitolul C punctul 3.2 litera (b).
2. Monitorizarea ovinelor i a caprinelor sacrificate pentru consumul uman
(a) Statele membre în care popula ia de oi i mielu e pentru mont dep e te

750 000 de animale
1
JO L 273, 10.10.2002, p. 1.
Page 43 of 105
testeaz , în conformitate cu normele de e antionare prev zute la punctul 4, un

e antion anual
minim de 10 000 de ovine sacrificate în vederea consumului uman;
(b) Statele membre în care popula ia de capre care au f tat deja i de capre duse
la mont dep e te 750 000 de animale testeaz , în conformitate cu normele
de e antionare prev zute la punctul 4, un e antion anual minim de 10 000 de
caprine sacrificate în vederea consumului uman;
(c) În cazul în care un stat membru întâmpin dificult i în strângerea num rului
suficient de ovine sau caprine s toase sacrificate pentru a atinge nivelul
minim al e antionului stabilit la literele (a) i (b), respectivul stat membru
poate decide s înlocuiasc maximum 50 % din e antionul s u minim cu
ovine sau caprine moarte cu vârsta de peste 18 luni, în raport de unu la unu,
pe lâng e antionul minim fixat la punctul 3. În plus, un stat membru poate
decide s înlocuiasc maximum 10 % din e antionul s u minim cu ovine sau
caprine cu vârsta de peste 18 luni, în raport de unu la unu, sacrificate în
cadrul unei campaniei de eradicare a unei afec iuni.
3. Monitorizarea ovinelor i caprinelor care nu sunt sacrificate în vederea

consumului uman
Statele membre testeaz în conformitate cu normele de e antionare prev zute la

punctul 4 i cu nivelurile minime ale e antioanelor prev zute în tabelele A i,
respectiv, B, ovine i caprine decedate sau sacrificate, dar care nu au fost
sacrificate:
— în cadrul unei campanii de eradicare a unei afec iuni, sau

— în vederea consumului uman.
Tabelul A
Popula ia de oi i mielu e pentru mont E antion minim de ovine decedate (1)

din statul membru
> 750 000 10 000
100 000-750 000 1 500
40 000-100 000 100 % pân la 500
< 40 000 100 % pân la 100
(1)
Nivelurile minime ale e antioanelor sunt calculate în func ie de popula ia de
Page 44 of 105
ovine din fiecare stat membru i sunt stabilite astfel încât s reprezinte obiective
realiste.
Tabelul B
Popula ia de capre care au f tat deja i E antion minim de caprine decedate (1)
de capre împerecheate din statul
membru
> 750 000 10 000
250 000-750 000 1 500
40 000-250 000 100 % pân la 500
< 40 000 100 % pân la 100

(1)
Nivelurile minime ale e antioanelor sunt calculate în func ie de popula ia de
caprine din fiecare stat membru i sunt stabilite astfel încât s reprezinte obiective
realiste.
4. Normele de e antionare aplicabile animalelor men ionate la punctele 2 i 3

Animalele trebuie s fie în vârst de peste 18 luni sau s aib deja mai mult de
doi incisivi permanen i ie i i în gingie.
Vârsta animalelor se estimeaz pe baza denti iei, a semnelor evidente de

maturitate sau pe baza altor informa ii fiabile.
Selectarea e antioanelor se face astfel încât s se evite reprezentarea excesiv a

unui grup în ceea ce prive te originea, vârsta, rasa, tipul de produc ie sau orice
alte caracteristici.
E antioanele selectate trebuie s fie reprezentative pentru fiecare regiune i

sezon. E antionarea multipl în aceea i turm trebuie evitat pe cât posibil.
Statele membre trebuie s urm reasc ca, prin programele proprii de
monitorizare, toate exploata iile înregistrate oficial cu peste 100 de animale i
exploata iile unde nu au fost depistate niciodat cazuri de EST s fie supuse, pe
Page 45 of 105
cât posibil, testelor de EST, pe parcursul mai multor ani consecutivi de

e antionare.
Statele membre trebuie s implementeze un sistem prin care s se asigure, într-o

manier specific sau în alt fel, c nu sunt omise animale de la e antionare.
Cu toate acestea, statele membre pot hot rî s exclud din opera iunea de
e antionare zonele îndep rtate cu o densitate redus de animale, unde nu se
organizeaz colectarea animalelor decedate. Statele membre care recurg la
aceast derogare trebuie s informeze Comisia cu privire la aceasta i s
prezinte o list cu zonele îndep rtate respective în care se aplic derogarea.
Derogarea se aplic pentru maximum 10 % din popula ia de ovine i caprine a
statului membru respectiv.
5. Monitorizarea turmelor infectate
Animalele de peste 18 luni sau animalele c rora le-au ie it mai mult de doi
incisivi permanen i în gingie i care sunt sacrificate pentru distrugere în
conformitate cu dispozi iile din anexa VII punctul 2.3 litera (b) punctul (i) sau (ii)
sau punctul 5 litera (a) sunt testate prin selectarea unui e antion simplu aleatoriu,
în conformitate cu nivelurile e antioanelor indicate în tabelul urm tor.
Num rul de animale din turm de E antion minim

peste 18 luni sau de animale c rora le-
au ie it în gingie mai mult de doi
incisivi permanen i, sacrificate pentru
distrugere
70 sau mai pu in Toate animalele eligibile
80 68
90 73
100 78
120 86
140 92
160 97
180 101
200 105
250 112
300 117
350 121
Page 46 of 105
400 124
450 127
500 sau mai multe 150
6. Monitorizarea celorlalte animale

În afar de programele de monitorizare prev zute la punctele 2, 3 i 4, statele
membre pot monitoriza voluntar alte animale, în special:
— animale utilizate în industria produselor lactate;

— animale provenind din ri care au înregistrat cazuri locale de EST;
— animale care au consumat furaje poten ial contaminate;
— animale f tate de femele infectate cu EST sau descenden i ai acestor femele.
7. suri ulterioare test rii ovinelor i caprinelor
7.1. În cazul în care o ovin sau o caprin sacrificat pentru consumul uman a fost
selectat pentru testul de depistare a EST în conformitate cu punctul 2, carcasa
acesteia nu trebuie marcat cu marcajul de s tate prev zut în sec iunea I
capitolul III din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 pân la ob inerea
unui rezultat negativ în urma testului rapid.
7.2. Statele membre pot prevedea o derogare de la dispozi iile punctului 7.1 în
cazul în care abatorul dispune de un sistem aprobat de autoritatea competent ,
care s asigure c toate p r ile din carcasa animalului pot fi localizate i c
nicio parte din animalele testate care poart marca de s tate nu poate fi
scoas din abator înainte de ob inerea unui rezultat negativ la testul rapid.
7.3. Toate p r ile corpului unui animal testat, inclusiv pielea, sunt re inute sub
control oficial pân la ob inerea unui rezultat negativ la testul rapid, cu
excep ia subproduselor de origine animal eliminate direct, în conformitate cu
articolul 4 alineatul (2) literele (a), (b) sau (e) din Regulamentul (CE) nr.
1774/2002.
7.4. Cu excep ia materialului care urmeaz s fie re inut pentru înregistr rile
prev zute în capitolul B partea III din prezenta anex , toate p r ile corpului
unui animal depistat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt eliminate
direct, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) literele (a), (b) sau (e) din
8. Analiza genotipic
Page 47 of 105
8.1. Genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 154 i 171 se determin
pentru fiecare caz pozitiv de EST la ovine. Cazurile de EST depistate la ovine
cu genotipuri care codific alanina pe ambele alele la codonul 136, arginina pe
ambele alele la codonul 154 i arginina pe ambele alele la codonul 171 trebuie
raportate imediat Comisiei. Atunci când un caz pozitiv de EST este un caz de
scrapie atipic , trebuie determinat genotipul proteinei prionice pentru codonul
141.
8.2. În afar de animalele pentru care s-au stabilit genotipurile în conformitate cu

dispozi iile punctului 8.1, trebuie s se stabileasc i genotipul proteinei
prionice a unui e antion minim de ovine pentru codonii 136, 141, 154 i 171.
În cazul statelor membre cu o popula ie adult de ovine de peste 750 000 de
animale, e antionul minim const în cel pu in 600 de animale. În cazul altor
state membre, e antionul minim const în cel pu in 100 de animale.
E antioanele pot fi alese din rândul animalelor sacrificate în vederea
consumului uman, al animalelor decedate în exploata ia agricol sau al
animalelor vii. E antionarea trebuie s fie reprezentativ pentru întreaga
popula ie de ovine.
III. MONITORIZAREA ALTOR SPECII DE ANIMALE

Statele membre pot monitoriza voluntar EST la speciile de animale altele decât
bovine, ovine i caprine.
_________________
* Dimensiunea minim a e antionului a fost calculat pentru a detecta la animalele
sacrificate o prevalen de 0,03 %, cu o certitudine de 95 %.”
CAPITOLUL B
CERIN E PRIVIND RAPORTAREA I ÎNREGISTRAREA
I. CERIN E APLICABILE STATELOR MEMBRE
A. Informa ii pe care statele membre trebuie s le prezinte în raportul

anual prev zut la articolul 6 alineatul (4)
Page 48 of 105
1. Num rul de cazuri suspecte care fac obiectul unor restric ii oficiale privind
circula ia, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1), pentru fiecare specie de
animale.
2. Num rul de cazuri suspecte care fac obiectul unui examen de laborator în
conformitate cu articolul 12 alineatul (2), pentru fiecare specie de animale, inclusiv
rezultatele testelor rapide i de confirmare (num rul de rezultate pozitive i
negative) i, în ceea ce prive te bovinele, o estimare a distribu iei pe vârste a
tuturor animalelor testate. Distribu ia pe vârste ar trebui s se fac , de câte ori este
posibil, astfel: «sub 24 de luni», distribu ie pe o tran de 12 luni între 24 i 155 de
luni i «peste 155 de luni».
3. Num rul de turme în care au fost raportate i investigate cazuri suspecte la

ovine i caprine, în conformitate cu articolul 12 alineatele (1) i (2).
4. Num rul de bovine testate în cadrul fiec rei subpopula ii prev zute în
capitolul A partea I punctele 2.1., 2.2., 2.3., 3.1., 4.1., 4.2., 4.3. i 5. Se comunic
metoda de selectare a e antioanelor, rezultatele la testele rapide i de confirmare i
o estimare a distribu iei pe vârste a animalelor testate, grupate conform punctului 2.
5. Num rul de ovine i caprine i de turme testate în cadrul fiec rei

subpopula ii prev zute în capitolul A partea II punctele 2, 3 i 5, precum i metoda
de selectare a e antioanelor i rezultatele la testele rapide i de confirmare.
6. Distribu ia geografic , inclusiv ara de origine, dac nu este vorba de ara
raportoare, a cazurilor pozitive de ESB i scrapie. Se comunic anul i, dac este
posibil, luna na terii pentru fiecare caz în parte de EST la bovine, ovine i caprine.
Se prezint cazurile de EST care au fost considerate atipice i motivele pentru
aceasta. În cazurile de scrapie, se raporteaz rezultatele testelor moleculare primare
cu imunoblotting de discriminare prev zute în anexa X capitolul C punctul 3.2
litera (c) punctul (i).
7. La animalele altele decât bovine, ovine i caprine, num rul de e antioane i

cazurile de EST confirmate, pentru fiecare specie.
Page 49 of 105
8. Genotipul i, dac este posibil, rasa, pentru fiecare ovin cu rezultat pozitiv
la testul EST sau care a f cut obiectul e antion rii în conformitate cu capitolul A
partea II punctele 8.1. i 8.2.
B. Perioade de raportare
Raportul anual prev zut la articolul 6 alineatul (4) poate fi elaborat prin compilarea
rapoartelor care cuprind informa iile prev zute la punctul A i care sunt transmise
Comisiei lunar sau, în cazul informa iilor prev zute la punctul 8, trimestrial, cu
condi ia ca informa iile s fie actualizate de câte ori sunt disponibile informa ii
suplimentare.
II. INFORMA II CARE TREBUIE S FIGUREZE ÎN DOCUMENTUL DE

SINTEZ AL COMISIEI
Documentul de sintez este prezentat sub form de tabele care cuprind, pentru
fiecare stat membru, cel pu in informa iile prev zute în partea I.
III. EVIDEN E
1. Autoritatea competent noteaz în eviden e, care se p streaz timp de apte
ani, urm toarele informa ii:
— num rul i tipurile de animale supuse restric iilor de circula ie în
conformitate cu articolul 12 alineatul (1);
— num rul i rezultatul investiga iilor clinice i epidemiologice prev zute la
articolul 12 alineatul (1);
— num rul i rezultatului examenelor de laborator prev zute la articolul 12
alineatul (2);
— num rul, identitatea i originea animalelor supuse e antioanelor în cadrul
programelor de supraveghere men ionate la capitolul A i, dac este posibil, vârsta,
rasa i anamneza;
— genotipul proteinei prionului al cazurilor pozitive de EST la ovine.
2. Laboratorul responsabil cu efectuarea examenelor va p stra o perioad de
apte ani toate documentele referitoare la teste, în special fi ele de laborator i,
dup caz, blocurile de parafin i fotografiile imuno-amprentelor (Western-blots).”
ANEXA IV
Page 50 of 105
FURAJELE
I. Extinderea interdic iei men ionate la articolul 7 alineatul (1)
Interdic ia men ionat la articolul 7 alineatul (1) se extinde la utilizarea:
a) în furajele animalelor de ferm , cu excep ia furajelor pentru animalele carnivore
cu blan :
i) proteinelor animale prelucrate;
ii) gelatinei care provine de la ierbivore;
iii) produselor sangvine;
iv) proteinelor hidrolizate;
v) fosfatului dicalcic i a fosfatului tricalcic de origine animal („fosfat dicalcic i
fosfat
tricalcic”);
vi) furajelor care con in proteinele men ionatele la punctele i)-v);
b) în furajele ierbivorelor, a unor proteine animale i a unor furaje care con in
asemenea
proteine.
II. Derog ri de la interdic iile enun ate la articolul 7 alineatele (1) i (2) i
condi ii speciale
referitoare la aplicarea acestor derog ri
A. Interdic iile men ionate la articolul 7 alineatele (1) i (2) nu se aplic utiliz rii:
a) în furajele animalelor de ferm , proteinelor men ionate la punctele i), ii), iii) i
iv) i
furajelor ob inute din aceste proteine:
i) laptelui, produselor lactate i colostrului;
ii) ou lor i produse din ou ;
iii) gelatinei ob inute din animale neierbivore;
iv) proteinelor hidrolizate, derivate din p i de animale neierbivore, precum i
din piei
de ierbivore;
b) în furajele animalelor de ferm neierbivore, proteinelor men ionate la punctele i),
ii) i
iii) i produselor ob inute din aceste proteine:
i) f in de pe te, în conformitate cu condi iile prev zute la sec iunea B;
ii) fosfat dicalcic i fosfat tricalcic, în conformitate cu condi iile prev zute la
sec iunea
C;
iii) produsele sangvine care provin de la animale neierbivore, în conformitate cu
condi iile enun ate la sec iunea D;
Page 51 of 105
c) în hrana pe tilor, f inii de sânge care provine de la animale neierbivore, în

conformitate cu condi iile stabilite la sec iunea D;
d) în furajele animalelor de ferm , tuberculilor i r cinilor comestibile care
con in aceste produse dup depistarea unor corpusculi oso i; utilizarea acestora
poate fi
autorizat de statele membre sub rezerva ca analiza de risc s fie favorabil .
Analiza de risc trebuie s ia în considerare cel pu in amploarea contamin rii i a
sursei sale eventuale, precum i destina ia final a lotului.
B. Urm toarele condi ii se aplic utiliz rii f inii de pe te men ionate la sec iunea A
litera b) punctul i) i furajelor pentru animale care con in f in de pe te, în
furajele animalelor de ferm neierbivore (cu excep ia animalelor carnivore cu
blan ):
a) F ina de pe te este produs în uzine prelucr toare specializate exclusiv în

produc ia de produse derivate din pe te.
b) Înainte de punerea în liber circula ie a acestora pe teritoriul Comunit ii, loturile
importate de f in de pe te sunt analizate microscopic în conformitate cu
Directiva 2003/126/CE.
c) Furajele care con in f in de pe te sunt produse în unit ile aprobate în acest
scop de c tre autoritatea competent , care nu produc furaje pentru ierbivore.
Prin derogare de la litera c):
i) nu este necesar o autoriza ie specific referitoare la produc ia de furaje care
con in f in de pe te, în cazul produc torilor particulari:
înregistra i pe lâng autoritatea competent ,
care de in numai animale neierbivore,
care produc furaje complete pentru animale, destinate unei utiliz ri exclusive în
cadrul aceleia i exploata ii, i
cu condi ia ca furajele care con in f in de pe te, utilizat în produc ie, s aib
un con inut de proteine brute mai mic de 50 %;
ii) autoritatea competent poate autoriza produc ia de furaje pentru ierbivore în
unit i care produc, de asemenea, furaje care con in f in de pe te pentru alte specii
animale, cu condi ia:
ca furajele vrac i ambalate destinate unor ierbivore s fie conservate în instala ii
separate fizic de cele în care se conserv , pe durata antrepozit rii, transportului i
ambal rii, f ina vrac de pe te i furajele vrac pentru animale, care con in f in de
pe te,
ca furajele pentru ierbivore s fie fabricate în instala ii separate fizic de cele în
care se fabric furajele pentru animale care con in f in de pe te,
Page 52 of 105
ca registrele care prezint în detaliu achizi iile i utilizarea f inii de pe te,

precum i vânz rile de furaje care con in f in de pe te s fie p strate la dispozi ia
autorit ii competente timp de cel pu in cinci ani, i
ca s se efectueze toate controalele preventive privind furajele pentru ierbivore,
pentru a se garanta absen a proteinelor interzise, inclusiv f ina de pe te.
d) Eticheta i documentul înso itor pentru furajele care con in f in de pe te trebuie
poarte clar men iunea „Con in f in de pe te – Nu pot fi utilizate pentru furajele
ierbivorelor”.
e) Furajele vrac pentru animale, care con in f in de pe te, se transport cu vehicule
care nu transport în acela i timp furaje pentru ierbivore. În cazul în care vehiculul
este utilizat ulterior la transportul de furaje pentru ierbivore, acesta trebuie s fie
supus unei cur ri totale, în conformitate cu procedura aprobat de autoritatea
competent , pentru prevenirea contamin rii încruci ate.
f) Utilizarea i antrepozitarea furajelor pentru animale care con in f in de pe te
sunt interzise în exploata iile agricole care de in ierbivore.
Prin derogare de la aceast cerin , autoritatea competent poate autoriza utilizarea
i depozitarea furajelor pentru animale care con in f in de pe te în exploata iile
agricole care de in ierbivore, dac aceasta are garan ia c s-au adoptat m surile
necesare în aceste exploata ii pentru a împiedica utilizarea furajelor care con in
in de pe te în furajele ierbivorelor.
C. Urm toarele condi ii se aplic utiliz rii fosfatului dicaclic i a fosfatului tricaclic
men ionate la sec iunea A litera b) punctul ii) i furajelor care con in astfel de
proteine în furajele animalelor de ferm neierbivore (cu excep ia animalelor
carnivore cu blan ):
a) Furajele care con in fosfat dicaclic sau fosfat tricalcic sunt produse în unit ile
desemnate în acest scop de autoritatea competent i care nu preg tesc furaje
pentru ierbivore.
Prin derogare de la aceast cerin :
i) o autoriza ie specific referitoare la produc ia de furaje complete pentru animale
din furaje care con in fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic nu este necesar pentru
procesatorii la domiciliu:
care nu de in decât animale neierbivore,
care produc furaje complete pentru animale, destinat unei utiliz ri exclusive în
cu condi ia ca furajele care con in fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic, utilizat în
produc ie, s aib un con inut total de fosfor mai mic de 10 %;
Page 53 of 105
ii) autoritatea competent poate autoriza produc ia de furaje în unit ile care
produc, de asemenea, furaje care con in fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic pentru
alte specii de animale, cu condi ia:
ca furajele pentru ierbivore vrac i ambalate s fie fabricate în instala ii separate
fizic de cele în care se fabric furajele care con in fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic,
ca furajele vrac destinate unor ierbivore s fie conservate în instala ii separate
fizic de cele în care fosfatul dicalcic vrac, fosfatul tricalcic vrac i furajele vrac,
care con in fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic, sunt conservate pe durata
antrepozit rii, transportului i ambal rii,
ca registrele care prezint în detaliu achizi iile i utilizarea fosfatului dicalcic
sau fosfatului tricalcic, precum i vânz rile de furaje care con in fosfat dicalcic sau
fosfat tricalcic s fie p strate la dispozi ia autorit ii competente timp de cel pu in
cinci ani.
b) Eticheta i documentul de înso ire a furajelor care con in fosfat dicalcic sau
fosfat tricalcic trebuie s poarte clar men iunea „Con in fosfat dicalcic sau tricalcic
de origine animal –
Nu pot fi utilizate pentru hrana ierbivorelor”.
c) Furajele vrac care con in fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic, sunt transportate cu
vehicule care nu transport în acela i timp furaje pentru ierbivore. În cazul în care
vehiculul este utilizat ulterior la transportul unor furaje pentru ierbivore, acesta
trebuie s fie supus unei cur ri totale, în conformitate cu o procedur aprobat de
autoritatea competent , pentru prevenirea contamin rii încruci ate.
d) Utilizarea i antrepozitarea furajelor care con in fosfat dicaclic sau fosfat
tricalcic sunt interzise în exploata iile agricole care de in ierbivore.
Prin derogare de la aceast cerin , autoritatea competent poate autoriza utilizarea
i depozitarea furajelor care con in fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic în exploata iile
agricole care de in ierbivore, dac are garan ia c s-au adoptat m surile necesare în
aceste exploata ii pentru a se împiedica utilizarea furajelor care con in fosfat
dicalcic sau fosfat tricalcic în hrana ierbivorelor.
D. Urm toarele condi ii se aplic utiliz rii produselor sangvine men ionate la
sec iunea A litera
b) punctul iii) i f inii de sânge men ionate la sec iunea A litera c), precum i
furajelor care con in astfel de proteine în furajele animalelor de ferm neierbivore
i respectiv a pe tilor:
a) Sângele provine din abatoare autorizate de Uniunea European , care nu sacrific
ierbivore i sunt înregistrate ca atare i care este transportat direct la uzina
prelucr toare în vehicule rezervate exclusiv transportului de sânge de animale
neierbivore. Dac vehiculul a fost utilizat anterior la transportul sângelui de
Page 54 of 105
ierbivore, el trebuie s fac obiectul, dup cur are, al unei inspec ii de c tre
autoritatea competent , înainte de transportul sângelui de animale neierbivore.
Prin derogare de la aceast cerin , autoritatea competent poate autoriza
sacrificarea de ierbivore în abatoarele care colecteaz sânge de animale neierbivore
pentru produc ia de produse sangvine i de f in de sânge, destinate furajelor
pentru animalele de ferm neierbivore i, respectiv, a pe tilor, dac aceste abatoare
dispun de un sistem de control autorizat. Acest sistem de control trebuie s prevad
cel pu in:
ca sacrificarea animalelor neierbivore i ierbivore s aib loc în locuri distincte,
ca instala iile de colectare, antrepozitare, transportare i ambalare a sângelui
care provine de la ierbivore s fie separate fizic de cele utilizate pentru sângele
animalelor neierbivore, i
ca probele de sânge care provin de la animale neierbivore s fie prelevate i
analizate periodic pentru a se verifica absen a proteinelor de ierbivore.
b) Produsele sangvine i f ina de sânge sunt produse într-o unitate rezervat
exclusiv transform rii sângelui care provine de la animale neierbivore.
Prin derogare de la aceast cerin , autoritatea competent poate autoriza produc ia,
în
unit ile de prelucrare a sângelui de ierbivore, a unor produse sangvine i a f inii de
sânge, care urmeaz s fie utilizate în furajele pentru animalele de ferm
neierbivore i respectiv pentru pe ti, cu condi ia ca aceste unit i s dispun de un
sistem de control autorizat care s previn contaminarea încruci at . Acest sistem
de control trebuie s prevad cel pu in:
ca prelucrarea sângelui animalelor neierbivore s se efectueze într-un sistem
închis, separat fizic de locul unde are loc prelucrarea sângelui de ierbivore,
ca antrepozitarea, transportul i ambalarea materiilor prime vrac i a produselor
finite vrac, care provin de la ierbivore, s se efectueze în instala ii separate fizic de
cele în care materiile prime vrac i produsele finite vrac care provin de la animale
neierbivore sunt p strate pe durata antrepozit rii, transportului i ambal rii, i
ca probele de produse sangvine i de f in de sânge care provin de la animale
neierbivore s fie prelevate i analizate periodic pentru a se verifica absen a
proteinelor de ierbivore.
c) Furajele care con in produse sangvine sau f in de sânge sunt produse în unit i
autorizate în acest scop de autoritatea competent i care nu prepar furaje pentru
ierbivore sau alte animale de ferm decât pe tii.
Prin derogare de la aceast cerin :
i) o autoriza ie specific referitoare la produc ia de furaje complete pentru animale
din furaje care con in produse sangvine sau f in de sânge nu este necesar pentru
procesatorii la domiciliu:
Page 55 of 105
care de in exclusiv animale neierbivore, în cazul utiliz rii unor produse

sangvine, sau pe ti, în cazul utiliz rii f inii de sânge,
care produc furaje complete pentru animale destinate unei utiliz ri exclusive în
cu condi ia ca furajele care con in produse sangvine sau f in din sânge,
utilizate în produc ie, s aib un con inut total de proteine mai mic de 50 %;
ii) autoritatea competent poate aproba produc ia de furaje pentru ierbivore în
unit ile care produc i furaje care con in produse sangvine sau f in din sânge
pentru animale de ferm neierbivore sau respectiv pe ti, cu condi ia ca:
furajele i furajele ambalate pentru ierbivore sau animale de ferm , altele decât
pe tii s fie fabricate în instala ii separate fizic de cele în care sunt fabricate furaje
care con in produse sangvine sau f in de sânge,
furajele s fie conservate, pe durata antrepozit rii, transportului i ambal rii, în
instala ii separate fizic, în conformitate cu urm toarele norme:
(a) furajele pentru ierbivore s fie separate de produsele sangvine i de furajele care
con in produse sangvine;
(b) furajele destinate animalelor de ferm , altele decât pe tii s fie separate de f ina
de sânge i furajele care con in f in de sânge;
registrele care prezint în detaliu achizi iile i utiliz rile produselor sangvine i a
inii de sânge, precum i vânz rile de furaje care con in astfel de produse s fie
strate la dispozi ia autorit ii competente timp de cel pu in cinci ani.
d) Eticheta aplicat pe furajele care con in produse sangvine sau f in de sânge,
documentul comercial sau certificatul de s tate animal care înso te aceste
furaje, dup caz, trebuie s poarte clar men iunea „Con in produse sangvine – Nu se
utilizeaz în hrana ierbivorelor” sau „Con in f in de sânge - Rezervat hranei
pentru pe ti”.
e) Furajele vrac, care con in produse sangvine, sunt transportate cu vehicule care nu
transport în acela i timp furaje destinate ierbivorelor iar furajele vrac care con in
in de sânge sunt transportate cu vehicule care nu transport în acela i timp furaje
destinate animalelor de ferm altele decât pe tii. În cazul în care vehiculul este
utilizat ulterior la transportul de furaje pentru ierbivore sau animalele de ferm
altele decât pe tii, acesta trebuie s fie supus unei cur ri complete, în
conformitate cu procedura aprobat de autoritatea competent pentru prevenirea
contamin rii încruci ate.
f) Utilizarea i depozitarea furajelor care con in produse sangvine sunt interzise în
exploata iile care de in ierbivore; de asemenea, utilizarea i antrepozitarea furajelor
care con in f in de sânge sunt interzise în exploata iile care de in animale de ferm
altele decât pe tii.
Prin derogare de la aceast cerin , autoritatea competent poate aproba utilizarea i
antrepozitarea furajelor care con in produse sangvine sau f in de sânge în
exploata iile care de in ierbivore sau animale de ferm altele decât pe tii, dac
Page 56 of 105
aceasta are garan ia c s-au adoptat m surile necesare în aceste exploata ii pentru a
împiedica utilizarea furajelor carecon in produse sangvine sau f in de sânge în
furajele ierbivorelor sau a altor specii decât pe tii.
III. Dispozi ii generale de punere în aplicare
A. Prezenta anex se aplic f a se aduce atingere dispozi iilor Regulamentului

(CE) nr. 1774/2002.
B. Statele membre trebuie s actualizeze urm toarele liste:
a) lista abatoarelor desemnate în scopul colect rii de sânge în conformitate cu
sec iunea D litera a) din partea a II-a;
b) lista uzinelor prelucr toare desemnate, care produc fosfat dicalcic, fosfat
tricalcic, produse sangvine sau f in de sânge, i
c) lista unit ilor, în afara procesatorilor la domiciliu, desemnate pentru fabricarea
furajelor care con in f in de pe te, precum i proteinele men ionate la litera b) i
care opereaz în conformitate cu condi iile stabilite la sec iunea B litera c),
sec iunea C litera a) i sec iunea D litera c) din partea a II-a.
C. a) Proteinele animale prelucrate vrac, cu excep ia f inii de pe te, precum i

produsele vrac, inclusiv furajele, îngr mintele ecologice i îmbun irile
funciare, care con in astfel de proteine, sunt antrepozitate i transportate în instala ii
i vehicule rezervate în acest scop. Antrepozitul sau vehiculul nu poate fi utilizat în
alte scopuri decât dup ce a fost supus în prealabil unei cur ri totale i unei
inspec ii din partea autorit ii competente.
b) F ina de pe te vrac men ionat la sec iunea A litera b) punctul i) din partea a II-
a, fosfatul dicalcic vrac i fosfatul tricalcic vrac men ionate la sec iunea A litera
b) punctul ii) din partea a II-a, produsele sangvine men ionate la sec iunea A
litera b) punctul iii) din partea a II-a, precum i f ina de sânge men ionat la
sec iunea A litera c) din partea a II-a sunt antrepozitate i transportate în
antrepozite i vehicule rezervate în acest scop.
c) Prin derogare de la litera b):
i) antrepozitele sau vehiculele pot fi utilizate pentru antrepozitarea i transportul

furajelor care con in acelea i proteine;
ii) antrepozitele sau vehiculele, dup ce au fost cur ate, pot fi utilizate în alte
scopuri numai dup ce au f cut obiectul unei inspec ii din partea autorit ii
competente, i iii) antrepozitele i vehiculele destinate transportului f inii de pe te
pot fi utilizate în alte scopuri, dac unitatea dispune de un sistem de control
Page 57 of 105
autorizat de autoritatea competent pentru prevenirea contamin rii încruci ate.

Sistemul de control trebuie s prevad cel pu in urm toarele:
întocmirea de registre privind materialele transportate i cur area vehiculelor, i
prelevarea i analiza periodic a probelor din furajele transportate, în scopul
control rii prezen ei f inii de pe te.
Autoritatea competent efectueaz controale frecvente la fa a locului pentru a
verifica aplicarea corect a sistemului de control men ionat anterior.
D. Furajele, inclusiv cele destinate animalelor domestice, care con in produse

sangvine provenite de la ierbivore sau proteine animale prelucrate altele decât f ina
de pe te, nu sunt fabricate în unit i care produc furaje pentru animalele de ferm ,
cu excep ia animalelor carnivore cu blan . Furajele vrac, inclusiv cele destinate
animalelor domestice, care con in produse sangvine provenite de la ierbivore sau
proteine animale prelucrate, altele decât f ina de pe te, sunt conservate în scopul
depozit rii, transportului i ambal rii, în instala ii separate fizic de cele utilizate
pentru furajele vrac destinate animalelor de ferm , cu excep ia animalelor carnivore
cu blan .
Furajele destinate animalelor domestice i cele destinate animalelor carnivore cu
blan , care con in fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic, men ionate la sec iunea A
litera b) punctul ii) din partea a II-a sau produse sangvine men ionate la sec iunea A
litera b) punctul iii) din partea a II-a, sunt fabricate i transportate în conformitate
cu dispozi iile de la sec iunea C literele a) i c) i respectiv de la sec iunea D
literele c) i e) din partea a II-a.
E. 1. Exportul în ri ter e de proteine animale prelucrate care provin de la ierbivore

i de produse care con in astfel de proteine animale prelucrate este interzis.
2. Exportul de proteine animale prelucrate care provin de la animale neierbivore i
de produse care con in astfel de proteine se autorizeaz de c tre autoritatea
competent numai în urm toarele condi ii:
s fie destinate unor utiliz ri neinterzise în temeiul articolului 7,
încheierea cu ara ter , înainte de export, a unui acord scris în temeiul c ruia
ara ter se angajeaz s respecte utilizarea final i s nu reexporte proteinele
animale prelucrate sau produsele care con in astfel de proteine în vederea unor
utiliz ri interzise de articolul 7.
3. Pentru aplicarea eficient a prezentului regulament, statele membre care
autorizeaz exporturile în conformitate cu punctul 2 informeaz Comisia i
celelalte state membre, în cadrul comitetului permanent pentru lan ul alimentar
i s tatea animal , cu privire la toate procedurile i condi iile convenite cu
ara ter respectiv .
Punctele 2 i 3 nu se aplic :
Page 58 of 105
exporturilor de f in de pe te, sub rezerva respect rii condi iilor stabilite la

sec iunea B din
partea a II-a,
produselor care con in f in de pe te,
furajelor destinate animalelor domestice.
F. Autoritatea competent efectueaz controale documentare i fizice, inclusiv

controale privind furajele, pe parcursul întregii linii de produc ie i de distribu ie, în
conformitate cu Directiva 95/53/CE pentru verificarea respect rii dispozi iilor
directivei men ionate anterior i ale prezentului regulament. În cazul în care se
depisteaz prezen a unor proteine animale interzise, se aplic Directiva 95/53/CE.
Autoritatea competent verific periodic competen a laboratoarelor care efectueaz
analize pentru aceste controale oficiale, în special prin evaluarea rezultatelor
testelor în circuit. În cazul în care competen a laboratorului este considerat
insuficient , m sura corectiv minim care trebuie s fie luat este perfec ionarea
personalului.
Page 59 of 105
ANEXA V
MATERIALE CU RISCURI SPECIFICATE
1. Defini ia materialelor cu riscuri specificate
Urm toarele esuturi sunt desemnate ca materiale cu riscuri specificate dac

provin de la animale a c ror origine este într-un stat membru sau într-o ar ter
sau într-o regiune a acestora cu un risc controlat sau nedeterminat de ESB:
(a) în ceea ce prive te bovinele:
(i) craniul, cu excep ia mandibulei i inclusiv encefalul i ochii, precum i
duva spin rii la animalele în vârst de peste 12 luni;
(ii) coloana vertebral , cu excep ia vertebrelor caudale, apofizele
transversale vertebrelor cervicale, toracice i lombare precum i creasta
median i p r ile laterale ale osului sacru, dar inclusiv ganglionii
cinii dorsale provenite de la animalele în vârst de peste 24 luni; i
(iii) amigdalele, intestinele de la duoden pân la rect i mezenterul animalelor
de toate vârstele.
(b) în ceea ce prive te ovinele i caprinele:
(i) craniul, inclusiv encefalul i ochii, amigdalele i m duva spin rii de la
animalele în vârst de peste 12 luni sau care prezint un incisiv permanent
care a erupt prin gingie, i
(ii) splina i ileonul provenit de la animalele de toate vârstele.
2. Derog ri acordate statelor membre
Prin derogare de la punctul 1, esuturile men ionate la acest punct ale c ror
origine este în state membre cu un risc neglijabil de ESB continu s fie
considerate drept materiale cu riscuri specificate.
3. Marcare i eliminare
Materialele cu riscuri specificate sunt vopsite sau marcate într-un alt mod,
imediat dup îndep rtare i apoi se distrug complet, în conformitate cu
dispozi iile men ionate în Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, în special articolul
4 alineatul (2).
4. Îndep rtarea materialelor cu riscuri specificate
4.1. Este necesar ca materialele specificate cu grad ridicat de risc s fie îndep rtate:
Page 60 of 105
(a) în abatoare sau, dup caz, în alte locuri de sacrificare;

(b) în sec iile de tran are, în cazul coloanei vertebrale a bovinelor;
(c) dup caz, în unit ile intermediare men ionate la articolul 10 din
Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 sau la utilizatori i în centrele de colectare
autorizate i înregistrate, în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) litera
(c) subpunctele (iv), (vi) i (vii) din Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.
4.2. Prin derogare de la punctul 4.1, utilizarea unui test alternativ pentru eliminarea
materialelor cu riscuri specificate poate fi autorizat în urm toarele condi ii:
(a) testele trebuie efectuate în abatoare asupra tuturor animalelor eligibile pentru
eliminarea materialului cu risc specific;
(b) niciun produs de origine bovin , ovin sau caprin destinat consumului
uman sau alimenta iei animalelor nu poate p si abatorul înainte ca
autoritatea competent s primeasc i s accepte rezultatele testelor pentru
toate animalele sacrificate poten ial contaminate, dac ESB a fost confirmat
la unul din aceste animale;
(c) atunci când un test alternativ d un rezultat pozitiv, întregul material care
provine de la bovine, ovine i caprine poten ial contaminate în abator este
distrus în conformitate cu punctul 3, cu excep ia cazului în care toate p r ile
corpului, inclusiv pielea animalului afectat, pot fi identificate i p strate
separat.
4.3. Prin derogare de la punctul 4.1, statele membre pot decide s autorizeze:
(a) îndep rtarea m duvei spin rii de la ovine i caprine, în sec iile de tran are
special autorizate în acest scop;
(b) îndep rtarea coloanei vertebrale a bovinelor din carcase sau p r i din carcase
în m cel riile autorizate în mod specific, controlate i înregistrate în acest
scop;
(c) recoltarea c rnii de pe capul bovinelor în sec iile de tran are special
autorizate în acest scop, în conformitate cu dispozi iile stabilite la punctul 9.
4.4. Normele cu privire la îndep rtarea materialelor cu riscuri specifice stabilite în

prezentul capitol nu se aplic categoriei 1 de materiale, astfel cum sunt acestea
definite în Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, folosite sub supravegherea
autorit ilor competente pentru hrana speciilor de p ri necrofage protejate
sau pe cale de dispari ie.
5. suri privind carnea separat mecanic
Page 61 of 105
a aduce atingere deciziilor individuale la care face referire articolul 5

alineatul (2) i prin derogare de la articolul 9 alineatul (3), este interzis în toate
statele membre utilizarea oaselor sau a c rnii nedezosate de bovine, ovine i
caprine pentru producerea c rnii separate mecanic.
6. suri privind lacerarea esuturilor
a aduce atingere deciziilor individuale la care face referire articolul 5

alineatul (2) i prin derogare de la articolul 8 alineatul (3), pân când toate statele
membre sunt clasificate drept ri cu risc neglijabil de ESB, în toate statele
membre lacerarea esutului nervos central, cu ajutorul unui instrument lung în
form de tij introdus în cavitatea cranian , dup asomare, este interzis la
bovinele, ovinele i caprinele a c ror carne este destinat consumului uman sau
animal.
7. Recoltarea limbii de la bovine
Limba bovinelor de toate vârstele destinate consumului uman sau animal se

recolteaz în abatoare printr-o sec iune transversal c tre procesul lingual al
osului bazihioid.
8. Recoltarea c rnii de pe capul bovinelor
8.1. Carnea de pe capul bovinelor în vârst de peste 12 luni se recolteaz în

abatoare în conformitate cu sistemul de control validat de autoritatea
competent , în scopul prevenirii unei posibile contamin ri a c rnii capului prin
esuturi ale sistemului nervos central. Acest sistem include cel pu in
urm toarele dispozi ii:
(a) recolt rile se efectueaz într-un loc special prev zut în acest scop, separat
din punct de vedere fizic de celelalte p r i ale liniei de abatorizare;
(b) atunci când capetele sunt îndep rtate de pe transportor sau din cârlige
înainte de recoltarea c rnii capului, orificiul frontal i orificiul occipital se
etan eaz cu un dop etan i rezistent. Dac trunchiul cerebral constituie
obiectul unei prelev ri de probe, în vederea test rii de laborator pentru
depistarea ESB, orificiul occipital se etan eaz imediat dup opera iunea
respectiv ;
(c) carnea capului nu se recolteaz de pe capetele ale c ror ochi sunt
deteriora i sau distru i, înainte sau dup sacrificare, sau care au suferit
deterior ri care pot duce la contaminarea capetelor respective prin esuturi
ale sistemului nervos central;
Page 62 of 105
(d) carnea capului nu se recolteaz de pe capetele care nu sunt etan ate

adecvat, conform prevederilor de la a doua liniu ;
(e) f a aduce atingere regulilor generale de igien , se stabilesc instruc iuni
de lucru specifice, în scopul prevenirii contamin rii c rnii în cursul
recolt rii, în special în cazul în care dopul amintit la a doua liniu este
distrus sau în cazul în care ochii sunt deteriora i în cursul opera iunii:
(f) se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de
laborator, care s permit depistarea esuturilor sistemului nervos central,
în scopul verific rii aplic rii eficiente a m surilor de limitare a
contamin rii.
8.2. Prin derogare de la cerin ele de la punctul 8.1, statele membre pot decide s
aplice în abatoare un alt sistem de control al recolt rii c rnii de pe capul
bovinelor, care are drept consecin reducerea echivalent a nivelului
contamin rii c rnii respective prin esuturi ale sistemului nervos central. Se
pune în aplicare un plan de prelevare de probe, utilizând un test de laborator,
pentru a detecta esutul sistemului nervos central, care s permit verificarea
aplic rii eficiente a m surilor destinate limit rii contamin rii. Statele membre
care recurg la aceast derogare transmit Comisiei i celorlalte state membre, în
cadrul Comitetului permanent pentru lan ul alimentar i s tatea animal ,
informa ii privind sistemul lor de control i rezultatele prelev rii de probe.
8.3. Dac recoltarea este realizat f îndep rtarea capetelor bovinelor de pe

transportor sau din cârlige, punctele 8.1 i 8.2 nu se aplic .
9. Recoltarea c rnii de pe capul bovinelor în sec ii de tran are autorizate
Prin derogare de la punctul 8, statele membre pot decide s permit recoltarea

rnii de pe capul bovinelor în sec ii de tran are special autorizate pentru acest
scop, cu condi ia ca urm toarele dispozi ii s fie respectate:
(a) capetele destinate transportului c tre sec ia de tran are sunt suspendate pe un
stelaj pe durata stoc rii i transportului de la abator la sec ia de tran are;
(b) orificiul frontal i orificiul occipital se etan eaz adecvat, cu un dop etan i
rezistent, înainte de îndep rtarea capetelor de pe transportor sau din cârlige, în
vederea amplas rii pe stelaje. Dac trunchiul cerebral constituie obiectul unei
prelev ri de probe, în vederea test rii de laborator pentru depistarea ESB,
orificiul occipital se etan eaz imediat dup opera iunea respectiv ;
Page 63 of 105
(c) capetele care nu sunt etan ate adecvat, în conformitate cu prevederile de la

punctul (b) sau ale c ror ochi sunt deteriora i sau distru i înainte sau dup
sacrificare sau care au suferit deterior ri care pot duce la contaminarea c rnii
capului prin esuturi ale sistemului nervos central se exclud din transportul
tre sec iile de tran are specific autorizate;
(d) în abatoare se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test
de laborator, care s permit depistarea esuturilor sistemului nervos central, în
scopul verific rii aplic rii eficiente a m surilor destinate limit rii contamin rii;
(e) recoltarea c rnii de pe capul bovinelor este realizat în conformitate cu un
sistem de control, recunoscut de c tre autoritatea competent , în scopul
prevenirii unei posibile contamin ri a c rnii capului. Sistemul respectiv trebuie
includ cel pu in urm toarele m suri:
(i) toate capetele se supun unui control vizual, înainte ca recoltarea c rnii s
înceap , în scopul depist rii semnelor contamin rii i al verific rii
etan eiz rii lor adecvate;
(ii) carnea capului nu se recolteaz de pe capetele neetan ate adecvat, ale c ror
ochi sunt deteriora i sau care au suferit deterior ri care pot duce la
contaminarea c rnii prin esuturile sistemului nervos central. Dac se
suspecteaz c exist capete de acest fel, carnea nu se preleveaz de pe
niciun cap;
(iii) f a aduce atingere regulilor generale de igien , se stabilesc instruc iuni
de lucru specifice, în scopul prevenirii contamin rii c rnii în cursul
transportului i al prelev rii, în special dac dopul este distrus sau dac
ochii sunt deteriora i în cursul opera iunii;
(f) în unitatea de tran are se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat
pe un test de laborator, care s permit depistarea esuturilor sistemului nervos
central, în scopul verific rii aplic rii eficiente a m surilor de limitare a
contamin rii.
10. Norme privind schimburile comerciale i exportul
10.1. Statele membre pot autoriza expedierea c tre un alt stat membru de capete sau
carcase întregi con inând materiale cu riscuri specificate, numai dac statul
membru respectiv accept s primeasc materialul i a aprobat condi iile
privind expedierea i transportul.
10.2. Prin derogare de la punctul 10.1, carcasele, semicarcasele sau semicarcasele

tran ate în cel mult trei buc i pentru vânzare angro i sferturile care nu con in
Page 64 of 105
alte materiale cu riscuri specificate, în afar de coloana vertebral , inclusiv

ganglionii r cinii dorsale, pot fi expediate dintr-un stat membru în alt stat
membru f autoriza ia prealabil a acestuia din urm .
10.3. Sunt interzise exporturile în afara Comunit ii de capete sau de carne

proasp de bovine, ovine sau caprine care con in materiale cu riscuri
specificate.
11. Controale
11.1. Statele membre efectueaz frecvent controale oficiale, în scopul verific rii
aplic rii corecte a prezentei anexe i asigur adoptarea de m suri destinate
evit rii contamin rii, în special în abatoare, sec iile de tran are sau în alte
locuri de unde sunt îndep rtate materialele specificate cu grad ridicat de risc,
precum m cel riile sau unit ile men ionate la punctul 4.1 litera (c).
11.2. Statele membre instaureaz , în special, un sistem prin care s se asigure i s

se controleze c materialul cu riscuri specificate este manipulat i distrus în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001 i cu Regulamentul (CE) nr.
1774/2002.
11.3. Se pune în aplicare un sistem de control pentru îndep rtarea coloanei

vertebrale, conform dispozi iilor de la punctul 1 litera (a). Sistemul respectiv
trebuie s includ cel pu in urm toarele m suri:
(a) dac nu se solicit îndep rtarea coloanei vertebrale, carcasele sau buc ile
de carcase de bovine pentru vânzare angro care au coloan vertebral sunt
identificate printr-o dung albastr u or de vizualizat, aplicat pe eticheta
men ionat de Regulamentul (CE) nr. 1760/2000;
(b) informa ii specifice cu privire la num rul de carcase sau buc ile de
carcase de bovine, pentru care se solicit îndep rtarea coloanei vertebrale
i, de asemenea, num rul pentru care nu se solicit îndep rtarea coloanei
vertebrale, se adaug în documentul comercial referitor la loturile de carne.
Dac este cazul, în cazul importurilor, aceste informa ii specifice sunt
ad ugate la documentul men ionat la articolul 2 alineatul (1) din
Regulamentul (CE) nr. 136/2004 al Comisiei (*);
(c) m cel riile p streaz timp de cel pu in un an documentele comerciale
men ionate la punctul (b).
___________
(*) JO L 21, 28.1.2004, p. 11.”
Page 65 of 105
ANEXA VI
PRODUSE DE ORIGINE ANIMAL CARE CON IN SAU SUNT
DERIVATE DIN MATERIALE PROVENITE DE LA RUMEG TOARE,
ASTFEL CUM SUNT MEN IONATE LA ARTICOLUL 9 ALINEATUL (1)
Este interzis utilizarea materialelor provenite de la rumeg toare pentru produc ia

urm toarelor produse de origine animal , în conformitate cu articolul 9 alineatul
(1):
(a) carne recuperat pe cale mecanic ;
(b) fosfat dicalcic destinat furajelor pentru animale;
(c) gelatin ob inut din piei brute i prelucrate;
(d) derivate din gr sime topit de rumeg toare;
(e) gr sime topit de rumeg toare, cu excep ia cazului în care este produs din:
(i) esut adipos discret declarat bun pentru consumul uman;
(ii) materii prime prelucrate conform standardelor prev zute în Directiva
90/667/CEE.
Anexa VII
ERADICAREA ENCEFALOPATIEI SPONGIFORME TRANSMISIBILE
CAPITOLUL A
suri ulterioare confirm rii prezen ei unei forme de EST
1. Investiga ia men ionat la articolul 13 alineatul (1) litera (b) trebuie s identifice:
(a) în cazul bovinelor:
— toate celelalte rumeg toare prezente în exploata ia de care apar ine

animalul la care s-a confirmat boala;
— în cazul unei femele la care s-a confirmat boala, to i descenden ii s i
scu i în intervalul de doi ani înainte sau dup apari ia clinic a bolii la
mam ;
— toate animalele din cohorta de care apar ine animalul la care s-a confirmat
boala;
Page 66 of 105
— originea posibil a bolii;

— celelalte animale prezente în exploata ia de care apar ine animalul la care
s-a confirmat boala sau în orice alt exploata ie susceptibil de a fi fost
infectat cu agentul EST sau de a fi fost expus la aceea i alimenta ie sau
surs de contaminare;
— circula ia hranei pentru animale poten ial contaminate, a altor materiale
sau a oric ror altor mijloace de transmitere, care ar fi putut s transmit
agentul EST la sau de la exploata ia în cauz ;
(b) în cazul ovinelor i caprinelor:
— toate celelalte rumeg toare, în afar de ovine i caprine, prezente în

exploata ia de care apar ine animalul la care s-a confirmat boala;
— p rin ii i, în cazul femelelor, to i embrionii, ovulele, precum i ultimii
descenden i ai femelei la care a fost confirmat boala, în m sura în care se
pot identifica;
— toate celelalte ovine i caprine de la exploata ia de unde provine animalul la
care s-a confirmat boala, pe lâng cele men ionate la a doua liniu ;
— originea posibil a bolii i identificarea altor exploata ii în care se afl
animale, embrioni sau ovule poten ial infectate cu agentul EST sau care au
fost expuse la aceea i alimenta ie sau surs de contaminare;
— circula ia hranei pentru animale poten ial contaminate, a altor materiale sau a
oric ror altor mijloace de transmitere, care ar fi putut transmite agentul EST
la sau de la exploata ia în cauz .
2. M surile prev zute la articolul 13 alineatul (1) litera (c) cuprind cel pu in:
2.1. în cazul confirm rii ESB la o bovin , sacrificarea i distrugerea complet a

indivizilor din specia bovin identifica i prin investiga ia men ionat la punctul
1 litera (a) prima, a doua i a treia liniu ; cu toate acestea, un stat membru
poate hot rî:
— s nu sacrifice i s nu distrug animalele din cohorta men ionat la punctul
1 litera (a) a treia liniu dac s-a demonstrat c animalele în cauz nu au
avut acces la aceea i alimenta ie ca animalul afectat;
— s amâne sacrificarea i distrugerea animalelor din cohorta men ionat la
punctul 1 litera (a) a treia liniu pân la sfâr itul vie ii productive, cu
condi ia ca respectivele exemplare s fie tauri inu i permanent la un centru
de colectare a materialului seminal i dac se poate garanta c ace tia
urmeaz s fie complet distru i dup moarte.
Page 67 of 105
2.2. Dac o ovin sau o caprin dintr-o exploata ie a unui stat membru este
suspect de EST, toate ovinele i caprinele din exploata ia respectiv trebuie
puse sub restric ie oficial privind circula ia pân la aflarea rezultatelor
examin rii. Dac exist indicii c exploata ia în care se afla respectivul animal
în momentul suspiciunii de EST nu este aceea i cu exploata ia în care
animalul a fost expus la EST, autoritatea competent poate decide s pun sub
control oficial alte exploata ii sau numai exploata ia de expunere în func ie de
informa iile epidemiologice disponibile.
2.3. În cazul confirm rii EST la ovine sau caprine:
(a) Dac posibilitatea de ESB nu poate fi exclus pe baza rezultatelor testului

circular efectuat în conformitate cu procedura prezentat în anexa X,
capitolul C, punctul 3.2 litera (c), sacrificarea i distrugerea complet a
tuturor animalelor, a embrionilor i a ovulelor identificate prin investiga ia
men ionat la punctul 1 litera (b) de la liniu a a doua pân la a cincea;
(b) dac ESB este exclus în conformitate cu procedura prezentat în anexa X

capitolul C, punctul 3.2 litera (c), în func ie de decizia autorit ii
competente:
fie
(i) sacrificarea i distrugerea complet a tuturor indivizilor, embrionilor i

ovulelor identificate prin investiga ia men ionat la punctul 1 litera (b) a
doua i a treia liniu . Condi iile stabilite la punctul 3 se aplic în cazul
exploata iei,
sau
(ii) sacrificarea i distrugerea complet a tuturor indivizilor, embrionilor i

ovulelor identificate prin investiga ia men ionat la punctul 1 litera (b) a
doua i a treia liniu , cu excep ia:
— berbecilor pentru reproducere cu genotipul ARR/ARR;

— oilor pentru reproducere care au cel pu in o alel ARR i nicio alel
VRQ i, în cazul în care aceste oi sunt gestante în momentul
investiga iei, mieii acestora, dac genotipurile lor îndeplinesc cerin ele
acestui paragraf;
Page 68 of 105
— a ovinelor care au cel pu in o alel ARR i sunt destinate exclusiv

sacrific rii;
— dac autoritatea competent decide astfel, ovinele i caprinele mai
mici de trei luni care sunt destinate exclusiv sacrific rii. Condi iile
stabilite la punctul 3 se aplic în cazul exploata iei;
sau
(iii) un stat membru poate decide s nu sacrifice i s nu distrug animalele

identificate prin investiga ia men ionat la punctul 1 litera (b) a doua i
a treia liniu , dac este dificil s se ob in ovine înlocuitoare de un
genotip cunoscut, dac frecven a alelei ARR în cadrul rasei sau a
exploata iei este sc zut , dac se consider necesar pentru a evita
consangvinizarea sau în urma unei analize temeinice a tuturor factorilor
epidemiologici. Condi iile stabilite la punctul 4 se aplic în cazul
exploata iei.
(c) Prin derogare de la m surile stabilite la litera (b) i numai atunci când cazul
de EST confirmat la o exploata ie este un caz de scrapie atipic , statele
membre pot decide s aplice m surile expuse la punctul 5;
(d) Statele membre pot decide:
(i) s înlocuiasc sacrificarea i distrugerea complet a tuturor animalelor

men ionate la litera (b) punctul (i) cu sacrificarea pentru consumul uman;
(ii) s înlocuiasc sacrificarea i distrugerea complet a animalelor

men ionate la litera (b) punctul (ii) cu sacrificarea pentru consumul uman;
cu condi ia ca:
— animalele s fie sacrificate pe teritoriul statului membru în cauz ;
— toate animalele de peste 18 luni sau animalele c rora le-au ie it mai

mult de doi incisivi permanen i în gingie i care sunt sacrificate pentru
consum uman s fie testate pentru EST în conformitate cu metodele de
laborator descrise în anexa X, capitolul C, punctul 3.2 litera (b).
Page 69 of 105
(e) Trebuie determinat genotipul proteinei prionice al ovinelor (maximum 50)

sacrificate i distruse sau sacrificate pentru consum uman în conformitate cu
litera (b) punctele (i) i (iii).
(f) În cazul în care frecven a alelei ARR în cadrul unei rase sau ferme este
sc zut sau în cazul în care se consider necesar pentru a se evita
consangvinitatea, un stat membru poate decide s amâne exterminarea
animalelor dup cum prevede punctul 2.3 litera (b) punctele (i) i (ii) cu pân
la cinci ani de cre tere.
2.4. În cazul în care animalul infectat provine dintr-o alt exploata ie, statul
membru poate decide, pe baza istoricului cazului respectiv, s aplice m suri de
eradicare i în exploata ia de origine sau în locul exploata iei în care s-a
confirmat infec ia. În cazul p unilor comune folosite de mai multe turme,
statele membre pot decide limitarea acestor m suri la o singur turm dup o
analiz temeinic a tuturor factorilor epidemiologici; în cazul în care mai
multe turme sunt inute în aceea i exploata ie, statele membre pot decide
limitarea aplic rii m surilor la turma în care a fost confirmat EST, dac s-a
verificat c turmele au fost inute izolat una de alta i c r spândirea bolii între
turme prin contact direct sau indirect este improbabil .
3. În urma aplic rii într-o exploata ie a m surilor men ionate la punctul 2.3 litera
(a) i litera (b) punctele (i) i (ii):
3.1. În exploata ie(ii) pot fi introduse numai urm toarele animale:
(a) masculi din specia ovin cu genotipul ARR/ARR;
(b) ovine femele cu cel pu in o alel ARR i care nu prezint alela VRQ;
(c) caprine, cu condi ia ca:
(i) s nu fie prezente în exploata ie alte ovine pentru reproducere decât cele
cu genotipul men ionat la literele (a) i (b);
(ii) lichidarea animalelor s fi fost urmat de cur area i dezinfec ia

complet a tuturor spa iilor pentru ad postirea animalelor.
3.2. În exploata ie(ii), pot fi utilizate numai urm toarele produse germinale ale
ovinelor:
Page 70 of 105
(a) materialul seminal de la berbeci cu genotipul ARR/ARR;
(b) embrionii cu cel pu in o alel ARR i care nu prezint alela VRQ.
3.3. Circula ia animalelor din exploata ie este supus urm toarelor condi ii:
(a) circula ia ovinelor cu ARR/ARR din exploata ie nu face obiectul niciunei

restric ii;
(b) ovinele care au o singur alel ARR nu pot fi mutate din exploata ie decât
pentru a fi duse direct la abator în vederea sacrific rii pentru consumul uman
sau a distrugerii; cu toate acestea,
— oile cu o singur alel ARR i care nu prezint alela VRQ pot fi mutate în
alte exploata ii care sunt restric ionate ca urmare a aplic rii m surilor în
conformitate cu punctul 2.3 litera (b) punctul (ii) sau punctul 4;
— dac autoritatea competent decide astfel, mieii i iezii pot fi muta i într-o
alt exploata ie numai în scopul îngr rii pentru sacrificare; exploata ia
de destina ie nu trebuie s con in alte ovine sau caprine decât cele care
sunt îngr ate în vederea sacrific rii i nu poate trimite ovine sau caprine
vii c tre alte exploata ii, decât dac sunt trimise direct pentru sacrificare;
(c) caprinele pot fi mutate cu condi ia ca exploata ia s fie supus unei

monitoriz ri sporite pentru EST, care s includ testarea tuturor caprinelor de
peste 18 luni i:
(i) care sunt sacrificate pentru consum uman la sfâr itul vie ii lor productive;
sau
(ii) care au murit sau au fost sacrificate în cadrul exploata iei i care
îndeplinesc condi iile stabilite în anexa III capitolul A partea II punctul 3;
(d) dac un stat membru decide astfel, mieii i iezii mai mici de trei luni pot fi
muta i dintr-o exploata ie pentru a fi du i direct la sacrificare pentru consum
uman.
3.4. Restric iile stabilite la punctele 3.1, 3.2 i 3.3 continu s se aplice exploata iei
pe o perioad de doi ani începând cu:
Page 71 of 105
(a) data de la care exploata ia nu mai de ine decât ovine cu genotipul

ARR/ARR; sau
(b) ultima dat la care a fost de inut pe exploata ie un animal din specia ovin
sau caprin ;
sau
(c) data la care a început monitorizarea sporit pentru EST stabilit la punctul
3.3 litera (c);
sau
(d) data la care to i berbecii pentru reproducere din exploata ie sunt de

genotipul ARR/ARR i toate oile pentru reproducere au cel pu in o alel
ARR i nu prezint alela VRQ, cu condi ia ca pe durata perioadei de doi
ani s se ob in rezultate negative la testele de EST pentru urm toarele
animale de peste 18 luni:
— un e antion anual de ovine sacrificate pentru consum uman la sfâr itul

vie ii productive în conformitate cu nivelurile e antioanelor prezentate
în tabelul din anexa III capitolul A partea II punctul 5; i
— toate ovinele men ionate în anexa III capitolul A partea II punctul 3 care
au murit sau au fost sacrificate în exploata ie.
4. Dup aplicarea într-o exploata ie a m surilor stabilite la punctul 2.3 litera (b)
punctul (iii) i pe o perioad de doi ani de cre tere dup depistarea ultimului caz
de EST:
(a) trebuie identificate toate ovinele i caprinele din exploata ie;
(b) toate ovinele i caprinele din exploata ie pot fi mutate numai pe teritoriul
statului membru în cauz în vederea sacrific rii pentru consumul uman sau a
distrugerii; toate animalele de peste 18 luni sacrificate pentru consumul uman
trebuie testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele de laborator
descrise în anexa X capitolul C punctul 3.2 litera (b);
(c) autoritatea competent trebuie s se asigure c embrionii i ovulele nu p sesc

exploata ia;
Page 72 of 105
(d) numai materialul seminal de la berbecii de genotipul ARR/ARR i embrionii cu

cel pu in o alel ARR i care nu prezint alela VRQ pot fi utiliza i în
exploata ie;
(e) toate ovinele i caprinele de peste 18 luni care au murit sau au fost sacrificate în
exploata ie trebuie s fie supuse testelor pentru depistarea EST;
(f) numai masculii ovinelor de genotipul ARR/ARR i femelele ovinelor din

exploata iile în care nu au fost depistate cazuri de EST sau din turmele care
îndeplinesc condi iile stabilite la punctul 3.4 pot fi introduse în exploata ie;
(g) numai caprinele din exploata iile în care nu au fost depistate cazuri de EST sau
din turmele care îndeplinesc condi iile stabilite la punctul 3.4 pot fi introduse în
exploata ie;
(h) toate ovinele i caprinele din exploata ie trebuie supuse restric iilor comune de
unat care urmeaz s fie stabilite de autoritatea competent , dup o analiz
temeinic a tuturor factorilor epidemiologici;
(i) prin derogare de la litera (b), dac autoritatea competent decide astfel, mieii i
iezii pot fi muta i într-o alt exploata ie pe teritoriul aceluia i stat membru
numai în scopul îngr rii pentru sacrificare, cu condi ia ca exploata ia de
destina ie s nu con in alte ovine sau caprine decât cele care sunt îngr ate în
vederea sacrific rii i s nu trimit ovine sau caprine vii c tre alte exploata ii,
decât dac sunt trimise direct pentru sacrificare.
5. Dup aplicarea derog rii prev zute la punctul 2.3 litera (c), se aplic urm toarele
suri:
(a) fie sacrificarea i distrugerea complet a tuturor animalelor, embrionilor i

ovulelor identificate prin investiga ia men ionat la punctul (1) litera (b) a
doua i a treia liniu . Statele membre pot decide determinarea genotipului
proteinei prionice al ovinelor sacrificate i distruse;
(b) fie, pe o perioad de doi ani de cre tere dup depistarea ultimului caz de
EST, cel pu in urm toarele m suri:
(i) trebuie identificate toate ovinele i caprinele din exploata ie;
Page 73 of 105
(ii) exploata ia trebuie supus unei monitoriz ri sporite pentru depistarea

EST pe o perioad de doi ani, care s includ testarea tuturor ovinelor i
caprinelor de peste 18 luni i care sunt sacrificate pentru consumul uman
i tuturor ovinelor i caprinelor de peste 18 luni care au murit sau au fost
sacrificate în exploata ie;
(iii) autoritatea competent trebuie s se asigure c ovinele i caprinele vii,
embrionii i ovulele din exploata ie nu sunt trimise în alte state membre
i ri ter e.
6. Statele membre care pun în aplicare m surile stabilite la punctul 2.3 litera (b)
punctul (iii) sau derog rile de la punctul 2.3 literele (c) i (d) trebuie s transmit
Comisiei o list a condi iilor i criteriilor utilizate pentru acordarea acestora. Dac
sunt depistate cazuri suplimentare de EST la turmele pentru care se aplic
derog ri, condi iile de acordare a acestor derog ri trebuie reevaluate.
CAPITOLUL B
Cerin e minime privind un program de cre tere a ovinelor bazat pe rezisten a
la EST în conformitate cu articolul 6a
PARTEA 1
Cerin e generale
1. Programul de cre tere trebuie s se axeze pe efectivele cu valoare genetic

ridicat .
2. Trebuie creat o baz de date care s con in cel pu in urm toarele informa ii:
(a) identitatea, rasa i num rul animalelor care compun toate efectivele care
particip la programul de cre tere;
(b) identificarea diferitelor animale de la care se prelev probe în cadrul

programului de cre tere;
(c) rezultatele eventualelor teste de genotipare.
3. Trebuie creat un sistem de certificare uniform în cadrul c ruia genotipul fiec rui
animal care face obiectul unei prelev ri de probe în cadrul programului de
cre tere este certificat printr-un num r de identificare individual.
Page 74 of 105
4. Trebuie pus în aplicare un sistem de identificare a animalelor i a probelor, de

prelucrare a probelor i de difuzare a rezultatelor care s se reduc cât mai mult
posibil riscul de eroare uman . Acest sistem trebuie suspus unor controale
aleatorii periodice în vederea verific rii eficacit ii sale.
5. Testele de genotipare a sângelui sau a altor esuturi prelevate în scopul

programului de cre tere se efectueaz în laboratoare autorizate în cadrul
programului.
6. Autoritatea competent din statul membru poate ajuta asocia iile de cresc tori s
creeze b nci genetice de material seminal, ovule i/sau embrioni reprezentativi
pentru genotipurile proteinei prionice care pot deveni rare din cauza
programului de cre tere.
7. Programele de cre tere se stabilesc pentru fiecare ras , luând în considerare

urm toarele elemente:
(a) frecven a diferitelor alele în cadrul rasei;
(b) raritatea rasei;
(c) prevenirea reproducerii prin împerecheri consangvine i a devia iei genetice.
PARTEA 2
Norme specifice pentru efectivele participante
1. Programul de cre tere trebuie s urm reasc cre terea frecven ei alelei ARR în
cadrul efectivului ovin, reducând, în acela i timp, prevalen a alelelor despre
care s-a demonstrat c provoac sensibilitate la EST.
2. Cerin ele minime pe care trebuie s le îndeplineasc efectivele participante sunt

urm toarele:
(a) trebuie identificate individual, prin mijloace sigure, toate animalele din
efectiv care urmeaz a fi supuse unui test de genotipare;
(b) to i berbecii pentru reproducere în cadrul unui efectiv trebuie supu i unui
test de genotipare înainte de a fi folosi i pentru reproducere;
Page 75 of 105
(c) to i masculii cu alela VRQ trebuie sacrifica i sau castra i în termen de ase
luni de la determinarea genotipului lor; aceste animale nu pot p si
exploata ia, cu excep ia cazului în care urmeaz a fi sacrificate;
(d) femelele cunoscute ca având alela VRQ nu pot p si exploata ia, decât cu
excep ia cazului în care urmeaz a fi sacrificate;
(e) se interzice folosirea altor masculi, inclusiv a donatorilor de material seminal

utiliza i pentru inseminare artificial , în afar de cei certifica i în cadrul
programului de cre tere, în scopuri de reproducere în interiorul efectivului.
3. Statele membre pot hot rî s acorde derog ri de la cerin ele stabilite la punctul 2
literele (c) i (d) în scopul protej rii raselor i caracteristicilor de produc ie.
4. Statele membre trebuie s informeze Comisia în leg tur cu derog rile acordate
în conformitate cu dispozi iile de la punctul 3, precum i în leg tur cu criteriile
folosite.
PARTEA 3
Cadrul de recunoa tere a rezisten ei la EST a efectivelor de ovine
1. Cadrul se utilizeaz pentru recunoa terea rezisten ei la EST a efectivelor de

ovine care, în urma particip rii la programul de cre tere prev zut la articolul 6a,
îndeplinesc criteriile cerute de program. Aceast recunoa tere se acord la cel
pu in dou niveluri:
(a) efective de nivel I: efective compuse în totalitate din ovine cu genotipul

ARR/ARR;
(b) efective de nivel II: efective ale c ror descenden i provin exclusiv din
berbeci cu genotipul ARR/ARR.
Statele membre pot hot rî s acorde recunoa terea i la alte niveluri astfel încât
r spund cerin elor na ionale.
2. Se prelev periodic probe, în mod aleatoriu, de la ovine care provin de la efective

rezistente la EST:
(a) în exploata ie sau în abator, în vederea verific rii genotipului;
Page 76 of 105
(b) în cazul efectivelor de nivel I, de la animale de peste 18 luni, la abator, în

vederea depist rii prezen ei unei forme de EST în conformitate cu anexa III.
PARTEA 4
Rapoarte care trebuie prezentate Comisiei de c tre statele membre
Statele membre care introduc programe de cre tere na ionale pentru a face o
selec ie pentru rezisten a la EST a popula iilor de ovine trebuie s informeze
Comisia cu privire la cerin ele unor astfel de programe i s produc un raport
anual privind progresele înregistrate. Raportul pentru fiecare an calendaristic
trebuie înaintat pân la cel târziu 31 martie anul urm tor.
Page 77 of 105
Anexa VIII
Introducerea pe pia i exportul
Capitolul A
Condi ii care se aplic schimburilor intracomunitare de animale vii,
de material seminal i de embrioni
I. Condi ii care se aplic ovinelor i caprinelor i materialului seminal i
embrionilor.
Conditiile de mai jos se aplica comertului cu ovine si caprine:

(a) Ovinele i caprinele de reproducere i de ferm trebuie fie s fie ovine din
genotipul proteinei prionice ARR/ARR, conform defini iei din anexa I la Decizia
2002/1003/CE a Comisiei1, fie s fi fost de inute în permanen , de la na tere sau
în cursul ultimilor trei ani, de una din exploata iile care îndeplinesc urm toarele
condi ii de cel pu in trei ani:
(i) pân la 30 iunie 2007:
— sunt supuse unor controale veterinare oficiale periodice;
— animalele sunt identificate;
— nu a fost confirmat nici un caz de scrapie;
— se efectueaz un control prin e antionare al femelelor în vârst destinate
abatoriz rii;
— cu excep ia ovinelor din genotipul proteinei prionice ARR/ARR, au fost
introduse numai femele care provin dintr-o exploata ie care îndepline te acelea i
condi ii;
Începând cu 1 iulie 2004, exploata ia sau exploata iile trebuie s îndeplineasc
urm toarele condi ii suplimentare:
— toate animalele men ionate în anexa III capitolul A partea II punctul 3, care
au mai mult de 18 luni, moarte sau sacrificate în cadrul exploata iei, sunt examinate
în vederea detect rii scrapiei, în conformitate cu metodele de laborator stabilite în
anexa X capitolul C punctul 3.2 litera (b);
1
JO L 349, 24.12.2002, p. 105.
Page 78 of 105
— cu excep ia ovinelor din genotipul proteinei prionice ARR/ARR, se introduc

numai ovine i caprine care provin dintr-o exploata ie care îndepline te acelea i
condi ii;
(ii) începând cu 1 iulie 2007:
— exploata iile sunt supuse unor controale veterinare oficiale periodice;
— animalele sunt identificate în conformitate cu legisla ia comunitar ;
— nici un caz de scrapie nu a fost confirmat;
— toate animale men ionate în anexa III capitolul A partea II punctul 3, mai
mari de 18 luni, moarte sau sacrificate în exploata ie, au fost examinate în vederea
detect rii scrapiei, în conformitate cu metodele de laborator stabilite în anexa X
capitolul C punctul 3.2 litera (b);
— cu excep ia ovinelor din genotipul proteinei prionice ARR/ARR, se introduc
numai ovine i caprine care provin dintr-o exploata ie care îndepline te acelea i
condi ii.
Atunci când acestea sunt destinate unui stat membru care beneficiaz , pentru întreg
teritoriul sau pentru o parte din acesta, de dispozi iile literelor (b) sau (c), ovinele i
caprinele de reproducere sau de ferm trebuie s prezinte garan iile suplimentare,
generale sau specifice, care au fost definite în conformitate cu procedura prev zut
la articolul 24 alineatul (2).
(b) un stat membru care dispune, pentru întregul sau teritoriu sau pentru o parte a
acestuia, de un program national obligatoriu sau facultativ de combatere a scrapiei:
(i) poate sa prezinte Comisiei acest program, indicând în special:
_ raspândirea bolii în statul membru,
_ motivele care justifica programul, având în vedere importanta bolii si raportul
costuri/beneficii,
_ zona geografica în care trebuie pus în aplicare programul,
_ categoriile definite pentru clasificarea exploatatiilor în functie de statutul acestora
si de standardele care trebuie respectate pentru a se califica în fiecare categorie,
_ procedurile de testare care trebuie utilizate,
_ procedurile de control al programului,
_ consecintele care trebuie suportate în cazul în care, dintr-un motiv sau altul,
exploatatia îsi pierde statutul,
_ masurile care trebuie luate în cazul în care rezultatele controalelor efectuate în
conformitate cu dispozitiile programului sunt pozitive;
(ii) programul mentionat la punctul (i) poate fi aprobat cu conditia sa îndeplineasca
criteriile indicate la acelasi punct, în conformitate cu procedura mentionata la
Page 79 of 105
articolul 24 alineatul (2). Garantiile suplimentare, generale sau limitate, care pot fi
solicitate în comertul intracomunitar sunt precizate atunci când este aprobat
programul sau cel târziu la trei luni dupa aprobarea acestuia, în conformitate cu
procedura mentionata la articolul 24 alineatul (2). Acestea trebuie sa fie cel mult
echivalente cu cele pe care statul membru le pune în aplicare pe plan national;
(iii) modificarile si completarile la programele prezentate de statele membre pot fi
aprobate în conformitate cu procedura mentionata la articolul 24 alineatul (2).
Modificarile aduse garantiilor definite în conformitate cu punctul (ii) pot fi
aprobate în conformitate cu aceeasi procedura;
(c) în cazul în care un stat membru considera ca teritoriul sau este, integral sau
partial, indemn de scrapie:
(i) acesta prezinta Comisiei dovezile justificative corespunzatoare, precizând în
special:
_ istoricul aparitiei bolii pe teritoriul sau,
_ rezultatele testelor de monitorizare bazate pe examene serologice,
microbiologice, patologice sau epidemiologice,
_ durata monitorizarii efectuate,
_ normele care permit controlul absentei bolii;
(ii) garantiile suplimentare, generale sau limitate, care pot fi solicitate în comertul
intracomunitar sunt specificate în conformitate cu procedura mentionata la articolul
24 alineatul (2). Acestea trebuie sa fie cel mult echivalente cu cele pe care statul
membru le pune în aplicare pe plan national;
(iii) statul membru respectiv comunica Comisiei orice modificare a dovezilor
justificative referitoare la boala mentionate la punctul (i). Tinând cont de
informatiile comunicate, garantiile definite în conformitate cu punctul (ii) pot fi
modificate sau eliminate în conformitate cu procedura mentionata la articolul 24
alineatul (2).
(d) de la 1 ianuarie 2005, materialul seminal i embrionii ovinelor i caprinelor
trebuie:
(i) s provin de la animale care au fost inute în permanen , de la na tere sau
în cursul ultimilor trei ani ai existen ei lor, într-o ferm sau în exploata ii care
îndeplinesc condi iile de la litera (a) punctul (i), sau, dup caz, de la litera (a)
punctul (ii) timp de trei ani sau
(ii) în cazul materialului seminal de ovine, s provin de la masculi cu genotipul
proteinei prionice ARR/ARR, stabilit în anexa I la Decizia 2002/1003/CE a
Comisiei (*) sau
(iii) în cazul embrionilor de ovine, s aib genotipul proteinei prionice
ARR/ARR, stabilit în anexa I la Decizia 2002/1003/CE.
Page 80 of 105
________________________
(*) JO L 349, 24.12.2002, p. 105.
II. Condi ii care se aplic bovinelor
Regatul Unit se asigur c bovinele n scute sau crescute pe teritoriul s u înainte

de 1 august 1996 nu sunt expediate de pe teritoriul s u c tre alte state membre sau
ri ter e.
Capitolul B
Condi ii referitoare la descenden ii animalelor la care se suspecteaz sau este

confirmat EST în conformitate cu articolul 15 alineatul (2)
Se interzice introducerea pe pia a ultimilor descenden i ai unei femele bovine
infectate cu o EST sau ai ovinelor sau caprinelor la care este confirmat ESB, în
intervalul de doi ani anterior sau ulterior apari iei primelor semne clinice de
instalare a bolii.
Capitolul C
Condi ii pentru comer ul intracomunitar cu anumite produse de origine
animal
SEC IUNEA A
Produse
Urm toarele produse de origine animal sunt scutite de interdic ia prev zut în
articolul 16 alineatul (3), cu condi ia ca acestea s provin de la bovine, ovine i
caprine care îndeplinesc cerin ele sec iunii B:
— carne proasp ;
— carne tocat ;
— preparate din carne;
— produse din carne.
Page 81 of 105
SEC IUNEA B
Cerin e
Produsele men ionate la sec iunea A trebuie s îndeplineasc urm toarele cerin e:
(a) animalele din care au derivat produsele de origine animal provenite de la

bovine, ovine i caprine nu au fost hr nite cu f in din carne sau oase sau cu
jum ri de seu provenite de la rumeg toare i au fost supuse inspec iilor ante-
mortem i post-mortem ale c ror rezultate au fost favorabile;
(b) animalele din care au derivat produsele de origine animal din bovine, ovine i
caprine nu au fost sacrificate dup asomare prin injectarea de gaz în cavitatea
cranian sau sacrificate imediat prin aceea i metod sau sacrificate, dup
asomare, prin sfâ ierea esutului nervos central cu ajutorul unui instrument
alungit în form de tij introdus în cavitatea cranian ;
(c) produsele de origine animal din bovine, ovine i caprine nu sunt derivate din:
(i) materialele cu riscuri specificate prev zute în anexa V;
(ii) esuturi limfoide i nervoase expuse în timpul procesului de dezosare; i
(iii) carne separat mecanic ob inut de pe oasele de bovine, ovine sau caprine.
Capitolul D
Condi iile aplicabile exporturilor
Bovinele vii i produsele de origine animal provenite de la acestea trebuie s
respecte– în ceea ce prive te exporturile c tre ri ter e– reglement rile stabilite în
prezentul regulament pentru comer ul intracomunitar.
Anexa IX
Importurile de animale vii, embrioni, ovule i produse de origine animal în
comunitate
Capitolul A
Page 82 of 105
S-a eliminat prin Reg 722/07/CE
CAPITOLUL B
Importurile de bovine
SEC IUNEA A
Importurile în provenien dintr-o ar sau regiune cu un risc neglijabil de ESB
Importurile de bovine dintr-o ar sau regiune cu risc neglijabil de ESB se

realizeaz sub rezerva prezent rii unui certificat interna ional de s tate care
atest urm toarele:
(a) animalele au fost n scute i crescute în mod permanent într-o ar sau regiune
clasificat , în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr.
999/2001, drept ar sau regiune cu un risc neglijabil de ESB;
(b) animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care

permite identificarea originii acestora pân la mam sau cireada de provenien
i nu sunt bovine expuse riscului astfel cum este descris în capitolul C partea I
punctul 4 litera (b) subpunctul (iv) din anexa II; i
(c) dac au existat cazuri indigene de ESB în ara respectiv , animalele au fost
scute dup data de la care interdic ia de hr nire a rumeg toarelor cu f in din
carne i oase sau jum ri de seu provenite de la rumeg toare s-a aplicat efectiv
sau dup na terea ultimului caz indigen de ESB, dac animalul s-a n scut dup
data interdic iei.
SEC IUNEA B
Importurile în provenien dintr-o ar sau regiune cu un risc controlat de ESB
Importurile de bovine dintr-o ar sau regiune cu risc controlat de ESB se

realizeaz sub rezerva prezent rii unui certificat interna ional de s tate care
atest urm toarele:
(a) ara sau regiunea este clasificat , în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din
Regulamentul (CE) nr. 999/2001, drept ar sau regiune cu un risc controlat de
ESB;
Page 83 of 105

permite identificarea originii acestora pân la mam sau cireada de provenien
i nu sunt bovine expuse riscului astfel cum este descris în capitolul C partea II
punctul 4 litera (b) subpunctul (iv) din anexa II;
(c) animalele au fost n scute dup data de la care interdic ia de hr nire a

rumeg toarelor cu f in din carne i oase sau jum ri de seu provenite de la
rumeg toare s-a aplicat efectiv sau dup na terea ultimului caz indigen de ESB,
dac animalul s-a n scut dup data interdic iei.
SEC IUNEA C
Importurile în provenien dintr-o ar sau regiune cu un risc nedeterminat de
ESB
Importurile de bovine dintr-o ar sau regiune cu risc nedeterminat de ESB se

realizeaz sub rezerva prezent rii
unui certificat interna ional de s tate care atest urm toarele:
(a) ara sau regiunea clasificat nu a fost clasificat , în conformitate cu articolul 5

alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, sau a fost clasificat drept
ar sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB;
permite identificarea originii acestora pân la mam sau cireada de
provenien i nu sunt bovine expuse riscului astfel cum este descris în
capitolul C partea II punctul 4 litera (b) subpunctul (iv) din anexa II;
(c) animalele au fost n scute la cel pu in doi ani dup data de la care interdic ia de
hr nire a rumeg toarelor cu f in din carne i oase sau jum ri de seu provenite
de la rumeg toare s-a aplicat efectiv sau dup na terea ultimului caz indigen de
ESB, dac animalul s-a n scut dup data interdic iei.
CAPITOLUL C
Importuri de produse de origine animal provenite de la bovine, ovine sau
caprine
SEC IUNEA A
Produse
Urm toarele produse de origine animal enumerate mai jos, de origine bovin ,
ovin i caprin , astfel cum sunt
Page 84 of 105
definite prin Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European i al

Consiliului (*), fac obiectul condi iilor
stabilite în sec iunile B, C i D, în func ie de categoria de risc de ESB a rii de
origine:
— carne proasp ;
— carne tocat i preparate din carne;
— produse din carne;
— intestine prelucrate;
— gr simi animale topite;
— jum ri; i
— gelatin .
___________
(*) JO L 139, 30.4.2004, p. 55.”
SEC IUNEA B
Importurile în provenien dintr-o ar sau regiune cu un risc neglijabil de ESB
Importurile de produse de origine animal provenite de la bovine, ovine i caprine,

la care se face referire în sec iunea A, dintr-o ar sau regiune cu risc neglijabil de
ESB se realizeaz sub rezerva prezent rii unui certificat interna ional de s tate
care atest urm toarele:
(a) ara sau regiunea este clasificat , în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din
Regulamentul (CE) nr. 999/2001, drept ar sau regiune cu un risc neglijabil de
ESB;
caprine au provenit de la animale n scute, crescute i sacrificate într-o ar cu
un risc neglijabil de ESB i au fost supuse inspec iilor ante-mortem i post-
mortem ale c ror rezultate au fost favorabile;
(c) dac într-o ar sau regiune au existat cazuri indigene de ESB:
(i) animalele s-au n scut dup data de la care interdic ia de hr nire a

rumeg toarelor cu f in din carne i oase sau jum ri de seu provenite de la
rumeg toare s-a aplicat; sau
(ii) produsele de origine animal din bovine, ovine i caprine nu con in i nu
provin din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite în anexa
V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, sau din carnea separat mecanic
ob inut de pe oasele de bovine, ovine i caprine.
Page 85 of 105
SEC IUNEA C
Importurile în provenien dintr-o ar sau regiune cu un risc controlat de ESB
1. Importurile de produse de origine animal provenite din bovine, ovine i caprine,

la care se face referire în sec iunea A, dintr-o ar sau regiune cu risc controlat de
ESB se realizeaz sub rezerva prezent rii unui certificat interna ional de s tate
care atest urm toarele:
(a) ara sau regiunea este clasificat în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din
Regulamentul (CE) nr. 999/2001, drept ar sau regiune cu un risc controlat de
ESB;
caprine au fost supuse inspec iilor ante-mortem i post-mortem ale c ror
rezultate au fost favorabile;
(c) animalele din care au derivat produsele de origine animal din bovine, ovine i
caprine destinate exportului nu au fost sacrificate dup asomare prin injectarea
de gaz în cavitatea cranian sau sacrificate imediat prin aceea i metod sau
sacrificate, dup asomare, prin sfâ ierea esutului nervos central cu ajutorul unui
instrument alungit în form de tij introdus în cavitatea cranian ;
(d) produsele de origine animal din bovine, ovine i caprine nu con in i nu provin
din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite în anexa V la
Regulamentul (CE) nr. 999/2001, sau din carnea separat mecanic ob inut de
pe oasele de bovine, ovine i caprine.
2. Prin derogare de la punctul 1 litera (d), carcasele, semicarcasele sau

semicarcasele tran ate în cel mult trei buc i pentru vânzare angro i sferturile
care nu con in alte materiale cu riscuri specificate, în afar de coloana vertebral ,
inclusiv ganglionii r cinii dorsale, pot face obiectul importurilor.
3. Dac nu se solicit îndep rtarea coloanei vertebrale, carcasele sau buc ile
pentru vânzare angro ale carcaselor de bovine care au coloan vertebral sunt
identificate printr-o dung albastr aplicat pe eticheta men ionat de
4. Num rul de carcase sau de buc i pentru vânzare angro ale carcaselor de bovine,
pentru care se solicit îndep rtarea coloanei vertebrale, precum i num rul
Page 86 of 105
pentru care nu se solicit îndep rtarea coloanei vertebrale sunt ad ugate la

documentul men ionat la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr.
136/2004, în cazul importurilor.
5. În cazul în care intestinele provin dintr-o ar sau regiune cu risc neglijabil de

ESB, importurile de intestine prelucrate se realizeaz sub rezerva prezent rii
unui certificat de s tate animal care atest urm toarele:
(a) ara sau regiunea este clasificat în conformitate cu articolul 5 alineatul (2),
drept ar sau regiune cu un risc controlat de ESB;
(b) produsele de origine animal derivate din bovine, ovine i caprine au provenit
de la animale n scute, crescute neîntrerupt i sacrificate într-o ar sau regiune
cu un risc neglijabil de ESB i au fost supuse inspec iilor ante mortem i post
mortem, ale c ror rezultate au fost favorabile;
(c) în cazul în care intestinele provin dintr-o ar sau regiune unde au existat cazuri
indigene de ESB:
(i) animalele s-au n scut dup data aplic rii interdic iei de hr nire a
rumeg toarelor cu f in din carne i oase sau jum ri provenite de la
rumeg toare; sau
(ii) produsele de origine animal derivate din bovine, ovine sau caprine nu
con in i nu sunt derivate din materiale cu risc specificat, astfel cum se
stabile te la anexa V.
SEC IUNEA D
Importurile în provenien dintr-o ar sau regiune cu un risc nedeterminat de
ESB
1. Importurile de produse de origine animal provenite de la bovine, ovine i

caprine, la care se face referire în sec iunea A, dintr-o ar sau regiune cu risc
nedeterminat de ESB se realizeaz sub rezerva prezent rii unui certificat
interna ional de s tate care atest urm toarele:
(a) animalele din care au derivat produsele de origine animal provenite de la

bovine, ovine i caprine nu au fost hr nite cu f in din carne sau oase sau cu
jum ri de seu provenite de la rumeg toare i au fost supuse inspec iilor ante-
mortem i post-mortem ale c ror rezultate au fost favorabile;
caprine nu au fost sacrificate dup asomare prin injectarea de gaz în cavitatea
Page 87 of 105
cranian sau sacrificate imediat prin aceea i metod sau sacrificate, dup
asomare, prin sfâ ierea esutului nervos central cu ajutorul unui instrument
alungit în form de tij introdus în cavitatea cranian ;
(c) produsele de origine animal din bovine, ovine i caprine nu sunt derivate din:
(i) materialele cu riscuri specificate prev zute în anexa V;
(ii) esuturi limfoide i nervoase expuse în timpul procesului de dezosare;
(iii) carne separat mecanic ob inut de pe oasele de bovine, ovine sau caprine.
2. Prin derogare de la punctul 1 litera (c), carcasele, semicarcasele sau

semicarcasele tran ate în cel mult trei buc i pentru vânzare angro i sferturile
care nu con in alte materiale cu riscuri specificate, în afar de coloana
vertebral , inclusiv ganglionii r cinii dorsale, pot face obiectul importurilor.
3. dac nu se solicit îndep rtarea coloanei vertebrale, carcasele sau buc ile de
carcase de bovine pentru vânzare angro care au coloan vertebral sunt
identificate printr-o dung albastr u or de vizualizat, aplicat pe eticheta
men ionat de Regulamentul (CE) nr. 1760/2000.
4. Informa ii specifice cu privire la num rul carcaselor sau buc ilor pentru vânzare
angro, pentru care nu se solicit îndep rtarea coloanei vertebrale, sunt ad ugate
la documentul men ionat la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr.
136/2004, în cazul importurilor.
5. În cazul în care intestinele proveneau ini ial dintr-o ar sau o regiune cu un risc
neglijabil de ESB, importurile de intestine prelucrate se realizeaz sub rezerva
prezent rii unui certificat de s tate animal care atest urm toarele:
(a) ara sau regiunea este clasificat , în conformitate cu articolul 5 alineatul (2),
drept ar sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB;
(b) produsele de origine animal derivate din bovine, ovine sau caprine au provenit
de la animale n scute, crescute neîntrerupt i sacrificate într-o ar cu un risc
neglijabil de ESB i au fost supuse inspec iilor ante mortem i post mortem, ale
ror rezultate au fost favorabile;
(c) în cazul în care intestinele provin dintr-o ar sau regiune unde au existat cazuri
indigene de ESB:
Page 88 of 105
(i) animalele s-au n scut dup data aplic rii interdic iei de hr nire a
rumeg toarelor cu f in din carne i oase sau jum ri provenite de la
rumeg toare; sau
(ii) produsele de origine animal derivate din bovine, ovine sau caprine nu
con in i nu sunt derivate din materiale cu un risc specificat, astfel cum se
stabile te la anexa V.
CAPITOLUL D
Importuri de subproduse de origine animal provenite de la bovine,
ovine i caprine i produse transformate
derivate din astfel de subproduse de origine animal
SEC IUNEA A
Subproduse de origine animal
Prezentul capitol se aplic urm toarelor subproduse de origine animal i

produselor transformate derivate provenite de la bovine, ovine i caprine, în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002:
— gr simi topite;
— hran pentru animalele de companie;
— produse din sânge;
— protein animal prelucrat ;
— oase i produse pe baz de oase;
— materiale din categoria 3; i
— gelatin .
SEC IUNEA B
Importurile de subproduse de origine animal provenite de la bovine, ovine i

caprine i produse transformate derivate din astfel de subproduse de origine
animal , men ionate în sec iunea A fac obiectul prezent rii unui certificat de
tate animal care atest urm toarele:
(a) subprodusul de origine animal nu con ine i nu este derivat din materiale cu
riscuri specificate, astfel cum sunt definite în anexa V sau din carne separat
mecanic de pe oasele de bovine, ovine i caprine;
Page 89 of 105
(b) animalele din care a derivat acest subprodus de origine animal nu au fost
sacrificate dup asomare prin injectarea de gaz în cavitatea cranian sau
sacrificate imediat prin aceea i metod sau sacrificate, dup asomare, prin
sfâ ierea esutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în form
de tij introdus în cavitatea cranian ; sau
(c) subprodusul de origine animal nu con ine i nu este derivat din materiale
provenind de la bovine, ovine i caprine, altele decât cele provenite de la
animale n scute, crescute i sacrificate într-o ar sau o regiune clasificat în
conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001
drept o ar sau regiune cu un risc neglijabil de ESB.
___________
(*) JO L 139, 30.4.2004, p. 55, corectat în JO L 226, 25.6.2004, p. 22.”
L 164/22 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.6.2007
Capitolul E
Importurile de ovine i caprine
Ovinele i caprinele importate în Comunitate dup 1 octombrie 2003 trebuie s fie
înso ite de un certificat de s tate animal care atest :
(a) fie c s-au n scut sau au fost inute în permanen în ferme în care nu s-a
diagnosticat niciodat nici un caz de scrapie i, dac este vorba de ovine i
de caprine reproduc toare i de ferm , c îndeplinesc cerin ele de la
subpunctul (i) de la litera (a) din capitolul A partea I din anexa VIII;
(b) fie c este vorba de ovine de genotipul proteinei prionice ARR/ARR, în
conformitate cu anexa I la Decizia 2002/1003/CE a Comisiei, care provin
dintr-o ferm în care nu s-a semnalat nici un caz de scrapie în ultimele ase
luni.
Atunci când sunt destinate unui stat membru care beneficiaz , pe întregul s u
teritoriu sau o parte din el, de dispozi iile de la literele (b) sau (c) din capitolul A
partea I din anexa VIII, animalele trebuie s prezinte garan ii suplimentare, de
natur general sau specific , stabilite în conformitate cu procedura prev zut la
CAPITOLUL F
Importuri de produse de origine animal provenite de la cervidee

de cresc torie sau s lbatice
Page 90 of 105
1. În cazul în care carnea proasp , carnea tocat , preparatele din carne i

produsele din carne, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr.
853/2004, provenite de la cervidee de cresc torie, sunt importate în Comunitate
din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatele de s tate trebuie
înso ite de o declara ie semnat de c tre autoritatea competent a rii
produc toare, formulat dup cum urmeaz :
«Acest produs con ine sau este derivat exclusiv din carne, cu excep ia intestinelor
i m duvei spin rii, din cervidee de cresc torie, care au fost examinate în scopul
detect rii bolii cronice ca ectizante, printr-un examen histopatologic, prin
imunocitochimie sau alte metode de diagnostic, recunoscute de c tre autorit ile
competente ca fiind negative i produsul nu provine de la animale din epteluri în
care boala cronic ca ectizant a fost confirmat sau este oficial suspectat .».
2. În cazul în care carnea proasp , carnea tocat , preparatele din carne i

produsele din carne, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr.
853/2004, provenite de la cervidee s lbatice, sunt importate în Comunitate din
Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatele de s tate trebuie
înso ite de o declara ie semnat de c tre autoritatea competent a rii
produc toare, formulat dup cum urmeaz :
«Acest produs con ine sau este derivat exclusiv din carne, cu excep ia intestinelor
i m duvei spin rii, din cervidee s lbatice, care au fost examinate în scopul
detect rii bolii cronice ca ectizante, printr-un examen histopatologic, prin
imunocitochimie sau alte metode de diagnostic, recunoscute de c tre autorit ile
competente ca fiind negative i produsul nu provine de la animale din regiuni în
care boala cronic ca ectizant a fost confirmat în ultimii trei ani sau este oficial
suspectat .»
Capitolul G
S-a eliminat prin Reg. 772/2007/CE
CAPITOLUL H
Importul de material seminal i de embrioni de ovine i de caprine
Page 91 of 105
Materialul seminal i embrionii de ovine i de caprine importate în Comunitate de

la 1 ianuarie 2005 îndeplinesc condi iile stabilite în anexa VIII capitolul A partea I
litera (d).
Page 92 of 105
ANEXA X
Laboratoare de referin , prelevare de probe i metode de analiz de
laborator
Capitolul A
Laboratoare na ionale de referin
1. Laboratorul na ional de referin desemnat trebuie:

(a) s aib la dispozi ie facilit i i personal specializat care s poat prezenta în
orice moment, i în special la apari ia bolii respective, tipul de su a agentului
EST i s poat confirma rezultatele ob inute de laboratoarele regionale de
diagnosticare. În situa ia în care nu se poate identifica tipul de su a agentului
EST, se stabile te o procedur prin care s se asigure deferirea procesului de
identificare a su ei c tre un laborator de referin al Comunit ii;
(b) s verifice metodele de diagnosticare utilizate în laboratoarele regionale de
diagnosticare;
(c) s fie responsabil cu coordonarea standardelor i metodelor de diagnosticare
în statele membre. În acest sens, laboratorul trebuie:
— s pun la dispozi ia laboratoarelor desemnate de statele membre reactivi de
diagnosticare;
— s controleze calitatea tuturor reactivilor de diagnosticare utiliza i în statele
membre;
— s organizeze în mod regulat teste comparative;
— s p streze în izola ie agen ii bolii respective sau esuturile corespunz toare
care con in ace ti agen i i care provin de la cazurile confirmate în statele membre;
— s asigure confirmarea rezultatelor ob inute în laboratoarele de diagnosticare
desemnate de statul membru;
(d) s colaboreze cu laboratorul de referin al Comunit ii.
2. Totu i, prin derogare de la punctul 1, statele membre care nu de in un
laborator na ional de referin trebuie s recurg la serviciile laboratorului de
referin al Comunit ii sau ale laboratoarelor na ionale de referin din alte state
membre.
3. Laboratoarele na ionale de referin sunt:
Page 93 of 105
Austria: Österreichische Agentur für Gesundheit und

Ernährungssicherheit GmbH, Institut für veterinärmedizinische
Untersuchungen Mödling
Robert Koch Gasse 17
A-2340 Mödling
Belgia: CERVA-CODA.VAR
Centre d’Etude et de Recherches Vétérinaires et Agrochimiques
Centrum voor Onderzoek in Diergeneeskunde en Agrochemie
Veterinary and Agrochemical Research Centre
Groeselenberg 99
B-1180 Bruxelles
Bulgaria:
“ .
”
“T
”
.“ ” 15
1606
(National Diagnostic Veterinary Research Institute
“Prof. Dr. Georgi Pavlov” National Reference Laboratory
for Transmissible Spongiform Encephalopathies
15, Pencho Slaveykov Blvd.
1606 Sofia)’,
Cipru: State Veterinary Laboratories
Veterinary Services
CY-1417 Athalassa
Nicosia
Republica Státní veterinární ústav Jihlava

Ceh : Rantí ovská 93
586 05 Jihlava
Danemarc Danmarks Fødevareforskning

a: Bülowsvej 27
DK-1790 København V
Estonia: Veterinaar-ja Toidulaboratoorium

Kreutzwaldi 30
Tartu 51006
Page 94 of 105
Finlanda: Eläinlääkint-ja elintarvikelaitosä

Hämeentie 57
FIN-00550 Helsinki
Fran a: Agence française de sécurité sanitaire des aliments

Laboratoire de pathologie bovine
31, avenue Tony Garnier
69 364 LYON Cedex 07
Germania: Friedrich-Loeffler-Institut, Bundesforschungsinstitut für

Tiergesundheit
Anstaltsteil Insel reims Boddenblick 5A
D-17498 Insel Riems
Grecia: Ministry of Agriculture – Veterinary Laboratory of Larisa

7th km of Larisa – Trikala Highway
GR-411 10 Larisa
Ungaria: Országos Állategészégügyi Intézet (OÁI)

Pf. 2.
Tábornok u. 2.
H-1581 Budapest
Irlanda: Central Veterinary Research Laboratory

Young’s Cross
Celbridge
Co. Kildare
Italia: Instituto Zooprofilattico Sperimentale del Piemonte, Liguria e

Valle d’Aosta – CEA
Via Bologna, 148
I-10154 Torino
Letonia: State Veterinary Medecine Diagnostic Centre

Lejupes Str. 3
Riga LV 1076
Lituania: Nacionaliné veterinarijos laboratorija

J. Kariük io g. 10
LT-08409 Vilnius
Page 95 of 105
Luxembur CERVA-CODA-VAR
g: Centre d’Etude et de Recherches Vétérinaires et
Agrochimiques
Centrum voor Ondezoek in Diergeneeskunde en Agrochemie
Veterinary and Agrochemical Research Centre
Groeselenberg 99
B-1180 Bruxelles
Malta: National Veterinary Laboratory

Albert Town Marsa
rile de Centraal Instituut voor Dierziktecontrole-Lelystad

Jos Houtribweg 3g
8221 RA Lelystad
Postbus 2004
8203 AA Lelystad
Polonia: Pa stwowy Instytut Wetwrynaryjny (PIWet)

24-100 Pulawy
al. Partyzantów 57
Portugalia Laboratório Nacional de Investigaç o Veterinária Estrada de

: Benfica
701 P-1500 Lisboa
Romania: Institutul de Diagnostic i S tate Animal
Strada Dr. Staicovici nr. 63, sector 5
codul 050557, Bucure ti’.
Slovacia: State Veterinary Institute Zvolen
Pod dráhami 918
SK-960 86, Zvolen
Slovenia: National Veterinary Institute

Gerbi eva 60
1000 Ljubljana
Spania: Laboaratorio Central de Veterinaria (Algete)

Ctra. de Algete km. 8
28110 Algete (Madrid)
Suedia: National Veterinary Institute

S-751 89 Uppsala
Page 96 of 105
Regatul Veterinary Laboratories Agency

Unit:
Woodham Lane
New Haw Addlestone Surrey KT15 3NB”
Capitolul B
Laboratorul comunitar de referin
1. Laboratorul comunitar de referin pentru formele de EST este:

Agen ia pentru laboratoare veterinare
Woodham Lane
New Haw
Addlestone
Surrey KT15 3NB
Regatul Unit
2. Func iile i îndatoririle laboratorului comunitar de referin sunt:

(a) coordonarea, în urma consult rii Comisiei, a metodelor de diagnosticare a
ESB pe care le utilizeaz statele membre, în special prin:
— p strarea i punerea la dispozi ie a esuturilor corespunz toare ce con in
agentul, pentru dezvoltarea sau producerea testelor de diagnosticare relevante sau
pentru înscrierea su elor agentului;
— punerea la dispozi ia laboratoarelor na ionale de referin a serurilor standard
i a altor reactivi de referin în vederea standardiz rii testelor i reactivilor
utiliza i în statele membre;
— alc tuirea i p strarea unei colec ii de esuturi corespunz toare ce con in
agen i i su e ale formelor de EST;
— organizarea testelor comparative periodice pentru procedurile de
diagnosticare la nivel comunitar;
— culegerea i compilarea datelor i informa iilor privind metodele de
diagnosticare utilizate i rezultatele testelor efectuate în Comunitate;
— caracterizarea probelor izolate de agent EST prin cele mai recente metode
pentru a permite o mai bun în elegere a epidemiologiei bolii;
Page 97 of 105
— însu irea ultimelor tendin e în domeniul monitoriz rii, epidemiologiei i

preîntâmpin rii formelor de EST din întreaga lume;
— p strarea eviden elor referitoare la bolile anterioare, pentru a se permite o
diagnosticare diferen ial rapid ;
— ob inerea unor cuno tin e solide în preg tirea i utilizarea metodelor de
diagnosticare utilizate pentru controlul i eradicarea formelor de EST;
(b) asistarea în mod activ a diagnostic rii epidemiilor de EST în rile membre
prin studierea probelor recoltate de la animalele infectate cu forme de EST trimise
pentru confirmarea diagnosticului, caracterizare i studii epidemiologice;
(c) facilitarea preg tirii i specializ rii exper ilor în laboratoare de diagnosticare
în vederea armoniz rii tehnicilor de diagnosticare în întreaga Comunitate.
Capitolul C
E antionarea i testele de laborator
1. E antionarea
Orice e antion care urmeaz a fi examinat pentru detectarea prezen ei unei EST
se recolteaz în conformitate cu metodele i protocoalele prev zute în cea mai
recent edi ie a manualului de teste de diagnosticare i vaccinuri pentru animale
terestre al Oficiului Interna ional pentru Epizootii (OIE) (denumit în continuare
«manualul»). Pe lâng sau în absen a unor metode i protocoale OIE i pentru a
se asigura o cantitate suficient de material, autoritatea competent se asigur c
metodele i protocoalele de e antionare sunt utilizate în conformitate cu
orient rile publicate de laboratorul comunitar de referin . Autoritatea
competent prelev în special esuturile adecvate, în conformitate cu avizele
tiin ifice disponibile i cu orient rile laboratorului de referin comunitar,
pentru a garanta depistarea tuturor tulpinilor cunoscute de EST la rumeg toarele
de talie mic i conserv cel pu in jum tate din esuturile recoltate în stare
proasp , dar nu congelat , pân la ob inerea unui rezultat negativ la testul
rapid. Dac rezultatul este pozitiv sau nu este concludent, esuturile conservate
trebuie tratate în conformitate cu orient rile laboratorului comunitar de
referin .
E antioanele trebuie marcate corect în ceea ce prive te identitatea animalului

e antionat.
2. Laboratoarele
Page 98 of 105
Orice examen de laborator pentru depistarea EST se efectueaz în laboratoare

autorizate în acest sens de c tre autoritatea competent .
3. Metode i protocoale
3.1. Teste de laborator pentru depistarea prezen ei ESB la bovine
(a) Cazuri suspecte
E antioanele prelevate de la bovine i supuse unor teste de laborator în
conformitate cu dispozi iile articolului 12 alineatul (2) fac obiectul unui examen
histopatologic, conform prevederilor din cea mai recent edi ie a manualului, cu
excep ia cazurilor în care se efectueaz autoliza materialului. În cazul în care
rezultatul examenului histopatologic nu este concludent sau este negativ sau dac
se efectueaz autoliza materialului, esuturile fac obiectul unui examen care
utilizeaz alte metode de diagnosticare men ionate în manual (imunocitochimie,
imunoblotting sau demonstrarea fibrilelor caracteristice prin ultramicroscopie). Cu
toate acestea, testele rapide nu pot fi utilizate în acest sens.
În cazul în care rezultatul unuia dintre aceste examene este pozitiv, animalele sunt
considerate caz pozitiv de ESB.
(b) Monitorizarea ESB
E antioanele prelevate de la bovine i supuse unor teste de laborator în
conformitate cu anexa III capitolul A partea I (Monitorizarea bovinelor) sunt
examinate prin intermediul unui test rapid.
În cazul în care rezultatul testului rapid nu este concludent sau este pozitiv,
e antionul este supus de îndat unor examene de confirmare într-un laborator
oficial. Examenul de confirmare începe cu un examen histopatologic al trunchiului
cerebral, conform celei mai recente edi ii a manualului, cu excep ia cazului în care
se efectueaz autoliza materialului sau materialul nu este adecvat pentru examenul
histopatologic. În cazul în care rezultatul examenului histopatologic nu este
concludent sau este negativ sau dac se efectueaz autoliza materialului, e antionul
face obiectul unui examen care utilizeaz una dintre metodele de diagnostic
prev zute la litera (a).
Se consider c un animal este caz pozitiv de ESB dac rezultatul testului rapid este
pozitiv sau neconcludent i în cazul în care:
— rezultatul examenului histopatologic ulterior este pozitiv sau
— rezultatul ob inut cu ajutorul altei metode de diagnosticare prev zute la litera
(a) este pozitiv.
3.2. Testul de laborator pentru depistarea prezen ei EST la ovine i caprine
Page 99 of 105
(a) Cazuri suspecte

E antioanele prelevate de la ovine i caprine i supuse unor teste de laborator în
conformitate cu articolul 12 alineatul (2) fac obiectul unui examen histopatologic,
conform celei mai recente edi ii a manualului, cu excep ia cazului în care se
efectueaz autoliza materialului. În cazul în care rezultatul examenului
histopatologic nu este concludent sau este negativ sau dac se efectueaz autoliza
materialului, e antionul face obiectul unui examen prin imunocitochimie,
imunoblotting sau eviden ierea fibrilelor caracteristice prin ultramicroscopie,
conform manualului. Cu toate acestea, testele rapide nu pot fi utilizate în acest
scop.
Dac rezultatul unuia dintre examenele men ionate anterior este pozitiv, animalul
este considerat caz pozitiv de scrapie.
(b) Monitorizarea pentru depistarea E S T

E antioanele prelevate de la ovine i caprine trimise la laborator pentru teste în
conformitate cu dispozi iile anexei III capitolul A partea II (Monitorizarea
ovinelor i caprinelor) sunt examinate prin intermediul unui test rapid, potrivit
metodelor i protocoalelor adecvate, în func ie de avizele tiin ifice disponibile
i de orient rile laboratorului de referin comunitar, pentru a se garanta
depistarea tuturor tulpinilor cunoscute de EST.
În cazul în care rezultatul testului rapid nu este concludent sau este pozitiv,
esuturile prelevate sunt trimise neîntârziat la un laborator oficial pentru a fi
supuse unor examene de confirmare prin imunocitochimie, imunoblotting sau
eviden ierea fibrilelor caracteristice prin ultramicroscopie, în conformitate cu
litera (a). Dac rezultatul examenului de confirmare este negativ sau nu este
concludent, se efectueaz teste de confirmare suplimentare în conformitate cu
orient rile laboratorului comunitar de referin .
Dac rezultatul unuia dintre examenele de confirmare este pozitiv, animalul se

consider caz pozitiv de EST.
(c) Examinare suplimentar a cazurilor pozitive de scrapie
(i) Teste moleculare primare cu imunoblotting de discriminare
E antioanele de la cazuri clinice suspecte i de la animalele testate în
conformitate cu anexa III capitolul A partea II punctele 2 i 3 care sunt
considerate cazuri pozitive de scrapie în urma examin rilor prev zute
la litera (a) sau litera (b) sau care prezint caracteristici pe care
Page 100 of 105
laboratorul le consider demne de investiga ii suplimentare sunt

transmise pentru o examinare suplimentar prin intermediul unei
metode de identificare molecular primar la:
— Agence française de sécurité sanitaire des aliments, Laboratoire de
pathologie bovine, 31, avenue Tony Garnier, BP 7033, F-69342 Lyon
cedex sau
— Veterinary Laboratories Agency, Woodham Lane, New Haw,
Addlestone, Surrey KT15 3NB, United Kingdom sau
— la un laborator, desemnat de autoritatea competent , care a participat
cu succes la testul de competen organizat de Laboratorul Comunitar
de Referin privind utilizarea unei metode de identificare molecular
sau
— provizoriu, pân la 1 mai 2005, la laboratoarele autorizate în acest sens
de grupul de exper i al LCR.
(ii) Test inelar cu metode suplimentare de testare molecular
E antioanele de la cazurile de scrapie la care prezen a ESB nu poate fi
exclus în conformitate cu orient rile publicate de Laboratorul
Comunitar de Referin prin metoda de identificare molecular
primar prev zut la punctul (i) sunt transmise imediat la laboratoarele
men ionate la litera (d), dup consultarea cu Laboratorul Comunitar de
Referin i sunt înso ite de toate informa iile relevante disponibile.
E antioanele sunt supuse unui test inelar cu cel pu in:
— un al doilea imunoblotting de discriminare;
— o imunocitochimie de discriminare;
— un test ELISA de discriminare (test de imunoabsorb ie enzimatic )
în laboratoarele autorizate pentru metoda relevant , în conformitate cu litera (d). În
cazul în care e antioanele nu sunt adecvate pentru imunocitochimie, Laboratorul
Comunitar de Referin va indica un test alternativ adecvat în cadrul testului inelar.
Rezultatele sunt interpretate de Laboratorul Comunitar de Referin , asistat de un
grup de exper i care cuprinde un reprezentant al Laboratorului Na ional de
Referin relevant. Comisia este informat de îndat cu privire la rezultatul
interpret rii. E antioanele care indic ESB prin trei metode diferite i e antioanele
neconcludente la testul inelar sunt analizate ulterior printr-un test biologic pe
oareci în vederea confirm rii finale.
Page 101 of 105

Trebuie efectuate teste suplimentare pe e antioanele declarate pozitive la depistarea

EST prelevate de la efective infectate în aceea i exploata ie, cel pu in la primele
dou cazuri pozitive de EST depistate în fiecare an care urmeaz cazului de
referin .
(d) Laboratoarele autorizate pentru examin ri suplimentare prin metode de
identificare molecular
Laboratoarele autorizate pentru identificare molecular suplimentar sunt:
Agence française de sécurité sanitaire des aliments
Laboratoire de pathologie bovine
31, avenue Tony Garnier
BP 7033
F-69342 Lyon Cedex
Centre CEA Fontenay-aux-Roses, BP 6
F-92265 Fontenay-aux-Roses Cedex
Service de pharmacologie et d’immunologie
Centre CEA Saclay, bâtiment 136
F-91191 Gif-sur-Yvette Cedex
Veterinary Laboratories Agency
Woodham Lane
New Haw
Addlestone
Surrey KT15 3NB
United Kingdom
3.3. Teste de laborator pentru depistarea prezen ei EST la alte specii decât cele
prev zute la punctele 3.1. i 3.2.
În cazul în care sunt prev zute metode i protocoale pentru testele efectuate în
vederea confirm rii suspiciunii cu privire la prezen a unei EST la o specie, alta
decât bovine, ovine i caprine, aceste teste cuprind cel pu in un examen
histopatologic al esutului cerebral. Autoritatea competent poate s solicite, de
asemenea, teste de laborator precum imunocitochimia, imunoblotting-ul,
eviden ierea fibrilelor caracteristice prin ultramicroscopie sau alte metode de
detectare a formei de protein prionic asociat bolii. În orice caz, dac examenul
histopatologic ini ial este negativ sau neconcludent, se efectueaz cel pu in înc un
Page 102 of 105
examen de laborator. La prima apari ie a bolii se efectueaz cel pu in trei examene

diferite.
În special, atunci când se suspecteaz prezen a ESB la o specie, alta decât bovine,
e antioanele trebuie s fac obiectul procedurii de identificare a su ei virusului,
dac este posibil.
4. Teste rapide
În scopul efectur ii testelor rapide în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) i
articolul 6 alineatul (1), se utilizeaz urm toarele metode ca teste rapide pentru
supravegherea ESB la bovine:
– test bazat pe tehnica Western blot pentru depistarea frac iunii rezistente la
proteinaza K PrPRes (testul Prionics-Check Western),
– test ELISA de chimioluminiscen bazat pe o metod de extrac ie i o tehnic
ELISA, prin utilizarea unui reactiv chimioluminiscent înt rit (test Enfer & Enfer
TSE kit version 2.0, preparare automat de e antioane),
– imunodozare a PrPRes prin metoda imunometric cu dou situri, denumit metoda
„sandvi ”, dup denaturare i concentrare (test Bio-Rad TeSeE),
– imunodozare pe micropl ci (ELISA) pentru depistarea PrPRes rezistent la
proteinaza K cu anticorpi monoclonali (test Prionics Check LIA),
– imunodozare dependent de conforma ie, test de depistare a antigenului ESB (test
Beckman Coulter InPro CDI kit),
– test ELISA chimioluminiscent pentru determinarea calitativ a PrPSc (test
CediTect BSE),
– imunodozare prin intermediul unui polimer chimic pentru captura selectiv a
PrPSc i a unui anticorp de detec ie monoclonal dirijat spre p r ile conservate ale
moleculei PrP (testul IDEXX HerdChek BSE Antigen Test Kit, EIA),
– imunodozare chimioluminiscent pe micropl ci pentru detec ia PrPSc în esuturile
bovine (test Institut Pourquier Speed’it BSE),
– imunodozare cu flux lateral prin intermediul a doi anticorpi monoclonali diferi i
pentru detec ia frac iunilor de PrP rezistent la proteinaza K (test Prionics Check
PrioSTRIP),
– imunodozare cu dou situri prin intermediul a doi anticorpi monoclonali diferi i
dirija i spre doi epitopi prezen i în stare foarte desf urat în PrPSc bovin (test
Roboscreen Prion BSE EIA Test Kit),
– test sandvi ELISA pentru detec ia PrPSc rezistent la proteinaza K (PK) (test
Roche Applied Science PrionScreen),
Page 103 of 105
– captur de antigeni ELISA prin intermediul a doi anticorpi monoclonali diferi i

pentru detec ia frac iunilor de PrP rezistent la proteinaza K (test Fujirebio
FRELISA BSE post mortem rapid BSE).
În scopul efectu rii testelor rapide în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) i
articolul 6 alineatul (1), se utilizeaz urm toarele metode ca teste rapide pentru
supravegherea EST la ovine i caprine:
– imunodozare dependent de conforma ie, test de detec ie a antigenului ESB (test
Beckman Coulter InPro CDI kit),
„sandvi ”, dup denaturare i concentrare (test Bio-Rad TeSeE),
„sandvi ”, dup denaturare i concentrare (test Bio-Rad TeSeE Sheep/Goat),
– test chimioluminiscent ELISA bazat pe o procedur de extrac ie i o tehnic
ELISA, care utilizeaz un reactiv chimioluminiscent înt rit (test Enfer TSE Kit
version 2.0),
– imunodozare prin intermediul unui polimer chimic pentru captura selectiv a
PrPSc i a unui anticorp de detec ie monoclonal dirijat spre p r ile conservate ale
moleculei PrP (test IDEXX HerdChek BSE-Scrapie Antigen Test Kit, EIA),
– imunodozare chimioluminiscent pe micropl ci pentru detec ia PrPSc în esuturile
ovine (test POURQUIER’S-LIA Scrapie),
– test bazat pe tehnica Western blot pentru detec ia frac iunii rezistente la
proteinaza K PrPRes (testul Prionics-Check Western Small Ruminant),
– imunodozare chimioluminiscent pe micropl ci pentru detec ia PrPSc rezistent la
proteinaza K (test Prionics Check LIA Small Ruminants).
Pentru toate aceste teste, e antionul de esut trebuie s fie utilizat în conformitate
cu instruc iunile de utilizare ale produc torului.
Produc torul testelor rapide trebuie s dispun de un sistem de asigurare a calit ii
autorizat de laboratorul comunitar de referin , care s garanteze eficien a
constant a testelor. Produc torul trebuie s furnizeze protocolul testului din
laboratorul comunitar de referin .
Testele de selec ie rapid i protocoalele de testare nu pot fi modificate decât dup
ce modific rile sunt notificate laboratorului comunitar de referin i cu condi ia ca
acesta s constate c modific rile nu afecteaz sensibilitatea, specificitatea sau
fiabilitatea testului de selec ie rapid . Aceast constatare se comunic Comisiei i
laboratoarelor de referin na ionale.
Page 104 of 105

5. Teste alternative
(urmeaz s fie definite).
ANEXA XI
S-a eliminat prin Reg. 722/2007/CE
Page 105 of 105

Regulament CE 999 2001 Encefalopatie Spongiforma 243ro

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Regulament CE 999 2001 Encefalopatie Spongiforma 243ro

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Publisher: OPOCE; Publication: RO; Publication Style: Romanian

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European i al Consiliului

amendat de (EC) No 1248/2001 (JO Nr. L 173, 27.06.2001, p. 12)

amendat de (EC) No 1275/2007 (JO Nr 284, 30.10.2007, p. 8-10)

PARLAMENTUL EUROPEAN I CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

În conformitate cu principiul precau iei i potrivit obiceiurilor alimentare i

(16) Ar trebui interzis introducerea pe pia a anumitor produse de origine

(23) În scopul punerii în aplicare a prezentului regulament, ar trebui prev zute

(j) prelevare de probe: prelevarea de probe care s asigure o reprezentare

i 91/68/CEE2 sau în conformitate cu acestea, în m sura în care se face trimitere la

alineatul (2), o reevaluare a categoriz rii comunitare a rii respective, conform

Testele rapide sunt aprobate în acest scop în conformitate cu procedura

proteine prelucrate provenite de la mamifere, cu excep ia celei destinate câinilor,

Comisia va prezenta, în leg tur cu acest subiect, o comunicare c tre

(4) Normele de aplicare a prezentului articol se adopt în conformitate cu

conformitate cu procedura prev zut în articolul 24 alineatul (2), pot fi scutite de

(3) În conformitate cu procedura prev zut la articolul 24 alineatul (3),

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

(***) JO L 86, 6.4.1979, p. 30.”

(c) «cohort », grupul de bovine care cuprinde în acela i timp:

(f) «caz de scrapie», un caz confirmat de encefalopatie spongiform transmisibil

(h) «caz de scrapie atipic », un caz confirmat de scrapie care se deosebe te de

laboratorului de referin comunitar privind caracterizarea tulpinilor de EST la

(a) este întreprins o analiz de risc, în conformitate cu dispozi iile capitolului B,

1. Structura analizei de risc

2. Evaluarea propag rii (provocare extern )

Trebuie avu i în vedere urm torii factori de risc:

2.2. Sisteme speciale de eradicare, supraveghere i alte investiga ii epidemiologice

3. Evaluarea expunerii la risc

(a) ciclurile i amplificarea agentului ESB prin consumarea de c tre bovine a

I. AR SAU REGIUNE CU UN RISC NEGLIJABIL DE ESB

1. în care a fost întreprins o analiz de risc în conformitate cu dispozi iile de la

2. care a demonstrat c a luat m suri specifice adecvate, pentru perioada de timp

3. care a demonstrat c supravegherea de tip B este pus în aplicare, în

(a) fie în situa ia urm toare:

(b) sau în situa ia urm toare:

II. AR SAU REGIUNE CU UN RISC CONTROLAT DE ESB

1. în care a fost întreprins o analiz de risc bazat pe informa iile stabilite la

2. care a demonstrat c au fost luate m surile adecvate pentru a gestiona to i

3. care a demonstrat c supravegherea de tip A este pus în aplicare, în

— toate cazurile de ESB, i

III. AR SAU REGIUNE CU UN RISC NEDETERMINAT DE ESB

O ar sau o regiune al c rui statut în ceea ce prive te ESB nu a fost înc

(a) Tipul A de supraveghere

(b) Tipul B de supraveghere

Aplicarea supravegherii de tip B va permite depistarea ESB cu o prevalen

Supravegherea de tip B poate fi întreprins de c tre rile sau regiunile cu un statut

Supravegherea de tip B poate fi întreprins de c tre ri sau regiuni cu un statut de

În sensul prezentei anexe, urm toarele patru subpopula ii de bovine au fost

(a) bovine cu o vârst de peste 30 de luni prezentând simptome de comportament

(d) bovine cu o vârst de peste 36 de luni supuse unei sacrific ri normale.

2.1. Strategia de supraveghere este conceput pentru a se asigura c e antioanele

demografici, ca de exemplu tipul de produc ie i localizarea geografic ,

2.2. Pentru a pune în aplicare strategia de supraveghere pentru ESB, o ar

3. Valori în puncte i puncte int

E antioanele prelevate cu ocazia supravegherii trebuie s fie conforme cu punctele

Valorile în puncte pentru e antioanele colectate cu ocazia supravegherii de

Subpopula ie plasat sub supraveghere

Vârst 1 an i < 2 ani

Puncte int pentru diferitele m rimi de popula ii de

Puncte int pentru ri sau regiuni

5. Modelul de supraveghere a ESB

6. Supraveghere de între inere