89 1.2.3. — Modelarea probabilistica_efectelor incarcarilor in sectiune. Caracterul aleatoriu al efectelor incarcarilor in sectiunile structurilor de poduri este determinat in cea mai mare masura de inearcari, alfi factori (cum ar fi deschiderile sau dimensiunile geometrice) avénd variabilitatea redusi pot fi considerati deterministici. Coeficienfii de repartifie transversala gi de impact calculafi actualmente in conformitate cu ipoteze si modele de calcul simplificate (mai ales coeficientul dinamic) desi prezinta o anumita variabilitate se vor considera de asemenea deterministic sa cum s-a aritat in paragrafele anterioare, greutatea structurii de rezistenti prezinta in condifii de execufie normala o variabilitate redus (mai ales la tablierele prefabricate sau din beton precomprimat), coeficientii de variatie nedepasind in medie (5-10)%. Greutatea umpluturilor, desi e caracterizata de o variabilitate mult mai pronunfata — coeficienti de variatie de circa (15 + 20)% - avand o pondere redusa in incarcarea total’, influenteaz nesemnificativ coeficientul de variatie al acesteia. La tablierele prefabricate [11.24], [1.50] avind deschideri de 24,00 = 39,00 m, greutatea umpluturilor nu depaseste (30+40)% din greutatea totala, manifestindu-se preocupari pentru reducerea acestei ponderi (fig.II.31). La podurile de mare deschidere executate in fara noastra, in sectiunile cele mai solicitate, efectul incircdrii moarte scade in unele secfiuni (functie de tehnologia de executie) sub 20% din efectul produs de greutatea structurii de rezistenta. Deci, variabilitatea solicitarilor maxime totale in jurul mediei sintetizata in coeficientul de variafie V, al acestora, este influentati in mod preponderent de inearcarile utile. intrucat incarcarile utile, prin specificul diversitatii lor sunt greu de stapanit din punct de vedere statistic, influenta variabilitatii incarcarilor componente asupra coeficientului de variatie al efectelor incarcarilor componente asupra coeficientului de variatie al efectelor incarcarii totale, s, poate fi studiaté mult mai simplu daca se inlocuiesc convoaiele reale cu incarcari utile "u" echivalente, uniform distribuite [1.64], conform paragrafului 11.2.2. Calculul efectudndu-se in domeniul elastic, aplicand principiul suprapunerii efectelor, se poate determina prin metoda momentelor centrale att valoarea medie (S,) a efectelor incarcarii totale, cat si abaterea standard (s) ce o caracterizeazd, provenind din greutafi medi ale structurii de rezistenta (Z,). umpluturilor (g,) si incarcarilor medii, utile, echivalente, uniform distribuite (1), fiecare avand coeficienti de variatie V.. Vg, Vs Sm= @,-B)+9) B-Ed+b+a) B 1.85) Det cck =i Sai, Taare Os= oe Fe, TU Bg) + Ok gy +8 Vad = 1.86)unde: B = coeficient depinzénd de schema statica a structurii de rezistenta; b=g2/i : a8?) a=ulg, : 88) Coeficientul de variatie al efectului incarcarii totale are expresia: (I-89) Variatia coeficientul Vs in diferite ipoteze de valori de rapoarte de incarcari medii ('a" si "b") corespunzitor unor coeficienti de variatie ai incarcarilor componente, de valoare curent&, atest si confirma influenta preponderenta transmisa utila (fig. 11.32). Aceasta explica de ce, studiul sigurantei podurilor s-a axat in multe {ari in ultimii ani , in special pe studiul statistic al incdrcdrilor utile rezultate din trafic Din fig. 11.32 se observa de asemenea ca, pentru structuri curente de poduri la care raportul "a" dintre incarcarea util medie "7" echivalenta cu greutatea medie a structurii de rezistenti "g,", variazi in intervalul (1,50 + 0,25), coeficientul de variatie al incarcarii totale Vs este cuprins in domeniul (10 + 20)% chiar in ipoteza ce presupune coeficienti de variatie ai incarcarilor, de valori ridicate (20 + 40)%. Mai mult, cresterea valorii medii a incarcarii mestructurale, reduce coeficientul de variatia al efectelor incarcarii, Extinzind aceasta analiz4, se observa cA, din punct vedere practic este mult mai important s8 se studieze variabilitatea indicatorului statistic Vs, functie de deschiderea structurii tablierului. intrucat coeficientul de repartitie transversala depinde si de alcatuirea sectionala a tablierelor (destul de diversificaté pe anumite categorii de deschideri), pentru a simplifica interpretarea se va lua in considerare intr-o prima etapa de abordare, efectul sectional al incarcérii totale preluata de tablier. Verificarile practice, operate pe structuri de poduri din beton proiectate sau executate [11.23], [11.24], [1150], atesta faptul ca, ponderea incarcarii medii, totale provenind din umpluturi descreste aproximativ linear cu deschiderea "L", incarcarea medie util total preluata de tablier, avand un efect care descraste parabolic cu deschiderea. Sinteza domeniului de variabilitate a coeficientilor "b" si "a" (definiti prin relatiile 11.87 si II.88) este prezentatd in fig. I1,33a. in consecinfa, calculul coeficientului de variatie Vs al efectelor sectionale ale incarcarii totale in tablier in ipoteza unor coeficienti de variatie ai incarcarilor componente acoperitori atit pentru greutatile structurale (Vel = 10%) sau greutatii umpluturilor (Vip = 15%), cat si pentru incirclirile utile grele (V. = 259%) — conform rapoartelor "a" gi "b" justificate de lucrari executate (fig. 1.330) — permite utilizarea practic a coeficientului V; in studiul siguranfei podurilor de diferite deschideri.(Comot max. STAS'ST) Grinci_ilte crnetwé g _ 130 Lim) Fig. 11.33 Coeficientul de variatie Vs al efectului sectional al incarcarii totale din tablier functie de deschiderea podului L. ‘ L L aF 7b¥ (m) | 1,5a/b | 1,5a/1,5b] 2a/1,5b] 2a/2b 1 al 3. 4. LOO. 5_[1,309| 1396 _[ 1,706 [1,794 ee, 20 [1,154 [ 1,307 | 1,461 [1,614 “Ke 50 [1.096 | 1,259 [1,356 [1,519 La. Too | 1,095 | 1,228 | 1,323 [1,457 rs @ | 150 | 1,093 | 1,188 1,281 | 1,375 pe @ | Pretiiee | © 520 50 100 S50 Lom) Fig. 11.33. Variatia valorii medii a efectului sectional din incarcarea total functie de cresterea ponderii greutatii umpluturii (b*) sia incarcarii utile (a)Astfel, pentru deschideri mici (sub 15,00 m) unde se utilizeazd preponderent ca structuri dale caracterizate prin valori ridicate ale coeficientului "a", atingand valori mai mari decat unitatea, coeficientul Vs poate fi apreciat 1a 15% (maximum 20%). Podurile din beton de deschideri medii (20,00 = 50,00) m, realizate de regula din grinzi prefabricate, la care ponderea incarcarilor utile descreste (in incarcarea total) — coeficientul "a" variind in domeniul (1,20 + 0,60) — sunt caracterizate de coeficienti de variatie Vs de 10% (maximum 12,5%) La podurile de deschidere peste 50,00 m, realizate ca structuri static nedeterminate, ponderea incircarii utile in incarcarea totala, scade progresiv cu deschiderea (coeficient "a" sub 0,40 — 0,50), coeficientul de variatia Vs este de circa 8,5% (maximum 10%). Pentru acoperirea unor situafii si mai defavorabile decat cele curente, se poate extrapola studiul coeficientului de variatie Vs, in domeniul incarcarilor medii mari, de variabilitate pronunfata. in situatia extrema, in care coeficientii de variatie ai incarcarilor permanente se dubleaza (Vin = 20%, 0%), iar incarcarile utile ar fi caracterizate de un coeficient de variatie important (Vu = 40%), coeficientul de variafie corespunzitor incarcarii totale se majoreaza, insi pentru deschiderile curente (depagind 20,00 m) nu este mai mare de 20% chiar in cazul in care ponderea greutafii umpluturilor si a incarcarii utile (sintetizata in coeficientii "a" si "b") se dubleaza (fig. 11.34 si tab. 11.23). in concluzie aceste aspecte ne permit s4 apreciem cA, pentru situatii de executie normala, coeficientul de variatie Vs poate fi considerat in domeniul deschiderilor ce depasesc 20,00 m de: - 10% in cazul unei variabilitati medii a incarcarilor utile nedepagind valoarea de 25%; = 15% in cazul cand variabilitatea pronuntati a incarcirilor utile este insofita de o presupusi crestere in timp a valorii medi a acestora (fig. 1134a), In cazul unei executii de calitate mai slaba si a unei intretineri necorepunzatoare, coeficientul de variatie Vs poate fi considerat la aceleasi categorii de deschideri, cu valorile: - 15% in cazul unor incarcari utile medii de variabilitate de maxim 25%; : 20% in situatia unor incarcari utile medii mari si de variabilitate ridicate (fig. I1.34b) Pentru deschideri sub 20,00 m, coeficienfii de variafie Vs pot fi considerafi in studiile de siguranta de 20% si 25% corespunzator celor doua situatii de exploatare si de variabilitate a incarcarilor utile, expuse. in ceea ce priveste valoarea medie Sm, cresterile de inc&rcari modifici acest indicator statistic intr-o masuri mai mare decat coeficientii de variatie Ve. Astfel, daca se considera coeficientii .a” si .b” (relatiile 11.87, 1.88) utilizati anterior majorati la valorile ,a*”, .b¥” (IL90) e.) |Tab. 10.23 Coeficient de variatie, solicitari totale V5 (%). Va L Va=10% Va=15% Va=20% Vn=30% (%) | G@) [ab | isa] 2a] 2a a | 15a] 2a 15b | 1,56 | 2b b | 15b | 15b 3 986_[ 1046 [iis [031 [43 [ i182 | 12.06 2 | 757 | 804 [832 | 842 | 12.84 | 13.17 | 1250 ie 30_[ 745_[ 778_| 7.76 | 813 | 1403_[ 1437 | 13.64 100_|_732_|_745_[ 748 | 7.10 | 13.78 | 13.62 _| 12.96 150_|_7al_|_7a7_[ 734 [735 | 14.00 | 13.19 _[ 12.56 3 [1582 | 1691 | 1831 | 1752 | 1084 | 17.78 | 18.86 2 _|977_| 1072 11.86_|1137_ | 1425_[ 14.96 _| 15.09 ge sof 838 [ 903 | 9.61 | 938 | 1455 | 15.08 | 1478 i | 825_[ 878 | 943 | 930 | 1430 | 440 | 1418 150_[830_| 808 | 939 | 916 | 1449 | 1401 | 13.86 5__| 2497 | 2676 | 29.12 [ 27.76 | 25.62 | 2732 | 29.47 2 _|13.73-| 4117.75 | 1650 | 1721 | 1861_| 20.05 % 30 10.30 1131 | 13.07 | 1242 | 15.74 | 16.70 | 1723 100_[10.17_| 1140_|13.02_| 12.38] 15.49 | 16.12 | 16.79 150 10.15 | 1140 | 13.10 | 1251 | 1563 | 15.84 | 16.60 pea 30 L—_] a:b" t }-—-.| "2a;2b"| 20 HK 10 “a ---| "2a;2b 0 3050 100130 Lim) a) Fig. 11.34 Coeficient de variatie Vs corespunzitor incarcarii totale in tablier, funcfie de coeficientii de variatie ai incarcarii permanente (V_1), greutfii umpluturilor (Vz), incircirii utile (V,) si deschiderea podului (L).a =u' lg, (IL91) unde: g} si u” reprezinta incarcarile medii din elemente nestructurale, respectiv din utile majorate in timp, cresterile valorilor medii sintetizate in raportul St, Bght+ot+a") 14b*+a" Sm Bgl+b+a) 1+b+a pentru diferite valori ..a*”si ..b*°mergand pind la dublarea ponderii incarcarilor moarte gi utile atesta cresteri corespunzatoare ale incdrc&rii medii totale de circa (1,20 = 1,80) ori pentru deschideri inferioare valorii de 20,00 m. Pentu deschideri mai mari de 50,0 m, majorarile sunt cuprinse intre (1,10 + 1,50), efectul cresterii incdredrilor asupra valorii medii totale find mai redus pentru deschideri mari sau foarte mari (fig. 11.35, tab. 11.24). Aceste aspecte impun necesitatea studiului siguranfei (si al corelarii coeficientilor partiali de siguranfa) pe diferite domenii de deschidere. Desi valoarea medie si coeficientul de variatie Vs se determin relativ usor, mai ales in cazul unor ipoteze de incdrcare cum este cea fundamentalA (relatiile 1185 si 1.89), calculul unor valori cuantil S; avand diferite nivele de probabilitate "p" de a fi depasite depinde, pe linga caracteristicile statistice de baza anterior precizate si de densitatea de probabilitate ce caracterizeaza solicitarea totala. Din acest punct de vedere, incarcarile permanente sunt supuse repartitiei normale sau log-normale, iar inc&rcarile utile sunt deserise din punct de vedere probabilistic de legi de repattitie asimetrice. Evident, acest calcul de cuantili necesar in verificarea sau realizarea unor nivele de siguranfé la podurile din beton, se poate efectua in contextul acceptirii (prin ipoteze simplificate) a legii de repartitie ce caracterizeaza efectul incarcarii totale. Ca si pentru rezistenf, cuantilul S, are valoarea: 8, =Smtkp-o,=Smllt+ kp -Vs) (IL.93) unde: $,, Sm. Os. valoarea probabilititii incarcirii totale. In fig, 11.36 gi tab. 1.25 se prezinta variatia coeficientului partial de siguranta (de omogenitate), ko, al efectului sectional al incarcarii totale din tablier (IL92) au semnificatii anterior precizate, iar coeficientul ky depinde de " |, fiind corelat cu legea de repartitie presupusd pentru efectul s P , Ks gos Vs) (94) calculat in ipoteza unor coeficienti de variatie medii caracterizdnd structuri reale normal executate si intretinute, presupunind doua legi unice ale efectului incarcarii totale (Gauss si Gumbel — max) conform fig. 1.36. Studiul este completat cu situatia corespunzand unei cresteri importante a ponderii incarcarilor moarte si utile (fig 11.36 b).Tab. 11.25 Coeficient partial _de_siguranti corespunzitor incércéri totale. Caz] L Vs Rep. Gumbel - max Rep. Gauss (m)| a | b | @) [P=095 | P=0.99 | P=0,999 | P=0.95 | P=0,99 | P=0.999 5 [30 0.85 15.82 1.295 1.496 1.582 1.260 1.368 1.407 20 [08 0.79 9.77 1.182, 1.307 1.360 1.161 1227 Ite a,b $0 [04 [068 | 838 1.263 1.309 1.138 1.195 1216 100 | 0.35 | 0.49 8.34 1.259 1.304 1.136 1.192 1.212 150 [0.3 0.30 8.30 1.261 1.306 1.137 1.193) 1.214 5 13.0 [1275] 18.31 1.575 1.674 1301 1.426 1.472 20 [16 | 1.19 | 11.85 1.372 1.436 1.195 1276 1305 2a 50 [08 1.02 9.61 1.302 1.354 1.158 1.223 1.24! 15b 100 [0.7 0.71 9.50 1.296 1.347 1.219 1.243 « 150[0.6 | 0.45 9.40 1.295 1347 1218 kp 3.138 3.681 1.645 2.326 ‘Sp/Sq \ Spits 1,00 1. ———TRep. Gumbel max. 72 _ Mt La - | Rep. Gauss - 1,50 1,50 1,40 1,40 ‘1,30 1,30 1,20 1,20 110 110 oO oO 10 10 15 Is fee 13 20 20 % oN, Fig. 136 Variatia coeficientului partial de siguranta (de omogenitate — "Sp / Sm") aplicat efectului sectional al incarcarii totale.94 Pentru ambele cazuri se constata ca, la podurile cu deschideri peste 50,00 m, coeficientul partial de siguranfa aplicat incarcarii nu depinde decat de probabilitatea "p" de depasire a cuantilului S, si de legea de repartitie acceptata. Aceasta se datoreaza independentei numerice a coeficientului Vs de deschidere. intre (20,00 = 50,00) m deschidere, coeficientul Vs creste, influentand si coeficientul partial de siguranfi (de omogenitate) in sens majorativ, cresterile cele mai mari realizéndu-se pentru podurile de deschidere redusa (sub 20.00 m) > IL3. — Utilizarea_metodelor probabilistice de analiza a sigurantei structurale la starea limita ultima a podurilor din beton armat. 113.1. - Particularititi_de_utilizare_a_metodelor_probabilistice in analiza sigurantei structurale a lucrarilor de arta Utilizarea metodelor probabilistice in definirea siguranfei structurale a podurilor din beton armat impune — ca si pentru alte structuri ingineresti — precizarea nivelelor de probabilitate (foarte mici) Ps, de atingere a stirii limita acceptate. in metodele de abordare probabilistica practice, curente (cunoscute ca metodele momente centrale de ordinul II), probabilitatea Ps poate fi exprimata prin indicatorul de siguranfé "B", (relafiile 1.12, 1.14) [IL4], [1.7], [1.8], [1140], [11.42]. Acest indicator poate fi reprezentat in fiunctie de coeficientul central de siguranfa, Co, si coeficientii de variatie ai capacitifii portante (Vr) si a efectului in sectiune a incArcarii totale (Vs) [19], [1180], [11.81], [11.83], [1.87], [11-88] C, =f(P;,VR.Vs) (L958) P, = f,(8) (L96) B=f)(C..VR.Vs) (qs7) Dupa cum s-a precizat in paragraful 11.2.3, coeficientul de variatie al capacititii portante Vr, variazé pentru structurile de poduri curente in domeniul (0,10 + 0,20) — relatia 11.33. Acceptand domeniul de variatie Vs corespunzator incarcarii totale, (0,10 = 0,40) se poate stabili o corelatie numericd directa intre coeficientii centrali Co sau caracteristici C* de siguranta (definiti prin relatiile 11.9 respectiv 1.40) si probabilitatea P: pentru valorile acceptate Va si Vs (fig. I1.37, tab. 11.26). in esenfa, modelele probabilistice "diferenfa R — $" si "logaritmic LN (R/S)" [1.19], [11.28], [11.59], [1.79], [11.108], conduc la diferente numerice semnnificative intre coeficientii centrali sau caracteristici de siguranta (Co, C2) definifi in conformitate cu o probabilitate Pr unica, mai ales pentru coeficienti de variatie Vs mai mari de 20%. in realitate, asa cum s-a dovedit in paragraful 11.2.3, coeficientul de variatie Vs prezinta valori importante numai in cazul podurilor de deschidere mic sau foarte mica Majoritatea tablierelor, avind deschideri situate frecvent in domeniul (20,00+40,00) m, sunt solicitate de incdreari caracterizate de coeficienfi de variafie Vs, care — chiar incazul unor variabilitaji pronunfate ale incdrcdrilor componente si in special a incdrcarii utile grele — nu depasesc valori limita de (8 + 12) %o. La podurile de mare deschidere, coeficienti Vs sunt chiar sub acest domeniu deoarece ponderea incarcarii utile in incarcarea totala scade cu deschiderea (fig. 1.33 a,b). Pe acest considerent se poate aprecia cé podurile din beton reprezint structuri cu particularitati speciale de variabilitate a incdrcarii totale, in sensul ca, chiar unele incarcari componente ale solicitirii totale au variabilitate ridicata (cum este incarcarea utila), din cauza aportului acestora in incdrcarea totalé coeficientul de variafie Vs prezinté cel putin pentru gruparea fundamentala de incarcari (permanente gi utile) valori scazute. Ao °\——eaerg gs Model 1 g & 4 3 = 3 g g2 Z 23 8 6 0 Glo___000 030 04 5 Coef- de variatie géct incarcare a. Variatia cogicientulta central de sigwanta C, g 8 & Zo, § zs 8 Sr eS é _ _ 0 10020 030 O40 0 0.10 020 030 040 b. Variatia coeficientultd caracteristic de siguranta C” Fig. 1.37 Corelatie Co, C* cu probabilitatea Pr de pierdere a capacitifii portante si coeficientul Vs. Aceasté observatie simplificd substantial abordarea probabilistic a siguranei structurale a lucrarilor de arta, deoarece in zona deschiderilor medii si mari, coeficientii de siguranta prezinta o anumita invarianta 1a modelul probabilistic utilizat, permifandobfinerea unor rezultate practice, rapide, care se pot corela in mod util cu prevederile actuale ale normelor de proiectare, in sensul completarii si imbunatatirii acestora Se impune deci, in conformitate cu aceste particularitati sf se studieze in domeniul de variatie al coeficientilor de siguranfé ce caracterizeazi o probabilitate Pr aleasd, functie de deschiderea podului, considerentul variatiei coeficientului Vs cu deschiderea Tab. 11.26 Py Vs Vr=10 % Vr=15% Model wale] yl» le Le] rile» 10 1.577 | 1.131 | 1.077 | 1.051 | 1.959 | 1.267 | 1.187 | 1.068 103 2 1.840 | 1.157 | 1.669 | 1.082 | 2.187 | 1.240 | 1.137 | 1.091 — 30 | 2.138 | 1.196 | 1.073 | 1.115 | 2.475 | 1.248 | 1.124 | 1.111 A 40 2.449 | 1.234 | 1.078 | 1.145 | 2.788 | 1.267 | 1.121 | 1.130 e FF 10 1.750 | 1.255 | 1.149 | 1.093 | 2.378 | 1.538 | 1.376 | 1.118 i 104 2 2.071 | 1.302 | 1.134 | 1.149 | 2.660 | 1.508 | 1.289 | 1.170 ae § 30 | 2.438 | 1.364 | 1.136 | 1.201 | 3.022 | 1.524 | 1.261 | 1.209 3 g 40 | 2.821 | 1.421 | 1.140 | 1.247 | 3.420 | 1.554 | 1.250 | 1.243 g 2 10 1.926 | 1.381 | 1.222 | 1.136 | 2.910 | 1.882 | 1.616 | 1.164 a 10> 20 2.300 | 1.446 | 1.198 | 1.207 | 3.244 | 1.838 | 1.478 | 1.244 e 30 2.730 | 1.527 | 1.197 | 1.276 | 3.679 | 1.855 | 1.426 | 1.301 40 3.180 | 1.602 | 1.200 | 1.335 | 4.162 | 1.891 | 1.403 | 1.348 10 1.546 | 1.109 | 1.044 | 1.063 | 1.752 | 1.133 | 1.062 | 1.067 4 103 20 1.955 | 1.229 | 1.056 | 1.164 | 2.133 | 1.209 | 1.059 | 1.142 8 30 | 2.509 | 1.404 | 1.071 | 1.311 | 2.679 | 1.351 | 1.073 | 1.260 5 40 3.191 | 1.608 | 1.081 | 1.487 | 3.365 | 1.529 | 1.088 | 1406] @ ier 10 1.690 | 1.212 | 1.092 | 1.110 | 1.961 | 1.269 | 1.136 | 1.117 2° 104 20 2.248 | 1.414 | 1.107 | 1.277 | 2.494 | 1.413 | 1.132 | 1.249] 4 2 30 | 3.050 | 1.706 | 1.125 | 1.517 | 3.297 | 1.663 | 1.151 | 1.445 5 $ 40 | 4.101 | 2.066 | 1.139 | 1.815 | 4.366 | 1.983 | 1.170 | 1.696] B a 10 1.825 | 1.310 | 1.134 | 1.154 | 2.163 | 1.400 | 1.205 | 1.161] 4 & 10° 20 2.537 | 1.595 | 1.152 | 1.384 | 2.855 | 1.618 | 1.200 | 1.348 a 30 3.612 | 2.021 | 1.174 | 1.721 | 3.945 | 1.990 | 1.222 | 1.627 es 40 5.094 | 2.567 | 1.196 | 2.156 | 5.468 | 2.484 | 1.246 | 1.994 Considerind rapoartele ,.2”, .b” definite ca rapoarte de incdrcari medii (celatiile IL87, IL.88) variind in functie de deschidere dupa legi cunoscute sau estimabile (fig. 1133), se poate calcula coeficientul central de siguranfa, Cs, in modelul ,,diferenta” respectiv .logaritmic”:(iL98) 1- (Bas Vat cp acai EE Considerdnd ca probabilitatea de a depaisi starea limita ultima este cuprinsa intre (104 = 10), rezulté indicatorul de siguranfa .B” care conduce la realizarea acestei (iL99) probabilitati. Valoarea coeficientului .,B” este calculata numeric pentru diferite nivele de probabilitate propuse [11.20], [11.57]. Se obin pe aceasta cale pentru doa cazuri numerice distincte de variabilitate a capacitatii portante (Ve = 10% si Ve = 15%) setul de coeficienti de siguranta centrali, Co subordonati nivelelor de probabilitate Pr fixate. G SG 4 4 B=10* 3 10 | 10 2 c i": Tr=15% 230 1 130 Tn) T30 L) az: "1,54; 1,56" ; VR=10% "az: "I, 5a; 1,56" A 00 1150 Ep) te P,=10% 10" To" si 30 100 150 Lm) 10% faz: "2a; 1,5b" + |R=15% 32030 100 150 Lm) 32090 10 150 Tm) Fig. 1.37 Corelatia dintre coeficientul de siguranta central ,.Co” si probabilitatea de pierdere a capacitatii portante (P))98 Se observa in primul rénd ca, in cazul structurilor cu materiale de calitate foarte buna (Va = 0,10), coeficientii de siguranfa centrali sunt mult mai grupati ca domeniu, decat in cazul corespunzitor structurilor de calitate mai slaba (Vz = 0,15). Din tabelul 11.27 gi fig. 11.38 se deduce ca, domeniul de variatie al coeficientului central de siguranta este cuprins in primul caz intre (1,80 + 2,80) celui de al doilea caz corespunzéndu-i domeniul (2,20 = 3,80). in al doilea rand, aga cum s-a precizat anterior, rezulta la deschideri peste (15,00 = 20,00) m, constanta coeficientilor centrali de siguranta cu deschiderea podului. in al treilea rand, indiferent de model, cresterea incircirilor medii reprezentate de umpluturi si inearcarile utile (care reprezinta incarcarile cele mai susceptibile si creased in timp) mergdnd aproape pana la dublarea aestora (cazul ..2 a; 1,50 b”) afecteaz nesemnificativ coeficienfti de siguranta. Cu observatia c4, chiar daca ,.Co” se menfine constant, cresterea incarcarii medii, deci si a efectelor medii (S..) presupune si o crestere pe masura a capacititii portante medii (R..) care s4 asigure constanfa coeficientului central de siguranti. Se impune asadar, dezvoltarea sistematica a studiilor care s& permit o cunoastere cat mai deplina a variabilitatii portante, caracterizata prin domeniul in care se situeazi coeficientul de variatie Vr, valoarea medie a rezistenfei R si eventual legea de repattifie pe care o respect. Intrucdt, in modelele moment central de ordinul II, probabilitatea Pr este evidentiata prin indicatorul de siguranta ..8” (relatia 11.96), se impune studiul variabilitatii numerice a acestui indicator sintetic al siguranfei, functie de parametri probabilistici care il influenteazi. Pentru aceasta, s-a presupus cA incarcarile prezinti urmatorii coeficienti de variatie medii caracterizanti - greutate structura de rezistenta: 7, =10% (vezi IL2.1); = greutate umpluturi Vey =15% (veri 112.1); : incdrcare utila: V, =25% (vezi IL.2); Calculele numerice s-au efectuat in ipoteza cd, materialele realizeazi prin variabilitatea rezistentelor lor un coeficient de variatie al capacititii portante Va = 15%. Presupundnd doua valori distincte ale coeficientului central de siguranta (Co = 2,50 si Co = 3,0), rezulta ca, indicatorul ..”, deci si probabilitatea de pierdere a capacitafii portante Pe, este foarte putin influenfat in zona deschiderilor peste 20,00 m, atat de variatia coeficientilor de variatie Ve si Vez ai incarcarilor permanente (tabelul 11.28 si figura 11.39 a,b), cat si de variatia coeficientului de variafie al incarcarilor utile (tab. 11.28, fig. 11.39 c).Tab. 11.27 Ve | Caz] Lb Pr Model (R—S) Model LN (RIS) (m)| a b Co Co va\ [107] 107] 105 | 10%] 107 | 107] 10% ] 10% %) 5 3.0 | 0.85 | 15.82 | 1.722 [ 1.928 2.344 | 1.783 | 2.006 | 2.222 | 2.434 20 0.8 | 0.793 | 9.77 | 1.572 | 1.743 2.101 | 1.540 | 1.682 | 1.816 | 1.943 ab [50] 04 [oor] 838 [1342 [1.707 2.055 | 1497 [1.625 | 1.745 | 1.859 * 150] 03 | 030 8.30 | 1.541 | 1.706 2.052 | 1.494 | 1.622 | 1.741 | 1.855 ™ 5: 3.0 | 085 | 16.91 | 1.752 | 1.964 2.392 | 1.835 | 2.076 | 2.311 | 2.544 10%} 5 54 [20 | 12 [0.793 | 10.71 [1.503 | 1.760 2136 1.724 [1.868 [2.007 > [sd [06 fosre| 902 [1356] 1.723 2.076 1.651 [1.776 | 1.897 150 | 0.45] 0.30 8.68 | 1.548] 1.715 2.064 1.637 | 1.759 | 1.877 2a 5 3.0 | 1.275 | 18.31 | 1.791 | 2.012 2.456 | 1.905 | 2.174 | 2.435 | 2.696 1,5b 16 | 119 | 11.85 | 1.620] 1.803 2.179 1.781 | 1.938 | 2.090 30 | 08 | 102 | 9.61 | 1508 | 1.739 2.096 1.673 [1.807 [1.933 150] 06 | 045 940 | 1.564] 1.733 2.088 5: 1.666 | 1.795 | 1.919 5 3.0 | 085 | 15.82 | 2.081 | 2.528 3.837 | 1.961 | 2.250 | 2.534 | 2.819 2 [08 [0.793 [9.77 [1.955 | 2373 3.627 | 1.739 [1.946 | 2.146 | 2341 ab [50] 04 [oor] 838 [1932 | 2345 3.591 | 1.700 | 1.895 | 2.081 | 2.265 % 150 | 03 | 030 8.30 | 1.932 | 2.344 3.589 | 1.698 | 1.892 | 2.078 | 2.253 i x 3.0 | 0.95 | 16.91 | 2.107 | 2.561 3.882 | 2.011 | 2.318 | 2.622 | 2.928 15%) 1 54 [20 [12 [0793 | 10.71 [1972 | 2.304 3.655 | 1.767 [1.985 | 2.195 | 2401 b 50 0.6 [0.679] 9.02 | 1.943 | 2.358 3.607 | 1.718 | 1.918 | 2.110 | 2.298 150 | 0.45 | 0.30 8.68 | 1.937 | 2.351 3.600 | 1.708 | 1.906 | 2.094 | 2.279 2a [3 | 3.0 [4.275] 18.31 | 2.143 | 2.606 3.943 | 2.078 | 2.143 | 2.745 | 3.080 1,5 [20 [1.60] 119 [11.85 [1.994 | 2421 3.691 | 1.805 | 2.037 | 2.260 | 2481 50 08 1.02 9.61 | 1.952] 2.370 3.624 | 1.734 | 1.940 | 2.138 | 2.332 150] 0.6 | 045 940 | 1.949 | 2.365 3.617 | 1.718 | 1.932 | 2.127 [ 2.319 majoreaz pentru coeficienfii centrali presupusi de la 10 la 10+ al incarcarii utile Vs (conform figurii 1139 ¢). Acest studiu parametric al indicatorului de siguranta ..B° deschiderea L a podului, confirma o sensibilitate sporita a parametrului mentionat in zona deschiderilor mici (sub 20,00 m) in special la modificarile coeficientului de variatie 11.28. in aceasta interpretare, influenta maxima o transmite coeficientul de variatie al capacitafii portante, Vr, care daca oreste de la 10% la 20% are ca efect diminuarea la circa jumatate a coeficientului ,.B”, deci din punct de vedere practic, probabilitatea Pr se realizat functie de Peste aceasta valoare de deschidere, coeficientul ,.” se menfine practic constant, o influenta neglijabila transmitand si cresterea incarcarilor medii utile sau a greutatilor medii nestructurale, in cazul ,,1,50 b” si 2,00 a”, in conformitate cu tabelulTab. 11.28 EE Ve Indicator de siguranfa B @| a} ov |e TR Tal 8/8 10% Ms 3_ [30 | 08s [1582 | 3685 | 3689 | 5680 | 3689 3330 20 [os [0795 | 9.77 [3871 | 3885 | 3847 | 3.886 IST 2.150 [os | 067 | 938 | 3904 | 3927 | 3.886 | 3921 3.857 23 03 | 030 | 830 | 3905 | 9945 | 3.842 | 3911 3.360 2a 30 [1275 [1831 | 3.594 | 3592 | 3592 | 3597 3.139 45 [20 [ie [tis [1185 | 3.913 | 3821 | 3.803 | 3.829 3.616 > [50 [os] 10 [961 | 3.875 | 3.887 | 3.855 | 3.896 3777 150 [06 | 043 | 9.40 | 3.980 | 3.903 | 3.842 | 3.988 3.176 3_[30| 08s [15.82 | 4192 | 4196 | 4188 | 4196 3.386 20 [0s [0.793 | 9.77 | 4343 | 4355 | 4324 | 4335 4251 abl50 [oa] 067 | 838 | 4360 | 4388 | 4339 | 4383 4332 3.0 150,03 | 030 | 830 | 4370] 4401 | 4321 | 4375 4335 Za [5 [30] 1275 | 1831 | 4106 | 4107 | 44 | 49 3731 15 [30 [18] 119 [1185 [4298 | 4303 | 4289 | 4310 4135 > [50 [os] rox | 961 | 4346 | 4356 | 4330 | 4363 4268 150 [06 [ 045 | 940 [4351 | 4370 | 4320 | 4354 4267 Peste aceasta valoare de deschidere, coeficientul ,.B” se mentine practic constant, o influenta neglijabila transmitand si cresterea incarcirilor medii utile sau a greutitilor medii nestructurale, cazul ,.1,50 b si 2,00 a”, in conformitate cu tabelul 11.28. TL3.2 - Coeficientii de siguranta si probabilitati de atingere a unor stari limita ce caracterizeazA podurile de sosea din beton armat. Metodele de calcul probabilistice permit stabilirea unor corelatii directe intre coeficientii de siguranfa centrali sau caracteristici, probabilitatea de comportare nefavorabild si coeficientii de variatie globali, caracterizind simultan capacitatea portant si efectul sectional al incarcarilor. Aceste procedee, desi au cApatat o extindere teoretica si aplicativa deosebita, mai ales in ultimii ani, prezinta unele dificultati de aplicare din cauza lipsei unor criterii coerente care si delimiteze domeniul in care trebuie s4 se incadreze probabilitatea de cedare a structurii [II.5], [11.38], [11.54], [11.86] Majoritatea specialistilor in domeniul siguranfei structurilor apreciaza c& aceasta problema creeaz unul din aspectele discutabile privind implementarea metodelor probabilistice in activitatea de conceptie si elaborare a normelor de proiectare [ 11.89], [1.13], [11.26], [11.27]. Diferiti autori au estimat totusi valorile sau domeniul in care trebuie s& se incadreze probabilitatea de atingere a unei stari limita a structurii, dupa cum se observa101 in tab. 1.29, aceasta situaindu-se in domeniul 103 = 1077 [11.1], [114], [116], [1.7], O18]. [11.45], [11.53], [11.57], [11.74], [11.75], [11.82], [11.43], [11.17] etc. Desi se accepta faptul ca podurile si lucrarile de arta in general, reprezinta 0 clas de structuri foarte important, studiile de siguranté in domeniul definirii probabilitatii de atingere — a starii limita ultime — au o dezvoltare mai restransi comparativ cu alte clase de structuri_ De asemenea, desi nu se precizeazi totdeauna pentru ce stari limita sunt recomandate probabilitajile propuse, se presupune cA valorile cele mai reduse caracterizeazi starea limita ultima”, a capacitafii portante. Rezumand aceste dificultiti, H. Rusch [11.82] consider’ ci, pentru atingerea limite’ de rezistenta”, probabilitatea Pr nu trebuie sa fie inferioara valorii de 10“ la structuri curente. Comportarea necorespunzatoare, fara a periclita rezistenfa (similar starilor limita ale exploatiirii normale) este caracterizati de probabilititi de comportare nefavorabild variind in domeniul 107 = 10° [11.82] Tablierele de poduri din beton, prezinta ca particularitate alcatuirea din mai multe elemente in sectiune (qumarul de elemente fiind de regula > 2). Pe acest considerent, probabilitatea de atingere a stirii limita ultime a structurii (tablierului), Pr, depinde de probabilitatea de cedare a fiecarui element (psi), considerate ca evenimente independente. Rezulta [11.1], [11.6], [11.18], in cazul unor probabilitati egale de cedare (p ¢) =(p,,)" (L100) unde: n = numéar de elemente in structura. Se poate deduce deci, corelatia P; — p;, functie de numarul de grinzi in sectiune transversala (fig. 11.40). in literatura de specialitate sunt descrise abordarile teoretice si numerice pentru realizarea acestor caloule pe baza integralei de convolutie [1.67], [11.15], [1.16], sau cu metode mai complicate [11.61], [1.107], propundndu-se si metodologii numerice simplificate care permit stabilirea legaturii intre coeficientii de siguranta, probabilitatea de cedare si numarul de elemente structurale in sectiunea transversala (fig. 11.41). Problema prezinti important deoarece in situafii curente la podurile de deschidere important, sectiunea de alcatuire casetata are mult mai putine elemente componente decat tablierele de deschideri mici si medii unde sunt prevazute frecvent cel putin 3 — 4 grinzi. Daca s-ar adopta aceeasi probabilitate Pr pentru structura. in ambele cazuri — cum este de altfel si logic — ar rezulta cA elementele ce compun tablierele pe mai multe grinzi sa fie protectate 1a o probabilitate P, ,, mult mai mare Pentru a nu complica ipotezele de calcul se considera in continuare o probabilitate unicd de atingere a starii limita in element, indiferent de numarul de grinzi (elemente) desi este evident ca, tablierele cu grinzi multiple, ca sisteme structurale sunt caracterizate printr-o probabilitate P: sensibil mai mic’.