Obiectul si problematica managementului clasei de elevi Delimitari conceptuale: management, management educational Referitor la etimologia si modul de intrare a termenului management in limba romana (prin traducerea tui dintr-o alti limba), Joita [2000] observa capacitatea semantic-generatoare a celor dou izvoare de semnificatie in raport cu posibilitatile de utilizare a termenului provenit din lat. manus (mana, manevrare, pilotare, conducere, strunirea cailor) si corespondentii in fr. manége, it. maneggio, engl. to manage (a teusi, a conduce, a rezolva, a face fata la, a dirija, a izbuti, a struni elemente pentru un fel, a administra, a manevra, a stipani, a se descurca, a gasi mijloace, a reusi, a se pricepe si, a a duce la bun sffirgit), cu derivatele engl. ‘management (activitatea/ arta de a conduce, abilitate, organizare, reusita in atingerea obiectivelor, adoptarea deciziilor optime in proiectarea si realizarea proceselor), respectiv manager (conducator, administrator, organizator, director, coordonatorul unei echipe). Polisemantismul nofiunii genereazi adesea si confuzii terminologice. Una dintre ele, remarca Tucu [2000] este accea a managementului inteles ca administratie. Confuzia este cu att mai important de Kimurit in plan teoretic, cu cat ea poate genera consecinfe importante in planul actiunilor practice, atunci cénd elemente definitorii ale activitatii sunt supuse unei priviri analitice atente: obiectivele, resursele, deciziile, structura, rolurile, atitudinile in context actional sunt tot atatea dimensiuni pe care inelegerea corecta a termenului de management genereaza diferente semnificative. ‘Administrarea se caracterizeazi [idem] prin: formularea in termeni generali a obiectivelor, objinerea succesului prin prevederea erorilor, plasarea resurselor in plan secundar, adoptarea de decizii putine si pentru multe persoane, ierarhii si domenii de responsabilitate ample, precizarea rolului de arbitru al administratorului, accentuarea rolului procedurilor, conformismului, pasivitatii, prudentei, raportarilor periodice. Managementul se remarci prin: formularea_de_obiective_strategice si_ operationale, cdutarea conditiilor de obfinere a performanjei_masurabile, abordarea prioritara a resurselor, adoptarea deciziilor de diferite tipuri si grade de complexitate, practicarea_delegarii_de autoritate, considerarea managerului ca protagonist al organizatiei, prin atitudini activizante, creative, punerea accentului pe rezultate si pe analiza lor complexa [ibidem]. Pe continuum-ul distinctiei intre managementul stiintific si cel empiric, Joita [2000] identifica in spatiul a ceea ce il face usor recognoscibil pe acesta din urma: desfisurarea lui in baza imitatiei unor modele anterioare, a bunului-simt, a 13Beeereratiaii yvizind 31 flcand’> @ rezolvirii ag Fmentclor implicate si consecinjelor. Conducerea shoo» i otinua sa explice autoarea: rezolvarce problemelor fra analize gre Hiv jpoteze si solufil variate, ci in baza experientei con citi ite, cai ocolitoare si nesigure, fari obiective clare, fri in, crete, fou o informare redusd, in lipsa unor programe clare, prin spontanen tle s ‘improvizatie, prin acumulare de rutin’, fara perspectiva, Para titer > Pe Baa uae, pe baza bunelor intent prin indeplinirea normativelor date ierarh Prin opozitie, managementul stiintific, se intemeiaza pe: rationalitay lic, in a analiza final si optimizarea activitafii); afirmarea iets (de jy i concrete si dezvoltare; obiectivitate in co, ‘ativitagi si comunicare, cooperare; cunoasterea neepere resurselor; conturarea si respectarea unui sistem de principii de e: cients, irijarey Obicetive lar stabilite si urmérite explicit; utilizarea unor ietede SPECifie manageriale; promovarea cercetirii manageriale, etc. Tn privinfa extinderii semantice a nofiunii de management asy Pra Spatiulyj activtifilor educafionale, literatura ultimelor decenii [Popescu, 1973; By inga, 1983; Pun, 1999; Joija 2000] indic& eforturi de identificare ame ae fntre cele dou’ domenii — cel putin de nivel ideatic ~ inca din “Antichita Piet (2000) foloseste argumentul apart prime carti despre conducerelaiXeateal Kiropaidaia ca argument in favoarea acestei idei). Existenta aspectel Xenofon — {in pactca educational din toate timpurile nu este contestata, ma lor manageriale insh este circumseris unui localism praxiologic, si nu conceptual iera de abordare Ri rtespatl ce formularca vnor direct yenealenae sm Beeiredinor principii si st imi. MH “general-strategic, . principii si standarde de optimizare si efici Bice sau. ee rate ental inet abordiciinterdisciptinare a cunoasteri nce cu resurse informativ ~argumentative identi re a cunoasterii manager Ee e identificate |: i nanageriale, economiei, filosofiei, ergonomiei, dentificate la nivelul psihologiei, soc; filosofiei, miei, politologiei, stii Aipriaapee gage 7 a se spail de inte epistemologica cu Geaeate ese Peden oii de crestere a eficientei realizarii ae ansgerial, s voii de crest Barra “Managerial, sub presi Peetici i realizarii finalitatilor educatiei in a studiazd ,evenim ae estfel ca domeniu "ikrdece a x entele ce intervin in decizi 1 pedagogic interdise i eee fervin in decizia o1 jaecee ee uverdisciplingr leary Cri si in gestiunea programel econ uaatit unei activitati pedag : ristea, 2000). lor educative” (G. De Lands tt pedagogice In viziunea tui Pa pee bi un [1999] i ‘eristicile de bazi managementul Ri : eters, ne explicd acele ann ee cn intruneste toate structurate in jurul un i ats, organizatia este dettnita Ce sunt organizatiile? in antreneaza un num: Beehive) acclict mene ee rae camalaieca - $l roluri bine determinate in ‘adaptarea la situat evaluare; participare activadIvarii ad-hoor, 4 iducerea emp; anali: ca Hanalize speciticg, fentei concrete, ey fit instrumenet 1 spontaneitate ne frd crteri prose date ierarhie. tionalitate (de tg area. creativity in concepere rea si dirijarcs jena si calitat, aetode specitig ‘supra spatiului '; Borea, 197g; unor apropieri tichitate (Joita 2 Xenofon — or manageriale a de abordare ntr-o viziune trategice sau te a actiunii manageriale, + sociologici, pedagogia 1b presiunea are o stiinga 1 utilitatea, plinar, care pedagogice (992, apud. leste toate izatiile? in late, care ‘minate in tivitafilor. or scopuri dividuale rala); un activitati iferenyiate functional (diviziunes muneii) si reglementate social (structurl socials diferente Canc Ci adiisitor sai tunel si sh ocupe poz dere {eealzate indtittional) fn eadrul unui sistem coerent de statute olurs modal e gi conducere a activitailor. igularizeaza actiunea managerial in context educational conferé de activitate 0 dimensiune moral-axiologicd (idem) determinaté, *) ficul aclivitatii pedagogice din scoald, ca activitate de dar side educare gi formare a elevilor in spiritul i ale educatiei. De asemenea, specifich itafea_sa de a mobiliza resurse umane. 2) acestui tip speci in primul rand de spe‘ transmitere si asimilare a cunoasteri unui sistem de valori, prefigurate ca fi managementului education: ca Operind o distincfie clara intre orientirile instrumentald (centrath pe mijloace), sihategica (centrata pe relajiile ierarhice) si comunicativa (centraté pe interactiuni) de structurare a cunoasterii gi actiunii manageriale, Paun o asociaza managementului educational pe cea din urma, in baza argumentului fundamentarii pe principiul scfiunilor care au in centrul lor un sistem axiologic fundamentat pe valorizarea individului si a capacitatilor sale in contextul interacfiunilor membrilor organizatiel si al unui etos managerial ~generator al unui climat de incredere, participare, initiativl si responsabilitate Abordarea manageriald a clasei de elevi — 0 propunere didactic& moderna nferit_profesorului o pozitie central in spatiul Didactic: vilor de actiunifor educative, stabilind Taporluri de autoritate si dependents a ele’ controlul si deciziile cadrulului didactic si conferind raporturilor de (Leroy, apud. lucu, 2006). initiativ, comunicare educational aspectul unui “dialog unilateral Prin cuvantul lui Comenius a prins viata Didactica (tratatul de pedagogie Didactica ‘Magna finalizat in 1640 si publicat in limba latina in 1657[cf. Cucos, 1997, p-144] consacra cresterii si ingrijirii copiilor o activitate — educatia — si un domeniu de interogatie si reflectie de sine stitator ~ didactica) — ca spatiu de reflectie, interogatie siteoretizare a actiunii educationale, singura capabil, in scrierile pedagogului ceh, sa salveze fiinfa umana de la decadere si si o ridice de la conditia de bruta. ,.Spiritul uman este considerat asemenea cerii, care este plastic’ si se modeleazi dupa forma sigiliului. Sufletul copilului este o tabula rasa, lipsit de elemente inndscute”(Cucos, 1997, p.149). Comenius il aseamin& unei oglinzi sferice, atarnata in mijlocul unei camere in care se reflect’ toate lucrurile din jur. Arta universal de a-i invata pe tofi de toate const4 - pentru Comenius — in introducerea metodica, sistematici, dupa anumite principii, a tinerilor in tainele cunoasterii, ale stiinjei bunelor moravuri si pietatii, insusirea cunostinfelor se realizeazA in mod treptat, prin lirgirea volumului de informafii, asemenea unor cercuri concentrice. in temeiul teoriei cercurilor concentrice, Comenius a elaborat un plan de invatamént si programe scolare. in conceptie didactic’ traditionala, disciplina in spatiul salilor de clas este considerata un sistem de reguli care trebuic aplicate mai ales atunei cdnd elevii at comportamente reprobabile. Fara a fi adeptul unei severitati coplesitoare, Comeniu 15ari fra de apa”. Be res, bazatd pe Masuri de suvinte $i sfaturl Sh trebuie dist cone une. Conceptia Organi injeleasa in contextul ;, ‘ala ,laborator al umanit, ia sere rational $i spiritual si se ig. >! eeca sa, pe care il Considers jn i a Pitutil scolare, continuturi sp, eel prelegerilor z Bet Prin mem, Beeosie in J schimb, Comenius pro; (orate constringere tuturor copiilor la dae Nowy jf, una care * ~ activitatea educativa. Comenius ing a ca $I | de studiu, a ‘mai coerent mT alternanta perioadelor ctivitate gj fon, a i , prop! ‘i izeaza structura unititilor de inyg, ae de odin i de activitate scolard un orar pee imomente de Tectic $1 Si j umane Ia varste timpurii (orarul une} gig ‘ si specificulut cea si doud de repetitii $i aplicatii dupa-amiaza) a ore de stu meritul de a fi conferit activitatii educational, mmenius ar scolare toate caracteristicile unei ofganngy im an capacitate de schimbare organizationale, Facey 01 a ati, inventariati si ierarhizati ay id Fa ducatiei sunt evocall, cae me ‘ent; care intervin in eto scoala si factorii culturali sunt instante educogens inti, comunitatea Ficaaticd a lui Comenius. In spatiul scolii, insd, invatarea gi of Be eectionaltii transmiterii continuturilor invatamantului de la sub semnul uni ‘ profesori catre scolari. ‘i Ode Atitudinea generati de reconsiderarea _ didacticii, (in seco! XX. reconsiderare intentionati a conferi copilului pozitia central a in sistemul dezideratelor, proiectiilor, initiativelor si actiunilor educative a fost aceea a respectului si a consideratiei pozitive neconditionate fata de elev. De la 0 pedagogie centrata pe profesor s-a ajuns —urmare a popularizarii noului curent — la ,,o extrema ae petiloast (Mialaret, 1969, apud. ucu,2006). j le la care s-a expus didactica traditional erau acelea ale izolarii actului (rte invatare a elevilor de contextul psiho-social al activitatii educative. Extrema activitatii educative exclusiv pe elev ar putea semnifica inlocuirea vechil ortodox didactice cu una noua, la fel de expusa la riscuri: non-directivitatea $1 arbitrarul absolut Presupun inchideri cel ‘ ae putin la fel de periculoase si costisitoare in chiar planul dezvoltirii $i formarii educabililor, P : cae cele doua extreme cautarile did s tice au a se orienta catre o dialectic 2 cautar lactic rienta catre o dialects ne er ou Interactiunilor reciproce intre actorii angajali it (2006) sustine 0& cosy 122) 84 fie prioritar. Ca o consecinté ideatie Sponsabj 2 fii ce trebuie studiat si organizat cu un grad sport €sté spatiul jocului_dinamic al_interactiunilo! Acestei idei i-am adiuga avertisme™ fenomenuluj relational SSE entry A enefick pen y i benefica pel fn special. Procesul de invatimdnt are drept Y . fiecare elev i z at ald is minimali pentru fiecare elev in Parte, in plang tului de ee dar si atingerea unei reusite educationate, itatii sale, fi ee o i didactic. Mesajul educational si, i neral, valorile ducati perspectiva cadrului di Retin practica conducerii invatamantului, iar activtaa, simples el mai simpli transmitere de date, ci, inainte de toate, conducer, educativa nu ae de generare de comportamente durabile, motivate, finaligs unui proces Co! siintegrate...”(Pavel, 1969, apud. Iucu, 2006). Umare sintezei argumentative, Iucu propune urmitoarea define 3 conceptului de management al clasei de elevi definitie in raport cu care ne exprimin adeziunea si o consemnam cu titlu de defintie de lucru a notiunii, in cadrul acestui curs: Domeniu de cercetare in stiintele educatiei, care studiaza atat perspectivele de ahordare_ale clasei de elevi (didactica si psiho-sociala), cat si structurle dinensionale ale acesteia (ergonomica, psihologica, rélationala, op. erationala si creativa),fin scopul fac didactice in situatii de cried i didac »microeducationala” ‘implicare, etc) sia evita microdeciziilor educationale, psihosociala, normativi, itarii interventiilor cadrelor (indisciplind, violenté, nor Consecinjelor negative ale acestora, prin exercitil 18