rt ELI Scrreuaat sl ST pentru scoli de |dr, ing. ANCA POPESCU conf. dr. ing. STELIAN POPESCU Electrotehnica si electronica Manual pentru gcoli de maistri @ Nt EDITURA DIDACTICA $| PEDAGOGICA — BUCURESTI, 1979CAPYTOLUL 1 ELECTROSTATICA ELECTRIZAREA CORPURILOR Corpurile materiale sint, in mod normal, neutre din punct de vedere electric, adica sarcinile electrice negative (electronii) dintr-un anumit corp sint egale (compenseazi) cu cele pozitive (protoni, pozitroni ctc.) din acelasi corp. Prin anumite procedee, unele materiale se clectrizeazi, adic’ se’ incarc cu o anumita sarcina electrica. |, ELECTRIZAREA PRIN FRECARE observat c4, frecind un baston de sticla cu © bucata de postav, clec- tronii trec de pe bastonul de stick pe postav. Agadar, prin frecare postavul cApitind electroni in plus s-a incarcat cu sarcina negativa (electrizare negativa), in timp ce bastonul de sticla pierzind electroni s-a incarcat cu sarcina pozitiva. Aceeasi experienf%, repetata fnsi cu un baston de chihlimbar, arati ci de data aceasta postavul se incarcd cu sarcind pozitiva, iar bastonul de chih- limbar cu sarcin’ negativa. Fenomenele care au loc in cazul corpurilor imobile purtitoare de sarcini clectrice si la care sarcinile respective ru variazi in timp, sint studiate in acea parte a electrotehnicii numita clectrostaticd, Un element de baz in studierea fenomenlor electrostatice fl constituie pendulul electrostatic (fig. 1.1) format dintr-o bobif usoari B (de exemplu din miduva de soc) suspendat& de un suport S printr-un fir de mitasc M. Experienfa arati cA corpurile incircate cu sarcini clectrice de acelasi fel se resping (fig. 1.2, @), iar cele incdreate cu sarcini de semne diferite se atrag (fig. 1.2, 0), Tucru pus in evidenta cu ajutorul unor perechi de pendule elec~ trostatice 2. ELECIRIZAREA PRIN CONTACT ‘n corp electrizat, de exemplu un baston de sticli S (fig. 1.3, a) electrizat pozitiv prin frecare atingind un pendul neutru P ii transmite acestuia prin contact direct 0 parte din sarcine sa pozitiva astfel c& in final pendulul respec- tiv este respins (fig. 1.3, 4). Acclasi lucru este valabil si pentru corpurile electrizate negativ.3. ELECTRIZAREA PRIN INFLUENTA Apropiind um corp electrizat, de exemplu acelasi baston de_sticlé (fig. 1.4, a), de un pendul neutru P, acesta este electrizat prin influenta (de Ia distant) cur o sarcin& negativ’, ‘adic, in general, cu o sarcina de seman contrar si ca urmare pendulul va fi atras. Observatie. De fapt, prin influenta, in perdu ru P sarcinile sint polacizate si anume nape de bastonul de sticlA, iar cele pozitive 4 a 1.4, 5) sarcinile negative sin \ pi q ly com o * Fig. 1. Pendula electrostatic Fig. 12, Interactions sarcinilor lective se napnnses bo sce 3 J, , 6 6 Fig. 13. Electrizarea prin Fig. 14, Blectrizarea pein contacts infhvenya: ngere; 6 ~ cespingore ~ clectsizae; = polarizarea foes tarciailon,In acer sint respinse in zona mii indepirtaré cinilor de semne contrare este mai mare decit forta de respingere F, datorat& sarcinilor de acclasi semn, Sarcina electricd este 0 m&rime fizicd ce se méisoara cu o unitate (de masura) care fn sistemul international de unitati SL se numeste coulomb si se noteazi cu C. Coulombul « fost ales in mod arbitrar egal cu sarcina Glectricd a 6,24 10" electroni !uat’ cu semnul minus; altfel spus, sarcina electric’ g, a unui electron este: % 3,601 - 10-C, (Ay Corpurile materiale se comport diferit la deplasarea sarcinilor in interiorul lor. Sub acest aspect se deosebesc materialele: conductoare, izolatoare (dic- lectrici} si semiconductoare: @ Conductoarele contin in structura lor electroni liberi (,,gaz electronic“) care se pot deplasa liber in interiorul materialului putind da nagtere nut curent de electroni (curentul electric). Materialele conducitoave sint in special metalele (Cu, Al, Ag, Fe ete.; si electrolitii. @ Izolatoarele (dielectricii). Nu permit deplasarea electronilor in interi~ orul lor, adic& Je izoleaz&. Materialele izolante sint: sticla, porfclanul, mar- mura, hirtia, lemnul, uleiul mineral, cauciucul, masele plastic, nvitasea, aerul etc, @ Semiconductoarele. Sint mat clectrice in conditii speciale, ele ale care permit deplasarea sarcinilor onstituind baza elementelor electronice semiconductoare — diode, tranzistoare, tiristoare etc. (v. cap. 10, para- graful B si figurile 10.1 ... 10. B, LEGEA LUI COULOMB Se consider& dou& corpuri de dimensiuni mici, neglijabile in raport cu distanta intre ele, inedreate cx anumite sarcini electrice. Sarcinile unor ase- menea corpuri se numese sarcin: punctiforme, Legea lui Coulomb (citeste Culomb), stabilit’ experimental, arati ca: doud corpuri punctiforine incar- cate cu sarcinile electrice g, si gy se resping sau se alrag cu o fortd F a ciret ime este proportionald cit sarcinile qy $i gz $i invers proportionala cu pa- tratul distanjei + dintre cele dowd sarcini (fig. 1.5): F (1.2) are in care € este 0 marime caracteristic’ denumit& permitivitate sau constanté dielectricd a mediului in care se afl’ cele dow corpuri. In sistemul international de unit&ti (SI) permitivitatea vidului, practic egal cu cea a acrului, este: + = = farad pe metro, faradul find o unitate de masor& pentru capacitate (vezi par. F). Dimensional, 1 F iS (eae | Nem Newton x metraInlocuind relatia (1.3) in (1.2) reault pentru vid (aer): 9 Wass) (14) sau: forfa de interactiune dintre doua sarcini de 1 C (g1 = gz = 1 C) agezate in vid la distanfa de 1m (7 = i m) este de 9-10" N. In cazul in care mediul in care se manifest fortele de interactiune intre sarcinile electrice nu este vidul sau aerul ci un altul (mediu dielec- © tric) (de exemplu: petrol, mic%, parafin’ etc.) legea lui Coulomb ramine valabili cu observatia ca permitivitatea dielectric& are alt& valoare, de obicei mai mare decit 5. Raportul e/ep se numeste permi- tivitate dielectrica relativa si se no- Fig, 1.5. Interactinnea cantitativ’ a corpuritor clectrizate 4 —ambcle positives 4 —ambele negatives 6 ~ de serane g, (1.5) aitente Observat Rezult& ci in cazul unui mediu dielectric oarecare legea lui Coulomb se scrie: . Permitivitates dielectric relativa este un sumir fark dimensiuni, F=—h_. (1.6) rere? © dowa sarcini au acelasi cestea au somne contrarii (fig. 1.5, ¢) Observatie. Semnul forfei F este pozitiv (de respingere) dact seman (fig. 1.5, a $i) si negativ (de atragere) daci a C. CIMPUL ELECTRIC Considerind 0 sarcina electricd punctiforma q (fig. 1.6) in jurul acesteia ‘se pot manifesta forte de interactiune in orice direcfie cu. orice alt& sarcin& Ge, Ya Gq Se spune c& sarcina punctiforma g, di nastere in jurul stu unui cimp electric capabil de a produce forte de atragere sau respingere a altor sarcini, Cimpul electric E, produs de sarcina electric g, este definit ca raportul dintre forta Fy, care se manifest asupra unei sarcini oarecare q2 si valoarea acestei sarcini: E,= "8. (17)Deoarece conform Ie- gii lui Coulomb (relatia 1.2) avem: Pentru sarcinile punc- tiforme, liniile de forya ale cimpului electric sint radiale fiind indreptate fie spre exterior in cazul cimpului electric produs de o sarcin’ pozitiva 7 (fig. 1.7, a) — sensul de Fig. 1.6. Producerea cimpului electric: respingere a unei sarcini pozitive g»— fie spre interior in cazul clmpului electric produs de o sarcin& negativa q: (fig. 1.7, B) — sensul de atvagere a unei sarcini pozitive go. Observatie. Similar se poste ‘vorhi despre cimpul electric produs de oricare sarcing Fark a avea 0 amuimiti preferinga. Astfel referindu-ne la exemplul precedent putem vorbi si de cimpul electric al sarcinii g determinat cu aceeasi relatie (1.7): (1.9) (1.10) in cazul cimpului electric prodvs de mai multe sarcini electrice. puncti- forme, cimp care se manifest intr-c forma combinata prin forte de interac tiune cu alte sarcini electrice, liniile de for|i prezinta forme mai complicate. ‘Astiel, de exemplu, liniile de fort ale cimpului produs de doua sarcini puncti- forme pozitive (negative) prezint& aspectul din figura 1.7, ¢, iar cel pro- dus de o sarcin’ pozitiva si alta negativa, pres ra 1.7, d. In sfirsit, in unele cazuri, linitie de for{a ale cimpului electric sint paralele (fig. 1.8) caz in care el se numeste witiform sau omogen. Un asemenea cimp omogen este produs fie de o sarcin’ punctiforma foarte indepartata, fie de o arm&tur& plata suficient de lat& (vezi paragraful F — fig. 1.11). inti aspectul din figu-Fig. 1.7, Lintile de fort ale cimpului electric produs de sarcini electric: 4 — ponitivas 6 — negativa; e ~ douk sarcini positive; d — sarcini de sernne diferte. D. INDUCTIA $I FLUXUL ELECTRIC. TEOREMA LUI GAUSS 1. INDUCTIA BLECTRICA In unele cazuri este mai comod si se utilizeze 0 marime nou’ — inductia electrici. D definita de expresia: D=cE. (1.11) [Ss] (1.12) Din (1,8) si (1.11) se obfine: D=eE, = t= a) Rezult& deci c& tn cazul unui dielectric omogen valoarea inductiei electrice nu depinde de permitivitatea dielectric’ a mediului. Observaie. Din relafia (1.12) se constat& cd snitatea de misuri a inductiei este (S] nt coulomb pe motra piitrat. 82. FLUXUL ELECTRIC In legdtura cu numeroase marimi vectoriale care formeazi cimpuri de vectori o notiune utilizat& frecvent este aceea de flux. De obicei fluxul unui Ls cimp de vectori poate fi definit catota~ CI litatea liniilor de forta cuprinse intr-un contur tuchis sau care stritbat 0 supra- fat oarecare bine definiti. De cxemplu intr-o conduct de lichid (de fluid) de sectiune S fiecare particuli lichid’ are 0 vitezd v paralelé cu axa conductel 5. 5 ‘ruxuleacric prin seprafefe plane: deci vectorul vitezi formeaza in acest a reetanguats # - obe caz un cimp de viteze. Fluxul vecto- rului_v care strbate sectiunea S reprezinté produsul Q dintre vectorul vitezi si sectiun Q = 0S. (1.13) Dup cum se stie acest produs nu reprezinti altceva decit debitul de fluid @ (fiusul): Q= of] I inter lyeov oy or “Tenselatrigowlactor, ty | guane stor be alles Uy = SOV L Waeets 5009 een | : ° Gift bye StF | Og me [mors “Fig. 1.13, Exempli de Tegare mint @ condensatoareor: = schema iniinld; b, € d — scheme echivatente Astfel schema s-a redns de fapt (fig. 1.13, «J la douk condensatoare Cy (echivalent) si (real) legate in serie. Rezulti capacitatea totalé a schemei (ig. 1.13, di: 1 4 ot Gy 400-109 * 00+ 10-8 80+ 10 deci cs Aplicind tensinnea U = 500 V reaulta c& sarcina comundi pe Cy si Cy va fiz = = Oe = Revalt& tensivnile pe Cy si Cyt 80+ 10-* F = 80 pF. JC, = 500+ 80+ 10-6 = 40 mC. uy= & = OL ov; Cy. 400-10 = 10-8 y= Se OO _ 500 v. Ce 100-10 Observatie. Se verifict: U = Uy + Ug = 100 + 400 = 500 Y. Avind tensiunea U, care reprezint de Japt tensiunea comand a capacitifilor CyT(echiva~ Tenta, Cy si C;, se deduc sarcinile partiale: Qr= Ui, Qy = UyCy = 100+ 50+ 10-8 = 5 mC: 100 + 100 - 10-* = 10 10-9C = 10 mc; Oy = Uy = 100- 250+ 10-8 = 25 me Observatie. Se verifich: Qp—Q, + + Op = 10+ 5+ 25 40 mC. 2 — Electrotehnica — c. 162 17Sarcina comuna condensatonrelor de capacitate C,, C, si Cy fiind Q,— 10 mC, rezult& repar- titia tensiunii U, =U; = 100 V pe cele trei condensatoare inseriate: BW: _ yy, Cc, 200-10 10-10 _ yy 250+ 10-8 100 v. Observatie. Se veritict: G. POLARIZAREA DIELECTRICILOR. RIGIDITATEA DIELECTRICA A. POLARIZAREA DISLECTRICILOR in absenta cimpurilor electrice atomii sau moleculele corpurilor sint neutre din punct de vedere electric. ceasta insemneazi c& sarcinile negatice ale electronilor compensea: sarcinile positive ale nucleului atomic (fig. 1.14, a). Desi materialele dielectrice (izolatoare) nu conduc curentul eleciric totus aiomii acestora sufer anumite transformari sub influenta cimpului electri Jn adevar, considerind un atom plasat intr-un cimp electric E (fig. 1.14, 6) se constat& ci, conform celor aritate in paragraful C, nucleul atomului find pozitiv este supus unei forte coulombiene in directia cimpului electric E, jar electronii sint supusi unor fore de sens opus. Acest fenomen reprezinti polarizarea atomilor din materialul dielectric. Ca urmare atomul se comporti ca si cum ar fi format din dowd sarcini egale +g si — de semn contrar situate la o mici distanti intre ele; atomul este astfel polarizat. Fenomenul descris poarti numele de polarizarea dielectricilor. 2. RIGIDITATEA DIELECTRICILOR Daca polarizarea dielectricilor devine prea mare datorita unui cimp electric prea intens materialele izolante devin conductoare, fn dielectric apare o depla- sare de electroni deci un curent electric care inc&lzeste (arde) dielectricul respectiv (fig. 1.15). fo Fig. 1.14. Polarizarea dielectricilor: 5 ~ in lipse eimpulut elect. clanpulul electric = fo prezenta 18\§ oe & ere t ] z gto. ¥ A A ' 5 nae / eff ! ‘Acest fenomen cunoscut sub numele de strdpungerea izolatorului este ireversibil in sensul ci izolatorul odata stripuns nu-si mai recap&td proprie- tatile izolante. Intensitatea maxima a cimpului EZ, care poate fi suportata de dielectric fark a se produce stripungerca se numeste rigiditale dielectricit si ea variaz& se ia SS Blane ta altul’ Rigiditatea dielectrica se masoara, ca si cimpul, in [=] unitate SI— sau, uzual, cu ajutorul unui multipla: © H. ENERGIA CIMPULUI ELECTRIC 1, DEFINIREA ENERGIEL ELECTRICE S& presupunem o sarcin& electric’ de proba @ situat& in cimpul electric produs de o alt& sarcina g (fig. 1.16). Admitind c& cele dow’ sarcini au pola- Tititi identice rezulté c& in conformitate cu relafia (1.2) asupra sarcinii @ se va manifesta o fort de respingere: 1, (1.44} F Deplasarea sarcinii Q datorat& fortei F pe o distanti infinit mica dr inseamnA producerea unui Iucru mecanic infinit mic dW egal cu forfa F inmulfiti cu deplasarea dr: dW = Far (1.43) sau, fnlocuind (1.44) im (1.45) se obtine aw =). ®@ ay. (1.46) are 19Lucrul mecanic (energia) total la deplasarea sarcinii Q din punctul p; in pe (fig. 1.16) se obtine prin insumarea lucrurilor mecanice elementare adic’ prin integrarea lui dW, in raport cu variabila r — integrarea intre punctul 4, (distanya'r) si py (diStanta r2) w =(Pra Nb, i tty (1.47) dre rt w . aoe ! [7] . 90> ~ :}- (1.48) ane Deoarece in conformitate cu (1.22) expresia potentialului electric intr-an cimp produs de sarcina g la distanta 7 este: yotgtin reault& c& relatia (1.48) mai poate fi pusi sub forma bod , ; , we[va)- 1 V)9= Uw. (1.49) In concluzie se poate spune ca lucrul mecanic sau energia cimpului electric produs de o sarcina Q intre doua puncte py si py este data de diferenta de potential (tensiunea Uj,) intre cele dou puncte inmultit cu sarcina 2g. Observatie, Din relatia (1.49) se constaté ci, deoares Vy > Va, diferenja V,— Vy o: pozitiva deci energia W este pozitiva, ceca ce inseamnd cd arem de-a face cu un lucru mecanic produs de sarcinaQ. Dac Incru! mecanic se efectueaz impotriva fortei coulombiene F energia it rer) re sarcina Q. negativa, deci este absorbita de cf Tinind seama de faptul ci in sistemul internafional de unit&ti— SI energia se masoara tn jouli (J) din relatia (1.49) rezulti ca: 1J=1Yx16, de unde se objine © nouk definire a voltului: vat. 1c 2. PRODUCEREA ENERGIEL ELECTRICE Industrial, separarea sarcinilor electrice necesara producerii diferentelor de potential sau a tensiunilor electrice se face cu ajutorul unor elemente speciale numite surse electrice S (fig. 1.17, a). HH ig | fo. --| — i | s a +0 =f! fr Fig. 1.17. Surst de producere a energict é etecttice @ Ww a — produceres coer clectrice; simboiu] 20O sursa electric primeste din afara o energie W care asigur producerea energiei electrice la o tensiune U. tn functie de natura sursei de energie absorbita (mecanicd, chimici, termica etc.) sursele de energie electrich pot fi: masinile electrice rotative, clementele galvanice — acumulatoarele —, termoclementele etc. Simbolul unei surse electrice este prezentat in figura 1.17, 6. REZUMAT i © Prin frecare, atingere sau influent coxparile pot fi electrizate, adie inciircate ca sareini electrice pozitive sau negative. © Cuxpurile incizcate cu sarcini de acelasi fel se resping, iar vele cv sarcini de semne | contrarii se atrag. } @Legea tui Coulomb stabileste vanritatiy valerile forjekcr de interactiune imtre | sarcini electrice. i @ Cimpul electric reprezinta raportul digive forja coulombian& si sarcina asupra | careia se manifesta aceasta forpa. | @ Inducfia, fluxul si potentialal electric siat marimi ce definese cimpul electric. + © Teorema lui Gauss stabileste cd fhusul electric ce siribate o suprafaya inchisa {afereatA unui volum) este numeric egal cu suma sarcinilor electrice continute in inte- riorul supraferei respective. @ Tensiunea electric’ reprezinta diferenta de potential intre dowi puncte ale cimpu- Ini electric si mu depinde de traiectul parcurs intre cele dows puncte, @ Condensatoarele trice pe doud armaturi comductoare separate de wn dielectric (izolant) © Stripungerea unui izolani se datoreste polarizérii dielectricilor si repreinti wn | proces ireversibil caracterizat printr-o deplasare de electron (curent electric). ‘rice sint elemente capabile de a inmagazina sarci VERIFICAREA CUNOSTINTELOR 1, Sensul forjei conlombiene depinde de: a — valoarea permitivitttii dielectrice? +} — polaritatea sarcinilor? ¢~ semmul diferente: de potential? Care din mirimile electrostatice au 0 valeare ce mu depirde de rateta mediutvi: a — cimput electric? b — inductia electrica? ¢ — potentialut electri 3. Fluxul electric produs de wila sau mai multe sarcini electrice depinde de: 4 — forma suprafetei care inchide sarcina (sarcinile} electrict? b — marimea suprafefei, idem? ¢—suma sarcinilor inchise de suprafaja respectiv8? 4. Tenshinea electric& este o functie de: a — cfmpul electric inte dona puncte? 1b — potentialal de referinfs? ¢— traseul parcurs intre dow’ puncte? 2E6 Ua condensator de 0 capa = im paratel? ¢ = mixth? Avind un nunvir dat de condensatoare cel mai mic poate obtine prin legare: tate mai mare se poate obfine prin legarea wp electric pe fiecare condensator se we — in serie? = in paralel? = mixta? Rigiditatea dietectricilor seprezi a ~o sarcina electric mare? bun finx electric mare? ¢— an cimp electric mare? tH capabilitatea unui izolator de a rezista la: . Luci mecanic (energia) de deplasare aunei sarcini intr-un chmp electric este proporyio- nal ew a — distanta parcurst de sarcini? b= potentiatul de referints ales? ¢ —diferenja de potential intre punetul initial si tinal?CAPITOLUL 2 CURENTUL CONTINUU INUU. EFECTELE SAL! 1, CURENTUL CONTINUU Dup& cum s-a aratat in capitolul precedent un material izolant di electric — supus unei tensiuni electric) continue nu este strabatut de curent electric * datoriti faptului c& dielectricul nu confine electroni liberi. Curentul electric poate circula in mod normal numai prin conductoare datorita existentei electronilor liberi din structura acestor materiale. Considerind o bucata de conductor 4 — B (fig. 2.1) intre capetele cAruia se aplicd o dife- rent& de potential U — V, —~ Vz, se constata ca electronii (sarcinile negative) se vor deplasa de la punctul B’cu potential mai scdzut spre punctul 4 c potential mai ridicat sub forma unui curent de electroni I,, Acelasi curent Circul prin sursa S de la borna plus (+) — sarcini pozitive — spre borna minus (—) — sarcini negativ Deplasarea sarcinilor electrice prin conductoare formeazi cureniul electric. Deoarece deplasarea se face in mod continu — permanent — in acelasi sens, acesta s-a numit curent electric continuw. S-a convenit in mod arbitrar s& se considere sensul pozitiv de circe latie al curentului electric sensul invers deplasirii sarcinilor negative. jn consecinti curentul electric J circuld prin conductoare (fig. 2.1) de la borna plus (+) — potentialul mai ridicat — spre borna minus (—) potential mai scizut, — iar prin sursa circuli de la minus spre plus. Curentul electric este caracterizat prin intensitatea sa [ care reprezint raportul dintre cantitatea de electricitate Q si timpul ¢ in care aceasta trece prin conductorul considera rae} 21) Observafie. Intensitatea curentulai este numeric egal cu cantitatea de clectricitate — expri- in coulombi (C) — care trece prin conductor intro secunda (5) * Se excepteazd stripungerea diclectriculsi care reprezint& un fenomen anormal si ire versibil (de distrugerc). 23Pentru o cantitate de electrici- tate infinit mic dQ ce strabate con- ductorul intr-un timp infinit mic dé relatia (2.1) se poate exprima astfel: ag I 2.2 7 (2.2) Este evident ci, deoarece numi- ——1 rul de electroni — sarcina Q — care Fig. 2.1, Coroutot electric mminnn conductor. trece prin conductor este acelasi in orice sectiune a conductorului rezul- t4 c& intensitatea curentului electric este aceeasi in toate punctele conduc- torului, Din relatia (2.1) se constata cA intensitatea curentului clectric se masoat in coulombi pe secunda [C/s) unitate care in sistemul international de uni- titi Sl a primit numele de amper — simbol A — 1A= (23) Raportul J intre intensitatea I(A) a curentului si secfiunea S(m%) a con- ductorului se” numeste densilae de curent: r= <3]: (2.4) In sistemul SI densitatea de curent se masoari in amperi pe metru rat [A/m*) sau, in mod frecvent, printr-un submultiplu al acestei unititi: amper pe milimetru pitrat [A/mm]. Se constatd ci: VIA igs A. min? (10-? m} me 1 2. EFECTUL CURENTULUI ELECTRIC Trecerea curentului electric printr-un conductor poate fi pusi in evidenti printr-o serie de efecte — fenomene: © Efectul termic. Conductoarele parcurse de curent electric se incal- zesc producind 0 cantitate de calduré K in mediul inconjurator (fig. 2.2, a); @ Efectul Iuminos, Cind densitatea de curent este foarte mare incalzirea este atit de puternica incit conductorul ajunge la incandescent (fig. 2.2, ) ca de exemplu filamentul F al limpii electrice L care emite fluxul luminos ©; ©@ Efectul chimic. Dack curentul electric traverseazi o solutie de api cu acid sulfuric (fig. 2.2, c) apa se descompune in clementele sale — oxigen (0) 24He0+H,S0, Fig. 2.2. Efectele curentulai elect: la borna minus si hidrogen (H) la borna plus. Trebuie mentionat c& in solu- fille chimice curentul electric se datoreste nu numai deplasirii electronilor, la metale, ci si deplasirii (in sensul pozitiv) ionilor pozitivi (++). Datorita ‘acestei diferente metalele se numesc conductoare de spefa tntti, iar solutiile chimice (clectrolitii) conductoare de spefa a doua. © Efectui magnetic, Dac se apropie un ac magnetic al unei busole de un conductor parcurs de curent electric, acesta nu mai arati nordul ci se plaseaz& perpendicular pe directia conductorului, ceea ce dovedeste ci cu- rentul electric produce un cimp magnetic (v. cap. 3). B. LEGEA LUI OHM. REZISTENTELE ELECTRICE 1. LEGEA LUI OHM* Experimental s-a stabilit ¢% curentul electric J dintr-un conductor este direct proportional cu tensiunea U aplicata: 1=GU (2.4) in care G este un factor de proportionalitate numit conductanfa electricd. In mod obignuit se foloseste o marime inversi conductantei numitd rezistenfa electricd R: au G * (Citeste om"). 25astfel ci, relafia (2.4) se scrie de obicei sub forma: a2 (2.5) R relatie cunoscuta sub numele de legea lui Ohm. Intensitatea curentului electric I reprezinti raportul dintre tensiunea electrica U si rezistenta R a conductorului. Din relagia (2.5) se obtine o alt& forma pentru legea lui Ohm: Uh a A 7 Rezistenta unui conductor intre dow’ puncte este dati de raportul dintre tensiunea U intre cele dow’ puncte si intensitatea J a curentului prin conductor. Rezistenta electric se masoara in volti pe amperi (V'/A}. Aceasta unitate de masuré se numeste ohm (simbol 9), 1Q=1%. (2.7) in sfirsit, reiatia (2.5) se mai poate serie U=RI, (2.8) deci legea Jui Ohm se poate enunta si in alti forma: Un curent electric de intensitate Ice stribate rezistenta elecirich R produce la bornele sale o diferenta de potential (tensiune) U egalé ca produsul RI. Diferenta de potential produsi de trecerea curentului printr-o rezistenf& se numeste si cdere de tensiune sau pierdere de tensiune. 2, REZISTENTE ELECTRICE Pentru un conductoi 4. de lungime ( si sectiui tenta R este proportionalé cu lungimea / a conductorului si invers proporfio- nali cu suprafata (sectiunea) S (a), 2.9) in care: e este un factor de proportionalitate denumit rezistivitate. Rezistivitatea este 0 mirime specifica fiec’rui material conductor. Din relatia (2.9) se obfine valoarea rezistivitafii: 2 ] sau [Om]. (2.10) Pentru conductoarele uzuale rezistenfa R se exprim’ in [0], lungimea 1 nm - in [Smet in [m), sectiunea $ in [mm%, iar rezistivitatea p in [°° Cu cit rezistivitatea este numeric mai mic&, cu atit materialul este mai bun conducitor (tabelul 2.1). 26Tabelul 2.1. Rexeuytatea Material 2 ‘aes fa amin wre) 1 Contioient de temperaturt | 1 | Angin 0.0164 = 3510-8 | com oor fo 3 \ 1 Alumni 0029 = 4 | 4s 10 B i Fier os 2 i 6-108 | 1 Manganin 0,42 = t 0,006 - 10-8 i Cronsicel et | os we 8 | In tabelul 2.1 rezistivitatea a fost indicata atit sub forma zecimala cit gi sub forma fractionari care este mai sugestiva. In adevar din relatia (2.10) se observa c& pentru un conductor de secfiune S =I mm? si rezisten{a R=1Q numitorul din fractia care exprimA rezistivitatea reprezint& lungi- mea conductorului exprimata tn metri, De exemplu: 1 Q (conductor 1 mm) = 57 m conductor Cu = 34 m conductor Al etc. Observafia 1. Datorit& costului relativ scdzut si rezistivitatii mici conductoarele din cupru gi aluminiu sint folosite in mod frecvent in Electrotehnicl. Observatia 2, Conductoarele realizate din aliajele denumite: constantan, mangunin si cromnichel au rezistivititi foarte mari 1 (conductor 1 mm) +2 m conductor constantan = 2,4 m conductor manganin = = 0,83 m conductor cromnichel Aceste materiale sint folosite in realizarea industrial a reristentelor electrice pentru fiare de cleat, resouri etc. Daca in locul rezistentei R se foloseste conductanta G, legea lui Ohm se serie — v. relatia (2.4) — (2.4) deci 27Conductanta se masoar& in [3] 4 = 97 = mbo. Q Unitatea de masura Q-' se numeste mho * (citeste mo") sau siemens (citeste_,,simen: Valoarea inversi a rezistivitafii p se mun o [ea) so EZ] te conductivitate y si se masoara ya. (2.11) ? Relatia (2.9) se mai poate scrie deci: (2.12) “a materialeler_conductoare o relatie de forma: S-a constatat experimental c& rezistivit variazi cu temperatura (creste cu temperatura) dupa «(8 — 60), (2.13 in care: 9 este rezistivitatea la o temperatura oarecare 9 (°C) rezistivitatea data la o temperatura cunoscuti 6) (de obicei fiy — 20°C): a — coeficientul de temperatura al rezistivititii, inmultind ambii membri ai relatiei (2.13) cu raportul L se obtine: 0 Ry = Rall + a(8 — HJ}, (2.14) in care Kp este rezistenta conductorului la temperatura 0, iar No rezistenta dati la temperatura cunoscut 6p. Din tabelul 2.1 se observa c& materialele folosite in confectionarea rezis- tentelor electrice au coeficientul « foarte mic, deci ele nu-si variaz& practic rezistivitatea cu. temperatura. Aplicafia 2.1. Care este intensitatea cureutului absorbit de o rezistenyi de constantan 20 m, S = 2,5 mmf si find supusd la o tensiune U = 12 V? avind [ Raspune: Conform cu relayia (2.9) si tabelul 2.1 rezistenfa este: Roots s iar din relatia (2.5) rezulta * Fiind o uuitate ,inversi pentra ohm [1/Q) se citeste ca termenut ohm inst invers: mho. 28Aplicafia 2.2. Si se determine caderea de tensiune U pe un conductor din alumini avind 10 mm? si care este strabatut de un curent 7 = 40.4? 1 = 680 m, 5 Réspuns. Ca si ix carl precedent avem 1 1 oso iar din relagia (2.8) se obtine: U= Rr =2-40= 90. mR Aplicatia 2.3, Ce lung 400 din sirma de constantan cu sectiunea S = 15 mm?? ime trebuie si alba o rezi Raspuns. Din veiagia 2.9) se deduce: 1 PS 18 50mm, eos Aplicatia 2.4. Cureurvl debitat de o masind eleetsied este I, = 5A la tensiusea Cy = 200 dupa un timp de fanctioaare, datorita incitzicit bobimajotui deci datorita masitit reristentet 4A, desi tensinneaa rimas reschimbati. £4 se calculeze mperatura initial este curentul a scazut la valosrea I temperatura 0, la care a ajuns bobinajul dupa functionate, stiind ef te 0, = 20°C, jar infagurarea este confectionata din cuprs, Raspuns, Din tegea Ini Ohm se deduce: Dist relatia (2.14) se poate serie succesiv: Ry = BLL + 2f6y — Op) Ry = Pet Ryady — Ryd RO, = Ry — Ry + Rye,, de unde rezaltd Iu final (eey = 4+ 10- °C — tabelul 2.1) 0 3. REZISTOARE FIXE SI REGLABILE Rezistentele pentru obtinerea unor efecte electrice se realizeaz sub forma unor elemente fizice numite rezistoare. Ele se confectioneaza in diverse va~ riante constructive. © Rezistoare fixe. Se realizeazi sub anumite valori fixe ale rezistentei electrice, cum ar fi de exemplu rezistoarele pentru fiare de cilcat (R = 44 Q) sati cele chimice folosite in radiofonie [2* = 100 Q, 500 Q... 1 kQ, ... 8,2 kQ wu 2,2 MQ). Rezistoare reglabile sau reostate. Isi pot modifica rezistenta dupa doring& cu ajutorul unor manete, rofi de manevri, butoane ete, Se realizeaz’ in dowa variante: cu plotwri sau cut cursor, Reostatele cu ploturi permit variatia discontinua (in trepte) a rezistentei (fig. 2.3, a), iar cele cu cursor (fig. 2.3, 8) asigura variatia continua a rezis~ tentel. + 1kD = 109Q; IMO = 10%O = 10K. 29Fig. 2.3. Rei 2 — reostat eu plotusl: b — reostat eu cursor: e — potentiometru tip radio; ad ~ simboturi In categoria rezistoarelor reglabile se incadreaz si potentiometrele folosite in circuitele electronice (fig. 2.3, c). In figura 2.3, d sint prezentate unele simboluri folosite pentru rezistoare. Atentie! Rezistorul este el jong ntul fiaic care este caracterizat de o serie de parametri ca: Vitime, culoare, masa si bineintetes rezis C. ENERGIE SI PUTERE ELECTRICA. LEGEA JOULE-LENZ 1, ENERGIA ELECTRICA. LEGEA JOULE-LENZ. Dac& un rezistor avind o rezistenta R este parcurs de curentul J, rezisto- rul degaji permanent cildura care partial este acumulati in masa sa, ridi- cindu-i temperatura, si partial este cedat’ mediului ambiant. Experimental s-a demonstrat ci energia curentului electric, pe scurt energia electric’ W, este proportional cu rezistenfa R(Q), cu pitratul intensititii I(A) si cu timpul ¢(s) cit dureaz& trecerea curentului electric: W = RI (J) (2.15) Unitatea de masuri pentra energie in sistemul SI este joule-ul (J). Energia respectiva se transforma integral in cAldur, relatia (2.15) definind sn acest caz legea Joule-Lenz. Energia electrica W sau c&ldura Q calculata cu relatia (2.15) se poate exprima si in calorii (cal) finfnd seama de faptul c 1 cal = 4,18 J sau 1 J =0,24 cal. 30Reault’ deci: Q = 0,24 RI*4{cal). (2.16) Dac se tine seama de faptul ch RI prima si sub urmatoarele forme: W = (RI) t= Ult (2.17) relatia (2.15) se mai poate ex- sau: (2.18) 2, PUTEREA ELECTRICA Dup cum se stie, energia produsi sau transformati in unitatea de timp int& puterea* P: pa¥ [2] (2.19) ried ReaultA ci puterea electrick se obtine* din relatiile (2.15), (2.17) sau (2.18) prin impargirea cu timpul ¢: w p= = RP (2.20) on sau: P=UI (2.21) sau P (2.22) itatea de masura a puterii electrice rezult& din (2.19) ca fiind joule pe secund’ (J/s] care in sistemul SI se numeste watt (W) iwi. p din relatia (2.21) se obtini 1W=1VA, adic& puterea de un watt este puterea corespunzitoare unui curent de un amper la o diferent de potential de un_ volt. In practic’, pentru masurarea puterii se folosesc frecvent multiplii wat- tului: kilowatt (kW) si megawatt (AW). Similar, pentru méasurarea energici se foloseste in afar de joule (wattse- cunda) un’ multiply al acestuia: kilowattora (kWh) 1 kWh = 1000 Wx 3 600 s = 3,6 - 10° j. In acelasi tii * Dac ener a vatiazd in timp, astfel Incit in timpot Af ene cu AW, rezult’, AW aw ysau dack ti ste infinit mic, rezulta P = : At ar 4H! atumci cind puterea P variar’ in 313. RANDAMENT in utilizarea energiei electrice din intreaga putere P, absorbiti de Ja o sursi de energie, 0 parte din putore, Ag, se pierde prin efect Joule-Lenz (cAldura) in conductoarele de legatura precum si in alie clemente ale insta- latiei astfel c&, practic, se foloseste numai o parte din putere numit& putere atild P,> — Ap. (2.23) Raportul dintre puterea utili P, si puterca totali P, absorbiti se numeste vandamontul instalatiei electrice si ‘se noteaz’ de obicei ca {,ita”): P, * 2.24 1 (2.24) Finind seama ¢ relatia (2.23) randamentul mai poate fi exprimat si astfel: Pom Ap Py (2,25) sau pocw (2.26) Dacé se are in vedere o anumita perioada de timp ¢ in care se considerd funcjionarea unei anumite instalafii electrice, prin inmulfirea puterilor din expresiile (2.24), (2.25) si (2.26) cu timpul ¢ se obfin energifle corespunzatoare: —energia total: WW, = Pt: energia util: 1,'= Py; = pierderea de energie: AW = Ape. In acest caz randamentul y mai poate fi exprimat i sub urmatoarele forme : Wy We AW Wy H (2.27 W, W, wy AW (2.21) Observatie. Din relajiile (2.23)... (2.27) se constati ch randamentul este intotdeauna subunitar () < 1) Aplicatia 2.5. Si se cate parcurs de un curent 1 Réspuns: leze energia electricd (kWh) absorbiti de o seristenti R= 60.2 10.4 in timpul ¢= 10 min. 10 min = 600 s. Conform ea relatia (2.15) W = REF = 60- 102+ 600 = 3600000 J = 1 kWh 3A se calculeze echivalentnl caloric al nnui kilowattora, Aplicafia 2.6. Raspuns: 1 kWh = 36+ 10° J 1 J = 0,24 cal deci TWh = 3,6 + 10% - 0,24 = 864000 cal = 864 eal 32uv Aplicafia 2.7, Un cuptor electric avind o rezistenta 3 20 V. Se cere 3.92 este alimentat la tensiunea 1 — puterea absorbits de cuptor 2 — enengia consumata in 40 min de fonctionare; 3 — energia utili dack in timpal de 40 min un bloc de ofel cu masa »z = 19 kg este in cAlit de la temperatura f; = 15°C Ja cemperatura fy = 1 200°C, caldura specific’ a ofelului find ¢ = 0,11 kealjleg 4 — randamentul cuptorului. Raspuns. 1. Paterea absorbita P: P 2800 W = 4,8 kW. Energia absorbitt 1 W = Pr = 4800+ 40-60 = 11520000 J. yy — 14520000 3,6 > 108 gia util Wy pentru incilzirea blocului de ofel este HAW kcal Wy = molt, — f) = 19 kg +0, 11 +1 185°C °C Conform resultarulwi din aplicafia precedents se poate serie: 2-480 kcal 864 keal/kWh 4, Randamentul cuptorelui este: Wo Wh. D. REJELE DE CURENT CONTINUU 1, CIRCUIT INCHIS. TENSE NE ELECTROMOTOARE In capitolul precedent s-au studiat trecerea curentului electric printr-um conductor si fenomenele legate de acesta. In realitate curentul electric poate ircula numai intr-un circuit inchis (fig. 2.4) care si cuprind’ cel putin o surs% de energie S si cel pufin un conductor care s& inchida circuitul parcurs de curent. Sursa produce la bornele sale 4 si B o tensiune FE care da nastere in con- ductorul de rezistenti R unui curent electric de intensitate /, in confor- mitate cu legea Ini Ohm [F = SI}: + Se putea observa mai simpln ca: 40 min = 22 ore = 2 ore, deci WY = a) xR oxo = 3.240%n 33 3 — Electrotehnica — c. 162La rindul su curentul electric strab&tind anumite porfiuni din con- ductor (circuit) di nastere in diver sele puncte ale circuitului la diverse potentiale electrice. In adevar, considerind cA ten- siunea la bornele sursei este: E=V,—V, — (2.28) (V, $i Vy fiind potenfialele bor- i electric inchis nelor de-+respectiv de—ale sursei 5) c&derea de tensiune pe porfiunca A—C (fig. 2.4) este data de relatia: AU ye = Rycl (2.29) in care sa notat cu Rye rezistenja conductorului intre punetele A. si C. consecinfi, potentialul ‘unui punct oarecare C de-a lungul circuitului va Vo=Va— Rack (2.30) Dac& punctul C se deplaseazi in potentialul noului punct C’ va fi in sensul curentului, de exemplu in C’, — Reel. (2.31) Deoarece: Rac > Rac (2.32) rezulta ca Voc Ve. (2.33) In concluzie se poate constata c& potentialele punctelor de-a lungul circuitului variaza liniar * sczind continu pin’ Ja atingerea potentialului V”, (borna minus). Graficul functiei V; =f (Rye) in care punctul C are o pozitie variabiia este prezentat in figura 2.5, Se constati ci sursa $ produce diferenfa de potensial (tensiunea) E = V,—V,, — ridica potentialul de la Vila V4 care compenseaz apo! sciderea potentialului — ciderea de tensiune — de-a lungul circuitului Tensiunea E a sursei se numes' tensiune electromotoare (migcd elec- tronii) si se m&soard, bineinfeles, tot in volti (V). in ‘figura 2.4 a fost prezentata cea mai simpli forma de refea elec- trica de curent continuu, = K $i Rac = #, aceasti relafie ecuafie care reprezintt in planul y = /lx) o dreapth avind panta egalA cu — K, iar ordonata la origine egald cx 3p 342. STRU 'URA RETELELOR ELECTRICE in general o retea electric’ de curent continuu reprezinté un ansamblu de rezistoare de rezistente Ry, Rp ...Rys side surse avind tensiunile electro- motoare Ey, Ey... Ee legate intre cle in diverse moduri (exemplu fig. 2.6). Intr-o asemenea retea se disting noduri si latwri: — se numeste xod punctul in care se intilnesc cel putin tre! conductoare (in figura 2.6 se disting nodurile #, 12 ... 1); — se numeste laiurd un ansamblu de elemente — surse si rezistoare — legate in serie intre dou% noduri (in fig. 2.6 se disting laturile 1), Jp ... Liz). De exemplu latura J; confine inseriate sursa cu tensiunea E; si rezistoarcle de rezistenta Ry si Re §.a.m.d. Tensiunile electromotoare dau nastere in retea la o serie de curenti electrici Ty, Tas. Iyq care str&bat laturile retelei in diverse moduri si pe baza unor legi bine precizate. Atentiet Jn toate punctele unci laturi intensitatea curentulut este acceasi. Observatie. Rezistoarele prevazute in retea reprezinta in general consumiatori de energie tre ele constituie receptoare de energie, care produc Incr util ~ (de exemplu desi uncle mpi, moroare, resouri etc.) iar altele produc numai pierdere de putere (de exemplu: conduc: soare de legiturd, reostate de reglare — modificare — a cnrentulni etc.) O refea care nu confine surse electromotoare se numeste refea pasivd, adick: lati separat nu este strAbatuti de curenti electrici, Din aceast& cauzd rezis- toarele* se numese elemente pasive, Corespunzator, cind exist surse care activeaza cireulatia curentului elec- tric refelele se numesc active. Procedeele tehnice de determinare ale curentilor ce circula prin diversele- laturi ale nei retele electrice date se numesc metode de rezoleare a refelelor.. te Fig. 2.6. Reyea electric’ generala. ter Cast condensa~ te elemente ce se yor iutilni in reyelele de curent 7 (bobin 35:TEOREMELE LUI KIRCHHOFF Pentru rezolvarea retelelor electrice com- plexe se folosesc, pe Iingé legea lui Ohm, si teoremele (Iegile) lui Kirchhoff (citest2 »Kirhof"), |, TEOREMA I A LUI KIRCHHO! ojele electrice Considerind un nod » al unei retele com- plexe oarecare (fig. 2.7 in care se intilnese un numar oarecare de laturi — de exemplu cinci — se demonstreaza prima teorem& a lui Kirchhoff si anume ci suma curentilor care intré fn nod (iy + Ip + is) este egal cu suma curentilor care ies din nod (I; + Is). h+eh+h=h+I. (2.34) © asemenea constatare ne apare logica finind seama de prineipiul con. servarii sarcinilor clectrice in nodul considerat, adic&: cantitatea de electri- citate (numarul de electroni J; d/+ Ip dé+ I, dé care intra in nod in timpul dt este egal cu cantitatea de electricitate I, dé + Is dé care iese din nod in acelagi timp: dQ: + dQz + dQy = dQs + dQ. (2.35) Relatia (2.34) mai poate fi pus& si sub forma: Tht lt (Hh) + hit (-b) = (2.36) Sub aceasta forma, convenind s& se considere pozitivi curentii care intra in nod si negativi curentii care ies din nod, teorema I a lui Kirchhoff se poate enunta ‘astfel: swma algebricd a curentilor care intra intr-un nod al unei retele alectrice este egald cu zero: BI = 0. (2.37) 2. TEOREMA A ILA A LUI KIRCHHOFF Pentru a putea enunta aceasta teorem& sint necesare unele precizari si convenfii ce trebuie avute in vedere; @ O succesiune de laturi ale unei retele complexe care formeazia un circuit ce se inchide —ajunge in punctul din care a plecat — se numeste circuit inchis, ochi sau bucld a retelei. De exemplu, circuitul A—B—C—D... A (fig. 2.8) constituie un circuit inchis. @ S& presupunem ci in circuitul din figura 2.8 curentii T,, Is, Is si Ts din cele patru laturi ale circuitului inchis considerat au sensurile de circulatie din figura, si ci se admite un anumit sens (arbitrar) de parcurgere al acestui circuit (sensul trigonometric pozitiv) adict A BC > D—+E + F +G— H+ A. 36ib Se stabilesc urmAtoarele FONG A Bo en A conventii: a~ @ Dac&i sensul de par- x curgere alcircuitului coincidecu | sensul de debitare al sursei (tre- a lL gee \ ce prin sursi de la minus spre ’ \ plus) atunci sursa se consider& _/ generatoare si i se atribuie —— semnul -+ (in figura 2.8 avem = es +E; si + Ey), iar daci situa- x <* tia este invers& sursa se con- sider receptoare sii se atribuie Fig. 2.8, Circuit inchis (buclt) al unei sexeie. --semmnul — (fn figura 2.8 avem Aa ‘ @ Daci sensul de parcurgere a circuitului coincide cu sensul curentului j-se deci semnul + (in figura 2.8 avem +Rh, + Rale si +Rals) iar daci situatia este invers& ciderea de tensiune este considerat negativa, atribuindu-ise deci semnul — (in figura 2.8 avem —RgI,). Adoptind aceste conventii, teorema a Il-a a lui Kirchhoff se enunti astfel: intr-un circuit electric inchis suma algebrici a tensiunilor electro- motoare este egal cu suma algebrick a c&derilor de tensiune. Pentru exemplul din figura 2.8 si conform celor stabilite poate serie: Ey — Ey— Ra-+ Ea = Ryly+ Rela + Rola — Rele (2.38) sau intr-o form& general’: EE= IRI. Pentru demonstrarea acestei teoreme se va nota cu potentialele punctelor* 4, B, C.... H din circuitul inchis din figura 2.8 $i pe baza celor cunoscute se vor scrie succesiv urmtoarele ecuatii: ,—-Vy=— (2.40); Vp—Vo= Bil (2.40) V,—Vy = Rele (2.40)o (2.40) (2.40), (2.40). (2.40), (2.40), 37Adunind cele opt relatii membru cu membru se observa ci suma_terme- nilor din membrul inti este nul (V4—Vp + Vp — Vet Vo — Vo —Va = = 0) deci si suma termenilor din membrul doi este de asemenea nul& 0 = — Ey + Rly + Role + Eo + Ea + Rols — Ea — Rial sau: Ey — Ey — Eg + Eq = Rly + Reale + Rols — Rely astfcl c& teorema a Il-a lui Kirchhoff este demonstrat — s-a objinut relatia (2.38). F. SURSE SI RECEPTOARE. METODE DE CONECTARE 1. SURSE ELECTRICE In paragrafele precedente s-a ariitat cio sursd producatoare de curent continuu (generator de curent continua — dinam, v. cap. 6 — sau baterie de acumulatoare) este caracterizat& printr-o tensiune electromotoare E. Aceasta tensiune poate fi misurati la bornele sursei numai dac& accasta functii neazi in gol (nu debitcaz’ curent). La functionarea in sarcina, datorita unei rezistente interne 7 a sursei, tensiunea U la borne este mai mica decit tensiunea clectromotoare E datorit’ unei cderi de tensiune interne AU. In adevar, in aceast’ situatie (fig. 2.9) curentul debitat de sursi conform legii lui Ohm este: t=— (2.41) de unde rezultA tensiunea U la borne *: U=E—ri=E-7 (2.42) U =v. * Uncori, in cazul unui numéir mai mare de ramuri in paralel este mai comod sa se deter- caine tensiunea U direct din relatia (2.71). 48Anlocuind U 16 V im relafiile (2.68) se obyine: = Ba 08 Observatia 1. Curentul 7, este negativ (— 5 8), deci sursa de tensiune ie. ye un recep Observafia 2. Rezultatele obfinute verificd selatia (2.69). R+s— A Geci putem fi s: i ch se verificl si bilantul energetic. 3. METODA SUPRAPUNERII EFECTELOR (SUPERPOZITIED, Metoda respectiva se aplicd in retelele in care exist simultan mai multe tensiuni electromotoare Fy, Eq... E,. Fie I, curentul produs de aceste tensiuni electromotoare in latura K. Pentru’ determinarea acestui curent se considera succesiv retele avind numai una din tensiunile E,, Ep... E,, Celelalte fiind nule: NES Ey =... E,=0 se deduce Ix,; 2) Ey i Ey = Ey =... E, = 0 se deduce Ix,; 3) Ey si Ey = Ep =... E, = 0 se deduce Ix,: n) E, Ey =0 se deduce Ix, Curentul 7, din Jatura K in cazul existentei simultane a tensiunilor electrometoare Es, Ey... E, se obtine prin suprapunerea efectelor curentilor partiali: Ty = De, + Tey os + Tye Metoda se aplicd in cazul unor refele complexe, ins& este foarte labo- roast. 4, METODA TRANSFIGURARIL Se foloseste in cazul existenfei unui numir mare de laturi pasive (confi- nind numai rezistoare) uncle dintre ele conectate in grupuri de cite trei rezis- toare care pot fi legate: — dupa laturile unui triunghi R;, Rp i Ry (conexiune triunghi), virfurile triunghiului find trei noduri 4, B, € ale unei refele (fig. 2.16, a); — dup’ o stea, Ry, Rp si Rg (conexiune stea), virfurile stelei fiind de asemened trei noduri 4, BYC ale unel retele (fig. 2.16, 8). Deoarece, in unele 4 — Blectrotehnica — c, 162 49Fig, 2.16. Transfigurarea rojelei: a — triuoghi; 6 = stea, cazuri, rezolvarea retelei este mai simpli cind cele trei rezistoare sint legate in stea, iar in alte cazuri, cind ele sfnt legate in triunghi, se foloseste 0 metoda de transfigurare a triunghiului intr-o stea echivalent’ respectiv transfigurarea stelei fntr-un triunghi echivalent. Astiel, daci se cunosc rezistentele Ry, Ry si Ry ale triungaiului, rezisten- fele Ry, Ry si Re ale stelei echivalente sint date de relatiile (2.73) Re: Re , Ry=Ry+ Rot = . (2.74 A Aplicatia 2.11. $i se rezolve refexa din figura 2.17 avind paramessit din figure. Réspiws, Rejeaua avind cinsi lnturi si tret naduti ar fi necesar, de sxomplu, pentra rezol- serie cinci ecuafii. Din figura 2.17, a se observa whi (fig. 2.17, 5), deci poate fi inlocuiz varea prin metod teoremolor lui Kirohho! cA revistenfele R,, R, si R, coastituie laturile anni tris cu o stea avind rezistenfele Ry, Rp si Re. 50Reteaua astiel obtinuta (fig. 2.17, ¢) se rezolv& mai simpla printr-o metod& cunoscut’, de exempli metoda teoremelor Jai Kirchhoff, pe baza clrora se scrie: + se eenst ig + Rel Ty + Pala sou inlocwind valorile nu:nerice resulta: Nt lan la 0 28 = (6 + 0,6) 1, + 14s MS = (104 15) 1,4 La Prin rezolvarea celor trei ecuatii se obtine: Ha25A; tA: Tye ISA. Din figura 2.17, © se dendce: Uap = Bala + Roly = = 15 406-2,5= 13 V; Vac ~ — Rely + Rely = = = 06-254 15-9 12. Use = Rata + Rely SSH 15-9 = 25 V. Revenind Ia refeaua initial (fig. 2.17, d) se traseazd curentii reali in rae Fig. 2.17. Rezolvarea unej retele electrice prin metoda transfigurarii schema init; 8, 6, d ~ scheme echivotente, in afara metodelor de rezolvare a retelelor descrise mai sus care sint cele mai uzuale si mai comode, mai exist& si alte metode, ca de pilda metoda generatorului echivalent etc. care prezinta in special valoare teoretica REZUMAT @ Depiass curentul electric continu. 2 in mod continn a sarcinilor electrice prin condnetoare formeari © Trecerea corentuhui electric printr-ur conductor poate fi pasa in evidenta prin | efectele sale: #ermis, Iuminos, chimic si magnetic. 5152 | 9,20 Moin nant uct de sien Rr deceoml| avin a capste tensanes U exis uemtontse Fela inte parse ver: re %; red, z 7 © Legea Joule-Lenz araté ci energia IV a curentului elects cu rezistensa R(Q), ca pitratul eurentului Z(A) si cx timpul s); Ws Re Cy formats fs @ Porerea electricd reprezinti energia produsi sau tran timp P= Re foare (rezis- care se intil- © Retelete electrice de curent contin sint formate din surse toate) ; stroctural, refetele elsetrice siut constituite din noduri (punctuate i nese cel putin trei conductoare) si faturi (ansambin de surse si rezistoare legate in serie intre dows noduri). © Teovemele lui Kitchhoif aplicate rejelefor electrice de eure Teorema I. Suma algebricl a curentiior dinte-un nod este auld (ZZ = 0). | — Teorema II. Intr-un circuit electric inchis suma algebricd a tensiunilor electro | motoaze este egals ot sua algebricd a cderilor de tensune. i © Sursele [electrice ca si rezistoareie pot {i legate in conexiunite: serie, paralel gi | i | | ! | | i i it continun stabilesc: mixta. © Calculul refeleior de curent continun consti in determinarea cursutilor in laturi cind se cunose celelatte clemente ale refelei. VERIFICAREA CUNOSTINTELOR 1. Cureatul electric prin tuteriora! unai surse poate circula: @~de Ia plus spre minus? 6 —de la minus spre plus? ¢— in ambele sensuti? 2, Legea Ini Ohm stabileste cf intensitatea curentului electric prin sondustoare dit mate- riale diferite ins de aceeasi rezistentS este diferité fn functie de: a — valoarea rezistivitatii materi 6 — vaioarea tensiunii aplicate? 6 — sectiunea conductornlui? . Cantitatile de caldurk produse ia trecerea aceluiasi carent prin conductoare din mate riale diferite de aceleasi hungimi si sectiuni sint diferite de 1a un material 1a altul find: = direct proportionate cx conductivitatea electric? 4 — invers proportionale cu conductivitatea electricl? © = invers proportionale cu rezistivitatea?4, Puterea absorbitd de un rezistor la bornele ckrsfa ce mengine tensivnes constant& va, creste atunci cin a — reristenta sa_va seidea? b — rezistenta sa va creste? ¢ — conductivitatea sa va scédea? Teusiznes 12 bornele unui acumulator: a — creste cu cresterea rezistentei interne? b—scade cu cresterea rezistentei interne? c — este independent de rezistenta interna? 6. Cea mai simpla retea electric are a zero noduri? b— un nod? 2 dowd noduri. fn serieres. primed teoreme a Iui Kirchheff pentre rezclvarca unei rejele electrice se considera: 4 — sensurie reale ale curentilor in noduri? @ — sensori atbitrave ate curentilor in noduri? ¢— of toth curentii dintrun nod at: senturi pozitive? S, tn seriezea cele! de @ doua teoreme a Iui Kirchhoff pentru rezolvarea unei rejele elece trice se considert: — acelasi sens trigonometric de parcurgere pentrw toate citevitele inchise? b — cdisenott de parcurgere al umsi circuit inchis este cel coreepunzitor sursei de fensivne cea mai mare? = sensuri arbitrare de parcurgere a cisewitelor inchise?CAPITOLUL 3 ELECTROMAGNETISM A, FENOMENE MAGNETICE $I ELECTROMAGNETICE 1. FENOMENE MAGNETICE Sint cunoscute proprietafile unor buc&fi de metal (magnefi_ permanenti) realizate pe cale natural sau artificial’ de a atrage obiecte de ofel sau dea orienta in diverse moduri acul unei busole. Se spune cA acesti magneti perma- nenti posed’ un cimp magnetic * care acfioneazi prin forte de-a lungul unor linii de forfA ce pornesc de la un capt al magnetului (polul nord —N—)sise inchid la celilalt capit al siu (polul sud — S —) (fig. 3.1). Traseul acestor linii de forfi poate fi pus in evident’ de exem- plu prin plimbarea unui ac mag- netic — busol — in jurul_mag- netului, acesta plasi deauna in lungul liniilor de fort magnetice, polul nord al acului Fig. 3.1. Cimpul magnetic al unui magnet permanent. indicind sensul cimpului, Observatie, Polul V al acutui este orientat spre polul $ al magnetului st invers. 2, FENOMENE ELECTROMAGNETICE Experimental s-a constatat ci si curentii electrici creeaz4 in jurul lor cim- puri magnetice a clror prezenti este pus in evident, de exemplu, cu aju- torul acului magnetic care indict trascul si sensul liniilor de forta. Astfel, liniile de for{a ale cimpului magnetic produse de un curent J intr-un conductor rectiliniu (fig. 3.2, a) sint circulare si concentrice fati de con- ductor, In ceea ce priveste sensul liniilor de forfi ale cimpului magnetic, * De fapt este vorba despre un clmp de forfe magnetice. 54Fig. 3.2. Cimpul electromagnetic produs de: 4 ~ un couduetor linear; 8 — 9 piety ¢ — un eolenoid acesta se determin’ cu regula burghiului * care arat& c&: liniile magnetice de for} au sensul de rotire al unui burghiu care inainteaza in sensul de deplasare al curentulni (fig. 3.2, a). In cazul unei spire conductoare parcursi de un curent J liniile de for ale cimpului magnetic au aspectul {din figura 3.2, b. Sensul liniilor de forf ale cimpului magnetic se determina cu acecasi regula a burghiului care in acest caz este mai comod si fie aplicat{ sub urma- toarea form’: liniile de fort magnetice se deplaseazi in sensul de inaintare al burghiului atunci cind curentul circu in sensul de rotire al burghiului (fig. 3.2, 2). Observatia 1. in ambele formuliri legea burghivlui este aceeasi. In adevar dact s deri un element Ax din conductor (fig. 3.2, ) in punctul fn care acesta infeapa planul imaginar P se poate observa c& legea burghivlui poate i aplicat& si in prima fermulare Observatia 2. Liniile de forf& au fost trasate nomai in planul imaginar P pexpeneicvlar pe planuh spirei (fig. 3.2, 8). in realitate cle exist in med wnifeam inintreg sretivl din jurul spirei, aspectul lor — spectral magnetic — fiind acclasi in orioave alt plan perpersdiculer pe lanl spirei (planul P rotit in jurul axei 4 de simetrie a spirei). In sfirsit, dacd se considera o bobin& (solenoid) parcurs’ de un curent J spectrul magnetic al liniilor de forfa va fi acela din figura 3.2, c, lucru care * sau a surubulii normal, cu filet, pe dreapta. 55ne apare logic tinind seama de faptul ca 0 bobina nu reprezinta altceva decit un numér de spire inseriate la care se aplic& aceleasi reguli ca mai inainte. Se constata c& spectrul magnetic al unui solenoid (fig. 3.2, c) este practi identic cu al unui magnet permanent care ar ocupa spatiul din interiorul bobinei. Prin identificarea fenomenelor se poate vorbi in acest caz si de un pol nord (N) respectiv de un pol sud (S) al bobinei. Din cele aratate mai sus rezulta ca, in afara cimpului electric care se mani- festa in conductoare (sensul lui find acelasi cu cel al curentului electric) intotdeauna este prezent si un cimp magnetic (ale c&rui lini de fort sint perpendiculare pe cele ale cimpului electric) dependent de cel electric si cu care constituie in ansamblu cimpul electromagne B. INDUCTIA MAGNETICA $I INTENSITATEA CiMPULUL MAGNETIC 1, INDUCTIA MAGNETICA Cimpul magnetic se poate caracteriza in fiecare punct al stu printr-o mirime vectoriali B numiti inductie magnetic’. Accasti marime depinde de valoarea curentului care a produs cimpul magnetic si in sistemul de unitkti SL se masoar% intr-o unitate numit& tesla * (T). De exemplu, pentru un sole- noid care se inchide sub forma de inel — tor — (tig. 3.3) $i care este parcurs de curentul 7, valoarea inductici magnetice B in interioral bobinei inclare este: B= * I(T) (G1) in care: » este numirul de spire ale solenoidului; ! — |ungimea medie a torului (J = 2n7 —r fiind raza_torului) ; #o — permeabilitatea magnetich a vidului, practic egal cu a aerului, in care se gasesc Hiniile de fort’. De fapt, intran caz general facto- rul u (citeste miu") reprezinti 0 marime specifici " fiecrui mediu _ma- terial stribatut de liniile de forté ale cimpului magnetic —_(asemand- toare permitivititii dielectrice © a ma- terialelor izolante in cimp_ electric v. cap. 1). Permeabilitatea magneticd a vidului are o valoare constanti: FI = 10° Fig. 3.3. Inducfia magnetic intran tor. * Dupi numele fizicianului Nicola Tesla. 56Dac& fn interiorul aceleiasi bobine ~ torului— se afl& alt material, de exemplu ofel (un inel de ofel se numeste si micz feromagnetic), valoarea inductiei se modific& desi curentul I a rimas acelasi: BauAl (32) ceea ce dovedeste cA permeabilitatea magnetici. 4 es! materiale. Raportul dintre permeabilitatea magnetici y a unui mediu material oarecare si pernieabilitatea magnetic& uy a vidului se numeste permeabilitate magnetica yelativd ,, adic’: erité pentru diferite apa. Po) 2. INTENSITATEA CIMPULUI GNETIC Daca pentru un mediu magnetic omogen dintr-un cimp magnetic se rapor- teazé valoarca inductiei magnetice la valoarea permeabilit&tii_magnetice se obtine 0 marime vectorial H, in fazi * cu B, numit’ intensitatea cimpului magnetic. In cazul bobinei toroidale se obtine Bef Heats [ (3.4) Okservatia 1. Spre deosebire de inducfia magnet na depinde de natura mediulei: material, H witatea cimpului magneti Gbservatia 2, Unitatea de misusli pentru intensitates cimpului magnetic este (A/mm san = din relatia (3-4) — observind c& a este namfrul total de spire al bobinei (w este wx numar ir dimensiuni) se poate spune cH poate fi exprimat in amperspire pe metra (de lungime} Din relatia 4) se deduce: = pH (3.5) relatie care este valabilé pentru orice circuit magnetic. Prin circuit magnetic se intelege orice circait inchis stribitut de linitle de fort’ magnetice. C. FORTE ELECTROMAGNETICE SI ELECTRODINAMICE. FLUX MAGNETIC 1, PORTE ELECTROMAGNETICE Daci intrun cimp magnetic ** se introduce un conductor parcurs de curent, acesta va fi supus unei forfe mecanice numiti forfa electromagnetica. Direcfa de actionare a. acestei fore este perpendicular’ pe planul consti- tuit din vectorul inductie magnetic’ B si de directia curentului I. * fin acelasi sens. ++ produs de un magnet permanent sau de wx curent electric (electromagnet). 57Daca directia curentului din conductorul de lungime / este perpendicu- lara pe directia liniilor de forta magnetice, forfa electromagnetic’ F este dat de relatia (fig. 3.4, a): F = BII[N). (3.6) in figura 3.4, a se prezinti si sensul forfei F. Se presupune c& vectorul inductie magnetici B este orizontal si orientat de Ja dreapta la stinga, iar curentul J este oblic pe planul hirtiel avind sensul spre spatele hirtiei (cru- cea ®). Atenie! Indicatia @ araté cA un vector venind de deasupra hirtiei infeap& planul aces- teia — simbolul cozii unei sigeti care intra in hirtie. Indicatia © arat& c& un vector venind Ge sub hirtie infeapé planul acesteia — simbolul virfului unei sigeti care iese din hirtie, Pentru determinarea sensului fortei electromagnetice se pot folosi urm- toarele metode: @ Regula miinii stingi: Mina stingi avind degetul mare departat la 90° elasi plan cu celelalte degete (fig. 3.4, ), se asaza astfel ca vectorul B si intepe palma, iar curentul J sA circule in sensul degetului aratator. fn acest caz degetul mare indica sensul fortei F. @ Regula indesirii liniilor de fora: Reluind schematic figura 3.4, @ se sraseazii conform legii burghiului liniile de forfé ale cimpului magnetic de inductie B’ produs de curentul I (fig. 3.4, c). Ca efect (fig. 3.4, d) in partea superioari a conductorului inductia B’ are acclasi sens cu B, deci liniile de se indesesc, iar in partea inferioar’ inductia B’ are sens contrar induc- , deci inductia totalz scade, Se observa c& sensul forte J este astfel Fig. 3.4. Forte electro- ‘magnetice a = conductor parcuts de “d= sensu forfel lee ‘vomagvetiee 58orientat ca si cum liniile de forfa ale cimpului rezultat ar fi elastice impingind conductoral de sus in jos, deci sensul forfei F este dinspre cimpul de inductie mai mare (B-+ B’) spre cel de inductic mai mica (B— B'). 2. FORTE ELECTROMAGNETICE Dac’ se considerd do gi parcurse de curenfii J; si Zs, ele vor fi supu de respingere care se calculeaz’ cu relafia: conductoare C, si Cz (fig. 3.3, a) plasate in aer unei forte F de atragere sau Fat! 1, (3.7) in care: 1 este lungimea de paralelism intre conductoare; d -— distanta intre conductoare. Aceste tipuri de forte sc numese forfe clectrodinamice si ele au sensul de respingere dintre conductoare dac& curentii au sensuri contrare (fig. 3.5, a) si au sensul de atragere dacii cei doi curenti au acelasi sens (fig. 3.5, 2). Pentru a demonstra acest lucru se va considera situatia din figura 3.5, a insi conduc- toarele vazute de sus (fig. 3.5, c). In acest caz, s ‘va c& liniile de forta ale cimpurilor magnetice au sensurile din figura, deci in axa conductoarelor se vor afla vectorii B, produs de curentul J, (conform regulii burghiului) Fig. 3.5. Forfe electrodivamice: 2 do eespingero; }— do atractio; ¢ ~ doterminarea sensului de respingeres d-—fosto ta bucle parcurse de exrent,si B, produs de Iz. Se constati c& fortele electrodinamice F sint de respin- gere in conformitate cu: — regula miinii stingi; — faptul ca liniile cimpului magnetic se indesesc fntre conductoare. Yn cazul unei bucle inchise — spire — (fig. 3.5, 4) parcurse de acelasi curent, I, curentul avind in ramurile elementare paralele sensuri opuse rezult4 am efect ‘de respingere, intre elementele aceleiasi bucle, Ca urmare, se spune despre o bucla parcursé de un curent electric c& ea tinde s& se méreascd (extind’) la maximum. Observatie. Forfele clectrodinamice mu sint altceva decit forte electromagnetice la care s¢ cunoaste curentul, de exemplu J, care a produs cimpul de inductie B, in care este situat con- Guctoral parcurs de un alt curent, de exemplu Ty. In adevar, relatia (3.7) se poate scrie astfel: ey Uy = Bulle, (3.8) e objine valoarea induc- Prin identificarea relatici (3.8) cu (3.6) se p un curent Jy fiel B, a unui cimp produs de un conductor liniar parcurs la distanta d@ de conductor: : (3.9) 5, FLUX MAGNETIC Considerind © suprafati S ( contur inchis) perpendiculara pe directia lini Slor de fora a unui cimp magnetic de inductie B (lig. 3.6, a) se defineste flusul de inducfie magneticé {pe scurt fluxul magnetic ©) produsul: = BS. (3.10) Unitatea de misuri a fluxului magnetic este weber-xl (Wb). [1 Wb = 1T x m’). Din aceastA cauzi unitatea de masuri a inductiel_magnetice tesla) mai este definit uneori ca fiind Weber-ul pe metru patrat [1 T=Wb/m*! In cazul in care liniile magnetice ale unui cimp de inducfie magne- tick B fac un unghi # cu normala NV Ja planul conturului (fig. 3.6, 6) de suprafati S valoarea fluxului magnetic respectiv este dat& de relatia: © = BS cosa (3.11) In sfirsit, daca se considera numai © spira de sectiune S avind in interior un cimp magnetic de inductie B (pro- dus de curentul [ce o strabate) fluxul Fig. 36. Fux magnetic: magnetic al unei spire va fi: a= im supafefe pepundielere pe diop: 8 ~ prin o— BS (3.12) eupratete oblice. 60iar daci se considera similar o bobin& cilindrica sau toroidala avind # spire, atunci fluxul total ce strabare bobina va fi = nBS = nb, (3.13) D, CIRCUITE MAGNETICE 1, MATERIALE MAGNETICE Diverscle materiale se comport& tn mod diferit in cimpuri magnetice in sensul c& ele prezinti (la accleasi dimensiuni geometrice) permeabilitati magnetice diferite =. Se considera un circuit magnetic oarecare sub influenta unui cimp mag- netic H, de exemplu um solenoid toroidal de lungime medie /(2 = 2rr; 7 za torului) avind un numar m de spize parcurse de curentul I (fig. 3.7, a) — aD —Hat, Dupa cum s-a ardtat, dac& circuitul magnetic este plasat in vid (,mediul magnetic" al torvlui este vidul), in acest caz inductia magnetic’ By a cimpuiai va fir By = pol. @ Materiale paramagnetice. in cazul in care mediul este format din anu- mite materiale, de exemplu aer sau unele metale (fig. 3.7, 6) inductia mag- netici creste cu o inductic suplimentarA B’, fati de inductia in vid, desi cimpul Ha rimas neschimbat: Fig. 3.7. Materiale i a= vid 6 — paramagnetlea; ¢ — diamagnetien rozistonte diferite (la ace * Dup& cum in cimp electric materialele diferite prezint dimensiuni geometrice), deci conductivitafi electrice diferite.Ca urmare permeabilitatea magnetic’ absoluta yw; va avea valoarea: 2 » a= + — > [o- 3.14) 2 — uot % > uo (6.14) Ba Din relatia (3.14) se deduce permeabilitatea magneticd relativa ux! a14 "214251. (3.15) He volt Bo Materialele la care permeabilitatea magnetica relativa este supraunitai se numesc materiale paramagnetice. De exemplu aerul are y= 1,000003, deci permeabilitatea acrului se consider practic egali cu cea a vidului. @ Materiale diamagnetice. La alte tipuri de materiale ca, de exemplu, cuprul inductia magnetic scade usor cu o inductie suplimentara B’" fata de inductia in vid, desi cimpul H a ramas neschimbat (fig. 3.7, ¢): By = By— B" = oll — B". (3.16) Permeabilitatea magnetich absoluti a acestor tipuri de materiale va avea valoarea od (3.17) Similar, se deduce: <1. (3.18) By Materialele la care permeabilitatea magnetic relativa este subunitar’ se numesc materiale diamagnetice. De exemplu, cuprul are y, = 0,999995. @ Materiale feromagnetice. O grup speciala de materiale paramagnetice 9 constituie cele feromagnetice, la care permeabilitatea magnetic& relativa mu numai c& este supraunitara dar are valori foarte mari (lig. 3.7, b). De exemplu p, = 500... 5.000, Din aceasta categorie de materiale fac parte in principal compusii ficrului —fonta, ofelul — si nichelul precum si unele aliaje ale acestora Observatie. in caloulele tehnice pentra tate materialcle, en exceptia celor feromagnetice, se considera tp = 1 2. MAGNETIZAREA MATERIALELOR FEROMAGNETICE Permeabilitatea magnetic’ a materialelor feromagnetice nu este con- stant, ci variaz4 in functic de cimpul magnetic. Considerind torul din exem plul precedent realizat din material feromagnetic, de exemplu ofel avind bo- ina alimentata cu un curent avind succesiv valorile I1, Tp, Ip... (1 O cimpul magnetic H’ va prezenta 0 varia- @ I T T 78 9 mR fic similar 0 Hyg: +0 — Hee 0p | | # insi inductia B va avea valori diferite ere i} dup’ cum cimpul H este in crestere sau Oy in scidere (fig. 3.10). 3.9 Carba de magnetizare a o S-a obfinut astfel o curba de mag- lului electrotehnic netizare inchist numit% ciclu de histerezis. Denumirea de ,histerezis“ vine din limba greaci si insemneazi ,,riminere in urma". In adevar, din figura 3.10 se observa de exemplu c& in punctul 2 desi curentul J (cimpul H) a revenit la zero totusi inducfia mai are o valoar pozitiva B= B, numita inductie remanent’; de asemenea in punctul 5 desi H =0 totusi B = — B,. Similar, in punctul 3 (respectiv 6) pentru a putea produce o inducfie magnetic nul venind dinspre inductii remanente pozitive (respectiv negative) este necesar un cimp — H, (punctul 3) respec- tiv + H, (punctul 6) numit cémp coercitiv. In timpul unui ciclu de histere- zis materialul absoarbe din cimpul magnetic o cantitate de enrgie * care se transforma in cildura si care constituie pierderile prin histerezis, Acest Incru apare cu pregnanti in'curentul alternativ unde curentul isi schimba sensul de 50 de ori pe secund& (v. cap. 4). * Energia este necesaré invingerii frecivilor produse in timpul orientisii anor cure: culari din interiorul materialului o 2Pierderile prin histerezis sint proportionale cu supra- fata ciclului de histerezis si, pineinfeles, cu cantitatea de material feromagnetic. Din aceast& cauz’ in in- dustrie pentru un anumit tip de ofel electrotehnic si pentru o anumiti frecventa (de exemplu f=: 50 Hz) se # mentioneazi pierderile spe- cifice [W/kg) prin fenomenul de histerezis. Prin realizarea unor ta- ble (tole) dintr-un ofel spe- cial numit ofel clectroteh- nic obfinut prin adaos de siliciu (45% Si) in fier se asiguré o curbi de mag- Fig. 3:10. Cicta histereris. netizarecu permeabilitate mag- netick. mare precum si un ciclu de histerezis cu o suprafafi relativ redusd. Prin folosirea unor oteluri speciale cu inducfii remanente mari si cimpuri coercitive mari se realizeazi magneti permanenti, care deci isi pastreaz& propriet&tile magnetice si in lipsa cimpului de inductie H produs de curentii electrici. 3. LEGEA CIRCUITULUI MAGNETIC Se considera un tor de ofel (fig. 3.11) de lungime medie (2 = nr; y fiind raza medie a torului) avind o bobind constituit’ din » spire si strabitut’ de curentul J. Tinind seama a (3.10) se poate serie magnetic ® ce str’ relatiile (3.2) i presia_fluxului lenatie si poatefi exprimat& Expresia: Fig. 3.11 Tagen citowisulvi tc . . la nn tor omogen. se numeste reluctanja circuitului magnetic.Ca urmare finind seama de expresiile (3.20) si (3.21) fluxul magnetic (relatia 3.19) poate fi exprimat intro forma mai simpli astiel: a =, (3.22) relatie care defineste legea circuitului magnetic. Se poate constata o analogie intre relatia (3.22) si relatia care defineste legea lui Ohm: (3.23) in adevar relatia (3.22) poate fi considerata ca analoaga legii lui Ohm aplicat& unui circuit magnetic putind face o analogie si intre mirimile com- ponente: Z =curent electric + © = flux (curent) magnetic; E = tensiune electromotoare + § = tensiune magnetomotoare ; R= rezistenta electricd [R 1] + & = reluctanga magnetic’ [s ah L rs u + =conductivitatea electrick + y= permeabilitatea magnetic’ Dupi cum se va vedea, analogia intre marimile electrice si magnetice poate fi extinsd cu observatia c% in timp ce conductivitatea y este in principiu constant, permeabilitatea magnetic’ p se modifick cu tensiunea magneto- motoare, ceea ce ne determina s4 spunem ca circuitele magnetice sint nelineare. Din relatia (3.4) si (3.20) se poate observa c& intensitatea cimpului mag- netic H nu reprezinti altceva decit tensiunea magnetomotoare pe unitatea de lungime a circuitului magn: (3.24) S& presupunem c& torul de ofel este intrerupt (tiiat) pe o lungime J, (fig. 3.12) astfel c& lungimea circuitului in fier ramine I,(J, +l, = 1 = 2x). Portiunea de aer din circuitul magnetic se numeste intréfier. In acest caz reluctanta cir- cuitului magnetic (,rezistenta” magnetic&) se modifict intrucit fluxul magnetic trebuie s& str- bat si o portiune de aer care are permeabilitatea magnetic’ mult mai mica. Legea circuitului mag- netic se scrie in aceasti situatie: (3.25) Trecind la o formulare_gene- ral, dac se presupune ci de-a Tungul unui circuit magnetic oare- Fig, 3.12, tegen cireuitului magnetic le un tor care exist diverse porfiuni cu cn intrefier. 5 — Electrotehnica — ¢. 162 65lungimile Ly, Jy...J,, sectiunile Sy, Sy... S, si permeabilitatile magnetice ty, Me Ua legea circuitului magnetic se poate scri o (3.26) “us i Observatie. Reluctantele magnetice se inserigz’ (Iasumeazs aritmetic) intoomai ea rezis- tentele ohmice legate in serie 4. LEGEA CURENTULUI TOTAL Relatia (3.26) mai poate fi scris& sub forma al Pog Pole (3.27) Sp yet S. ua Se Dar conform cu (3.10) raportul intre flaxul inductia By in acea portiune ectiunea Sy reprezinta (3.28) De asemenea, conform cu (3.5) raportul intre inductia B, si permea- bilitatea a, reprezint’ cimpul magnetic in acea porfiune: Bx ® Hy = (3.29) ae KS Inlocuind relatia (3.29) in (3.27) regulta: nl = Hy + Help +. + Aglyy (3.30) relatie care defineste legea curentulut total. In sfirsit dac& pe un micz magnetic exista mai multe bobine Ay, Ay... A, avind ii, io... %q spire fiecare si strabatute de curenti Jy, Ig... Iq, tensitimea magnetomotoare totala & va fi dat& de suma solenafiilor partidle uate cu semnul lor, FS ml, + tol, (3.31) Luind una dintre solenatii ca referinfi — de exemplu mJy — se va adopta semnul plus (+) sau minus (—) dac&, conform legii burghiului, cimpul pro- dus de solenatia considerata are acelasi sens, respectiv sens contrar {afi de solenatia de referinta. Aplicatia 3.1 SA se cal metrii {lind cei indicafi in figura si presupunind c& miezul de fier este nesaturat; se va admnite permeabilitatea magneticd relativi a fierulsi yp = 650. aleze fluxul magnetic ® prin miezn! magnetic din figura 3.13 para- 66Spe Fem* [Fea -tale tals Y= 50m — — iy = Ser y 14> 300 spire t I | | Ng - 206 spire ‘Sp=Won? Fig. 3.13. Celeulul circuitului magnetic (uplicatia 3.1). Raspuns, Permeabilitatea magnetic a fierudui va fi w dirty = 650+ tre» 10-7 = 0,82 - 10-8[ SP). Am ~ Reluctanfele magnetice ale celor trei tronsoane vor fi: ho 8 FL 5 ooo f A), : Wb = 268 ovo 4 : wo “A wi 1580 000 [4 b B=RF tae 4934 000 []- — Reluctanfa totalé a cireuitului va fiz Wwe Observatie. Desi intrefierul este relativ mic in raport cx restul circnitului (/, = 2mm) totus reluctanta in aer este mult mai mare decit cea in fier deoarece tty << = Tensiunea magnetomotoare total va fi: = yl, — Maly + vals = 300-3 — 150-5 + 200-8 = 1750 [A). — Floxel magnetic in cirouit este: oa Se 170 & 1934 108 = 0,906 + 10-3Wb}. 67. INDUCTIA ELECTROMAGNETICA |, FENOMENE DE INDUCTIE ELECTROMAGNETICA Se considera o bobina B (fig. 3.14, a} avind legat la bornele sale un amper- metru A si un magnet permanent plasat coaxial cu bobina. Ampermetrul se afla pe pozitia zero. Se introduce brusc magnetul in interiorul bobinei (fig. 3.14, 6), cea ce are ca efect devierca intr-un anumit sens (de exemplu --) a ampermetrului A. Magnetul find lasat in pozitia introdusa (fig. 3.14, c) ampermetrel indica de asemenea zero. La extragerea br ampermetrul deviaza din nou, ins de da magnetul permanent revenind la poz metrului revine din nou pe zero. In locul cimpului magnetic produs de magnetul permanent se poate folosi pentru realizarea acelorasi experiene o alta bobin’i parcursi de curent contin uu — electromagnet. Aceasta experienfa ne permite si tragem urmitoarea concluzie: intr-o bobina ia nastere o tensiune electromotoare (curent) atunci cind fluxul mag- netic prin spirele sale variazi. Acest fenomen poarti numele de inducfie electromagnetica. Tensiunca electromotoare care ia nastere prin fenomenul de inducfie electromagnetici se numeste fexsiune electromotoare de inducie iar curentul produs in bobini se numeste cures’ de inductie. Acecasi experienfé ne permite si mai constat%im c& tensiunea electromo- toare de inductie are un anumit sens atunci ciad fluxul magnetic creste (la introducreea magnetului — fig. 3.14, § —) si sens contrar cind fluxul magnetic scade (la scoaterea magnetului — fig. 3.14, d —). Repetind experienta de mai sus, ins’ deplasind magretul cu viteze din ce in ce mai mari, se constati ci deviatia ampermetrului, deci tensiunea interiorul bobinei (fig. 3.14, d) aceasta in sens contrar, dupa care itiala (fig. 3.14, @), acul amper- Fig. 3.14. Inductia electromagnetica intr-o bobini: 4 = cu maguetut im exterior; 6 — Ia introduecrea magmetulvi; ¢— eu magnetul in foterirul obinely dla scoaterea, magnetull 68electromotoare indusi, cresc proportional cu vitezele respective, de asemenea, Ia aceeasi vitezi de deplasare a magnetului, tensiunile electromotoare induse crese proportional cu numirul de spire al bobinei folosite. 2. LEGEA INDUCTIEI ELECTROMAGNETICE Pe baza experientei de mai sus s-a dedus cantitativ valoarea tensiunii electromotoare E indusi intr-o bobin& avind » spire: AD ar =n , (3.32) in care: Ao reprezint& variatia fluxului magnetic produs in intervalul de timp At, Observati. Raportul 2 sepresint chiar vita de vaviafie” a tuxului mag netic @. ar Trecind la variatii infinit mici ale fluxului (d®) si ale timpului (de) relatia (3.32) se poate exprime astfel: (3.33) gi defineste legca inductiei electromagnetice. Tensiunea electromotoare de inductie intr-o bobina (spiri) este propi tionala cu numarul de spire si cu viteza de variatie a fluxului magnetic * prin bobina respecti Pentru a se demonstra sensul fizic al semnului minus din expresia (3.33) se va recurge la urmatoarea experienfa (fig. 3.15, a): Pe un miez magnetic M se plaseazi o bobin’ ,inductoare” A, careia i se poate aplica un curent /; prin inchiderea contactului K si o bobin’ Ae in care se induce o tensiune electromotoare, deci care gencrazA cureniul Is. La inchiderea contactului K curentul J; crescind de Ia valoarea zero la o valoare Ty ge produce fluxul magnetic , (fluxul inductor) care are sensul Jp Inger Fig. 3.15. Determinarea legii Ini Lenz: 14 stabilizes eurentulul; & —Ja fetzeruperea curentuli. * Sou: ... variafia fluxului magnetic in unitatea de timp.de crestere +A®, (conform legit bur- ghiului — v. cap. 2). Curentul Ip pr dus de tensiunea electromotoare indus are sensul de circulatie astfel cA fluxul magnetic — , (fluxul indus) precum si sensul de crestere al acestuia — AD (determinat de ‘asemenea conform legit burghiului) are sensul opus (— ,mi- nus") fluxului inductor. La deschiderea contactului K cu- rentul I; scade de la valoarea maxima Tima 1a zero (fig. 3.15, 6) iar fluxul ,'scade, sensul siu de’ variatie fiind —A%,; ca urmare, curentul I, de- terminat de tensiunea electromotoare indus& produce 0 variatic + A@, de asemenea de sens opus variatiei fluxu- Fig. 3.16. Legea inductici clectromagnetice lui inductor. aplicatd la un conductor rectlin Acest fenomen reprezint& legea lui Lenz, care mai poate fi. enunfat& si astfel: efectul tinde sd se opund cauzei care la produs. O forma particulara a fenomenului de inductie are loc la deplasarea cu viteza » a unui conductor de lungime / perpendicular pe liniile de for{a ale unui cimp de inductie B (fig. 3.16). Considerind ci in timpul A/ conductorul efectucazit o deplasare Ax aceasta corespunde unei suprafefe AS de linii de forté: AS = 1Ax (3.34) sau unui flux magnetic total: A® = BAS = BiAx. (3.35) Tensiunea electromotoare indus& in conductor se obtine inlocuind relatia (3.35) si (3.32): (3.36) (3.37) Dac vectorul v— viteza de deplasare a conductoru- lui — face un unghi « cu directia vectorului inductie B, tensiunea clectromotoare de inducfie se exprima sub forma sa general — Bly sin (3.38) Sensul tensiunii electromotoare induse in conductor, v deci sensul de circulafie al unui curent 7 produs, daca Fig, 4.17. Regula COnductorul ar fi inchis se obtine cu regula miinii drepte ‘niinii drepies (fig. 3.17) si anume: finind mfna dreapt’ cu palmaintins’ si degetul mare indepartat la 90° astfel ca liniile de fort ale cimpului deinductie Bs intepe palma, iar conductorul si se deplaseze in directia indicat de degetul mare, curentul indus, deci tensiunea indusi, va avea sensul indicat de celelalte degete. s. INDUCTANTA PROPRIE Dup& cum s-a artat o bobina cu » spire parcursé de un curent J da nas- tere unui cimp magnetic H, unci inductii B sau unui flux total 4 = care sint proporfionale cu curentul I: $= nd = LL. (3.39) Factorul de proportionalitate Z se numeste inductanfa proprie sau simplu, inductanja* bobinei si reprezint& raportul’ dintre fluxul total si curentul are I-a produs: (3.40) Considerind 0 bobin& cu circuit magnetic inchis, de exemplu un tor, fluxul magnetic « produs de curentul J care parcurge cele m spire va fi con- form relatiei (3.19). (3.41) & find reluctanta circuitului magnetic. {nlocuind relatia (3.41) in (3.40) se obtine: L (3.42) Observafie, Inductanta L este constanté daci permeabilitates magnetich este constanra, coea ce corespunde materialelor aeferomagnetice precum si calor fe magnetice us regi nesaturat Unitatea de masura a inductantei este entry-ul (simbol H), care are dimen- siunea Qs PHS1 Qs. 4. INDUCTANTA MUTUALA Se consider’ dows bobine 4, si 4g (fig. 3.18) cuplate inductiv, adick cu circuit magnetic comun avind un numir de 7 respectiv mp spire si parcurse de curentii J, si respectiv Js. Fluxurile magnetice produse, @, si respectiv s, vor circula astfel: — Fluxul ©, strabitind cele #; spire ale bobinei A, va da nastere unui flux propriu total dy =O = Lh. (3.43) * Uneori mai este numit si auioinductanfd san inductivitate 71—O parte din fluxul , inchi du-se prin aer sub forma unui flux de scapari A@, rezulti cé numai o parte din fluxul ©, si anume Oy = 0, — AO, = K,Q,, (3-44) va stribate bobina Ay, Fluxul 4. prin bobina 4, va da nastere unui flux total: dig = MO, = gQK,D,. (3.45) Observatie. KK, este un factor subunitar (Kp< 0. — Similar, fluxul , strabatind cele mp spite ale bobinei proprii va da =a} nasgtere fluxului propriu total Lol. (3.46) Fig. 3.18. Determinarea inductantei mtwale. Lag == gD: = — 0 parte din fluxul ©, inchizindu-se prin aer sub forma fluxului de scd- pari A@, rezult& c& numai o parte din fluxul , si anume Oy = 0, — Ads va strabate bobina A,, astfel c4 fluxul total produs in bobina A, va fi Yar = Oy, = aK ss. (3.48) Tinind seama si de relatia (3.43) expresia (3.45) se mai poate scrie si astfel: (3.47) Uae = mK, = mK, 1, = Maal (3.49) in care coeficientul de proportionalitate Myy definit de relatia: 2 KL, (3.50) My= t= se numeste inductanfa mulualé intre bobinele A, si de. in mod similar relatia (3.48) se poate scrie: Male (3.51) Yat inductanta mutual’ M,, intre bobinele Az si Ai fiind data de relatia: My = 2% = Kyl, (3.52) Inductanta mutuali ca si cea proprie se masoara in henry (H). Se demonstreazi ci: My = My = M. (3.53) Din relafiile (3.50) gi (3.52) se poate serie: M = % & _ KK LL. (3.54) at 72Remlta e inductanfa mutual M fntre dowd bobine avind inductanfele proprii Ly si L, va fi dat& de relatia: M =VE\Ke Ely = KYDyLy (3.55) in care factorul K = VKyKy < 1 se numeste coeficient de cuplaj intre bobine. Dac fluxurile de scipiri A, si Ad, sint’nule rezulia cd: Ki=Kys1+K=1 deci, inductanfa mutual capiti forma: M = VL,Ly. (3.56) 5. TENSIUNE ELECTROMOTOARE DE AUTOINDUCTIE Dack un circuit electric cuprinde o bobind cu inductanta L parcursi de un curent variabil 7, fluxul total Pprodus de curentul i este de asemenea variabil b= nO = Li, 3.57, y Conform legii inducfiei variatia fluxului 4 va induce si in propria bobind © tensiune electromotoare ¢, dati de relatia: a a a Aceasté tensiune electromotoare produsi de variatia curentului propriu al bobinei se numeste tensiune electromotoare de auioinducfic. Tensiunea electromotoare de autoinductie este — conform legii lui Lenz — de sens contrar tensiunii aplicate bobinei respective. a (3.58) F. ENERGIA CiMPULUI MAGNETIC O bobina avind rezistenfa ohmict R si inductanta L este alimentat& de la o sursi cu tensiunea electromotoare £. {n conformitate cu cele aritate in paragraful precedent si cu teorema a Il-a a lui Kirchhoff se va scrie: a4 ELAR (3.59) sau ai E=R+L. (3.60) Inmulfind aceastA relatie cu i+ dé se obtine: Ei dt = Ritdt + Lidi. (3.61) Integrind in intervalul de timp 0—f, reaulti: Bit =f" Rit ae + ( lo (3.62) do 73Termenul: W,= (: Ei dt = Eily (3.63) 0 reprezint& energia debitati de sursi, iar termenul Way = ("Rit dl = Ri% (3.64) Jo i care se transforma in cil- reprezint& energia consumati pe rezistenta R ( dur) in intervalul de timp considerat (0—f). Considerind ca in acelasi interval de timp curentul 7 a variat de la 0 la 0; tt 2 i= J) cel de al treilea termen al relatici (3.62) 4, Tore Le . i= -|=L 3.65 (prsai (4[5] L : (3.65) reprezinti energia cimpului_ magnet Ww, = 22. (3.66) 2 La cresterea curentului energia acumulat& in cimpul magnetic creste, aceasta fiind absorbita de la cimpul electric gi invers, la scderea curentului, cimpul magnetic cedeazi energie cimpului electric. . Relatia (3.62) reprezint& asadar ecuatia de bilan energetic al unei bobine ayind rezistenta ohmic& R si inductanfa L si fiind alimentata de la o sursi de tensiune E. | REZUMAT @ Ca si magnefii permanenti curentii electrici prin conductoare produc cimp magnetice in mediul inconjurdtor, acestea constituind impreuna cu cimpul electric care | fa generat acesti curenji cimpuri electromagnotice i @ Cimpul magnetic este caracterizat prin intensitate (H), marime care depiude | de curentul care I-a produs si prin inductie magnetics (8) care depinde de smediul mag- netic stratbatut. |e Cimput magnetic exercite anupra conductonretor parcurse de curent forye ine- | canice numite forje electromaguetice, dup’ cam conductoarele parcurse de curont exer- ith intre ele forfe electrodinamice de atragere sau de respingere. © Totalitatea liniilor de forfa ale unui cimp de inductie B printro suprafat’ S constituie un flux magnetic ® ( = BS). @ Fluxul magnetic total q printr-o Dobin& avind n spire repre fluxul @ ce strabate acea bobin& si numirul m de spire () = ni). @ Dintre materialele magnetice in practict intereseaz in special cele feromagnetice | care posed’ permeabilitipi magnetice u foarte mati. H © Circuitele magnetice se calculeazA folosind legea cireuitului magnetic si legea curentului total. @ Inductia electromagnetics reprezinti fenomenul de producere (,inducere") | a unor tensiuni electromotoare in bobine (conductoare) fixe parcurse de cimpuri mag- netice variabile sau in conductoare ce se deplaseavd in cimpuri magnetice invariabile. #8 produsul intre 74VERIFICAREA CUNOSTINTELOR 1, Cimparite magnetice pot fi produse: a— numai de magnefii permanenti? 6 — numai de electromagneti? ¢— de magneti permanenti si clectromagneyi? . Intensitatea cimpului magnetic Hf variazé in raport cu lungimea fa circuitului magnetics a = direct proportional? » — invers proportional? @ — independent? Induetia magnetieh 8 variaz a — direct proportional? ® — invers proportional? o— independent? 4. Fluxul magnetic stelibitind .tn circuit magnetic cu sectiuni din ce in ce mai mari: a — si sporeste valoarea? b= fsi micsoreazt valoarea? ¢— isi pistreazi yaloarea? 5. Pentru o bobind ou circuitul feromagnetic definit, fluxul maxim corespunde: @— miezului magnetic saturat? 6 — miezutuj magnetic nesaturat? @-- fanetionasii ta jurul originii curbei B= £(82)? , Pierderile in fier datorate fenomenului de histerezis sint proporfionale cu: @— induetia remanenti? b= cimpul coercitiv? ¢— suprafata ciclului de histerezis? 7, Tensiunea clectromatoare indus intr-o hobind dy este proportional cu: a — numarul de spire 1, al bobinei 1, inductoare? b= numiral de spite ny al bobinei ay in care se induce? = produsul 141, al numerelor de spire? ‘3. Pentru o bobind dat avind rezistenta R, inductanta L si fiind alimentat& cn tensiunea E curentul in circuit va fi minim cind: a — viteza de variafie a curentului va fi maxima? & —viteza de variatie a curentului va fi minim’? ¢—cnrental este continun? w raport cu permeabilitatea miezului magnetic:CAPITOLUL 4 CURENTUL ALTERNATIV A. CURENTUL ALTERNATIV MONOFAZAT 1, PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV Principial, curentul electric se produce pe baza fenomenului inductiei electromagnetice. Intr-o spir& ce se roteste gi taie liniile cimpului magnetic produs de doi poli magnetici, N si S (fig. 4.1) ia nastere o tensiune electro- motoare de inductie, Pentru intelegerea fenomenului se va considera axa 7 — 7’, numiti axa polilor, si axa O —O" (perpendiculari pe axa polilor), numiti axa neutrd, se va nota cu @ unghiul pe care spira fl face la un moment dat cu axa neut Axe polilor Fig. 4.1. Principiol prodvcerii curentului Fig, 4.2. Determinarea vitezei de tSiere a liniilor alternativ. cimpului magnetic. 76Tensiunea electromotoare ¢, indusi intr-un conductor de lungime / care taie cu viteza v liniile de forta ale cimpului de inductie magnetic B este (v. relatia 3.37): 4 = Blo. (4.1) Se observa c& viteza cu care conductorul taie liniile cimpului nu este constant, ci depinde de unghiul o. Astfel (fig. 4.2): — cind spira se afl& pe axa polilor (7 — 7’ liniile sint t&iate perpendicular si viteza cu care ele sint intersectate are o valoare maxima: v % ~~ cind spira se afl4 pe axa neutra (0 — 0’) liniile nu sint t&iate (spira se deplaseazi in lungul liniei) si deci viteza este nul: v=0; —cind spira face un unghi oarecare ¢ fat a liniilor cimpului magnetic va fi de axa neutra, viteza de taiere v= sin 9. (4.2) Ca urmare, inlocuind relatia (4.2) in (4.1) se va obtine valoarea tensiunii e, indusi in conductor in cazul general: e, = Bly sin ©. (4.3) Sensul tensiunii induse va fi dat de regula miinii drepte, adic’ va avea sensual din figura 4.1. O spira este constituita din dowd conductoare dintre care unul taie liniile cimpului intr-un sens astfel cA tensiunea indus’ are o anumit& valoare si anume sens, iar celalalt taie liniile in sens contrar, deci tensiunea indusi are aceeasi valoare ins& sensul contrar. Deoarece ins $i pozitia celui de-al doilea conductor este inversat&, tensiunea electromotoare indusi intr-o spit este data de suma celor doua tensiuni egale induse in cele doud conductoare: 2Blogsin 9. (4.4) & Tn cazul in care in locul unei spire se foloseste 0 bobind cu m spire, tensi- unea indus’ ¢ are valoarea: 2nBlogsin @ (4.5) sau Enee Sin wt, (4.6) in care s-a notat: Ena: = 2MBlvy; 2 = of (@ — viteza unghiularé a bobinei, iar t = timpul). a obfinut astfel o tensiune alternativa’ sinusoidala (fig. 4.3) care este culeasi pe inclele 4 si B prin periile P; si Py (fig. 4.1) si poate alimenta un consumator —de exemplu lampa L. Aceasta este forma cea mai simpli de producere a curentuiui alternativ monofazat, iar elementul descris _constituie un generator de curent alternativ monofazat. 77Fenomenul prezentat este reversibil in sensul c&, aplicind prin periile Py si Pa © tensiune alternativa sinusoidala, spira (bobina) descrie o migcare de rotafie deci FP] este capabila si product un lueru_me- fe (feveit’)\canic. S-a obtinut astfel un motor de curent alternativ. 12 2 (pereaes) Not. Partea format din poli magnetici N SiS constituie stuforul (care st&) sau inductorul {care induce cimp} miasinii electrice (generator sav motor), iar spira (bobina) constituie roforut (care se roteste) sau inducul (in care se induce tensiumea) masinii respective 2. MARIMI CARACTERISTICE ALE CURENTULUI ALTERNATIV Fig. 4.3. Diagrama tensionii alternative Revenind Ja expresia tensiunii electro- sinvsoidale, motoare deduse mai sus ((-=Eyuz SiN pin (of) se pot defini unele m&rimi caracteristice. ©@ Perioada. Dac& spira face o rotatie completi (2n) in timpul T, rezulté valoarea vitezciunghiulare: 28 nf. (4.7) o T Marimea T se numeste perioadd si reprezint%, dup’ cum s-a aratat, timpul (exprimat in secunde), in care spira efectueaz’ o rotatie complet, adica timpul dup& care tensiunea alternativ’ capt’ aceeasi valoare si acelasi sens de crestere. De exemplu, pentru: ¢ expresia sin wf capita valorile: sin wT = sin 2x in 307 = sin 6x = I... adic& tensiunea electromotoare capit& valoarea maxima (e = E,,,.)- @ Frecvenfa. Marimea S(f= 5) se numeste frecvenfé si reprezinté nu- 7 marul de perioade cuprinse intr-o secundii. Frecvenfa se m&soar& in perioade pe secund’ sau ferfi (Hz). Frecventa curentului alternativ industrial din fara noastra, ca dealtfel din toat’ Europa*, este de 50 Hz. © Valoarea eficace. Din figura 4.3 si din relatia ¢ = E_,.Sin wt se observa c& o tensiune alternativa monofazata isi schimb& sensul de 100 de ori pe secunda (ar x al trecind astfel: perioada ~~ secund’ —de 100 de ori prin zero (e = 0); —de 50 de ori prin valoarea maxima (: wax) — de 30 de ori prin valoarea minima (e = —E,,..)- Masurind cu ajutorul unui voltmetru o asemenca tensiune alternativa, acul acestuia nu va urmiri inst aceste variatii, ci va indica o anumita valoare fixt E. * In S.U.A, gi in unele {&ri dependente economic de aceast fart, frecvenfa curentului alternativ industrial este de 60 Hz, 78Aceast& valoare a tensiunii este numita valoare eficace sau valoare efec- tivd. Se constata c mac _ Ess Ea? veo at Tensiunea alternativa sinusoidalé mai poate fi exprimat’, prin urmare, astfel: e = 2E sin at. Aceasta inseamni ci, de exemplu, daci voltmetrul indick E = 100 V, valoarea maxima (de virf) a tensiunii in circuit este E,,,, = ¥2 ‘100 = 141 V. Atentie! In practica curont& nu se lucreaz’ cut valori maxime ci, de obicei, mumai cu valori eficace. Sensul fizic al nofiunii de valoare eficace a tensiunii (curentului) alterna- tiv reault& din efectul termic pe care o marime electric alternativa sinusoidal fl are asupra consumatorilor rezistivi, in adevar, s-a demonstrat teoretic si practic cA puterea electric’ disi- pati pe o rezistent&a R este aceeasi fie cd se foloseste tensiune continua de valoare E, fie ci se foloseste o tensiune alternativa sinusoidala de valoare maximi Ey. = V2 E. 3. REPREZENTAREA VECTORIALA A MARIMILOR SINUSOIDALE, Rezolvarea retelelor de curent alternativ se poate face comod folosind reprezentarea vectoriali a mirimilor alternative sinusoidale, In acest scop se considera o mirime alternativa sinudoidalA exprimata intr-o forma gene- ral 4 = Ayg, Sin (of + 9) (4.8) care poate fi reprezentati cu ajutorul constructiei din figura 4.4. Fata de o ax Ox denumit& axa timpului se construieste vectorul OM de modul (mirime) Anas $i de argument — unghi — (af + 9). Deoarece argumentul vectorului este © functie de timp (#) rezulté ch OM este un vector invirtitor care se ro- teste cu viteza unghiular’ @ in sens trigonometric pozitiv. Din figura 4.4 se observa ck proiec- tia vectorului OM pe axa Oy perpen- dicular pe Ox este: OA = Aya, Sin (t + 9) Ca urmare, se poate considera ca vectorul OM’ reprezintaé conventional gig, 4.4. oproventarea nei mimi marimea alternativa a. sinusoidale printrun vector tnvirtitor. 79De obicei, in cazul marimilor elec- trice reprezentarea vectorial a mari- milor alternative sinusoidale se face in urmatoarele condifii: —modulul se consider’ in valoare eficace adici A = A,,,,/V2: — argumentul se consider’ la momen- tul £= 0, deci unghiul vectorului fata de axa timpului se ia egal cu faza 9. in acest caz reprezentarea grafic% a marimilor electrice alternative. sinu- soidale se simplifici considerabil. In- Fig. 4.5. Pozitia relativa a mirimilor sisi exprimarea acestor mérimi se fazoriale. simplified foarte mult. De exemplu, se poate folosi notatia simbolic’: Uy, 220 |30° (citeste: 220 V, argument 30°). Deoarece marimile electrice alternative reprezentate sub formi de vectori se deosebese totusi de vectorii cunoscufi din fizica (forfe, viteze etc.) ele poart& denumirea speciali de fazori si se noteazd printr-o linie plasati dedesubt (de exemplu: fazorul ténsiune U, fazorul curent I etc.), nu deasupra ca la vectorii propriu-zis (de exemplu: vectorul forti F etc.) In figura 4.5 sint reprezentate ca exemplu urmatoarele marimi fazoriale: Uy (0%; Us |180°; Ts |—30°; Ty 90°; Ts |90°; Ty [45° gi Ty (45° Th legatura cu acest exemplu se definesc urmatoarele pozitii relative ale fazorilor: —fazorul al cirui argument este nul este considerat ca origine de fazt (exemplu Uy); — doi fazori avind aceeasi fazi (exemplu I, si I,) se numese tm fazd; — doi fazori avind faze opuse adic’ diferen{a de faza Ag = ¢1 — 92 = 180° (cxemplu U, gi Up sau I, si Is) se numesc n opozifie de fazd; - un {azor situat in sens trigonometric pozitiv fat de alt fazor se numeste defazat inainte fafi de cel de al doilea (de exemplu J, este defazat inainte fata de U,) respectiv cel de al doilea este defazat in urma fafi de primul (de exemplu J» este defazat in urma fafa de Uy); — doi fazori defazafi cu 90° se numesc fn cuadraturd (de exemplu I este in cuadratura si in urma lui U; etc.). 3. ADUNAREA $I SCADEREA MARIMILOR ALTERNATIVE SINUSOIDALE @ Adunarea, Se consider’ doi curenfi alternativi de aceeasi pulsatie «: 1 sin (ol + @) (4.9) ig = Tp sin (wt + 92) (4.10) = a c&ror reprezentare fazorial’ (I, |gx si Ie |g2) este dati in figura 4.6, a. Fazorul sum Ip go se obfine prin insumarea vectorial a celor doi curenfi. 80Fig. 4.6. Operafii cu miirimi fazoriale: ~ clferenta faxoilor = reprezenterca a dof fazori; 6 — sume fzoil Deoarece — dupa cum se stie din calculul vectorial, — proiectia pe o dreapti oarecare a rezultantei este egal. cu suma_proiectiilor vectorilor com- ponenti, pentru a calcula modulul si argumentul curentului Jy se procedeazd astfel: Se proiecteazi fazorii I}, Ip si Ip pe axa ordonatelor si a absciselor sise sorie succesiv (fig. 4.6, 6): Tp sin g = 1; sin q+ Ty sin ge (4.11) In cos 29 = Ty cos 91 + Ip C08 92. (4.12) Ridicind la p&trat ambele relafii si insumind membru cu membru se obtine T}sin® 9 + T}c0s® 99 = (Ii sin @1 + Tasin 9)? +. (I1c08 91 + 12008 92)" Efectuind operatiile si tinind scama de faptul ci sin? + cost 9 = 1 se obfine: B= K+ TF + shy (sin 9 sin 92 + c08 1 605 93) gi deoarece: sin g1 sin g2 + COs $1 COS 7p = COS (@1 — 92) reault& expresia modulului (valorii) curentului suma: Ty =V FR + TE + 2Tz cos (¢1 — 92)- (4.13) Revenind la relafiile (4.11) si (4.12) si imparfindu-le membru cu membru se obtine: Iq sin Go _ 11 Sin ut Fy Si Ge ao SN a = . (4.14) Ty COS Gq 1, cO8 @ + Sy C08 Gp & Po (4.14) Deci, argumentul curentului sum& va fi: gy = arcty 2 St Tesi es, (4.15) Ty 008 95 + 2 003 @ 6 — Electrotehnica — c. 162 81©@ Scaiderea. Pentru a determina diferenta ip = i; — ig a dowd mirimi alternative sinusoidale se scrie: a= ait (a), adic& se efectueaz’ operatia de adunare a fazorului J, cu fazorul J Iuat in opozitie de fazt (—Js) — (fig. 4.6, c). In mod similar se objine: I= VE 2h cos (1 — o) (4.16) aengs, 4.17) 1, 605 @ ~ Tz 608 9 (17) B. CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 1. STRUCTURA CIRCUITELOR DE CURENT ALTERNATIV Spre deosebire de circuitele de curent continuu, in curent alternativ pe linga rezistoare (rezistente R) se intilnesc si alte elemente pasive si anume: bobine (inductante L) si condensatoare (capacitati C). Dupa cum se va vedea, cele trei tipuri de elemente R, L si C se comporta in mod diferit in circuitele de curent alternativ. 2. CIRCUIT CU REZISTENTA 8 Considerind 0 sursi de tensiune alternativa e= ZE sin ot (4,18) care alimenteazi o rezistenti R (fig. 4.7, a), expresia curentului alternativ care strabate circuitul va fi (conform legii Ini Ohm): I sin wt. isSay2= sin ot = RoR Se constat& urmatoarele (fig. 4.7, 0): —curentul obtinut este tot alternativ sinusoidal, valoarea sa eficace (indicata. de un ampermetru) fiind: I=4; (4.20) —curentul J este in faz& cu tensiunea E, deoarece # si e se anuleaz’ (trec prin zero) si au maximele in acelasi moment, fapt care rezult& si din diagrama fazoriala (fig. 4.7, c). Cele aratate mai sus sint valabile si dac& se considera un curent, V20 sin wt (4.21) parcurge o rezistenpi R. 82es V2E sin at 2 V2 sinwt é 7\\| @ | Fig. 4.7. Circuit cu rezistenti 1 €é = schema elected & = diagrams tonsiunii gi eurentului; ¢ — repre- zentare fanart ” a In aceasta situati , Ja bornele rezistenfei se obtine 0 cadere de tensiune = V2 RI sin wt = V2 E sin wt a c&rei valoare eficace este: = RI (4.22) si care este in fazi cu curentul J. 3, CIRCUIT CU INDUCTANTA L aceeasi sursi de tensiune alternativa e= 2 Esin ot aplicata unei bobine avind inductanfa L (fig. 4.8, a) un curent alternativ: constata cA ia nastere V2 = cos wt = V2I cos wt. (4.23) ol 83Se observi urmitoarcle (fig. 4.8, B): —curentul obtinut este tot alternatiy sinusoidal, yaloarea sa eficace fiind: T= = (4.24) 7 in care mirimea X, — @L poarti numele de reactanfi inductivd si, ca si rezistenfa, se msoari in ohmi: —curentul 7 mai poate fi exprimat si sub forma: 4 = V2E cos wt = 27 sinfot — = 2 si este deci in cuadratura si defazat in urma fa: de tensiunea Z cu un unghip fig. 4.8, c) parcurge inductanta L. e-V2Esin wt VE sin (ute Z, é x, CT at Inge sia futos £ ype —— - wtp) Fig. 4.8. Circuit cu inductangit 4@— schema electsied; b — dlageama tensiunii gl eurontululs ¢ — repre- zentarea fapocala. 84In aceast& situatie la bornele inductantei se obtine ciderea de tensiune: \2oLI sin ( + 3 (4.25) a carei valoare eficace este: E=oll=X,1 (4.26) si care este defazat& fnainte de curentul J cu unghiul ¢, + 90°. 4. CIRCUIT CU CAPACITATE ¢ Considerind din nou aceeasi surs& de tensiune alternativa: V2E sin wt aplicaté unei capacitati C (fig. 4.9, a), se constatd c& in circuit ia nastere un curent alternativ: (4.27) es Vee sin at 1 Voisin (at -F Fig. 4.9. Circuit cu capacitate: srentuly 6 ~ repre: a echema eeotticd; 0 éingrama tensivall 4 ‘entare fazorald 85Se observa ca (fig. 4.9, 6): —curentul obtinut este tot alternativ sinusoidal, avind valoarea eficace BLE = =/, 4.28) f= Xe (4.28) ra in care marimea X, este reactanfa capacitivd si se msoara tot in ohmi; curentul ¢ mai poate fi exprimat sub forma: § = — V2 cos wt = V2 sin [ot + 5) (4.29) gi este deci in cuadraturi si defazat inainte {afi de tensiunea E cu un unghi 9¢ (fig. 4.9, ¢): + 90°, Cele de mai sus sint valabile si in cazul in care un curent i= y2T sin wt strabate capacitatea C. Jn aceasta situatie, la bornele capacitatii se obfine o cidere de tensiune: e= V2! sinfo— } 2 ec a carei valoare eficace este tox ot sicare este defazata in urm’ fafa de curentul [cu unghiul gg = — = = — 90°. 5. CIRCUIT R, L, C SERIE In cazul general (fig. 4.10, a), prin aplicarea unei tensiuni alternative de valoare eficace E in circuitul respectiv se obtine un curent de asemenea alter- nativ, avind (fig. 4.10, 8): — valoarea eficace: (4.30) — defazajul » dat de expresia (fig. 4.10, ¢): or-+ oo _Xn- X __0¢ (4.31) R R tge= 86:VIE sin ut ; i V2ly sinwt Fig. 4.14. Circuit R, 1, C derivatie 4 —schenia electsiea; = diagrams temsivnil gi extention; ¢ — riprezensarea tazoriels Din diagrama fazoriala (fig. 4.14, c) se constat& c curentul I debitat de sursi va fi dat de suma fazoriala a celor trei curenti: T=Igtlitle (4.39) 1Rezult% pentru curentul total: — valoarea eficace 1 Ce 2 1 z (a7 °] (4.40) — defazajul , dat de expresia (fig. 4.14, ¢) 1 — Co Lo ee= 2 (4.41) R Impedanta z= (4.42) 8, REZONANTA PARALELA Din reiafia (4.40) se observa ca si tn cazul circuitul obfine fenomenul de rezonan{a (rezonanta paralela) daca: ~ i —Co=0 0 =m = Lo Wie i R, L, C paralel se Frecventa de rezonanta este dati de aceeasi expresie ca gi in cazul rezo- nantei serie: (4.43) | iar faza sa devine (relatia 4.41): ee tgg=0=>09=0 ‘ Ceilalti doi curenfi sint egali si in opozitie de fazt {, =ZHE-o-ca1, sein is eee Diagrama fazoriala in cazul rezonantei paralele este ta paralels. prezentati in figura 4.15. 929. LEGEA LUI OHM $I TEOREMELE LUI KIRCHHOFF IN CURENT ALTERNATIV Din cele ardtate mai sus a rezultat ca legile folosite in curent continu sint valabile si fn curentul alternativ cu observatia ci mfrimile intervin fazorial. @ Legea lui Ohm uv T=2; au UZ (4.43) @ Teorema I a lui Kirchhoff: ri=0. Suma fazoriala a curentilor care intrA intr-un nod al retelei este nui (v. relatia 4.39) @ Teorema a Ila a lui Kirchhoff: LE = XZI. (4a) Intr-un circuit inchis al unei retele sama fazoriali a tensiunilor electro- motoare este egali cu suma fazoriali a cAderilor de tensiune. C, CURENTUL ALTERNATIY TRIFAZAT 1, PRODUCEREA CURE NTULUL ALTERNATIV TRIFAZAT Reluind experienta din figura 4.1, ins& folosind in loc de o spira (bobi care se roteste in cimpul magnetic, un numar de trei spire decalate in spatiu la unghiuri egale ( 120° 6 . 4.16) se vor obtine trei tensiuni mono- fazate ey, ¢, ¢ egale ca valori maxime (Ese = Etyex ~ Eonec = Eopen) deci egale ca valori eficace (EZ = Ey = Ex ="Es), insh defazate cu unghiuri 4: = V2E sin ot, ég = V2E sin (o — =); és = V2E sin {oe — 4) Un asemenea sistem poart’ numele de sistem trifazat de tensiuni, iar magina electric’ ce-l produce se numeste generator trifazat. In figura 4.17 este prezentata diagrama fazoriali a sistemului trifazat de tensiuni. Cele trei spire (bobinaje) pot alimenta teoretic trei impedante de sarcina 2Z,, Zz si Zy prin trei circuite independente (fig. 4.18). 93fn |b 82 V2E sour e.VOE stat 24) 2) Fig. 4.16. Principiul producerii curentului alter natiy trifazat. i 4 Fig. 4.18. Sistem trifazat alimentind trei sarcini monofa- zate (schema teoretica). Practic, in scopul reducerii numarului de conductoare, cele trei bobinaje {generatoare) precum si cele trei impedante (consumatoare) sint legate in diverse moduri, anumite conexiuni. 3. CONEXIUNEA IN STEA CU FIR NEUTRU Bobinajele (infisurarile) generatorului sau impedanfele de sarcina (de exemplu fazele unui motor) se leag’ ca in figura 4.19, numit& legare sau cone- xiune fm stea. Punctul comun al celor trei bobinaje ale generatorului (notat cu Og) precum si al celor trei impedante de sarcin&’ (0,) se numeste punet neutr sau mul, iar conductorul de legitura intre cele dou puncte neutre se numeste conductor neutru sau de nul, Celelalte trei conductoare se numesc conductoare active sau faze si se noteaz’, de obicei, cu R, S si T. "” ‘Tensiunea fiec&rei faze, misurat& intre conductorul de faza si nul, se nu- meste fensiune pe fazd (Ey = Egg = Eyo = Fo), iar tensiunea intre conduc- toarele active se numeste tensiunea tutre faze (Ups = Usy = Urn): 94g » fara R" FR F207” up? —e a, Fig. 4.19. Conexiune in stea en fic neutru. Din diagrama fazoriald (fig. 4,20) se constat% de pildi ca: Ens = Em — Eso sau, exprimind in modul: Uys = 2Eq* cos 30° = 2B, Tensiunea intre faze este asadar de \'3 ori mai mare decit cea pe fazd: Fig. 4.20. Diagrama fazoriald, Us (4.46) “"y tensiunilor intre faze. De exemplu, tensiunes de alimentare a locuintelor este de obicei E = 220 V fiind distribuita de la o faz si nul (tensiunea pe fazi) a unui sistem trifazat cu conexiune fn stea cu fir neutru avind U = 380 V_ tensiune intre faze (380 = 3+ 220). 3. CONSXIUNEA IN STEA FARA NEUTRU Aceasta conexiune este aseminatoare celei precedente, cu observatia ci firul neutru lipseste (fig. 4.21), R »foroR” _—_ & » ForaT” Fig. 4.21. Conexiunea in stea fart fir neutru.4. CONERIUNEA IN TRIUNGHI Se realizeazi ca in figura 4.22 infigurarile fiind legate dou’ cite dou’ intre ele. Se constata c& in acest caz tensiunea pe o faz (infasurare) este aceeasi cu tensiunea intre faze (E = U). / zy z o —+s Fig. 4.22. Conexiune in trinnghi Atentie! Conexiunile la generator si consumator pot fi diferite adiet, de exemplu, genera zoral poate wectat in stea iar consumatorul (motorul) in triunghi. D, PUTEREA iN CURENT ALTERNATIV 1, INTRODUCERE, Spre deosebire de curentul continuu unde puterea electric& reprezint’ produsul intre tensiune si curent (P = UJ) in curent alternativ trebuie sa se fini seama de faptul ci tensiumea nu este intotdeauna in fazi cu curentul existind de obicet un unghi de fazi 9. Considerind de exemplu un circuit R, E serie alimentat de tensiunea U (fig. 4.23, a) curentul J strabatind circuitul respectiy va _provoca: “0 cadere de tensiune pe rezistenta R care va fi in faz cu curentul I Ug = RI; on = 0; (4.47) —o cidere de tensiune pe inductanta L care va fi defazati inaintea curentului I cu unghiul 2 U, =0°Ll; o= ‘ . (4.48) Din diagrama fazoriala (fig. 4.23, 6) se constat& c&, conform teoremei a I-a a lui Kirchhoff (relafia 4.44) se poate scrie: U=Ug+U,; 96a Fig. 4.23. Poterea in curent alternativ a= scheme clectricd; &~ triunghiel tens funghiu impedantes; d — triunghiul puteritr. sau, in module: u ROR = VRE PLP = IVR? OL? = IZ (4.49) Rezult conform si cu relafiile (4.30) si (4.31): tgp a. (4.50) {Rp e? R Triunghiul din figura 4.23, } avind laturile U,, U, si U se numeste tri- unghiul tensfunilor. Impartind marimile care constituie laturile acestui triunghi cu curentul I se obtine un triunghi avind laturile R, X, si Z (fig. 4.23, ) care se numeste triunghiul impedantelor *. 2. PUTEREA IN CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT Cu aceste notiuni preliminare se va trece la definirea mai multor feluri de puteri in curent alternativ. @ Puterea activa P reprezint& produsul dintre curentul J si componenta Uy a tensiunii U in faz cu curentul. P=U,l (4.51) sau, decarece Uy = U cos ¢ (fig. 4.23, 6), relatia (4.51) devine P=Ul cos (4.52) * Acelasi lucru se poate obtine din relatia (4.49) scriind ch Z = J 7® + XB sau 2? = RE + ++ NG, cova co dovedeste ch Z, R si Ny, reprezint& laturile wnni triunghi dreptunghic avind ipo- tenuza egali cu Z. 7 — Electrotehnica — c. 162 97Expresia (4.52) defineste puterea activ in curent alternativ monofazat si ea se masoara in W (watt). Considerind relafiile (4.47) si (4.51) se pot obfine gi alte expresii pentru puterea activa: PH=RIT=RP = Le (4.53) 7 si ca produsul dintre tensiunea U si com- ‘infeles ch In = F cos @ fapt care conduce Observatie, Paterea activi mai poate fi defini ponenta Zz a curentului J in faz cu tensiunea. Bi la acelasi rezultat P = Up = Ul cos @. Din motivele ardtate mai sus U, se numeste componenta activi a tensi- unit dupa cum I, se numeste componenta activd a curentului. © Puterea reactiva Q reprezinta produsul dintre curentul J si compo- nenta U,, a tensiunii U in cuadraturi cu curentul: Q=Ur (4.54) sau, deoarece U, = U sin g (fig. 4.23, 5) relatia (4.54) devine: Q=UTsing (4.55) Aceasta reprezint puterea reactiva in curent alternativ monofazat si ca se masoara in var * (volt-amper-reactiv). Similar, puterea reactiva mai poate fi exprimata si astfel: Q=X,P= (4.56) De asemenca puterca reactivi mai poate fi definita ca produsul dintre tensiunea U si componenta J;, a curentului 7 in cuadraturé cu tensiunea. Componenta reactiva I, a curentului ([, = sin @) conduce la acelasi re- zultat (relatia 4.55). Daca circuitul este previzut si cu capacitate (R, L, C) reactanfa are forma gencrali: X=X,—X, (4.57) ceea ce fnsemneazi ci expresia generalé a puterii reactive este: 0=(X,—X,)P = X,P— XP. (4.58) Se poate vorbi deci despr — puterea reactiva inductiva. Q, = X,I°; — puterea reactiva capacitiva Q, = Xj/% Observatic. Ca si reactanfele, puterile reactive inductiva si capacitiva av intotdeaunn sei contrarii, deci puterea reactivi total roprezintt diferenta celor dowd puteri * Menfionam c& denumirea de VAR a lost adoptaté de C.B.1. (Comiterl Electrotehnic Internasiona!) in anul 1930 pe baza propunerii unui savaut roman — acad. prof. C. Budeana (+1958). 98© Puterea aparenta S reprezint& produsul dintre tensiunea U si curentul [ S=aU+l (4.59) similar, puterca aparent mai poate fi exprimata gi astfel: sa7eae Z si se masoar’i in VA (voli-amper). Din relafiile (4.52), (4.55), si (4.89) se con- stata c& Sa P+ g (4.60) Iucru care se observa si din figura 4.23, d numit triunghiul puteriler obtinut din triunghiul tenshunilor prin inmultirea valorilor fiec4rei laturi cu curentul 7. 3. PUTEREA IN SISTEMUL TRIFAZAT Considerind un_ sistem trifazat ~ generator sau consumator — avind tensiunile pe fazi Ey, Ez gi Eg curenfii Jy, 1g si Jy respectiv fazele 1, 92 $i %, puterile totale vor fi date de suma puterilor celor trei faze. Astiel: @ Puterea activa: P = Eyl, cos 9 + Bol, cos py + Esta cos 25 (4.61) in cazul unui sistem simetric (Ey = Ey =E,=E, = 1g=Ij=1 si 91 = %2 = 23 = 2) expresia puterii active este: P=3-E-Icose (4.62) si deoarece tensiunea intre faze U este: U = v3 E se obtine forma general a puterii in sistemul trifazat P=V3-U-lcos¢ (4.63) care este valabili independent de modul de conectare — stea, fn triunghi al generatorului (putere produs&) sau al consumatorului (putere consumat ‘® Puterea reactiva: @ = Eqle sin gy + Ealg sin 92 + Egls sin 95 (4.64) In cavul unui gistem simetric puterea reactiva este: Q=3EIsing (4.65) sau, similar ca mai sus: Q=VBUI sing (4.66) @ Puterea aparenti: S= Ey + Eola + Eals (4.67) 99in cazul unui sistem simetric puterea aparenta devine: S=3EI = 3UI (4.68) in cazul sistemului trifazat este valabili relatia S? = P? 4 GP Observajic. 4, INBUNATATIREA FACTORULU! DE PUTERE Termenul cos g din expresia puterii active (4.52) se numegte factor de puleve; el reprezintk un numér subunitar cu care trebuie inmulfitd puterea aparenta S pentru a obfine pe cea activa: P = UI cos 9 = S cos 9 (4.68) Deoarece, circulind prin conductoare si cabluri ctre consumator curentul J produce pierderi de putere (RI*) si cideri de tensiune (RY) insemneazd c& in industric este necesar ca, pentru o anumitA putere absorbita P sila o tensiane data U si realizim un curent absorbit minim, respectiv un factor de putere maxim (cos 9,,,, = 1 +9 = 0). De obicei, in industrie, datorit’ existentei metoarelor clectrice (induc- tante), factorul de putere este subunitar (cos 9=0,5 + 9,8) unghiul ¢ find negativ (J in urma lui U). Problema sporirii acestui factor la valori apropiate de 1 (de exemplu se impune cos ¢ > 0,92) se numeste imbundidfirea factorului de putere. Imbun’- ti{irca factorului de putere se realizeaza in intreprinderi in special prin con- densatoare statice care prin capacitatea lor ,compenseazi” inductantele motoarelor electrice (v. relatia 4.58). Aplicatia 4.2, Un consumator industrial trifazat simetric alimentat la tensiumea C= 6,3 XV (fig. 4.24, a} absoarbe un curent fy = 363 A la un caghi de faz gy = — 60° Se cere: a) determinarea parametrilor schemei; 2) imbunititirea factorutei de putere la valoarea cos 9, = 0,87. Rabspuns, a) Tensiunea pe faz’ a consumatorulni: 3.630 V. Impedanta echivalentt Rezistonta cohivalentit pe fara: Ry = Zq 608 @ = 10-0, Reactanfa inductiva pe faz Xuy = Zp Sing = 10-087 = 8,7 0 Diagrama faroriald este preventata in figura 4.24, b. 100| Lele o 4 / és 0 HVA y= 50 4VAr toss J | ae get i aaTaw BSW e “¢ Pig. 4.24. Compeusarea factorelui de prtere faplicatia 4.2): —seheraa electviot; 6 — triunghiul impedan{elor; ¢ — tslunghlol puterlor [lass compensate); d— telunghiut puterlor (ea companssre) 8) Pentr: comps compensare. Puterea activi pe fazti: Po = Ely 008 Gy = 3630+ 363+0,5 = 651+ 10W = 651 rea factornlni dle putere se vor calcula puterile Py, Jy si Sp tnainte de Paterea reactiva pe fant (inductiva): Qp = Ely sin gy = 3630+ 363 +087 = 1150+ 109 var = 1150 kyar = 1,15 Mvar. fereaaparenti pe faz: Sp = Ely = 3630+ 363 = 1520+ 109 VA = 1520 KVA = 1,32 MVA ‘Trivnghiul puterilor este prezentat in figura 4.24, &. 101In mile condi sate — patatile adsorbite or trebui si fie (oo8 gy = 0,78, 309: puterea activi pe fazi ea coma Py = Py 651 kW; puterca reaetiva pe fazd (inductiva): Oc= Py tg ey = Py tg 30° = 651+ 376 evar; puterea reactiv compensat’: Qe = Qy~ Q, = 1150 — 376 = 774 kvar; puterea aparenti pe faz scade de la 1320 kVA la valoarea: PL 631 core, 0,87 Spe = 750 kV! curental absorbit pe faz scade de la 363 A la valoarea: S, 750+ 108 E3630 206 A: reactanta capacitiv’ pe fazi: BY 36308 Qo THA 108 Xe capacitatea de compensare pe fazt 1 1 1 Xo Qn fXo 3447 c 0,68 + 10-3 F = 680 uF. iva fi cea din figura 4.24, d. Diagrama fazoriala a puterilor in noile con REZUMAT torul generatoarelor rotative. © Marimile caracteristice ale curentului alternativ sint valorile instantunee, maxine si eficare, perioada, frecvenfa, pulsatia, faza ete. @ Componentele pasive in circuitele de curent alternativ sint rezistoarele, bobinele si condeusatoarele (F, I si C) care se comporté diferit in ceea ce priveste valoarea cace si faza curentului absorbit. @ In industrie se foloseste curentul alternativ trifazat. Caleulul ciseuitelor de curent alterhativ se efectueard pe bara legilor lui Ohm si Kirchhoff aplicate la curentul alternatiy folosind caleulul vectorial, adic® mArimile alternative curenti, tensiuni, puteri etc. fiind reprezentate ca vectori (fazori). @ Tn curcntut alternatiy se folosesc in principal urmitoarele forme de puteri: activ’, reactird si aparenid. @ Imbunstifirea factorului de putere (con 9) conduce la reducerea eurentilor absorbift de consumatori deci la micgorarea pierderilor in retele © Curentul electric alternativ se produce pe baza fenomenului de inducti¢ cu aju- | } | 102VERIFICAREA CUNOSTINTELOR 1, Frecvenga curentului alternativ represine = turatia generatorului? 4 — nnmviru! de perioade pe secunda? © — palsatia inmulfita om 2 1 reactang’t rental intr-ua circuit a ~ in fond? caport cu tensiunes este: 6 = in opozitie? ¢ — im euadratura? 3. Intreun cireait R, C sama algehcicd a cilerilor de tensiune in raport eu tensinnen aplicatze este: a= egal? b— mai mare? 6 = aa med 4. Intrun circuit rezonant 2, L, C serie cdderea de tensinme pe capacitate in raport cn cureutul total este an in faz? 4 — in oporitie? © — im cnadraturt? Tntr-un circuit R, L, © devivazie poterea reactiva este determinatt de: a — valoarea yeactantei? b — valoarca impedantei? ongel? 6. Poterea aparents absorbitdi ce un activa si reactiv’ es wo — mvai mare? b= egal? Suma fasor me 6 = mai mick? fa clderiin de tensiuue in raport en tensietea apticata este raport cu suma algebrict a puterilorCAPITOLUL 5 PRODUCEREA, TRANSPORTUL, DISTRIBUTIA SI UTILIZAREA ENERGIE] ELECTRICE A. SISTEME ENERGETICE Dezvoltarea economico-social a unci societati este astizi de neconceput f4r&_ajutorul energiei electrice, produse de centrale electrice. Energia electric& este folosit% in prezent pe scar din ce in ce mai largi fn toate ramurile industriale, in transporturi, in agricultura, in domeniul cas- nic etc., dezvoltarea centralelor producitoare de energie electrica (industria energetic&) devenind unul dintre cele mai importante obiective ale economic nafionale. Forma de ansamblu in obfinerea energiei electrice este sistemul energe- tic, constituit din: centrale electrice producitoare de energie, statii de trans- formare a curentului electric, linii de transport si distributie a energiei (rete- lele electrice) si receptoare care utilizeazA energia electric (motoare, lampi de iluminat etc.). | _ SISTEM ENERGETIC = CENTRALE + STATI + LINIE + RECEPTOARE j Agadar, referindu-se la energia electric, se observa c& in instalafiile unui sistem energetic au loc in acelasi timp urmatoarele procese distincte: PRODUCEREA — CENTRALE TRANSFORMAREA + STATIL I DISTRIBUTIA + LIN (AER —+ RECEPTOARE (CONSUMATORD, SI CABLURI) in figura 5.1 se prezint& ca exemplu schema de principiu a unui sistem energetic. Atentie! Procesele din sister wl energetic aritate mai sus au loc practic In acelasi timp. viteza de transport a energiei electrice fiind foarte mare *. Dac& in trecut fiecare ovas mare sau chiar fi © central’ electric& proprie functionind in conditii neeconomice, cu ran dament redus, in prezent tara noastra detine un sistem energetic national cuprinzind toate centralele, statiile si consumatorii din tari, interconectate (legate) intre ele prin linii electrice. * Aveasta corespunde, de fapt, vitezei de propagare a cimpului clectromaguet ic. 104PRODUCERE TRANSPORT DISTRIBU UTMIZARE Lentooti | Siete de UME States 1 cana | fronsPermare | ~ Traastirimare | | | ratcctoore | cobarifoore | \ ( lyon Turbiad ; G-Generolar; B= Translermaler vidiedton; B- Bove ; L-Ivansfarmalar cobaritar Lye Fig. 5.1. Exempla de sistem energetic. Mai mult decit atit, sistemul nostru energetic este interconectat prin lini de foarte inalt& tensiune (220 kV si 400 kV, iar in viitor 750 kV) cu siste- mele energetice nationale ale tirilor vecine (Bulgaria, Cehoslovacia, lugo- slavia, Ungaria, U.R.S.S.), Prin liniile de interconexiune internationale se asiguri in primu! rind o mai bund functionare a fiecirui sistem energetic national in parte, iar in al doilea rind se permit schimburi periodice de ener- gie cind, lau moment dat, unul dintre sisteme este excedentar (poate produce mai multé energie), iar altul este deficitar (are nevoie de energie). B. CENTRALE ELECTRICE 1. NOTIUNI GENERALE Pentru producerea energiei electrice este necesara folosirea unor alte forme de energie, dintre care cele mai importante din punct de vedere practic * sint energia caloricé (cildura) -~ centrale termoelectrice — si cnergia apelor — centrale hidroelectrice. + Pe scaré mai redus mai este utilizata energia vintului — centrale eoliene — saw energia soarelui ~ Daterii solare etv., care fs au utilizkri speciale (de exemple producerea prin ba- electrice pe rachete, pe sateliti artificiali, pe lem’ etc.) si care, deocamdata, art Jargi in sistemele energetice. teri sulare a energi nu sint aplicate pe s 105O central electric oarecare are o anumita putere instalata, care reprezinta puterea totali a gencratoarelor, exprimat& in kilowati (KW) sau megawati (iW). Un indicator sintetic, care exprima gradul de dezvoltare la un moment dat al industrici energetice dintr-o tard precum si cresterea in timp (dinamica) a acestei industri, este puterea totala instalati in centralele sistemulti ener~ getic national. Notindu-se cu P, acest indicator care se exprima in megawatt (MW) se poate scrie: UMA PUTERILOR TUTUROR CENTRALELOR | in diagrama din figura 5.2 se prezint& modul in care a crescut acest indi- cator in fara noastra precum si perspectiva de dezvoltare in cincinalul actual, Un alt indicator de asemenea important si care reflecta nu numai gradul de dezvoltare al puterii instalate in centrale, ci si modul de folosire intensiva a instalatiilor energetice este energia produs& anual pe cap de locuitor. Notindu-se cu acest indicator, care se exprima in kilowattore pe locuitor, se poate scrie: ee = ‘y= GIILOR PRODUSE ANUAL XRUL DE LOCUITORI ARIT loc in diagrama 5.3 se prezinta, ca si in cazul precedent, acest indicator. 3 220 : DINAMICA DINAMIGA PUTERII i ENERGIE! TOTALE INSTALATE jl ELEGTRICE fi PRooUSA iN CENTRALELE ap Bb aI WS) RS 6a Sw] wea m5 Teta 8 ft ‘Anil — Fig. Dinamica puterii instalate in Fig. 5.3. Diramica ei in RS. Roménia, RS. Romunia. 106Observatie. Indicatorii de mai sus determina gradul de dezvoltare a unei societti; in cazul societ&tii socialiste ei reflecti nivelul de trai al celor ce muncesc, 2. CENTRALE TERMOELECTRICE (CTE) In functie de natura energiei primare folosite, precum si de modul de trans- formare a acesteia in energie electricd, centralele termoelectrice se impart in: — centrale cu turbine de abur; — centrale cu motoare Diesel ; — centrale cu turbine de gaze. a, Centrale cu turbine de abur @ Centralele termoelectrice (CTE). Schema unei centrale termoelectrice cu turbina de abur este ardtat& principial in figura 5.4. Se pot deosebi: circui- tal termic, circuitul electric, circuitul de racive si circuitul de combustibil. Aburul produs intr-un cazan la temperaturi si presiuni mari (maximum G00°C si 150 atm) se destinde intr-o turbin’, efectuind un lucru mecanic care pune in miscare rotorul turbinei. Din turbina aburul ,uzat", la temperatura si presiune reduse (/ < 100°C si p <1 atm) este ricit intr-un condensator unde, find transformat din nou in api — condensat — este impins cu o pomp de circulatie inapoi in cazan, constituind astfel un circuit inchis — circuitul (ciclul) termic, Turbina roteste generatorul producind energie electrica ce este apoi trans- formata si trimisé in retelele sistemului energetic — circuitul electric. Condensatorul primeste apa printr-o pompa, care o absoarbe de la un turn de ricire: apa astfel incalzit& prin caldura p-eluata de la aburul uzat este trimis4 fnapoi turnului de rdcire—circuitul de racire, Atenfie! Aburul nu se amestec& cu apa dle ricire, condensatoral fiind mumai un schimbstor de cBldurh, adic& apa de ricire trece prin interiorul tevilor condensatorului, iar abural — prin exteriorul lor. Odservatie. In locul circuitului de r&cire ardtat in figura 5.4 care se mai numeste si circuit de rcire iuchis, se poate utiliza un cirenit de récire « cax in care turnul de ricire nu mai este nece Circuitul de combustibil. In cea ce priveste combustibilul, in figura 5.4, s-a considerat c& se foloseste cairbune (lignit, turba etc.) adus la cazan dintr-un depozit cu ajutorul unei benzi rulante, reziduurile de ardere fiind evacuate sub forma de zgura si cenus& si sub forma de gaze arse printr-un cos de fum. in tara noastra se foloseste carbunele la centralele: Doicesti, Ovidiu, Paroseni, Comanesti etc., precum gi la noile centrale de la Turceni si Rovinari- Rogojelu (Oltenia) avind turbogeneratoare de cite 330 MW de fabricatie romAneasca Drept combustibil se mai folosesc gazele naturale (de exemplu in centralele Fintinele-Singiorgiu, Ludus, Craiova, Bucuresti Sud etc.) sau pacura (de exem= plu in centrajele: Borzesti, Brazi etc.) sau chiar 0 combinatie de combustibili (de exemplu centrala Grozivesti-Bucuresti foloseste dupa nevoie gaze naturale sau pacurd), ©@ Centrale electrice cu termoficare, Uneori o central cu turbine de abur poate livra consumatorilor industriali sau casnici pe ling energia electric, siabur de fabricatie sau inciilzire — termoficare — care este preluat prin prize his, folosind apa dintr-un riu sam I 107FTHIVY FO TALININT auoos — satiosopiade odetog fewer ~-aisvaneg cong = svonyouis (ate) 293 241 oy may seyoansess00y, | a: yaa racans {t SWETL TLIAIND - sp oduag fb ro @y____! (2002) 0301 ody ety ~ (2.04) ody He Fil 1 i I ay aol M fb voregde abur dintr-o anumit& treapta a turbinei Orit atm) (fig. 5.4). © asemenea central nu se mai numeste central termoelectrica (CTE), ci central& clectrict cu termoficare (CET). In tara noastra exista: CET Borzesti (alimentind cu c&lduri Combinatul petrochimic), CET Craiova (Combinatsl Isalnita), CET Brazi (Rafinaria Brazi, Tntreprinderea 1 Mai etc.), CET Grozavesti, CET Bucuresti Sud (orasul Buc. resti), CET Pitesti (Combinatul petrochimic etc.). @ Centrale nuclearoelectrice. Tot din categoria centralelor cu. turbine de abur fac parte si centralele nuclearoelectrice. Schema de principiu a unei ase- menea centrale este similarA celei din figura 5.4 cu observatia c& in locul cazanului cu abur apare un reactor nuclear in care se produc reactii nucleare ce pot fi declansate, reglate si intrerupte dupa necesititi, si um schimbator de cilduri care produce abur folosind energia termici primit& de la reactor Reactiile nucleare folosite in reactoarele centralelor nuclearoelectrice sint reactii de dezintegrare in lant, elementele care intré in compozitia combusti- bilului find uraniul si plutoniul. b. Centrale cu motoare Diesel Aceste centrale s-au folosit in special in trecut, datorit& faptului c& se insta leaz& intr-un timp scurt, in spatii restrinse, iar pornirea grupului motor Die- cel-generator se face foarte repede. Dezavantajele folosirii acestor sentrale sint urmAtoarele: grupurile Diesel au putere redusi (maximum 6 ...7 MW), uzura este rapid’ deci sint necesare revizii dese, randamentul este sedzut etc. Combustibilul folosit este motorina, In prevent, grupurile Diesel electrice sint folosite ca grupuri de interventic rapida sav pe instalatii mobile (de exemplu locomotiva Diesel-electrica fabri- cait la Intreprinderea Electroputere din Craiova). c. Centrale cu turbine de gaze Ca si in cazul precedent, grupurile folosite sint de asemenea de putere redusi, Combustibilul utilizat (gazcle naturale) amestecat cu aerul comprimat: este ars intz-o camera de ardere $i este destins intr-o turbin& de gaze ca si in cazul celor de abur, gazul fiind evacuat in atmosferi. In Bucuresti, asemenea turbine cu gaze au functionat la CTE Filaret si la CET Bucuresti-Sud 3, CENTRALE HIDROELECTRICE Aceste centrale folosesc, prin amenajari speciale, diferen(a de nivel V intre doua puncte ale unui riu sau fluviu ce strabate turbinele hidraulice, avind debitul D. Puterea mecanict datorit& energiei potentiale si cinetice a apei se trans- forma in putere electric’. Puterea electrica, P, este data de relatia: P, = kDN (5.1) adici puterea depinde in egali masurd atit de debit, cit si de diferenta de nivel (c&dere). Exemplul 1. Hidrocentrala Lotru foloseste o cidere de nivel mare (Nyx 500 m) gi obtine o putere clectric& destul de mare (P,, = 525 MW) desi debitul de api (D,) al Lotrului este relativ mic. 109Castel de ecbilibru Prizé deope Mi (in) = Nivel omonle N2(m) = Nivel oval NW (m) = Caderea (diverenfa ae nivel) Ne Wi-he P = Potecea hidrocentralei PAW) eR x(n) x Dimi) | K+ Coetcient Fig, 5.5. Hidrocentrala de cidere mare ((erivatic) Galerie dehige Exemplul 2. Hidrocentrala de la Portile de Fier foloseste 0 eddeve de nivel relativ mic (N, © 25 m); in schimb, obfine o putere clectricé foarte mare* 530 MW) datoriti debitului mare de apa (D2) al Dunirii ‘Primul exemplu reprezinti hidrocentralele de cddere mare, care se reali- in regiuni muntoase, amenajarea hidroenergetic’ avind forma principial& din figura 5.5: in locul in care valea unui riu se_tnj i intre muti se amenajeaza un baraj care, retinind apa, formeaz un lac de acumulare. Apa din lac trece printr-un funel de aductiune skpat in munte pe o lungime de cijiva kilometri si ajungind la caslelul de echilibru (rezervor) este condusé prin conducta fortata (conducta de ojel ct panti mare) citre hidrocentrala Opcervajie. Datorita pantei mari, in conducta fortati vitera apei creste, adiea energia poten- fiatda apel se transform in energie cineticd ‘Apa se destinde fn turbina bidraulica producind rotir evacuiat’ prin galeria de fuga Ca si fn cazul termocentralelor, turbina antreneazA generatorul, producind energie electric’. acesteia gi este in {ara noastra, din aceasti categorie mai fac parte gi hidroc entralele: Sadu, Dobresti, Moroeni, Bicaz, Arges ete. ‘Al doilea exemplu reprezinti hidrocentrale de debit mare, care se construiesc in regiunile de ses. Hidrocentrala se realizeaza de obicei chiar in baraj (fig. 9.6). In fara noastra, din aceast categorie mai fac parte si hidrocentralele: aval Bistrita (Pingarati, Roznov, Baciu etc.); aval Arges (Oiesti, Cerbureni, Valea lagului etc.) precum si hidrocentralele in constructie pe riul Olt, ca instalata in centralele din Romania = mai mare decit dublul poterii totale care se ge Ja nivelu] anului 1938 (501 MW). 110PVEWE - VIVEINID sana fuaiayang = yy [M9 OX(UN XA (Mg | saegang Bawayng =C, STATIL DE TRANSFORMARE Deoarcce grupurile generatoare produc energia electrici la tensiuni de 6...20 KV, iar pentru a fi transportat& la consumatori in conditii tchnico: economice bune sint impuse tensiuni inalte (110 kV, 220 kV, 400 kV), apare necesara folosirca unor statii de transformare ridic&toare, avind unul sau mai multe transformatoare ridicitoare de tensiune. Statia de transformare ridi- c&toare este amplasati Tinga centrala electric’ si este condust de obicei chiar de personalu! de exploatare al centrale Exemplu, fi figura 5.7, @ se prezint& o schem& principialé a unei cen- trale cuprinzind pair grupuri generatoare de 12 MVA, 6 kV si statia de trans formare 6/110 KV cupringind dov& transformatoare 6/110 kV de 23 MVA. Generatoarele de puteri mai mari de 25 MVA sint legate direct cu transfor: matoarcle ridic&toare formind un dloc generator-transformator Exemplu. La UHE Lotiu sint trei generatoare de 175 MW care produc energie electric& la tensiunea de 22 kV si care fiecare debiteazi ne transfor matoare ridicitoare (functioning ,,bloc") de 22/220 kV, 190 MVA (fig. 5.7, 2). Deoarece consumatorii de energie electric’ (receptoarele) sint_alimentafi de obicei la tensiuni relativ reduse: 6... 10 kV (motoare mari, cuptoare etc.), sau 0,4 kV... 380/220 V (iluminat, motoare mici etc.) apar necesare stafii de transformare coboritoare alimentate de liniile de inalt& tensiune (110 kV, 220 kV-ete.). Statiile de transformare se incadreaz& de obicei intr-o retea de distribufie a energiei dintr-o incint& industriala (intreprindere, combinat etc.). no 220K § g Trenslermeleare = | 2x25 HUA g 8 a 4 % Jy b Transfonweloore — bors rene yiemin remmny paws bhy SAID HA Go G @ 4 GENERATOARE x10MH (121A) B DEVERATOARE x175 Miv (180™YA) Lhtreryiter 6 : Fig, 5.7. Exempla de transform a — statle de transformare ridiedtoare; b — gonratoare functionind in bice cu transformaoarele, © a energiei cleetrice in centrale: 112Stafiile de transformare, ridicZtoare sau_coboritoare, se realizeazi fie in aer liber (stati aerione) — la tensiunile de 35 kV, 110 kV, 220 kV, 400 kV — aparatele de inalta tensiune: intreruptoare, sepayatoare, transformatoare bare etc., find plasate pe fundafii sau suporti din beton, fie in cladiri (stati interioare} — la tensiunile de 6 kV, 10 kV, 20 kV, 35 kV si chiar 110 kV. Posturile de transformare de 6... 10/04, kV se realizeaz& in cabine de zid sat tabla, in hale industriale, subteran — (in oragele mari) sau aeriene pe stilpi (in mediul rural). D. LIN ELECTRICE DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE Li elecirice de transport constituie ieg&turile intre diversele centrale ci stati de transfermare, asigurind unitatea sistemului energetic national. “Tensiunile electrice folosite sint 110 kV, 220 kV, 400 kV si in perspectiva, 750 kV. Aceste linii se construiesc pe stilpi (suporfi) din beton armat sau me- talici (fig. 5.8). Conductoarele pentru curent — conductoare active —sint din funie de cupra sau ofel-aluminiu (inima de ofel), iar in vifrul stilpului se afi unul sau dou conductoare de protectic din ofel sau ofel-aluminiu pentru a proteja conductoarcle active impotriva loviturilor de trisnet. Conductoarele active sint suspendate pe lanturi de izolatoare (fig. 5.9). 8) Fig. 5.8. Suport metatic cu Abrele tip Y (pentru LEA 110 kV). 1, 3 ~ochi de priaderes 2 — izo- Tatars dele § — Elecirotehnica — c, 162 113Liniile de distributie constituie legiturile intre statiile coboritoare si barele consumatorilor. Ele se realizeazi pentru tensiunile de 35 kV, 20 kV, 15 kV (distribufii in mediul rural), 10 kV, 6 kV etc. (distribufie in ‘mediul ‘urban), fiind construite pe suporti de beton sau lemn cu conductoare de aluminiu sau ojel si izolatoare-suport. In zonele populate sau in incintele industriale, liniile de distributie se Tealizeazi sub forma de cabluri subterane, ingropate in pimint sau in canale speciale . UTILIZAREA ENERGIE] ELECTRICE 1. INTRODUCERE Dup& cum s-a ardtat energia clectrica tsi gliseste 0 larga aplicare in toate domeniile vietii sociale. Consumatorii de energie electricd se impart in dowa categorii mari: casnici si industyiali. ® Consumatorii casnici absorb in principal energie clectrica pentru iluminat si in subsidiar pentru alte utiliz&ri casnice cum sint: aspirator, fier de cleat, resou, masin& de spilat, ventilator ete. © Consumatorii industriali cuprind, in afara iluminatului care reprezint& un consum relativ redus, 0 serie de utiliziri cu specific electric cum sint: sudarea, incdlzirea, tractiunea, actionarea utilajelor etc. 2, SUDAREA ELECTRICA Se poate realiza in dou moduri: cu ave electric sau cu rezislenfd de contact. @ Sudarea electrica prin arc. in acest caz (fig. 5.10) sursa electric’ S asigura producerea unui arc electric A care se formeaza intre peisele de sudat P electrodul E care se topeste treptat. @ Sudarea prin rezistenti de contact (fig. 5.11) a dou’ piese P poate fi realizati in urmatoarele moduri: —sudarea cap la cap (fig. 5.11, a). Piesele P, si Pz alimentate prin clectrozii_ E, si Ey de la sursa S sint presate reciproc astfel ci curentul J trecind prin contactul C produce incilzirea locali, topirea materialului si deci sudarea _pieselor; —sudarea prin puncte (fig. 5.11, 6) trozii ascufiti E, si Ey fixati \ 7 intr-un cleste K apasi cele doua table SN ===) metalice P; si Pz producind sudarea =~ in punctul C de trecere a curentului 5) electric 1; — sudarea prin cusdturé (fig. 5.11, 0). Este practic similar’ cu cea preceden- Z MK t& cu observatia cA electrozii By si Ey avind forma unor role se deplasea Fig. 5.19. Sudaren electricd prin are, Itmgul unei lini i de-a 114Fig. 5.11, Sudarea electrici prin rezistenti de contact ‘a — cap la caps B= prin puncte: ¢— prin onséturd. 3. INCALZEREA ELECTRICA, © Cuptoarele electrice au utilizare Jargi in industrie pentru topirea metalelor si diverse tratamente termice, Se disting urmiitoarele tipuri de cuptoare electrice ; — en are (fig. 5.12, a) la care areul electric A produs in aer intre doi elec- trozi E; si Fy asiguré tncilzirea masei de topit M; ~ cn vevisten{a (fig. 5.12, 6) la care clectrodul E patrunde fn masa mate- alului de topit Af caldura fiind produsi prin efect Jovle-Lenz in reaistenta proprie 2 materialului respectiv; “de inductie (fig. 5.12, ¢) la care materialul de inciizit, M plasat intr-un jgheab circular C coastitaie inffisurarea secundaré a unui transtormator T (v. cap. 6). @ Lampi cu radiatii infrarogii, Sint similare cu cele folosite la ijuminat avind inst radiatii in domeniul infrarogu (4 > 0,76 u). In practica se realizeazi panouri formate din mai multe mpi avind puteri, unitare de 300—1 000 W si care au diver ca de exemplu: asigur’i. temperaturi de uscare a suprafetelor vopsite, a materialelor textile — fire si {esituri — la conservarea unor produse agricole ca: legume, fructe, cereale, furaje, seminte etc. precum gi fn industria lemnului si hirtici, a pieliriei ete. Susi \ a 6 e Fig, 5.12. Ceptoase clectrice: fon ares bu reristanidy ¢ — de induetis,4. TRACTIUNEA ELECTRICA Reprezint& 0 form destul de veche (si care si astizi este in plin dezvol- tare) de folosire a energici clectrice in scopul actionZrii tramvaielor, trolei- buzelor si trenurilor, Motoarele electrice ale vehiculelor respective sint de obicei motoare de curent continuu cu excitatia serie (v. cap. 6). Alimentarea cu energie electricd se face de obicei de la o linie aeriana — linie de contact — prin intermediul unui dispozitiv special — trolew sat pantograf, Tensiunea folosita la tramvaie, troleibuze, metrouri si locomotive electrice de mina este de 750—800 V c.c. La actionarea trenurilor se folosesc de obicei urmitoarele sisteme de trac- tiune electrica: ® sistemul de curent continu Ja 1 500—3000 V cu motoare serie de curent coatinun; & sistemul de curent alternativ trifazat de frecventi redusi (16 2/3 Hz) cu o tensiune monofazati de 15 kV, 50 Hz la linia de contact gi convertizor de frecvent& (50 Hz —> 16 2/3 Hz) pe locomotivi carc transform’ curentul din monofazat in trifazat, motoarele fiind trifazate: Observatie. Se constati ci 3x 16 2/3 50 He, @ sistemul de curent alternativ monofazat de 50 Hz cu o iensiune de 25 kV Ja linia de contact. La acest sistem care a fost adoptat si in tara noastra, se folosese locomotive prevazute cu motoare de curent continu alimentate prin Wansformatoare si redresoare cu siliciu (v. cap. 11). in {ara noastri se construiesc pe Iing& tramvaie, troleibuze, locomotive de mini etc. si mai multe tipuri de locomotive electrice pentru calea ferata avind puteri de 000 = 5 005 kW (intreprinderea Electroputere — Craiova). 3. ALTE UTILIZARI ALE ENERGIEL ELECTRICE Dintre multe alte forme de utilizare a energici electrice se mai mentioneaza urmatoarele: —la elahorarea (extragerea) unox metale folosind compusit acestora, ca, de exemplu obfinerea aluminitilui prin electroliza oxidului de aluminiu “pro- cede folosit la Combinatul de aluminitt Slatina ; -- Ja rafinarea metalelor adici 1a obtinerea lor in stare chimie pura. Acest procedeu se aplict de exemplu la realizarea cuprujui, argintului, aurului, nichelului ete. ; — la acoperivea electroliticd cu metale. Prin acest procedeu numit galva- nostegie se acopera metalele obignuite — de obicei ofciul — care sint supuse oxidarii cu metile rezistente la agenti corosivi, ca de exemplu: nichel, crom, cadmiu, zine, argint etc. ; — la obfinerea pe scaré industrial a unor elemente san compusi chimici ca: hidrogenul, oxigenul, clorul, manganul, hidroxidu! de sodiu etc. i REZUMAT @ Un sistem energetic cuprinde urmatoarete unititi de bazk: centrale; ii de transport; = statii de transformare coboritoare; i | i | ~ statii de transformare ridiedtoare; | | | —receptoare de energie. | l y i© Producerea energie; electrice este asigurata in principal in: ~ centrale termoclectrice; — centrale hidroelectrice, © 0 contralé termoctectric’ cuprinde: — circnitul termic (de abute); = circuitut electric; — cireuital de ricire; — cireuital de combustibit. @ 0 amenajare hidroelectrict de cldere mare cuprinde: — lacul de acumulare; <= castelul de echilibra; — conducta forfath: = centrala propriu zist (turbina, generator etc.) — galeria de fuga. @ Stafiile de transformare sint de dowa feluri idicttoare de tensiune (la centrale) ; — coboritoare de tensiune (la. consumateri). @ Liniile de energie se impart in = linii de transport (110 kV, 220 kV, 400 kV, 750 kV), care sint de obicei aeries = linii de distribupie (35 kV, 20 KV, 15 kV, 10 kV, 6 KV, 0,4 KY), care po aeriene sau in cable @ Energia electric& este folosith in special in industrie cuprinzind, practic, toate c, metalurgie, trausporturi, construcfii de masini ete. i domeniile ca: chim VERIFICAREA CUNOSTINTELOR 1. Energia produs& anual pe cap de locuitor este un indice sintetic care oglindeste: a= mirimea grupnrilor generatoare instalate in centralele clectrice? ii? b — stadinl de dervoltare tehnico-economies al socies e~ puteren sistemului energetic? 2. Contratete electrice de termoficare (CET) asigurt: a= producerea combinati de energie electric& si termica? b — producerca enesgici clectrice folosind energie termict? ¢— producerea abuculsi fehnologic folosind instalatii electrice? 3, Puterea unei hidsocentrale depinde de a — nivel apei dia lac fata de nivelul mfrin? } — volumnui total al apei din lacul de acumulare? ¢ — produznl dintre diferenja de nivel a apei la turbine si debitul de api ce stritbate tur dinele? 4. Statiile de transformare sint necesare: a — pentru ridicarea si reducerea tensiunti la centrale, respectiv la consumetoci? 6 — pentra m&rivea puterii produse in centrale? ¢— pentru folosirea unor tensiuni stendardizate? ur"