Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Procedeu WIg

    Uploaded by

    Valentina Cristea
    30 views20 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    30 views20 pages

    Procedeu WIg

    Uploaded by

    Valentina Cristea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 20
    PROCEDEUL DE SUDARE WIG 1.1. Prineipiul, caracteristici si domeniul de aplicare Sudarea WIG (TIG) — wolfram (tungsten) inert gaz — este un procedeu modern de sudare cu arcul electric, care foloseste un electrod nefuzibil de wolfram pe linga care se insufli un gaz inert in spajiul de formare al arcului electric. Schema de principiu a procedeului de sudare WIG este prezentati in figura 1.1. Arcul electric este amorsat intre un électrod nefuzibil si piesa de sudat Fig. 1-1. Principiul sudarit WIG: 1 ~ pistolet; 2~ electrod nefucubil; 3 ~ cusdturd sudata; 4—material de adaos; 5 ~ are electric; 6 ~ gaz de protectie; 7 — apa de racire; 8—baie de metal topit; 9 metal de bacd (piesa de sudat); 10 sursa de curent pentru sudare. Jn functie de forma imbinirii si grosimea materialului de baz sudarea WIG se efectueaz cu sau Piri material de adaos introdus in arcul electric sub forma de sérma sau bagheti (vergea), in curent continuu sau altemativ, sursa de curent pentru sudare avand caracteristic’ externA c&zitoare. Sudarea WIG cu material de adaos decurge conform secventelor din figura 1.2, Procedeul de sudare poate fi aplicat in varianta manual’, semimecanizat’, mecanizati, automatizata sau robotizati. (COCICC IAG, oman a de ig. 1.2 Tehnica operatorie ta sudarea WIG: 1 — pistolet de sudare; 2 ~ piesa de sudat; 3 — cusdtura sudati; 4 — baghetd (vergea) de metal de adaos; 5 — pas; 6 ~ arcul electric; 7 —baia de metal topit; 8 — picdturd de metal topit. Tehnica sudarii WIG cuprinde patru etape (seovente): 4. ~ pistoletul de sudare st prensa pelo ane ‘opeste metalul de bazai forménd baia de metal topit; : ie b.= pistoltl se ncn sin aca timp, bagheta (vergeaua) oar ea adusd din lateral manual sau automat, in spatiul arcului See ei se topeste iar picatura se desprinde, c&zaind in baia metalica; X io ©. se retrage bagheta din arcul electric gi pistoletul se roteste in pozitie vertical 4. se realizeaza un pas si procesul de sudare se reia pa eee Peniru a analiza o bund depunere(sudura) vergeaua de sudare poate execula usa i i electric trebuie menginut scurt misciri in are de cere, in raport cu formarea picéturilor. Arcul electric saa Pentru a realizao bund protecfe a bi de metal topit. Indemiinarea operatorulu sudor are w rol important pentru realizarea miscarilor pistolet-vergea si dozirii materialului de adaos in Taport cu forma imbinirii sudate. La sudarea fii material de adaos fazele de lucru sunt aceleasi, pistoletul realizind insé mised de oscilatie. Se recomanda ca varful clectrodului si nu atinga baia de metal topit iar vergeaua de sudare sii nu ating electrodul incandescent de wolfram. Electrodul incandescent de wolfram se aliazit daca vine in contact cu baia de metal topit sau cu vergeaua de sudur8. Alierea are loc Geowebit de vehement la sudarea aluminiulu si a aligjelor sale. La sudarea cu un electrod de Wolfram aliat cu aluminiu arcul electric arde nelinistit si apare o depunere negricioasa lings si Pe cusitura sudati. In aceasta situatie procesul de sudare trebuie intrerupt si se schimba eleetrodul nefuzibil Procedeul de sudare WIG prezinta urmatoarele avantaje * are un grad inalt de universalitate, putdnd fi aplicat pentru imbinan oricaror materiale metalice; * este posibila efectuarea sudarii in orice pozitie, grosimea minima sudabild de cea. 0,1 mm iar cea maxima sudabild este limitata de considerente economice * sudurile WIG se caracterizeaza printr-o calitate excelenta, fir defecte, datorité in buna masura protectici oferite de gazul inert trecerea materialului' de adaos prin arcul electric se face practic fra stropi. Materialul de adaos nefiind conectat tn circuitul electric de sudare, el nu este transferat prin spajiul arcului electric, ci doar topit de acesta, Astfel existé.posibilitatea controlului independent al sursei termice gi al introducerii de material de adaos; * sudura nu este acoperit8 cu zgurd si, ca atare, nu este necesara o curdjare a Imbindrii sudate si nu exista posibilitatea ca in cusdtura sudata si intre incluziuni nemetalice: * procedeul permite un control excelent al modului de formare a radacinii sudurii, mai ales in eazul sudarii dintr-o singura parte; * se pot controla precis parametrii regimului de sudare, precum si cantitatea de ccildurat introdusi in zona de sudare; * arcul electric si baia de meta topit sunt vizibile gi astfel operatorul sudor poate controla procesul de sudare; * mediul gaz0s inert face ea si nu se intimple modificati chimice in metalele si aliajele sudate; + se realizeaza suduri de mare finete. Dezavantajete procedeului WIG sunt ‘coeficient de depunere mic, datorité puterit de topire scazute si, ea urmare, Productvitatea este redusi. Cantitatea materialului depus prin sudare (rata depuneri) exe de 05-15 ps. > necesii tele de sudat si arcul electric idaos este practic a te pretenji mai inalte privind pregairea operatorului sudor; > sunt dificultiti de asigurare a protectiei gazoase in spatii deschise datoritt curenfilor de aer; Sudor; a4 de di , sae: ti fale: = es Ore lungime, rectilinitate si calitate (lips de defecte superficiale: fisuri, exfoliei 5, fecte imterne: suflur si incluziuni). Bi Ys Tabelul 1.2 Simbotizare [——qqo———Compozifie chimiek J Culoarea. (ibaines lear aee marajuli ee UE eS Peay peeet ceo (ae | natura Tecunoastere) 756 Toosese in special pentru sudarea in curent atemativ a aluminiulu, cu curenji- mari gi diametre de peste 4 mm, on eefect redus de ss m $0.20 99,8 verde redresare; stabliate bund a arcului electric; la sudarea tn curent continuu apar probleme ta amorsarea arcu [—wra—t electric, a 035-055 _["ThO: | ~<020 rest albastru—| © cu cresterea cantitijii [yrs o20= 120" tho, S00 rest] a a LT rest osu Wragg po 80=320_| Tho; |< 0.20] ret violet] amorsare, duata de via EIAPON NThOa (oe <02055 (ret esleporccin | sl. eueanl marin suport. j- 223 | 05=050~| Zio; | s030 | ee bran] « impurificare redust a bai de metal topit prin clectodul nefvzbl se folosese in special Bz 0.70 - 0,90, ‘ZrO, $0.20 rest alb pentru structuri sudate din domeniul nuclear, la componente expuse radiator. WL 10 |090-120 | 120. | <020 | vex megw | * are mal mare de a via. * durail-mai-mare de viata; aoe 1,80-220 | CeO, 50,20 rest eri © mu sunt toxici; * se sudeazA tn curent continu si sltematv. | ser; umbolizatea (codificarea) se face in funetie de compozitia chimica a electrodului astfel: * prima liter a doua litera mediu de oxid x 10. Referitor la caracteristicle si domeniul de folosire a electrozilor nefuzibili se recomanda urmatoarele: ® lectrozii cu capatul sferic si neted, din wolfram pur (> 99,5W), metal ce are temperatura de topire de 3410°C, se folosese in special pentru sudarea in curent altemativ a aluminiului si magneziului, arcul electric avand o stabilitate bund. La sudatea in curent continu apar probleme la amorsarea arcului electric; ® electrozii din wolfram thoriat contin 0,35 - 4,20 % oxid de thoriu (ThO:). Cu eresterea confinutului de ThO2 se imbunatajeste caracteristicile termoemisive si, ca atare, caracteristicile de amorsare, durata de via{a si curentul maxim suportat de electrod. Ei oferi 6 rezistena mai bund fafi de contaminarea sudurilor cu incluziuni de wolfram. Se sudeazi, de 4 imbolul componentei chimice principale; Iitera inifiald a simbolului adaosului de oxid + un numair = continutul preferinfd, in curent continuu. Thoriul fiind un element usor radioactiv, 1a utilizarea lor, prin praful de oxid produs la ascutirea acestora, se degaji o mic& cantitate de radia recomanda, din acest motiv, folosirea acestor electrozi si se tinde spre eliminarea lor; > electrozii din wolfram ceriat (cu adaos de oxid de ceriu ~ CeO) au o vitez mai mare de vaporizare decét cei thoriati si, in acelasi timp, nu sunt toxici, ceriul nefiind radioactiv. Se sudeaza atat in curent continuu edt si in curent alternativ. > electrozii din wolfram lantanat, cu adaosuri de 0,90 ~ 1,20 oxid de lantan (La02) sunt asemanatori cu cei ceriafi, Au ins& o durata de via{% mai lunga si se utilizeaza mai ales la sudarea cu plasm; > electrozii de wolfram zirconiat, cu adaos de 0,15 ~ 0,90 oxid de zirconiu (Zr02) au caracteristici de amorsare mai slabe decat electrozii thoriai, dar pericolul de impurificare a baii de metal topit prin impuritati de wolfram este redus. De aceea, se folosesc la sudarea ofelurilor pentru reactoare nucleare. Se sudeaza in curent alternativ. Electrodul nefuzibil trebuie si aibi o suprafafi curati, de culoare argintie, Dac& suprafafa sa este aspra, murdara, pitatd inseamnd cd gazul de protectie a fost inchis inainte ca electrodul sa se fi ricit. Grosimile, uleiurile si impuritiile perturba perdeaua de gaz. protector si pot afecta materialul electrodului prin resturile de ardere ale impurititior. Nu se recomanda folosirea electrozilor cu suprafata deteriorat’. De multe ori este posibil si se regenereze starea suprafefei prin polizare cu un disc abraziv cu granule fine, urmata de o finisare a suprafefei polizate cu un disc cu granulatie find sau cu hartie foarte find. Polizarea se face in directie longitudinal, deoarece la o slefuire in directie transversald exist pericolul ca electrozii cu diametru mic si se indoaie iar cei cu diametru mare si se rupa la capaitul mai fragil. Dac& dupa curafire suprafata electrodului isi reia culoarea argintie este semn ci deteriorarea s-a intémplat numai pe un strat subjire. Acesta fiind indepaitat, electrodul se poate folosi 1a sudare. Pentru asigurarea unui are electric stabil si a unei durate de viafd inalte a electrodului nefuzibil, suprafaja acestuia trebuie si fie cat mai neteda si lipsit de caneluri dupa polizare. Canelurile de polizare conduc la o deviere 51 o instabilitate a arcului electric. Durata de viata a ‘unui electrod de wolfram cu o lungime de 175 mm, solicitat termic corect, este de cca. 30 ore de functionare. Forma capitului electrodului nefuzibil depinde de materialul de baz& si tipul curentului de sudare influentand dimensiunile suduri (figura 1.3). Unghiul la varf are o influent hotiratoare asupra formei custiturii sudate la sudarea WIG (cu un varf mai pufin ascujit se objine o cusituri mai lati si o pltrundere mici). Electrozii cu varful conului avand unghi ascutit se folosesc la curenti mai mici de sudare (spre exemplu la sudarea tablelor subir i sudarea straturilor de ridicina). Electrozii cu varful conului avand unghi obtuz se folosesc la sudarea automata cu patrundere redus’. . Nu se Fig. 1.3. Pregetirea capatului ce poarti arcul electric al electrozilor nefucibili si forma cusciturti ce se objine: a~sudare in curent continu polaritate directa (C.C: b—sudare in curent contimuu polaritate inversa (C.C.'); ¢—sudare in curent alternativ (C.A.), 1.2.2, Materiale de adaos Ps ta se introduce in arcul fn cazul in care sudarea se efectueaza cu material de sian pa eres fraccanl zai) electric sub forma de vergea (la sudarea manuald) sau ae ‘ar eompozitia chimicd a Diametrul vergelei/sémmei depinde de grosimea materialului de Ba2i Or Similars cu cea a sa, avind in vedere atmosfera inertd in care are loc sudarea, est? materialului de baza. 1.2.3. Gaze pentru sudare 1 rand argon. Se pot folosi, de Pentru sudarea WIG se utilizeaza gaze inerte, in primul frogen (110% Hb). asemenea, heliu, amestecuri argon-heliu, si amestecuri argon! Comparand proprietijile celor dou gaze inerte se remarc urmatoare! Pee iaia: ‘© potenfialul de ionizare al argonului este mai mic (15,7 V) dec&t cel eines (24,5 V). Ca atare, la acelasi curent de sudare si acceasi lungime a arcului electric, SM arcului in heliu va fi mai mare decdt in argon (figura 1.4) si, ca efect, puterea arcult 'h : A eee fe jare mai si patrunderea sudurii vor fi mai mari. La sudarea in heliu se pot utiliza viteze de sudare inalte, bh 3 lL“! F 3 j£ i 1 i : 3 3 ese bo Coren de sudare 1A) Fig. 1.4. Caracteristica arculi electric WIG in mediu de argon, respect heliu © argonul este mai greu decat acrul, in timp ce heliul este mai usor. De aceea, pentru a asigura acelasi nivel al proteciei gazoase este necesar un debit de heliu mai mare decét cel de argon. in acelasi timp, pretentiile pentru pozifionarea arzitorului fay de pies sunt mai ridicate la sudarea in heliu. Din acest motiv, sudarea in heliu se aplicd, mai ales, in varianta mecanizata; Diferenfa de greutate intre heliu si argon determin’ ca la sudarea in argon electrodul s& fie ascufit de jetul gazului, pe cand in heliu sa nu se intample asa ceva. Ascufirea electrodului este favorabila sudarii fiindcd mareste stabilitatea si concentrarea caldurii arcului electric. in amestecurile de heliu si argon, ascufirea electrodului incepe de la confinutul in argon de 20%. ‘© amorsarea arcului electric este mai dificil in heliu decat in argon. Uneori, la sudarea in heliu se preferé, de aceea, amorsarea arcului electric in argon si schimbarea ulterioara a gazului de protectie; ‘* prejul argonului este mai redus decdt cel al heliuluis © Ia sudarea in curent continu cu polaritate inversd, utilizarea argonului, permite obfinerea efectului de microsablare, figura 1.5. Datorita bombardarii piesei cu ioni grei de 6 t fing argon se produce © curdtire superficiala a piesei de peliculele de oxizi greu fuzibili, situatie favorabila in cazul sudarii aluminiului gi a aliajelor sale. Fig 1.5. Migcie portale de sarcind: lool poet ielecironi negat laumarcelecri alimentat CC." |~elecrod nefuibil;2~ med de gaz ionza 3 —baia de metal topit; 4 - metalul de baz; ® ionul de gaz; ® electronul. Daca gazul inert este heliu, microsablarea nu se manifesta fiindcd ionii sai sunt prea usori. fn amestecurile de heliu si argon, microsablarea se produce dac& argonul din amestec depiiseste ca pondere 25%. Microsablarea se produce si la sudarea in curent alternativ in argon (corespunzitor semiperioadei pozitive). Electrodul este bombardat de electroni, impactul fiind destul de mare din cauza vitezelor inalte cu care acestia il lovesc. Are loc 0 incalzire suplimentara a electrodului nefuzibil, fenomen care accelereazi uzura acestuia. Din acest motiv, daci se sudeazi cu C.C-*, curentul de sudare va fi micsorat fata de curentul corespunzitor sudarii C.C.. In cazul ‘curentului alternativ situafia va fio medie a extremelor. Prin adiugarea hidrogenului la argon se produce o crestere a tensiunii arcului si a c&ldurii generate la sudare. Aceste efecte sunt favorabile in cazul sudarii unor piese de secfiune mare sau a unor materiale cu conductibilitate termica inalta. Addugarea hidrogenului este interzis& inst la sudarea aluminiului, cuprului si magneziului, datorit& pericolului de aparitie a fisurilor si porilor in sudura. Argonul se utilizeaza, in general, la sudarea oricaror materiale metalice. Heliul sau amestecuri argon-heliu (cu pana la 75% He) sunt recomandate pentru sudarea aluminiului si cuprului Amestecuri argon — hidrogen sunt folosite la sudarea ofelurilor inalt aliate Cr-Ni, precum sila sudarea aliajelor de nichel. in anumite situatii, ca de exemplu la sudarea unor materiale sensibile la impurificare, este necesard o protejare cu gaz. a rdacinii sudurii (,formare”). Pentru aceasta se poate utiliza tun gaz de formare (Nz + Hs) — la ofeluri slab aliate sau aliate, argon ~ la ojeluri aliate, aluminiu, nichel sau materiale reactive ~ eventual heliu sau amestecuri argon heliu, La sudarea materialelor reactive (ca de exemplu titan, zirconiu) este necesar protejarea faji de atmosferd a tuturor zonelor metalului de bazi cu temperatura peste 300°C. Aceasta protejare se poate face cu ajutorul unui dispozitiv adeevat sau prin sudare in camera cu atmosfera controlata, figura 1.6. Fig. 1.6. Arzdtor suplimentar pentru protectie suplimentara: 1 — bronz poros, respect plasa metalic; 2 ~ alimentare eu gaz de protecie; 3 orfct de 1,5 mm, ladistana de 10 mm. Tipul gazului de protectic influenteaza o serie de caracteristici 1a sudare, asa cum se aati in tabelul 1.3, Tabelul 1.3 Gaz Amorsare_[ Siabilitatea areulu elecric | Lajimea sudurit_| Patrundere | Witeza de sudare Ar 3 3 3 2 2 ‘Arie 3 3 2 2 3 He 1 1 1 3 3 He/Ar 25773) 2 2 3 2 3 HeVAr (50/50) 1 1 2 3 3 1-influenf& mic&; 2 —influenfé medie; 3 — influenfi mare. 1.3. Recomandiri tehnologice la sudarea WIG 1.3.1. Pregatirea pentru sudare O conditie esenfiala pentru executarea unor suduri de calitate prin procedeul WIG este asigurarea in zona imbindrii a unor suprafee perfect curajate de oxizi, urme de ulei si alte impuritii. Aceasta se poate face prin mijloace chimice (degresare) si mecanice (sablare, prelucrari mecanice etc.), Tablele groase necesita, in functie de natura materialului de bazi, grosime, pozitie de sudare si tip de imbinare, prelucrarea marginilor in diferite forme si asigurarea rostului dintre componentele de sudat. Formele de rosturi recomandate pentru sudarea sunt standardizate (SR-EN 29692 — pentru ofel). in figura 1.7 $i figura 1.8 se indica céteva tipuri de rosturi recomandate pentru sudarea ofelurilor fird, respectiv cu material de adaos. in cazul sudarii fara material de adaos cerinfele de precizie pentru pregatirea rostului sunt mai severe decat la sudarea cu material de adaos, Fig 1.8. Forme de rosturi pentru sudarea WIG cu material de adaos. La sudarea aluminiului gi a aliajelor sale se lucreazi cu unghiuri de deschidere a rostului mai mari decat in cazul ofelurilor (90° si mai mult), datorita conductibilitatii termice mati Pentru a evita deformarea cusiturii sudate, inainte de sudare este necesara o prindere provizorie a componentelor de sudat. Lungimea cusiturilor de prindere provizorie si spatiul dintre prinderi se aleg in funefie de grosimea tablelor de sudat. Prinderile provizorii trebuie si fie atdt de solide ineat s& nu permit ruperea lor la lucrarile de sudare provizorie. Dupa prinderea provizorie, rostul cusiturii de ridacind trebuie si fie destul de mare ca s& permita patrunderea cusiiturii sudate. 11.3.2. Amorsarea arcului electric Amorsarea arcului electric se face uzual prin ionizarea spatiului dintre electrodul nefuzibil si piesa de sudat cu ajutorul unei descdrcdri de inaltd tensiune si inalta frecventa. Este posibila, de asemenea, amorsarea arcului electric prin scurtcircuitarea electrodului nefuzibil de pies sau de o plac de cupru alaturata, de la care arcul este apoi transferat in zona imbindirii ce trebuie sudata, O astfel de solujie poate conduce insi la contaminarea electrodului nefuzibil cu metal de baza si, ca efect, la scdderea temperaturii sale de topire. in acelasi timp, este posibilé impurificarea metalului de baz cu wolfram. De aceea, la anumite materiale de baz (de exemplu metale neferoase sau reactive) se interzice amorsarea prin scurtcircuitare. Dupa amorsare este favorabila o incilzire a electrodului nefuzibil inainte de sudarea propriu-zisd, folosind o placa din wolfram sau cupru. 9 eT 7 Dact amorsarea se face de repeat on ov aces eletod de wolfam atune peratie devine greoaie, chiar dacd se foloseste un generator de ae ae in acest caz 0 noua polizare, pentru a imbunatifii capacitatea de vaporis b 12 la locyy de sudare a unor electrozi polizati si pregatiti pentru lucru. 1.3.3. Paramet regimului de sudare 4. Felul si polaritatea curentului electric Asa cum s-a mengionat deja, sudarea se poate efectua atat in curent continu, ct si in simak altemativ. Pentru asigurarea stabiliti arcului in curent alterativ este necesara SuPrapunerea impulsurilor de inalté tensiune peste curentul de sudare, figura 1.9. 2 Polarhatea electrodes 1 Fig. 1.9 Stabiisareaarculi electric altenaty prin impulsuri de tnaltdtensiune 1 unda de curent alte ternativ; 2 ~ impulsuri de inalttensune. in cazul surselor de putere pentru sudare modeme, care asigura un curent alternativ cu ificare a curentului electric (undi dreptunghiulard) nu este hecesarl aceasti masurd, Circa 70% din energia arcului clectric este degajatd la anod, iar restul la catod. Ca Gare anodul descircarii se incdlzeste mai mult decit catodul, Accashs influenfeaza in mod direct forma si dimensiunile suduri, pltrunderea acestia hind aun mare in cazul sudarii cu Polaritate direct. In acelasi timp, solictarea termic8 a electrodulei neti va fi mult mai intensd in cazul sudarii cu polaritate inversa decdt in situatia nefizibil va trebui si fie mult mai mare decat la sudarea C.C. (polaritate directa). [La sudarea in curent altemativ (C.A.), energia arcului se repartizeasa practic uniform intre clectrodul nefuzibil si pies. Intrucdt, in acest caz, emisia de electroni va t ‘mai intens’ in semiperioada in care electrodul este catod, decd in semiperioada urmitoare, se produce 0 nesimetrie a curentului de sudare, figura 1.10. 4 10. fc de rerrrlsudarea WO tn caret alert ei cred i sami merit ee 10 Explicafia rezid’ in temperaturile si caracteristicile termoemisive diferite ale clectrodului nefuzibil si piesei de sudat, Situafia rezultata este asemanitoare cu cazul suprapunerii unei componente continue peste componenta alternativa a curentului de sudare. Eliminarea nesimetriei curentului se realizeaz prin intercalarea in circuitul de sudare a unui condensator de filtrare. in tabelul 1.4 sunt indicate recomandati pentru alegerea felului curentului de sudare in functie de materialul de baz. Tabelul 1.4 ‘Material de baz Tip curent ‘Observail jeri | ‘Cupra sialiaje Nichel gi aliaje Titan saliaje ce: Zirconi anal Wolfram ‘Aluminiu galigje CAICC™ CO heliw Magnezu salije CA. 5 +) Sudarea in curent continau poTartate inverst nu este recomandatl datoritssoictrittermice intense a electrodului nefuzbil Lipsa efectului de microsablare la sudarea aluminiului in curent continuu, polaritate direct, poate fi compensata prin energia mare a arcului electric in heliu. In acest caz, arcul electric va avea o lungime foarte mic, ceea ce limiteazA aplicarea solujiei doar la sudarea mecanizata. Solicitarea termica adecvata a electrodului nefuzibil este important pentru stabilitatea arcului electric, geometria craterului electrodului si evitarea defectelor de sudare. La utilizarea unui curent de sudare alternativ prea mic capatul electrodului va fi neregulat (cu zimfi), arcul electric arde nestabil. In cazul unui curent prea mare, capatul electrodului se supraincdlzeste si se topeste. In baia de metal topit se produc incluziuni de wolfram. b. Diametrul electrozilor nefizibili Diametrul electrodului nefuzibil se alege in functie de grosimea piesei de sudat, conform recomandarilor din tabelul 1.5. Tabelul 1.5 ‘Grosimea piesei, mm. Fal] SRDS) WETS Ma] RS =126| PET Diametrulelectroduluinefuaibil, mm | 16 | 24-32 | 32-4 | 4-5 [5-63 in cazul in care nu sunt recomandari pentru alegerea diametrului electrodului nefuzibil se poate folosi relatia: 165d, =-4-5°+127-s +40 (qa) in care: d,, ~ diametrul electrodului nefuzibil, mm; 5 ~ grosimea componentelor de sudat, mm. Relajia (1) este valabil pentru 1 15 mm se foloseste cel mai mare diametru de electrod nefuzibil fabricat. Cand d, se calculeazA cu relatia (1) rezultatul va fi aproximativ la cel mai apropiat diametru in care se produc electrozii nefuzibili. c, Intensitatea curentului de sudare MW Orns ee ee ee ee e et in functie de tj Curentul de sudare se stabileste in domeniile indicate in tabelul 1.6, in Functie de tiny, §i diametrul electrodului nefuzibil. Tabetul 15 eleetrodului — [~ CA ai Wr, nefuzibil, mm Ww a 10-75 = 10 15-50 ise 150 10—20 16 45-90 60-125 65— 7 1730 25 80-140 120210 17025 i [ 32 150— 190 150=250 225-330 en samara 180=260 240 = 330, eee 50 240=350 330-460 500-675 aan 63 300 - 450 430-570 650-950 a sudarea in curent alternatiy fri condensator de filtrare se pot admite valori cu cca. 30% mai mari deeét cele din tabelul 1.6, avand in vedere intensitatea mai micd a semiperioadei pozitive. : j ipsa recomandarilor tabelare se pot folosi orientativ corelafiile din relafa (1.2): 1,=14-d, ~5, lasudarea C.C. 1, =67-d, ~37, lasudareaC.A, ue) 1, =92-d, ~42,,1a sudarea C.C-; in care: J, - curentul de sudare, 4 4., ~ diametrul electrodului nefuzibil, mm. Corelaia intre curenful de sudare, natura si polartatea sa si diametrul electrodului hefuzibil este esentiala pentru obfinerea unor cusituri de buna calitate. La un curent de sudare Prea mare electrodul nefuzibil se Supraincdlzeste, suprafafa electrodului avand un aspect ca i Cer siasi;tmed’. La eurent de sudare prea mic arcul electric ritdeeste pe suprafaja clectrodului nefuzibil. Acest efect se poate remedia fie matind curentul de sudare, fie reduciind diametrl electroduli, fie ascujind captulelectrodului ce poarts arcu cleetre, Patrunderea micd a cuséturi este rezltatul unui curent de sudare prea scizut silsau o Vitezd de sudare prea mare. Deasemenea un curent de sudare prea mic va produce o casiturh Un curent de sudare exagerat de mare determina cusituri plate, cu suprafafd aspra si, uneori cu fisuri. Tensiunea arcului electric Tensiunea arcului electric depinde, in primul rind, de curentul de sudare, Orientativ, se poate utiliza relafia empirica: U, =10+0,04 1, (3) in care: U, - tensiunea arcului, V; 1, - curentul de sudare, A, 1a utilizarea unor surse de sudare modeme in curent altemativ (unda dreptunghiular) exist posibilitatea objineri unorefecte favorable prin reglarea raportului de balan, respecty al amplitudinilor celor doud semiperioade, figura 1.11. 12 Polartatea eletrodulus ~t at Polaritatea cletradulut ' Fig, 1.11. Posibilitatile de reglare a raportului de balans (a), respectiv a raportului ‘amplitudinilor (b) la sudarea WIG cu unda dreptunghiulard ¢, Debitul gazului de protectie ii arcului electric, si apoi, Protecfia gazoasi trebuie asigurati pe tot parcursul arde defecte dupa intreruperea acestuia, pani la rcirea electrodului nefuzibil. in caz contrar, apar de sudare, respectiv se degaia vapori de wolfram cu efect nociv, Orientativ, debitul de argon (Umin) se alege numeric egal cu diametrul duzei arzitorului (mm). Eficienja protectiet gazoase poate fi deranjati la realizarea sudarii in spajii deschise, in prezenfa unor curenti de aet (vant). in aceste cazuri, se impune luarea unor masuri suplimentare ca montarea unor ecrane de protectie, mirirea debitului de gaz. Orientativ, se apreciaz ci sunt necesare astfel de masuri dac& fumul produs prin arderea unui chibrit se ridic& la un unghi mai mare decat 45° fafa de verticalé. Masura cresterii debitului de gaz are eficienfi partiala. Este recomandabil ca inainte de amorsarea arcului electric si se efectueze o purjare a gazului pentru a elimina o eventual acumulare de umiditate. Deasemenea, se recomanda ca gazul de protectie s& curga si dupa stingerea arcului electric, pénd cénd electrodul de wolfram s-a ricit in atmosfera de gaz protector, iar capatul acestuia capt o culoare argintie. Culoarea gri a capitului electrodului indica o oxidare iar colorafia albastra de revenire trebuie deasemenea evitaté pentru ci aceasta poate afecta capacitatea de reaprindere. Jn general debitul de gaz. se alege in functie de diametrul electrodului nefuzibil, in conformitate cu informafiile date in tabelul 1.7. Tabelul 1.7 Diametrullectroduluinefuzibil, [15 | 16] 24] 32] so | 63 Debinl de gaz de prteeie agen | 4g | 46 | 5-7 | 6-9 | 7-10 | 10-12 {in cazul in care se sudeaza in heliu, debitul sau se va lua de doud ori mai mare decat debitul de argon. Nerespectarea recomandarilor tehnologice de sudare WIG poate si conduca la perturbari ale procesului de sudare si la producerea unor defecte de sudare. O sintezi a principalelor probleme si greseli tehnologice este data in tabelul 1.8. 1B Tabelut 14 FORT | Problema care cauza aut de gaz de protect; spare la sudare ramen | = Mises dein RS a Debit neadeevat de 282 b, sudarea C7 CAS stead b. Sudare CC" ii ¢ Modificarea . ©. Diametna electrod nefuzibil © il ae | auteseset | ageea eco; | bonuses com Selctodului | Tie excesina in pores | TTS gurls ar depot fusibil €, Elecod nefuzbilconainat ce pase rng | © Oxidarea eletrodului nefuzibi aie gua |__| g. Gaz cu On sau CO:,__——+- 5 Cyratire metal de bs i icgorarea_tensiu | a. Metal de baz murdar; b. Schimbarea rostult!, | Arcelectric | b, Deschidere rst prea mics arculus eratic «. Electrod contamina fndepartarea zgurels - Gaze pure, eliminare condens, & Impuriti de gaz (Ha, Ns, ae, vapori | a. Gaze | Porozitate | a8: cerettnarea defectiunilor: b. Defectunt tn circuitul de gaz; p. Hunan cE? sau pe placa de cupru; oe Contaminare cu | a. Amore prin atngere; es eidere 1, maize diametru electrod, electro ametalului | b. Topire elecrod W; rem WZ; de baza © Atingere accidentala electrod-piess. |.” Fvtarea.atingeii electrodului nefuzibil de metalul de baz8. 1.3.4. Variante speciale de sudare WIG Pentru realizarea unor structuri sudate speciale, din punct de vedere al pozifionarii 1 grosimii componentelor, al unor imbinari de mare calitate sau pentru marirea productivitagit procedeului, se pot folosi variante ale procedeului de sudare WIG. 1.3.4.1. Sudarea WIG in puncte Sudarea WIG in puncte, denumiti si electronituirea WIG, permite asamblarea unor table asezate suprapuse, in unghi sau cap la cap, printr-o succesiune de suduri executate prin topire sub forma de puncte. in cazul pieselor suprapuse operatia se executi dinspre piesa cu grosimea mai mica, fiecare sudura patrunzdnd complet prin aceasta si obfindndu-se o imbinare sub forma de punct cu piesa inferioara care se topeste partial. Sudarea se executa in urmatoarele faze: # asezarea si fixarea componentelor de sudat; ‘© _reglarea lungimii arcului electric, prin pozitionarea corespunzitoare a duzei de gaz ‘a pistoletului de sudare in raport cu electrodul de wolfram; * pozitionarea pistoletului cu duza de gaz spri stabilit pentru sudare; © declansarea comenzii prin apasarea pe butonul de comanda, ce permite scurgerea gazului de protectie si amorsarea arcului electric intre electrodul de wolfram si componentele de sudat, Curentul de sudare si gazul protector sunt intrerupte fara intervenfia operatorului sudor de un dispozitiv auxiliar de temporizare. Sudarea se execut in general flira material de adaos. in cazul in care se formeaz un crater la intreruperea sudarii se recomanda folosirea unui material de adaos sub forma de sirmi, care se introduce in arcul electric catre sfarsitul timpului de aplicare a curentului de sudare, fn figura 1.12 se prezinté diagrama ciclului de sudare WIG prin puncte cu metal de t& pe piesele de sudat, in punctul adaos. 4 4 i A Curent de sudare 54154 150 \ Gig /Amorsere \ $10) F 0) & soo ezasarmel is q Ge XX § 51 3 51 B so. eagles | Cle iod cok os Ws) Retragerea sarmei Fig. 1.12, Ciclul de sudare WIG prin puncte cu metal de adaos Electronituirea WIG prezinti urmatoarele avantaje fafi de sudarea electrica prin rezistena in puncte: # necesiti accesul numai dintr-o singurd parte a piesei + consumul de energie electricd este minim; + echipamentul folosit este mai ieftin $i mai mobil; © este mai productiv si poate fi automatizat cu usurind, datorita mai ales uzurii lente a.electrodului de wolfram; © nu reclama indemanare din partea operatorului sudor; © nu se manifesta efectul de suntare a curentului electric, pasul minim de executie a punctelor de sudura fiind determinat doar de marimea zonelor afectate de caldurd; © forta de apasare nu trebuie si depseasci valoarea la care componentele sunt in contact intim; © cheltuieli reduse pentru controlul imbinarii iar deformatiile sunt minime; « procedeul se adapteaz usor pentru proiectarea imbindrii cu suruburi sau cu nituris ¢ rezistenfé mart fafa de punctele objinute prin sudare prin rezistenfa in puncte. Dintre dezavantaje se pot menfiona > procedeul WIG necesita gaz inert si eventual metal de adaos, care maresc preful de cost; > aspectul sudurilor pe partea de execujie a punctelor de sudurd este inferior fay de sudarea prin puncte; > fntrejinerea echipamentului folosit este mai scumpa decét la instalatiile de sudat prin rezistenjd in puncte. Pentru sudarea WIG prin puncte se folosesc aceleasi surse de putere ca la sudarea normal, cu caracteristicd externa cobordtoare. in plus acestea sunt prevazute cu un pupitru de comand care asigura reglarea si controlul succesiunii temporizate a fazelor sudarii prin unete. i ts eter. Geta ea wean ese cli prozinth avantajul ed determina obfinerea unor suduri mai patrunse si cu diametru mai mic. Procedeul se preteaz pentru imbinarea unor piese din ofel carbon, slab aliat, aluminiu, piesa superioara puténd avea o grosime de 0,5 ~ 2 mm. In figura 1.13 se prezinta variante de imbinari sudate WIG prin puncte. Sudarea WIG in puncte se aplici in special, in constructia de automobile si la asamblarea structurilor cu zabrele 15 in timp a curentului de sudare, in cazul in care forma undei curentului este dreptunghiulara, figura 1.14, Tod fA} 1.3.4.2, Sudarea WIG in curent pulsat Sudarea WIG in curent pulsat se deosebeste de sudarea clasicd prin modul de varatie Is Ws] Fig. 1.14, Variatia curentului de sudare la sudarea WIG in curent pulsat: Ip~ curent de amorsare; 1 curentinaintea de stingerea arcului electri; I; —curent pulsat, crescdtor; I~ curent pulsat descrescator; Ip ~ eurent de puls; Iy—curent de bazdi; Ty timp de puls; Ts timp de baz In curent mediu de sudare. in functie de frecventa impulsurilor de curent si de scopul urmarit distingem: * pulsare termica (f < 10 Hz), cfind se urmareste modificarea geometrii si fluiditatii baii de metal topit, respectiv controlul pitrunderii sudurii; © pulsarea de transfer (f= 10 ~ 100 Hz), cfnd se are in vedere objinerea unui transfer controlat al metalului de adaos prin arcul electric; ‘© pulsarea metalurgici (f > 100 Hz — mii Hz), cfnd se urmareste modificarea ‘condifiilor de cristalizare primard a baii de metal topit si obfinerea nei granulatii mai fine. Sudarea WIG in curent pulsat prezinta urmatoarcle caracteristici: > printr-o ajustare a nivelurilor parametrilor specifici (Ip, Is, Tp si Ts) este posibild o dozare foarte precisa a energiei introdusa in procesul de sudare; } in timpul de puls are loc topirea materialului si formarea baii lichide, in timp ce in timpul de baz se mentine arderea stabil a arcului electric, realizéndu-se 0 ricire cu solidificare partial a baii de metal topit. In felul acesta, la acelasi curent mediu de sudare, pitrunderea sudurii este mai mare la sudarea in curent pulsat, iar energia introdusa la sudare este mai redusf, caracteristicile materialului fiind mai putin afectate prin procesul de sudare; 16 > avand in vedere controlul transferului materialului de adaos si a baii de metal topit, sudarea WIG in curent pulsat se aplicd, in special, la sudarea tablelor subjiri si la sudarea in pozitie dificila, > curentul de puls are valori de circa 1,5 ~ 2 si mai mare decat curentul utilizat la sudarea clasica, iar curentul de baz este circa 25% din curentul de puls. Timpul de puls este de circa 0,02 — 1,0 s, fiind de obicei egal cu timpul de baza. > se poate suda cu sau fird material de adaos. Din punct de vedere al tehnicii operatorii, la sudarea cu material de adaos, se menfioneaz urmatoarele: - pistoletul de sudare se deplaseaz& in timpul de baza si se menfine pe loc in timpul de puls; - materialul de adaos se introduce in baia de meta Sudarea WIG in curent pulsat se utilizeaz, de obicei, procesului de sudare. topit in timpul de puls; a automatizata a 1.3.4.3. Sudarea WIG cu sirmé calda Principiul sudarii WIG cu sirma auxiliard calda este ilustrat in figura 1.15. Fig. 1.15, Sudarea WIG eu sarma calda: !~ arzdtor pentru sudare; 2~ sdrma calds Materialul de adaos (sdrma) este conectat intr-un circuit electric separat, fiind incalzit prin efect Joule-Lenz, la o tensiune scizuta si in curent alternativ, pentru a impiedica suflajul ‘magnetic. Sérma calda este adusi in fafa baii topite, pe directia de sudare, doarece, in spatele arcului electric, cusatura in curs de solidificare impiedicd acest lucru. Sudarea WIG cu sfrmA calda se aplicd in special in variantele mecanizate si robotizate, cand pistoletul (arzatorul) de sudare i mecanismul ce asigura avansul mecanizat al ‘materialului de adaos formeaz un corp comun denumit cap pentru sudare. Varianta se aplic& cu succes la realizarea cusaturilor circulare de la conductele de fnalta presiune, la prefabricarea evilor pe un sanier naval (de obicei pentru fixarea prin sudare a stufurilor pe fevi), la realizarea recipientilor sub presiune, la rezervoarele de depozitare, la constructia recipientilor pentru produse alimentare. Fata de varianta clasicd, sudarea WIG cu sérma calda prezinté urmatoarele avantaje: ‘* rata depunerii mai mare si, ca urmare, o productivitate a procesului de sudare mai ridicata; ‘© se poate realiza o imbinare sudati cu acelasi cap de sudare, folosind pentru sudarea de ridacind, sau de prindere provizorie varianta fri material de adaos, iar pentru realizarea straturilor de umplere varianta de sudare cu material de adaos sub forma de sérma; se pot realiza si suduri de incdrcare, cind materialul de adaos este diferit de materialul de bazai; ‘ poate inlocui cu rezultate foarte bune, procedeul de sudare cu electrozi invelifi, in special la sudarea fevilor. 7 See ae eee ee a f lar acesta diminuat da Prezintitotusi si un prej de cost mai ridicat, dar acc atoriy, productivitayii mult mai ridicate, 1.3.4.4, Sudarea WI orbitala Sudarea WIG orbital se apc in special in varianta cu material de pa ery Suatea mecanizatafevilor, end arzitoal se rotest in jurul evi cae este aoe ae Frincipalele aplicaji ale sudarii WIG onbitale se refer’ la tthe ae ‘Magistrale (materialul fevilor este un ofel cu granulajie find), a fevilor din ofeluri inoxidabile fertice i astenitice, mai rar din aliaje de nichel, cupru sau aluminiu, ane Prelucrarea varfului electrodului nefuzibil se efectueaz mecanizat, avand in vedere faptul cd prelucrarea manuala nu asigur o preciie geometric suficient {La sudarea fevilor se folosese urmatoaree tipuri de rosturi: 7 Tostin IL, frd deschidere, la grosimi de teava sub 3,5 mm; postin U (mai rarin Y), la grosimi de teavai peste 4 mm. Pentru realizarea rostului se folosesc metodele mecanice (de exemplu prelucrarea pe caiehd e nt® Precizc), care trebuie si asigure preczia de pregitire dati de cernjele Cat tulu de sarcini al stucturiisudat, Trebuie, deasemenea, asigurati uniformitatea rostului Pe intreaga circumferingt a fevii, orice abatere consttuind » potenfiald sursi de defecte ine tinderea provizorie se realizeazA automa, fd merrial de adaos, pentru ca sudurile Ae prindere si nu se inglobeze ulterior in eusatund si, astfel si nu afecteze calitatea imbindrii, O prindere provizorie incorectrealizaté poate duce Ie defecte specifice ca, nepatrundere la TAdacind sau pori, Randul de ridicina corect ridacina cusitur ‘mare de material de adaos, Curentul de sudare si tensiunea arcului variaza continu, de sudare. La sudarea mecanizath se folos ‘ncdlzirea sirmei se face in curent altematiy, curentului. Lungimea ar rcului electric se meng de tensiunea arcului. In varianta mecanizati este constituit din sursa de sudare si dispozit este depus cu o canttate redusd de metal de adaos, pentru a realiza ‘ar rindurile (straturile) de umplere sunt depuse cu 0 canttate mai fn functie de pozitia capului este curentul pulsat pentru sudarea WIG, iar asigurndu-se pulsarea ei in corelatie cu pulsarea ine constant printr-un sistem de control funefie echipamentul de sudare este unul specializat si ivul purtitor al capului de sudare, ce ruleazi pe J Jroductivitate mariti, deoarece se miesoreazA numirul de operator! sudori, timpul ‘mal redus de realizare a suduri si, n plus, nase mai necesita indepdrtareaagurit inne straturi; { caltate mult mai bund a imbinisilor, defeeele caractersticice de tip nepatrunders San por cauzate in general de ovalitate fevilr, aparint-un procent de 10 "20ers mic decat la sudarea manual cu electtozi inveliti; * nu necesiti un operator sudor de un mare profesionalism, Sudarea manuald necesita un operator sudor de inal calficare, dat fiind incidenta tuturor pozitilor de sudare’ La sudarea orbitala’ WIG cu sérma calda se poate folosi un operator sudor de calificare medie, rolul sau fiind dea supraveghea dispozitivul de sudare; + la sudarea orbitald WIG se pot urmai toi parametrit de sudare in timpul execu Practic, in conditile existenjei unui program corespunzitor de sudare, se poate suda orice fel de tubulatura, Desi la prima vedere costul unei suduri WIG orbital este mai rdicat, eomparativ cu sudarea manual cu electri fnvelii, acesta se diminueaz semnificatiyprinteo Productivitate mai mare si prin eliminarea cheltuielilor datorate remedillor defectclor de sudare, 18 este independent de arcul electric. Sudarea WIG fn rost ingust este aplicata in domeniij, specifice procedeului WIG, ca exemplu, imbinarea conduetelor. 13.4.6. Sudarea WIG cu protectie dubli Sudarea WIG cu protectie dubla (WIG-PD) face parte din categoria Sailr de sudare avand arcul electric strangulat, intermediar, intre cel obfinut prin procedeele de sudare WIG, respectiv cu plasma, e In acest caz strangularea arcului este obfinutt cu ajutorul unui jet gazos ou debit Sentrolat, canalizat pe un manson in jurul electrodului de wolfram gi de un jet concentric Suplimentar, directionat de o duzi. Modul de asigurare a protec{iei metalului topit este ilustrat in figura 1.16. =? WIN NGAI IN Pp | INGZ A i RSS me Wat LTE INL DAVES Pee ee re ee Fig. 1.16. Schema de princi 1 manson; 2 Gazul central, din axa arcului electric, adaosuri de hidrogen, heliu sau amestec arg Wolfram si stabilizarea arcului electric. Gazul e Concentrare (strangulare) a areului electric si protejeazA baia de metal topit. Sudarea WIG-PD, fai de varianta clasicd, prezinté urmatoarele avantaje * se poate utiliza atit la sudarea manualA cat si automat; * se objine o patrundere mai mare decat la sudarea WIG conventionala; ** curenfii de sudare sunt mai mici, deci se poate utiliza 0 sursi este un gaz inert (argon, eventual cu mici on-heliu), asiguri protectia electrodului de xterior (Cz sau un amestec de gaz) produce de curent eu putere mai mica; * deformatiile si tensiunile reziduale mai seaizute, deoarece se objine 0 concentrare ‘mai mare a caldurii; * viteza de sudare mai mare; © zona influenfata termic este mai redusai, se objin imbiniri sudate cu caracteristici mecanice foarte bune si aspect corespunzitoar. Performanfele procedeului sunt influenfate de urmatorii factor - viteza de iegire a gazului central; ipul gazului central; - tipul gazului aplicat concentric, care influenfeaza strangularea arcului electric; © instalajia de sudare cu procedeul WIG-PD nu difera de o instalajie WIG clasica

    You might also like