Cultura medievala romaneasca (I) Toor I Bbioted + Bisorc Manasti ‘ADefineste notiunea de cultura. ‘A Folosind harta, motiveazé concen- trarea principalelor centre culturale In anumite spat geografice. - > Evidentiaza factorii care au contr- 2 buit a formarea gi dezveliarea cul- : {uri medeevale romanest Principalele centre culturale din spatiul romanese, see.XV-XVI Confluente culturale sud-est europene la originea culturii medievale roménesti Cultura medievala romaneasca s-a constituit ca rezultat al evo- lutiei indelungate a vietii materiale si spirituale a poporului roman. La formarea poporului roman gi a civilizatiei medievale romanesti au _contribuit, in mod esenfial, mai multi factori, cei mai importanti ayindu-si originea in Antichitate: societatea geto-dacica, culturile latina si greaca si crestinismul. Cultura medievala romaneasca are la baz cultura populara a daco-romanilor, exprimaté prin limba, obiceiur, traditi, norme jurid- ce, mod de viata etc. Romanizarea i-a conferit populatiet din spatiulee GarPato-danubiano-nistrean particulariti defnitorti, care o distingeau i ¢e Celelalte popoare europene. Crestinismul, alt factor care a definit in mare masura caracterul Si continutul culturii romanesti, a oferit civilizatiel romanesti medio- vale valorile salé etice, estetice gi morale. Biserica, find principalul Patron al vieti culturale tn Evul Mediu, a determinat dezvoltarca in yaldémintulul, @ raspincit cunostinfele de carte, a lansat personal tai! _marcante, grajie carora valorle culturale roménesti au dovenit cunoscute in intreaga Europa, Cultura romaneasca In perioada respectiva s-a format gi sa dez- voltat in condi istorice complicate. Dependenta poltica a Tarlor Ro. mane $i obligafiunile economice fata de Poarta au redus posibiitatio de manifestare culturalé ale roménilor. in pofida separarii politice a {(omanilor, cultura si civlizatia roméneasca au avut un caracter unitar Unitatea cultural gia gasit expresie in limba vorbité, arhitectura po. pularé, normele juridice nescrise (.obiceiul pamintulu’), in fololor a. topisefe etc. Cronicile din Moldova, Muntenia si Transiivania derota existenta in acest spatiu a unei singure etnii— poporul roman, con, stiont de unitatea sa etnicd, lingvisticd si culturata Limba si scrisul Patorita apartenentei poporului roman la confesiunea crestina ortodoxé, anturajului etnocuttural, reprezentat de popoarele clave de asemenea ortodoxe, dupa constituirea statelor medievale roma. nesti limba oficialé a cancolariei domnesti, a biseril sia scoli din Tata Romaneasca si Moldova timp de citeva secole a fost slave veche. in Transiivania acelasi rol i-a revenit limbil latine, ca lincba Sacra a confesiunii catolice. In viata cotidiand populatia romancac. C8 din toate cele trei {ari vorbea limba romana popular, Cele mal vechi scrier in limba slava din Moldova gi Tara Romaneasca dates, 24 din ultimele decenii ale secolului al XIv-loa, De la milocul secolului al XViea, cind viaja socialeconomica a Trlr Romane necesita un numar tot mai mare de stiutori de carte are loc trecerea treptata de la scrierea in limba slavona la ces it fimba romana, in baza alfabetului chirlic (slavon). Primul text in limba Cage ty cate @ ajuns pina le noi, este scrisoarea boierului Neaopu (1821) din Cimpulung cate Hans Benkner, primarui oraguiui Brascw. Trecerea la scrierea in limba romana a coincis cu introdusces, {Parulul tn toate cele trei sate romanesti, ceea ce a avut o impor, tant& deosebita pentru raspindirea culturii $i stiintei de carte. in se- domneased de la Mihai , 26 septembrie 1600, Serie in limba slava veche Popor. Limba romana a fost introdusa gi in biserics, cancelarile deom- at eremintete; Letopisepul Tari Moldovet Concomitent cu trecerea la scrisul fn limba romana in Tara Ro- de Grigare Ureche Serena 1 oe, maneasca si in Moldova, s-a extins sfera de utilizare a limbii romano omni cu alfabetchitlie | iin Transilvania, unde, pentru durata scurtei domnii a lui Minai Vi teazul, ea a fost egalata in drepturi cu alte limbi (maghiara, germa. nd) vorbite tn Ardeal. Ulterior, limba romana in Transilvania s cont I ‘nual s& fie marginalizata, tot asa ca si populatia care o vorbea, 4 Tomanog Bo ee cuginert ctu 139Principalele institufii de cultura {n Evul Mediu, tn Tarile Romane principala institutie de culture fost biserica. Raspindirea invataturii crestine a avut loc prin inte mediul cartlor religioase. Spre deosebire de {arile europene, in aceasta perioada au existat diverse institulii de cultura, inck universitati, in Tara Romaneasca si in Moldova functille de inst de raspindire a stiintei, culturi si artelor le-au definut institutille bis ricesti, in special manastirle, dintre care mai vestite erau Nes Bistrita, Putna, Moldovita, Sucevita, Cozia, Arges. Scollle mai resti pregateau nu numai si cultului, dar si persoane p activta laice, La manastiri se invata scrisul si cittul, se copiau cs religioase, se scriau cronici, se compuneau imnuri liturgice, se ins ea arta picturi, broderiei, sculpturii si arhitecturi Importante centre de cultura erau curtile domnesti, Domnii au inc jat si susfinut permanent viata reigioasa gi culturala. Cusprijinul lore edificate noi complexe monastice, biserici, scoli si tipografi, se c aU se Scriau caiti bisericesti, opere literare si istorice. Ss invatimintul Evanghelistul Marcu. r 8 Pi leet Anumite forme de instruire, in fond bisericeasca, au existat, pro! din tetaevanghelierl copiat in 1429 $1 Mai inainte, Pe o treapt calitalv noua si net superioara a fost p watémintul dup constituirea statelor roménesti, cu sistemul lor de g ‘vernare §} insttutile puter, care necesitau functioneri capabili nu n > Numeste factor ce au stimulal dez- Sa citeasca si s& scrie, dar si sA fac calcule matematice, s& proie voltarea invatamintului in periceda edifici, s& supravegheze constructile de locasur sfinte, de cetati x ae trasaturlo principale 52,0UC8 evidenta veniturlor, cheltuieilor ec. O important mare ave Videniiaza trasaturile principale arta de a zugrav, de omamenta c&rfile bisericesti etc. Baul mes uu Femenese din “Ga iin alte domenii ale culturi, iv invat&mint rolul principal revenea manastirlor Neamt, Putna, Humor, Dragomima, Voronet Moldova si Cozia, Cotmeana, Arges In Tara Romaneasca, Prog ma de invatamint prevedea studierea literaturii teologice, gramam cii, matematici citirea gi scriorea in limbile slavona, latina gi gr cintul bisericesc. Majoritatea marilor carturari romani din Evul Mediu au invatat soolile manastiresti. La mandstirea Neamt au capatat cunost cronicarii Macarie si Eftimie, aici a activat Gavrill Uric, fondato coli de miniatura. Mitropolii Moldovei Anastasie Crimea si Varia au invaitat gi au activat la méndstirea Secu. In paralel cu gcolile bisericesti (mandstiresti) existau si gcoli o senesti, mai ales tn Transilvania (la Brasov, Sibiu, Caransebes, dea etc.), unde invatau copiii acelora care impartiseau catolici= ‘mul, iar ulterior ai adeptilor confesiunilor reformate (protestante). Invatamintul in Transilvania era organizat dup& modelul occidenta Unii domni din Tara Roméneascd si Moldova au incercat s& p i temelia invatémintului superior, mai inti prin infiintarea Colegi de la Cotnari, organizat up modelul inspirat de umanismul ctitorie a lui Petru I Musatin, vestit pean, Intemeiaté de Despot Voda, aceasta institutie ins nu i-a si {ear de cultura prin scoala | pravietuit. Secolul al XVil-lea este marcat de noi realizar, de eee Aue dale tay aceasta de o duraté mai lung si cu consecinte pentru vremurie de Gavril Uric ulterioare, prin organizarea scolilor domnest. 140je cultura a } prin inter- pene, unde 78, inclusiv de instruire, litutile bise- au Neamt, ile mandsti- pane pentru ccopiau cérti ice, se insu- pi au incura- jinul lor erau fi, se copiau stat, probabil aa fost pus ful lor de gu- ‘bill nu numai 83 proiecteze etait si curt, $ mare avea it principal le 8, Voronet in ised. Progra- jice, gramati- nd si greaca, au invatat in 3t cunostinte f, fondatorul ‘ca si Varlaam si scoli ord insebes, Ore- zau catolicis- iprotestante) [ul occidental ercat s& puna rea Colegiului nismul euro- ns nu ia su- lizari, de data atu vremurile Progrese evidente inregistreazé Invatémintul in Transilvania. In 1581 a fost fondat Universitatea din Clu, cu trei facultati: de teolo- gie, flozofie si drept. La Alba lulia, in 1622, este intemeiat Colegiul ‘Academic. Invatémintul superior din Transilvania era organizat, de asemenea, dupa modelul european occidental. Din lipsa institutilor de invatamint superior in Moldova si Tara Romaneascé, fii de domni gi de boieri erau trimisi la studi in stréi- natate inceputurile tiparului in Tarile Romane O consecinfa si, totodata, 0 premisé a progresului tn dezvoltarea culturii a fost introducerea tiparului. Cartea tiparita era mai ieftind $i se difuza in mai multe exemplare, devenind accesibilé unui numar mai mare de cititor Prima tipografie a fost linfintata la m&nastirea Dealu, in timpul comniei lui Radu cel Mare (1495-1508). Aici ieromonahul Macarie tipareste, in limba slavona, prima carte in spatiul romanese —Litur- ghieru! (1508). In 1510 apare, la Tirgoviste, a doua carte - Octoi- hull, iar in 1512, a treia — Tetraevanghelul, Cele trei scrier tiparite de Macarie au fost raspindite nu numai in Tarile Romane, ci gi la po- poarele din Balcani. In 1545, la Tirgoviste, célugairul Moisie tipares- te Molitveinicul slavonesc. in Transilvania prima tipogtafie este intemeiatd la Sibiu, tn 1528. Aici, in anii 15441553, Filip Moldovanu, venit de prin parile Siretu- lui, tipareste unele dintre primele carti in limba romana: Catehismul romanesc (1544), Tetraevanghelul siav (1546) si Tetraevanghelul slav-roman (1551-1553). Cel mai cunoscut tipograf si editor din secolul al XVHea a fost diaconul Coresi. In timpul activitati sale tipografice (15571583), el a tipart, la Bragov, 35 de cart, inclusiv fundamentale ale cultului ortodox ~ 17 in limba romana, 15 in siavona si 3 in siavo-roman In Moldova activitatea tipograficd incepe relativ tiralu gi este le- gata de numele domnului Vasile Lupu (1634~1653) si cel al mitropo- litului Varlaam. Pye > Caracterizeaza contributia domnioi la dezvoltarea cul- turii medievale roménesti. > Compara evolutia invatémintulul in Tarile Romane in ‘secolele XVEXVII > Evidentiazé trasaturile caracteristice ale culturil roma- esti in Evul Medi. > Metiveaza importanta trecerila scrierea fn limba roma ® riualeare cupringe cei 151 de psalm na, ; 3 > Exemplifica: ,Prin sprijinul acordat de domnii romani cultura romaneascé s-a imbogatit cu numeroase eleme t0 original Ee —————————————— Sa inceput aceastl si dupa porunea domnului to vod, si-i fie vesnicd pomenis sivirgit aceasté carte din porunca intra Hristos Dumnezeu binecredinciosului si de Dumnezeu pizitului si prea lumi- hatulai domn fo Mihnea, marele voie- vod a toatd Tara Ungroviahiei si a par- filor de la Dundve, in anul dint al dom: niei sale, ostenindu-se si smeritul mo- nah si preot Macarie. In anul 7016 (1508), erugul soarelui 16, af lune 5, in diction 11, luna noemvrie 10 zile. Epilogul Liturghierului Tui Macarie din 1508 DAvata insemndtatea culturalé'a aces- tel scrier, 4 Explicd importanta tiparului pentru ‘evolutia culturit romanest. Cu mila lui Dumnezev, eu, diaconut Cores, deacti-vizuiu 63 mai toate limbi: Je au euvintl fui Dumnezew in limba lor, rnumai noi Ruménit navima, si Hs, zise ‘Matei 109; cine citeste si infeleagl, si Pavel apostolu inc& scrie la Corintu 155: ci intru beseried mai virtos cine euvinte cu injelesul micw S& grdiascu ca 3 alalfi si invatd de citu untunearecu de cuvin= te neinjelease intralte limbi. incepuu-se-au a se serie aceste fin e Psaltiri in luna Fevruarie 6 zile se-au sfrsit in luna Mai 27 zie, tea Bragoy, vileato 7078 (~ 1870) Epilogul Psaltiril romanesti tiparite ta Brasov de diaconul Coresi, 1570 Explica mobilu ui Coresiprivin tra- ducerea in limba roménd a Psat “eDictionar Miniatura ~ desen ornamental sau fguratv executat Th culo, care iimpodobea vechile clr si manuscr- sovreigioase, precum si lace. tvangheliar~carfo care cupinde - cele pat evanghell etvaevanghel. Pealtire ~ carte bisericeasca de " atribulli regelui David. ‘Octoih — carte de cintari biserioesti.nteibujia nosis jeturile exterioare ale idovenesti din secolul al iderate astizi prinure el europene...” Constantin C. Giureseu Getormina, in urma examinarii te- Mei, dimensiunile europene ale Petru 1 Musatin (1376-1391) a rdi Gat, pe 0 colina montand de lings Tirgu Neamn, prima cetate din piatea. St = == esl Marea larg incinta, intérind-o eu Ziduri groase-cu patru bastioane semi- cireulare, a indir zidusile de 3 _grosime de-a12 In 20 de mete: Ce : A fost asediati de regele Ungarici Si- gismund (1395) si de sultanul Mehmed ° sal TEtea (1476), dar n-a fost eucerit niciodatt, Cetatea Near. Fragment 142 Cultura medievala romaneasca (Il) Cetatea Neamj, unul dinive cele mai repr monumente de arhitecturd medievala Arhitectura si sculptura Una dintre preocuparile domnilor Térilor Romanesti, dupa do- bindirea independentei politice, a fost asigurarea securitafii hotare- lor, in acest scop desfasurind o intensd activitate de constructie a {ortificatilor. in Tara Romaneasca, pe linia Dunarii, sint intérite ce- tale mai vechi de la Severin, Turnu gi construite altele noi — Giur- giv, Bralla etc. Importante puncte de aparare erau cetatile interioa- fe de la Dimbovita, Teleajen, Poienari s.a Foarte iscusiti s-au dovedit a fi In constructia de cetdti si mes- terii moldoveni, care au reconstruit Cetatea Alba si Cetatea Hotin, inaltate pind la constituirea statului unitar si independent, au zidit Cetatea de Scaun de la Suceava, cetiitile Neamt, Tighina, Roman, Soroca etc. Construite din pamint si lemn, piatré si cdramizi, cetéfile Tarii Ro- manesti si ale Tarii Moldovei constituiau un important sistem de for- tificatil, In interiorul lor gi la hotare. Un rol deosebit le-a revenit, maiales, in infruntarile cu expansiunea otomana. In anul 1476, de exem- plu, desi au obfinut victorie in batalia de la Valea Alba, turcii n-au reusit s8 cucereascé nici o cetate din Tara Moldovel. In 1484, dupa lupte crincene cu gamizoanele moldovene, ei ocupa Cetatea Alba sicea a Chiliei. In secolul al XVI-lea aceeasi soarta au cunoscut-o si alte cetati din Moldova (Tighina) si din Tara Romaneasca (Giurgiu, Turu, Braila). Pentru a reduce capacitatea de rezistenta a Térilor Romane i a Moldovei, la mijlocul secolului al XVI-lea turcii au ordo- nat distrugerea cetatilor din interiorul lor, neatinse raminind doer cele de la frontiere, in care se afiau garnizoane turcesti Tn Moldova erau fortificate, de asemenea, cu ziduri, valuri de pa- mint gi santuri, curtile domnesti din Piatra Neamt, Bacdu, Hirldu §.2., iar in Tara Romaneasca Curtea de Arges, Tirgoviste 5. intreagai retea de cetati, unele cu 0 vechime de secole, altele construite de autoritafile regale ungare si transilvanene, impinzea Transilvania. Pe lingd acestea, o larga raspindire capata edificile fortificate tip castel (castelul Corvinestilor de la Hunedoara, castelul Huniazilor etc.). Inaltau cetati si comunitatile orégenesti (Sebes, Me- diag, Bistrita, Bragov, Sighisoara etc.). incursiunile otomane asupra Transilvaniei au impus unele comu- nitafi satesti sa ridice fortificafi, unde oamenii, in caz de atac, se puneau la adapost. © data cu dobindirea independentel, voievozii din Tara Roma- neasca si Moldova inaugureaza un program de constructil eclezias- tice. Un valoros monument de arhitecturé este biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Arges, ctitorité de Basarab | si ridicata tn stilul arhi- tecturii bizantine. L-“‘rrfitectura bisericeasca in Tara Romaneasca nu a evoluat dupa modelul de la Arges. Cele mai raspindite erau edificile sacre cu plan tricone, datorate influentelor din sudul Dunarii. O adevarata capodopera in acest sens este biserica mare a mandstirii Cozia, clitorité de Mircea cel Batrin, care s-a impus ca un veritabil model pentru constructille bisericesti ulterioare. Concomitent cu stilul bi- zantin, in Tara Rom&neasca se remarcé gi unele elemente ale arhi- tecturii romane gi gotice, caracteristice arhitecturii occidentale. La Cimpulung, in timpul domniei lui Nicolae Alexandru, a fost reinnoita in stil gotic biserica mandstirii Sf. Maria, Influentele gotice in arhitectura moldoveneasca au fost dominante, ‘ceea ce se explicd nu numai prin departarea relativa de aria sud-dund- reana, unde domnea stilul bizantin, venit din Constantinopol, cit mai ales, prin legaiturle strinse pe care le intretinea Moldova cu Transilva- nia, de unde erau invitati mester iscusiti in constructia edificilor sacre. Prin bisericile construite in timpul lui Stefan cel Mare, s-a realizat un sil propriu, cunoscut sub numele de sti moldovenese. Avesta a rezultat din imbinarea, pe fondul arhitectonic local, a doua influenfe - bizanti- 1n4, din Constantinopol, si goticd din Transilvania ‘Arta bizantina a dat planul tricone, realizat prin absida altarulul si cele doua abside laterale, de asemenea si cele trei incaperi cerute de cultul ortodox — altarul, naosul si pronaosul -, la care ulterior s-a adéu- ‘gat gropnita, adica camera mormintelor, situata intre naos si proneos. ‘Arta gotica a conferit bisericilor o suplete deosebita, accentuata prin contraforti laterali, ogivele de la usi si ferestre. Biserica Evanghelicd din Bistrita GExplica diferenta de stluriarhitec turale bisericest Turla bisericit mandstirit Dragomirna. Detaliu athitectonic 143Asediul Constantinopolulul. Biserica manéstirii Moldoviga Picturd exterioars ADewvs Pictu Tala Wf MALI fase ue tint ancarhingfi Ses sucrataunntroro ct koifororon AG Nicodim de fa Putna. Frontispiciul evangheliei lui Marcu din Tetrae- vanghelul de la Humor (1473) Miniatura CLExplica de ce cartile erau foarte 144 Pictura Un fenomen aparte in istoria culturii universale il constituie pictu- ra murala exterioard. In Moldova ea a atins apogeul in timpul dom- niei lui Petru Rares, cind s-au realizat cele mai reprezentative an- sambluri picturale din intreaga arté medievala romaneasca. Cele mai izbutite picturi exterioare se gasesc la manastirle Arbo- re (1502), Humor (1535), Moldovita (1837), Voronet (1547) — toate realizate de artisti romani. Prin 1595-1596, a fost ispravit ultimul ansamblu de pictur exterioaré din Moldova, la biserica manastiri Sucevita, ctitorita de Movilesti Insusindu-si scoala de creatie a maestrilor bizantini, pictorii mol- doveni si-au elaborat o viziune artisticé proprie, un limbaj artistic inedlt, uimitor prin exactitatea gi echilibrul compozitilor, plasticismul si expresivitatea desenului, nobletea rara a paletei, tratarea mai degajaté a schemelor iconografice. Din privirea si pozitia apostolilor si sfintlor a disparut sobrietatea bizantina, se remarca o inmuere a Figiditatilinillr, 0 imblinzire a expresillor de pe chipuri, o armonizare mai subtilé a culorilor. Pictura bisericeasca se Imbogéiteste cu moti- ve narative din viald. In picturile murale de la Vorone{ si Sucevita pot fi vazuti David cintind la cobz, un inger suntnd din bucium, iar una din frescele bisericii man&stirii Humor contine scene cu dansuri Populare. In unele fresce descoperim muzicanti, tigani, ursari, turci ‘tari, grupuri de pacatosi, tarani in haine caracteristice timpului Pictorii moldoveni incearca sa ilustreze nu numai scene biblice, dar si propria viata, chipurile contemporanilor. Alaturi de scene din viata lui lisus Hristos si a Maicii Domnului, ei picteaza chipurile ctito- tilor, voievozilor, mitropolitlor, boierilor, scene din realitatea cotidia- 1nd (aratul, pascutul oilor etc.) In Tara Romaneasca pictura a cunoscut 0 epoca de maxima in- florire in timpul lui Neagoe Basarab gi a urmasilor lui imediati. Cel mai iscusit mester al timpului a fost Dobromir ~ zugravul din Tirgo- viste, care a realizat frescele din biserica manastirii Dealu, precum sidin cele de la Bistrita gi de la Curtea de Arges. Miniatura Manasstirile din Tarile Romane erau importante centre de cultura carturéreasca. Aici se copiau, ornamentau si copertau cai religioa- se pentru manastirle si bisericile din sate si orage. Experienta acu- mulata de c&rturarii moldoveni a dus treptat la formarea unui sti aparte de executare a ornamentelor, literelor, de infrumusetare a copertelor cu ferecaturi de aur si argint, care se deosebeau prin eleganta si originalitatea lor. La inceput, majoritatea céiilor erau scrise pe pergament, mai cu seama in a doua jumatate a secolului al XV-lea, apol, tot mai frecvent, in acest scop este folosita hirfia, adusa din alte {ari. Deoarece mate- fialul de scris era costisitor, iar recopierea manuscriselor dura uneori ani in sir, carile erau foarte scumpe gi inaccesibile oamenilor de rind. Majoritatea cartilor erau scrise ori copiate la comanda, cu cheltuiala domnilor sau a boierilor gi a unor inalte fete bisericesti - mitropolifi episcopi, stareji ai manastiilor g.a. Un numar impundtor de carti au fos Rat ricil exe mel dov jun eve des pa Tot rar une dar pri ul nifost scrise sau copiate in timpul domnillor lui $tefan cel Mare, Petru Rares, Alexandru Lapusneanu $.a., daruite apoi manastirlor si bise~ ricilor clitorite de ei, diverselor centre monastice din strainatate (de ‘exemplu, manéstirlor de ja Muntele Athos). ‘Astazi multe cdrti manuscrise slavo-romane se pastreaz ca monu- mente de valoare in bibliotecile si arhivele din Roménia, Republica Mol- dova, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Austria, S.U.A., Anglia (© bogata activitate de copiere a carflor a desfasurat in prima jumétate a secolului al XV-lea caligraful si miniaturistul Gavrill Uric de la manastirea Neamt. Cea mai importanta opera a sa este Tetra- evangheliarul doamnei Marina, sotia domnului Alexandru cel Bun, desavirgita in 1429. De mai multa vreme aceasta opera de arta se pastreaza la biblioteca Universitatii din Oxford. ‘Alt mare maestru in miniaturistica a fost Nicodim de la Putna. In Tetraevangheliarul sau din 1473, in afara de miniaturile celor patru evanghelisti, pictorul a mai introdus 0 miniatura ce reproduce cu multé exactitate chipul real al lui Stefan cel Mare. Principalul reprezentant al miniaturisticii din epoca lui Stefan cel Mare este Teodor Marigescu de la mandstirea Neamt. Dintre cartile manuscrise, copiate si impodobite de el cu miniaturi de o frumusete raré, meritd a fi mentionate evangheliarele din 1481, 1492 si 1493, unele fiind realizate din porunca si cu cheltuiala marelui voievod. Mai multe opere manuscrise au fost create In secolul al XVi-ea, dar o adevarata renastere a culturii carfii manuscrise se constata in primele decenii ale secolului al XVIl-lea, ea find legata, in mare parte, de numele mitropolitului Moldovei, Anastasie Crimea, care si-a desfa- surat activitatea la manastirea Sucevita, De la el ne-au ramas moste- nire circa 28 de carli manuscrise de 0 exceptionala valoare artistic, ee > Caracterizeazé stilurile arhitectonice raspindite in Tarile Romine in perioada medieval. Evidentiazé caracteristicile stilului moldovenesc din arhi- tecturd. Alcatuieste planul unei comunicari despre arhitectura lai- cd civila din Evul Mediu in Tarile Romane. Evidentiaza cel putin trei caracteristici ale picturii medie- vale roménesti, Elaboreazé un eseu cu tema: ,Pictura murala - realizare de exceptie a artei medievale roménesti”. Argumenteazé ideea: ,Domnii Térilor Romane — protec: tori ai culturil Prozinta caracteyul nafional al artei medievale romanesti. > ‘Stefan cel Mare si Sfint inchina jarei eu princul in braje Sfinta ighelie, Nicodim de la Putna. Miniatura «Puta ste... un simbol, simbolul unei mari epoei din istoria noastr, epocs de progres economic si politic, de lupti indirits pentru sprarea neatimarii de creafie culturalé gi artsticd, de plenitu- dine istoricd, cum mi-am ingiduit s-0 gout Mihai Berza, istori Justified opinia autorului Prezinta importanta culturala a mé- nastiri Putna OEE Tricone — plan aritectonic bise- ficese in care sint inscise oi absi- de opuse intra llarul pe axa prin- cipal, naosul i pronaosul MAbsida ~ niga Semicireulara care inchidea nava centralé a unei baz Ii romane Catapeteasma ~ la bisericle or- tocoxe pereele despérftor dni nos salar impodobit cu Icoane. | Fresca — picturé mural realizata pe © tenculalt umeds,folosind | fof eizolvate n apa or apa de var.at eames ees, eee teer ates Wonton ay Pagind din invataturile lui Neagoe Basarab catre ful stu Theodosie, versiune originalé > Explica nojiunea de umanism, 154 Manifestari ale Renasterii $i Reformei in spatiul romanesc a Erasm din Rotterdam (1469-15: eel mai de seam repr Rena ), Jean Calvin (1509-1564), rant al promotor de vazti al Reformet terii iin Europa P&trunderea influentelor renascentiste in mediul cultural romAnesc Renasterea sau umanismul a aparut in mediul cérturaresc din Eu- ropa Occidentala in secolele XIV-XV, in perioada de trecere la soci tatea modemd, de creare a statelor nationale. Pe plan social, expo- entul ideologiei umaniste este burghezia in proces de formare. Umanismul reprezinta 0 doctrina antropocentricd opus doctri- nel teocentrice, ce dominase lumea medieval. Prin cultul fata de om, umanismul afirma plenipotenta ratiunii si prin aceasta contesta tutela religiei asupra culturi, in general, si a stiintei, in special. Cre- alie a culturii modeme, umanismul este o manifestare spe ritului european prin cultul pentru persoana umana. Artist Sa-si semneze operele, stiinfele se olibereazé de sub influenta dog- mei teologice, scriitori cinta natura: totul in ordinea culturii evoluea- 2 spre hedonism spiritual. Prin umanism se realizeaza trecerea de la omul ascet, mistic si plin de eresuri, la omul real, rational, care iubeste natura si viata, Umanismul, ca un mod de gindire si de actiune a individulu, cultiva frumusetea si adevarul. Aceastd noua viziune asupra omu- lui si vietii s-a manifestat intr-o forma specifica gi in mediul roma nesc. La rom&ni, umanismul a inlocuit treptat formele culturii sla- vo-bizantine, inchistate in tiparele sale arhaice si anacronice. Dup& secole de dominatie a limbii slavone, limba romana este din ce in ce mai mult utilizata in cancelaria domneasca, in traduceri, apoi in biserica, scoli etc.{in spatiul romanesc umanismul s-a manifestat cu 0 oarecare tnti 2re, la inceput in Transilvania, in secolul al XVI-lea, prin intermediul iar apoi in Moldova gi Tara Romaneasca. In Tara Roma- jasca gi Moldova umanismul s-a afirmat plenar. Umanismul roma- ‘sc a pastrat, in esent’, orientarea general a Occidentului euro- an: toate inifiativele vizau emanciparea spirituala a fiintei umane. ‘Spre deosebire de tarile In care umanismul fusese promovat de vara clasa a burgheziei, In spatiul romanesc exponenti si sustina- fi ai acestui curent cultural au fost unii domni gi unii mari boieri, pt explicabil prin situatia social-politica a Tarilor Romane gi influ- ita nefasta a expansionismului otoman, care era o frind in calea 2zvoltril societatii roménesti. Printre primii umanisti romani au fost Neagoe Basarab si Nico- lus Olahus, care a corespondat cu Erasm din Rotterdam, unul din- 2 cei mai mari umanisti europeni. Lucrarea Invéfaturile lui Neagoe asareb catre fiul su Theodosie se remarca prin caracterul enci- opedic, iar enciciopedismul constituie una din trasaturile definito- ale ideologiei umaniste. In ea si-a gasit reflectare filozofia popo- lui roman, pentru care sint specifice: toleranta, omenia, lipsa de natism, prefuirea mésurii sia echilibrului. Opera lui Neagoe Basa- b este, in egala masurdi, un indrumar pedagogic, religios gi moral, ‘scum gi un tratat de diplomatie, de arta militard. Invataturile... ofe- ‘au un model al monarhului ideal, model care in cultura umanisté mana nu este unicul. Mai tirziu, carturarii de seama, umanisti ro- ni, care s-au format in gcolile latine si grecesti, vor opta pentru te ,portrete” spirituale ideale: Grigore Ureche va glorifica in Leto- ‘se{ul Térii Moldovei figura lui Stefan cel Mare, iar eruditul cronicar ‘oldovean Miron Costin va aprecia in mod deosebit intelepciunea ommnilor. ‘historia si cultura Moldovei s-a remarcat prin marile sale aspira- umaniste Despot Voda (1561-1563), care a fost primul domn de \rmatie umanista, cunoscator al Renasterii si al nollor curente reli- ase. El s-a straduit sa inlesneascé implementarea noilor idei in Daliul romanesc si-a imbarbatat ostenii si supusii, amintindu-le c& 3 trag din romani. Urmairea sa infinteze in Moldova ,academii” dupa iodelul celor europene. A incercat sa creeze o biblioteca asemana- ‘are celor din Italia, Germania, Polonia, sa atraga in Moldova renu- iti oameni de stiint& gi umanist Umanismul romanesc exprima ideea originii romane a poporului man, a unitatii si continuitati poporului roman. Geneza romanita- . despre care au discutat permanent Nicolaus Olahus, Grigore Ure- te, Miron Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino si apoi Dimitrie lantemir, era un argument peremptoriu ce dadea dreptul la cuvint la refuzul aservirii poliice, impuse Térilor Romane in numele drep- liui celui mai puternic. Umanistii romani promovau idea dobindiri utonomiei si libertai fie doar spirituale, daca cea politica era, deo- amdatd, imposibila teforma in spatiul romanese Transformarile de ordin economic, social si cultural care s-au pro- Us in epoca Renastetii au afectat in mod direct pozitia spirituala si Nicolaus Olahus (1493-1568), Prinul auor ce vorbeste despre orighiea romand si unitated de Tinba a poporalui roman (ucrari: Hungaria, Chronicon) Am avut si noi o epocit de Renaste re” Aceastt Renastere este, fireste, mai putin decit in alte firi.. . Nu a fost o Singur mate miscare intelectual in ‘Apts la care, aducind si noi 0 produc tie literara oarecare, si nu ne fl integrat, intre nevoile noastre si sub apasarea pe care au suferit-o gi de care trebuie si finem seama. Am mers pas cv pas dez- voltarea general a Europei, chiar in domeniul acesta al Renasteri, si anume in faza ef cea din urmd, Nicolae lorga AStabileste, cum prezinta Nic orga manifestarea Renasterii in Tarlle Romane. 4 in baza textului mediteaza de imporianta prezentarea chipul rhului ideal in literatura romana, 4 Reflecteaz’ asupra deosobiri din tre Renasterea europeana si coa din Tarle Romane. Ss 9)Johanes Honterus, editor $1 tpograf din cetarea Brasovului > Explicd notiunea Reforma. Amintes- lei, care au fost cauzele aparitioi Re- formei in Europa Occidental > Argumentoaza de ce Reforma a afeo- ‘at mai mult Transivania gi mai putin Moldova si Tara Romaneasca, 156 materiala a bisericil. Constituirea gi consolidarea statelor moderne ‘in Europa au favorizat formarea unor biserici nationale, care igi afir- mau tot mai mult independenta fata de Curia papala de la Roma Desi, din punct de vedere religios, spatiullocuit de romani a fost de-a ungul secolelor preponderent ortodox, Reforma s-a rasfrint si asupra Viet spirtuale din Tarile Romane, in primul rinddin Transilvania, ‘In anul 1543 Dieta de la Cluj proclama principiul libertatii religioa- se. La scurt timp dupa aparitia Reformei lui Luther, ideile sale au patruns si in Transilvania, fiind aduse fie de negustorii sasi, care aveau legaturi cu marile centre comerciale si mestesugaresti din Europa Centrala si Apuseand, fie de tineril sagi, care, reintorcin- du-se de la stu: Germania, au propagat ideile lui Luther mai ales in Sibiu gi Brasov, principalele centre de raspindire a luteranis- mului in spatiul romanesc. in 1544, prin hotarirea reprezentantilor sagilor din Transilvania (,Universitatea séseasca’), adoptata la Me- diag, s-a impus noua doctrind la toti sasii transilvaneni. Dieta intru- nit la Turda fn 1550 a recunoscut luteranismul ca ,religie (confes- sio) recepta". Cel mai de seama propagator al doctrinel luterane in spatiul romanesc a fost Johanes Honterus (1498-1549) din Bra- soy, care a raspindit aceasta invatatura atit prin editarea lucrarilor lui Luther, in tipografia tnfiinfata de el, cit si prin thtocmirea si tipari- rea unor lucrari proprit In Transilvania s-a raspindit calvinismul, mai ales, printre unguri, indeosebi, dupa sinodul de la Debretin din 1567, care a aprobat Confessio Helvetica a \ui Henric Bullinger, ca o Confessio Hungari- ca. In 1606 ea a fost recunoscuta oficial. Centrul de réspindire @ acestei doctrine era oragul Cluj. Cel mai de seama propagator al ei a fost Gaspar Heltai, un sas sibian maghiarizat, care a devenit pre- dicator in Cluj. intrucit a aderat la aceasta confesiune insusi princi- pele loan Sigismund, Dieta de la Aiud, din 1564, a recunoscut calvi- nismul drept religie oficiala. In consecinta, principli maghiari din Tran- silvania au incercat s8-i atraga cu forta pe romani ortodocsi la cal- Vinism, dar fara succes, presiunile lor flind respinse de mitropoliti lle Gorest (1840-1643) si Sava Brancovici (1656; 1662~1680). le- rarhil, preotii si credinciogii rom&ni au rémas statorici in credinta strmoseasca. Din 1568 Dieta Transilvaniei, intrunita la Turda, @ recunoscut ca religie recepta unitarianismul, propovduit printre unguri de Fran- cisc David gi de medicul Georgio Blaudrata. Recunoasterea oficiala a calor trei noi confesiuni protestante de catre autoritatile transilvanene a slabit considerabil pozitile bisericil catolice. Totodat’, calvinismul s-a impus ca 0 confesiune preponde- renta, in timp ce biserica ortodoxa din Transilvania, de care apart- nea majoritatea populatiei, a ramas in continuare in situatia de re- ligie tolerata, Urmarind sporirea numérului lor lor, confesiunile reformate din Transilvania deschideau scoli in limbile germana si maghiara, editau manuale si c&rti, contribuind astel la dezvoltarea invatamin- tului si culturilaice. Renasterea in ansamblul ei a vestit apusul Evu- lui Mediu, iar Reforma a deschis calea omenirii spre societatea mo- dema.ee idiu de caz: ,,invataturile lui Neagoe Basarab | cAtre fiul siu Theodosie” Prin Invataturile tui Neagoe Basarab cétre fiul sau Theodosie, Sse la 1521, cultura roméneasca medievala a adus pe harta spi- ld a Europei Renasterii una din cele mai reprezentative c&rti in Fia omeniri. Realizata de domnul Tari Roménesti sau de vreun lurar din imediata sa apropiere, aceasta capodopers a literaturi Jane vechi contine un sir de sfaturi (,invataturi") pentru viitorul esor la tronul tari, Neagoe Basarab, fiind bolnav, nu le putea {ialtfel decit sub forma unul testament, care, in esenta, sintetiza rienta politica, militard, religioasa si morala a intregii lumi roma- fi, aflate in zorii epocii modeme. hvatdturite lu) Neagoe Basarab sint mai mult decit 0 ,oglind& a ipelui’, ele constituie o veritabila enciclopedie a identit esti, 0 ,oglinda” tn care putem recunoaste si regasi finta noas- halionala. 42 Inceputul secolului al XVi-ea Tarile Romane, parasite in lupta antiotomand de cétre lumea europeand, sint nevoite, pentru a favietui, s8-si elaboreze o strategie in conaitile cresteri presiunii Fane. Elementul definitoriu al noii strategi jl constituie mobilizarea Hicil Ortodoxe pentru asigurarea continuitsti din ,Turcocratie", adi- Jin imperiul musulman. Gloria rasundtoare a faptelor de arme si tiigioasa prezenta romaneasca tn prim-planul scenei politice din ‘estul Europei timp de aproape doua secole, au fost inlocuite de Struclia unor marete edifciiibisericesti, impodobite cu splendide 4ri murale, de aparitia unor opere literare de valoare. Ctitoria de Fici monumentale, admirabil realizate aristic, substituie confrun- 8 militara, devenita imposibila in noua conjuncturé politics vaféturile sint patrunse de un profund spirit umanist. Uciderea llui cu usurinta si fara judecata este denuntat explicit ca o cri- abominabila. Fiinfa umana, fiecare individ in parte, in conceptia frului Invafaturifor, este un unicat sfintit prin jertfa lui Hristos. Prin jenea atitudine domnul muntean se ridica mult mai sus decit bnismul” vremii sale. PAS > Determina trasaturile distincte ale umanismululroménesc. > Comenteaza importanta umanismului pentru dezvoltarea invafamintului, Argumenteazé laicizarea culturii romanesti in secolul al XVibea, acts Nase ed Araté rolul umanistilor in afirmarea constiintei un eam a roméntlo ee 2 > Alcatuieste un eseu cu tema: roménesc*. > Neagoe Basarab yi doamna Despina ‘ur copii. Fresci din Biserica lui Neagoe do la Arges CLExplic’ legatura dint fenomenele expuse tn text si procesul extinderi F Uumanismului in spatiul romanesc. EEE Antropocentrism — conceptie fi- lozofica, potrivit careia omul arfi cen- trul 31 scopul universului Hedonism — conceptie etica care proclama placerea, desfatarea drept binele suprem. Reforma ~ migcare social-polii- cc gi religioasa cu caracter antica- tolic si antifeudal, aparuta in Euro- pa Apuseana in sec. XV-XVI, care a sustinut principiul mintuisi prin cre- dinta, secularizarea averilor clerul simplificarea ierarhiei si cultului ca- tolic $introcucerea limbilor nationale in servicile de cult. Religie recepta ~ religie oficialInterferente culturale -spatiul romanesc medieval Harta Europei, inceputul sec. al XVI-lee > Caraleeasa factofi ce au influ —_Tarile Romane, in epoca medieval, au constitu linia de demarc= Ca jaguata culo romanest nye dintre civiizalia occidentala si cea oriental, prezentindu-se ca © > Precicear’ domentle in care infu. 2078 de interferenté a lor. Perioadele indelungate de ocupatie stréi- ‘7 fenjele siaine sau maniesat mai "4 au frut romani in sfra de infuenta a. ehizajelorenta-bizantine eyident : jar scurtele perioade de independenta gi libertate politic’ au stimulat dezvoltarea civiizatei romanest in sens occidental Situat la intersectia a doud lumi, ce reprezinta tot atitea stiluri de cultura — occidental si oriental -, spatiul carpato-danubiano-pontic = fost supus influentelor acestora. De la intemeierea statelor medievale romanest si pina la cdderes Constantinopolulul impactul civiizatiei bizantine asupra spatiului rom nesc este evident. Sub aceastd influent cultura romaneasc s-a dex voltat deja cu incepere din secolul al XIV-lea, fiind tutelaté de spirtul ortodox. In etapa initial de influent bizantina, formele prevalente de manifestare a culturii romanesti au fost literatura religioasd si arta po pulara, animate de putemica fort creatoare a neamului romanesc. Concomitent, cultura roméneasca a fost marcata si de influent= occidentala (european). SApaturile arheologice de la Curtea de Arges, resedinta a primilor voievozi munteni, ca si sApaturile de l= Biserlea episcopate Baia gi Suceava, cele dintii capitale ale Moldovei, atest ca din punc- Curtea de Arges, ctitorie a domnului tul de vedere al civilizatiei materiale, boierimea se afla mult mai apros- ‘Neagoe Basarab (1512-1521) pe de Buda si Cracovia decit de Constantinopol. PHEBREOEBE BRED REE Boe G2HY COPHORwWhs ACRE ROORHR ReBEConstiinta european era des afirmat de Musatini si Basarabi, re socoteau {arile cirmuite de ei drept parte a lumii europene. ircea cel Batrin, lancu de Hunedoara, Stefan cel Mare actionau in wumele apararii civiizatiei europene, considerind spatiul roménesc poarta a crestinatati Dupa caderea Constantinopolului (1453) si instaurarea dominatiei fomane in Peninsula Balcanica, receptarea influenfei bizantine asupra tiului romanesc sporeste. Tarile Romane au rammas singurele state jodoxe independent din sud-estul Europel. A Inceput un proces pe re Nicolae lorga la numit ,Bizant dupa Bizant’, adica spiritul bizantin a ntinuat s& persiste prin mostenirea cultural transmisd Tarilor Roma- Principii romani, preluind traditia imperial, pe care acum nimeni nu mai revendica, sau extins patronajul lor asupra lumil ortodoxe, aflate dat sub jurisdictia spirtuala a Patriarhiei ecumenice si a autocratu- j bizantin. Domnii romani erau constienti de faptul cd singurul mod de zistenta in fata puter otomiane istamice era sprijnirea ortodoxée. Cultura, arta si, in genere, spiritualitatea postbizantin’ au supra- jeluit inca patru secole dupai cdderea Constantinopolului, dezvoltin- se in spatiul romanesc cu sprijinul material si moral al domnilor fri Romanesti si ai Moldovei. Carte scrise sau imprimate in centre- tipografice romanesti au cunoscut o vasta raspindire in Balcani, in rientul Apropiat si Mijlociu. Numeroasele biserici si manastir din acest aliu geografic au fost impodobite cu picturi murale, inzestrate cu ale vesminte si broderi lturgice, cu piese de argintarie liturgica, ane, miniaturi, Toate aceste opere de arta, lucrate de mesteri au- toni, formeaza gi azi patrimoniul cultural romanesc. Crturarii greci stabil cu traiul in Tarile Romane au contribuit la luarea unor elemente de protocol, a unor costumatii si obiceiuri provenienté bizantina. Formelor exterioare respective li se adau- influente directe in manifestéirle spirituale de tot felul Inca din secolele XIII-XIV Transilvania s-a aflat in circuitul spiri al Europei Occidentale. In secolul al XVI-lea, spiritul occidental Transilvania se manifesta prin patrunderea Reformei, care a ge- rat consecinte si sub aspect cultural. in Tara Romaneasca influenta occidentala a patruns prin sudul nari, din Venetia si Paguza. Prin intermediul Serbiei, care a be- ficiat cu prisosint& de roadele spiritului occidental si a realizat le- ura Tntre Venetia si Europa Rasériteand, la inceputul secolului al Hea in Tara Romaneasca se deschide prima tipografie, Prima ite tiparita in Tara Romaneasca (Liturghierul, Tirgoviste, 1508) se opera célugarului sirb Macarie, care, in urma cuceririi otoma- s-2 refigiat din Muntenegru la curtea voievodului muntean Radu | Mare (1495-1508). in Moldova spititul european razbate prin Polonia catolic’, in ale ei colegi iezuite studiau mult fi de boieri moldoveni. in colegille din r (unde a studiat Miron Costin), din Camenita (unde a studiat, pro- bil, Constantin Movil) si Liov (unde a capatat cunostinte de carte ore Ureche si Petru Movild) instrurea se realiza fn limba latina, prin ;mediul céireia spirituaiitatea romSneasc\ a fost racordata la cea sseana. In mediul respectiv c&rturarii din Moldova aveau convin- fea c moldovenii, ca i munteni, sint romani, urmasi ai colonistilor Traian, care se trag de la Rim. in acelasi mediu a inceput s& scrie ltere latine texte romanesti logofatul Luca Stroici Catedrala Evanghelica din Sibiu, una dintre cele mai monumentale locasuri de cult gotice, sec. XIV-XV 4 Precizeaza influenjele orientale 5 Varsovia. Gravuri din seo. al XVI-lea 159Biserica Sf Nicolae din Radiuji ctitorie a tui Bogdan I, reconstruita in piatrt de Petru 1 Musatin, wnul dintre cele mai vechi monumente de arhitecturd. In necropola bisericil se {fd mormintele primilor domni ai statului feudal Moldova: Bogdan 1, Lajeu, Roman I, Stefan I sa. tl materiala si spirituala a societatii dintr-o epoca data,.a unui popor, a unui stat etc,; totalitatea mijloacelor cu ajutorul cdrora omul se adaptea- 28 mediulul (fizic si social), reugind ‘sé-| supund si s8- transforme, s8- _organizeze gi sa se integreze. Tot © ceri nevoilor materiale, conforiului si securitati, nseamna civiizatie, Occidental — care fine de Apus, ~ mai ales de apusul Europei si de = care tine de Orient: od de vel cu moravurie orien In colegiile iezuite fii de boieri romani au cépatat o solida culties clasic& si umanist&. Aici ei s-au familiarizat cu gramatica latind, isto= ria universala, filozofia lui Aristotel, mitologia greco-latind, cu ariel liberale (gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, as tronomia si muzica) si nu in ultimul rind cu teologia Astfel, pe toata durata Evului Mediu romanii au oscilat intre ot doua civilizati: europeana (occidental) si orientala (bizanting). Aceasta dualitate era prezenté in manifestarile spirituale ale epoos medievale. Multi boieri igi trimiteau copiii sa studieze la Cracovie, Padova sau la Viena, iar de la sfirsitul secolului al XVil-lea, la Buca resti, unde predau profesori adusi din gcolile Apusului. in acelas: timp, populatia t&rii continua s& se roage in bisericile de la Voron=s. Moldovita, Sucevita — splendide construct din nordul Moldovei, = fiuentate de arta bizantina — sau din alte centre mandstiresti: Coz. Curtea de Arges etc. ‘Acestei contradict de infiuente i se adauga alta, de natura lings ©, Cu Incepere din secolul al X-lea, limba de comunicare cultural bisericeasc&, de cancelarie era slavona, care n-aoferit un cadru adeorst ‘de manifestare a oreatiei culturale romanesti. Din secolul al XV-lea = pina In secolul al XVIiJea, cind slavona este definti inlocuita cu limb romana (iturghia fn limba romana a fost introdusé in adoua jumatate: a secolului al XVil-lea), intre cele doua limbi a existat o permanent competitie, care se resimte in creatile culturale ale vremil In limba slayond s-2u seris, dupa model bizantin, imnuri religioase, orati, tua ciuni, viet de sfint, s-au copiat numeroase manuscrise,dar tn viata a= toate zilele locuitorii vorbeau in limba romana. Creatia culturala, in acceptia care se da astazi acestui termen_ ‘incepe s4 se constituie 0 data cu /nvataturile lui Neagoe Baserat (1512-1821), cu remarcabilele scrier istorice in limba romana ale lat Grigore Ureche, fiind continuata ulterior de Miron Costin, Constante Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, [on Neculee etc. PATE Elel > Comparé influenta occidentalé sicea orientala asupra T= rllor Roméne in baza urméitoarelor principii: = sfora do influent; forma de manifestare. > Interpreteaza fraza: , Pini la instaurarea regimului riot romani au oscilat intre doua civilizatil: una ‘peand (occidentala) si alta orientala” > Determina, care influenta a fost mai puternica - cea dentalé sau cea oriental? Argumenteazé-t opinia. estat 2 _ antino-slave asupra roménilor”. zSintezé si evaluare Spiritualitatea romaneasca in Evul Mediu Th Evul Mediu biserica a dominat puternic toate sferele vieti, mai ales, politica si culturala. Ins&si organizarea politic nu poate fi conceputa fara organizarea bisericeasca, insttutia politica supre- ma in stat — domnia ~ fiind urmata obligatoriu de suprema institulie bisericeasca ~ mitropolia Mitropolia Tai Roménesti a fost consfinfté in 1359, iar cea a Moldovei in 1401. Recunoasterea si Miciarea lor de catre Patriarhia ecumenicé din Constantinopol au generat integrarea culturi artei romanesti in sfera celei bizantine, fara ca influentelor venite din Vest sa li se bareze calea. In Tara Roméneasca prin intermediul Transilvaniei si Ungariei, iar in Moldova prin cel al Transilvaniei 3! Poloniei, patrund elemente ale culturii occidentale, care, in combina savante cu cele bizantine, Se integreaza fondului autohton si duc la originale sinteze, ce definesc cultura medievala roma. Neasca. Importante focare ale culturii erau manastirie. In epoca medievala cultura romaneasca a Inregistrat evidente performante, lansind o intreaga Pleiada de personalitati remarcabile, care au adus o contributie vadita la dezvoltarea culturii roma- nesti gi a celei universale. In aceast’ perioada au fost puse temelille culturii si spiritualitatii noastre, fiind definite unele din principalele directii ale dezvoltarii culturii romanesti in general. Evident, dependenta politica si obligatille economice ale Térilor Romane faté de Poarta Otomana n-au Permis sa fie valorificate intru totul capacitatile creatoare ale poporului roman. Oricum, in Evul Mediu, poporul roman a reusit sa creeze multiple valori spirituale, care si-au avut continuitate in cultura romAneasca din epoca moderna si cea contemporands METODA: Completarea unui dosar (Ce este un dosar? O reflectie organizata asupra unui subiect, care se bazeazéi pe mai multe documente bine pre- itate si comentate minutios. - Elaborarea unui dosar va permite elevilor ‘s&-gi aprofundeze cunostintele referitor la un subiect, acumuleze noi cunostinte. . Etapele de lucru: 11. Reflectarea asupra principalelor compartments Acelasi subiect poate fi tratat in diferite maniere. Intocmirea un Bnizeze cercetarile. Planul initial poate fi modificat pe parcurs, 2. Colectarea documentelor Documentele pot fi sub forma scrisd (arlicole, c&rti, interviur, sondaje), de reprezentéri grafice Jeme; hart, grafice), de material iconagrafic (desene, caricaturi, afige, fotografi, tablour) etc. 3. Selectarea criticd a documentelor levi trebuie sa reexamineze documentele, s& studiaze informatile, sé le compare pentru a evita ptarile si contradictille. . Clasificarea informatillor si alcétuirea unui plan definitiv Ste necesar ca elevi sé revind la planu! inital, pe care fl vor modifica conform documentelor selectate, umentele se completeazA cu un mic comentariu personal, a face pe elevi s&-si 161Epoca medievala in spatiul romanesc a cuprins igmentul cronologic dintre secolul al Vill-ea si imele decenii ale secolului al XVil-lea gi a durat tea un mieniu. Indelungatul proces de etnogenezé a avut ca Zultat individualizarea, in secolele VIILIX, a po- drului roman in spatiul cuprins intre Cimpia Tisei, ‘stru, Carpatii Nordici si Macedonia In Evul Mediu societatea roméneasca a cunos- it aspectele de viata politic’, economica, so- ala, religioasa si cultural, specifice modului udal de organizare si functionare a societati Pe plan politic s-a produs evolutia de /a sat stat. A fost schimbat esenfial statutul politico- fidic al Tarilor Romane de la independents gi \veranitate statalé la regimul de suzeranitate oto- ana Viata politica a evoluat in cadrul a doua forma- hi statale libere — Tara Roméneascé,, intre Car- ‘ti Meridionali si Dunare si Tara Moldovei, intre xpatii Orientall si Nistru. Romani din spatiul in- icarpatic, organizati politic intr-un voievodat, au aflat, pind tn 1541, in componenta Regatului tgariei. Tara Romaneasca, apoi Tara Moldovei, s-a Joni de presiunea otomand, mereu fn ascenden- Pericolul otoman pentru Tarile Romane a de- nit deosebit de pregnant dupa cucerirea de cd- cotomani a tarilor balcanice si céiderea Constan- polului (1453). In timp ce statele balcanice au 3t transformate in pagalicuri, Tarile Romane au pastrat, pe intreaga duraté a Evului Mediu, ita lor statala, credinta crestina si formele pro- ide guverare. Din 1541, dup’ destramarea Re- tului Ungariei, 0 viata statala proprie a cunoscut Transilvania, organizata in principat sub suze- sitatea otomanas Cele .doua libertati romanest!” — Moldova si Tara ‘mneasca — au constitu un element fundamen- Pentru dezvottarea poporului roman. Romani tran- silvaneni, desi lipsiti de libertafi poitice, nationale i confesionale, au contribuit in bund parte la dezvolta- rea si consolidarea civiizatiei medievale romanest. Tarile Romane au constituit un obstacol impor- tant in calea expansiunii otomane catre centrul Eu- ropei. Participind la aliantele orestine, romanii au reusit, pentru o anumita perioada, s8 blocheze ofensiva otomana pe linia Dunari. Totodata, ele au trebuit s4 se conformeze realitailor, recunos- cind suzeranitatea protectoare a Portii Otomane, rela ulterior i s-a imprimat un caracter restrictiv. Conaifile. geografice, resursele naturale au sti- mulat dezvoltarea diverselor activitati economi 2, Ca si in toate statele medievale, economia Ta- rilor Romane a avut un caracter preponderent agrar si era concentrata in mediul rural. Satul a fost, de regula, mai ales la sud si la est de Carpali, unetul de plecare al oragull. Ih mediul urban’ pe lingéi ocupatille agricole, se dezvoltau continuu mestesugurile si negotul Pe parcurs s-a produs trecerea treptaté de la economia naturala la economia in care schimburi- le capaté o importanta din ce tn ce mai mare. Cres- te rolul oragelor, care, pe linga rolul de centre ad- ministrative, poliice si religioase, devin factori im- ortanti in economia nationala. In pofida separatismului politic, statele medie- vale rom&nesti au avut o viaté economic’ comu- na, complementara, determinat& de factorul uman ide cel geografic. Comunitatea economica a Ta- tilor Romane in epoca medievala a constituit otra- satura marcanta a dezvoltari lor istorice si s-a ma- nifestat, cum plastic s-a exprimat Nicolae lorga: .cind in capul céirturerilor nu rasérise aceasta idee, in unitatea perfecta a vietii economice agternute Pe unitatea perfect a vietii generale’ Stinjenita de obligatiunile economice fata de Poarta Otomana, economia Tarilor Romane s-a mentinut in orbita economiei europene ca element de jonctiune intre tarile Europei si Orient.Societatea romaneascé a cunoscut importante mutatii si pe plan social, consolidindu-se siste- mul ierathiei sociale, Ih Tara Romaneasca si Moldova domnii, iar in Transilvania principii, igi exercitau dreptul de pro- prietate suprema asupra pamintului (dominium eminens), confirmind prin acte oficiale repartitia pi mintului in folosinta conditionat a boierilor, mi nastirilor, obstilor satesti. Relatille de proprictate funciaréi determinau statutul social al individului Originare inca din mediul aristocratic al vect lor obsti satesti si formatiuni statale timpuril, boie- rimea din Moldova si Tara Romaneasca si nobi mea din Transilvania isi completau mereu rindu le pe seama conducatorilor de obsti s&testi (cnezi, juzi, jupani), curtenilor, taranilor liberi, ostenilor, care primise tn dar de la domn sau voievod mosi si sate pentru slujba dreapta si credincioasa. Pro- prietatile de pamint puteau fi dobindite si prin n- tudire, mostenire sau cumpérare. Boierii si nobi constituiau forta politica esentiala, reprezentind rincipalul sprijin al domnului Taranimea liberd (razesii in Moldova si mogne- niin Tara Romaneasca), care avea obligatiuni nu- mai fafd de stat, detinea, de asemenea, in pro- prietate deplina anumite suprafete de pamint. Ta- ranii dependenti (iobagii in Transilvania, vecinii in Moldova si rumtnii in Tara Romaneasca), cu obli- gatii in produse (dijma), munca (robot) si bani (cens) fata de stat si stapin, erau privati de drep- {ul de proprietate, rezervindu--se doar dreptul de folosint& @ pamintului. Robii, in numér mic, erau, majoritatea, de origine straina: tigani si tatari_pri- zonieri de rézboi Desi mai putin numeroas, populatia oragelor si {irgurilor era alcatuit’, in mare parte, din mestesu- gari si negustori. in orage locuiau gi alte categoril sociale. Populatia urbana era, de regula, polietnica si policonfesionala, fapt ce influenta, mntr-o masura oarecare, si statutul social al unui sau altui grup. La momentul constituiri statelor medievale, ro- mani aveau deja o traditie crestind popular si o organizare bisericeasca proprie. Episcopi cres- tini in spatiul locuit de romani sint semnalati inca din secolul al IV-lea. Viata bisericeasca, in special dupa constituirea statelor medievale, a consem- nat si ea progrese importante. Consacrarea, in 1359, a Mitropoliei Tarii Romanesti cu sediul la Arges sia Mitropoliei Moldovei, in 1401, cu central la Suceava a incheiat procesul de organizare be sericeasca la romani. In Transilvania centrul orto dox se afia la Alba lulia. Condiile istorice au de- terminat faptul c& roménii, desi de origine romani ‘08, au adoptat orestinismul dupa ritul bizantin (or- todox), fiind subordonati Patriarhiei ecumenice de: Constantinopol Dupai schisma bisericeascé din 1054, cele dous biserici crestine, tn rivalitate, si-au disputat supre matia asupra spatiului loouit de romani. Ungaria. devenita ,regat apostolic’, cu rol misionar de ca tolicizare a .paginilor si schismaticilor’, a sustinut \iserica catolica din Transilvania. Majoritatea ro manilor au continuat s& practice religia ortodoxa. Cultura 2 reprezentat unul dintre aspectele cele mai importante ale civilizatiei roménesti medieve- |e, Ea a avut 0 evolutie ascendenta, de la primele manifestari din secolele VII-VIII si pina la aparitie nor creatiiculturale originale tn secolele XVI-XVIE Cultura romaneasca medievalai ~ ogiinda spiritu= 4 a societatii romanesti sub aspectele politic, so- cial, juridic si economic — a stat la temelia spiritue ltatii romanesti din epocile ulterioare. Cetatile = edificlle de cult, inaltate in Evul Mediu, réspindese i astazi faima civilizatiei epocii Civilizatia si cultura romaneasca in epoca me- dievala nu au fost inchise, izolate, periferice. S- tuata la tnerucisare de culturi si civilizatii, intre Orient si Occident, cultura romaneasca a pre- luat sia treout prin filiera proprie, prin viziunes sifelul de contemplare gi simtire specifice ei multe din valorile si realizarile culturale ale popoarelor vecine. Faptul ca cultura romaneasca mediev- la nu se situeaza totusi la cotele atinse de cultu- ra din Europa Centrala si Apuseana se explic& prin aceea cé spatiul carpato-danubiano-pontic ‘s-a aflat vreme Indelungaté in calea rautatilor. roménii constituind un scut pentru alte popoare. care, in asemenea conditii, au evoluat intr-un ritm mult mai rapid, Istoria medievala a roménilor constituie o parte componenta a istoriei europene, atit prin aliantele: militare (crestine) antiotomane, cit si prin legatur le stabilite cu monarhille vecine. Schimburile eco omice gi relatile cultural-religioase au dat sub- stant acestor raporturi ale romanilor cu cel Popoare europene.|@RBHiecteazé asupra | | @BMOnstreaza: Epica legatura dintre ras-_ sistemului agrar dife- — cd Tarile Romane au avut in pindirea umanismului si dez~ rentiat in Moldova, Tara Evul Mediu o economie interde- |_| voltarea invatamintului Romaneasca gi Transil- pendent’, complementaré, f vania. Motiveazé carac- ind parte din circuitul economic terul extensiv al agricul european. Beez organizarea siic-| turii in Moldova si Tara (prin exemple concrete) oa arta | rarhizarea sociala, demon- Romaneasca gi carac- romaneasca in Evul Mediu a re- strind c&, In esentd, au fost terul intensiv al aceste- prezentat o sinteza aceleasi pentru toate Tarile ia in Transilvania mentele autohton, bizantin si |) Romane. occidental | @PWBBee24, in ordinea prioritatilor, factorii ce au @OMMipleteaza spatiul punctat favorizat dezvoltarea comertului in Tarile Romane: Nicolaus Olahus in lucrarea = abundenta produselor; Waiez cia ~ dezvoltarea mestegugurilor; subliniaza originea latina a po- = dezvoltarea oragelor, ~ porului roman. = politica de incurajare a comertului, promovata de domnie: : ~ agezarea Tarilor Romano; = matile centre de schimb: Brasov, Sibiu, Bistrita, Caransebes; | @D8l@imind stitul arhitectural al = legaturile economice intre Tarile Romane; "edificiului de cult de mai jos. = agezarea geografica la intersectia drumurilor comerciale. + .Domnii ~ ctitori ai cutturi; : + ,Drumuri comerciale in spatiul romaneso’ + ,Rolul oragului in evolutia culturit romanesti -Vestimentatia medieval romaneasca"; medievale"; -Bucataria romaneasca in Evul Med + ,Manéstirile — focare ale culturii medievale"; + ,Specificul umanismului roménesc’. {n rubrica potrivita orasele din prima coloana Orasul Moltova Tafa Romaneascd Transilvania A.Rimnicu Vileoa B. Sucoava C.Belus D.Tirgu Ocna E.Baia de Arama F.Bragov Gilagi | H.Focsani Lalu Catedrala Evanghelica din Sibiu