DIMENSIUNILE EDUCATIEL Cuprins Educatia intelectual Edueatia moral 1. Educatia intelectual a) Semnificatia educatieiintelectuale in lumea contemporand Recunoscuti ca o component actvitiii educative din cele mai veehitimpuri, educatia intelectual contibuie, prin intermediul valorilorselectate, prelucrate si transmise sub forma de ‘cunostinje, priceperi ‘si deprinderi, In formarea si deevoltarea personalitatii rationale, la perfectionarea capacitatilor intelectuale, la formarea mobilurilor care declanseaza si sustin ‘activitatea de cunoastere. Astfel, putem desprinde doua aspecte fundamentale si complementa ale educate intelectile: uml fnfrmats, care se refer a caniaten 3 caltatea informatics slice si umaniste ce ureazd si fie transmis si asim, iar ellalt format, ce are in Nedereefetele asimilii scesteinformati supra intelectulu 5a inregit personal. Dupa modal in care a fost interpreta relata dinte cele doud aspect, pe plan itorie sau contuat doua teorit podagosice opuse: cori culuri materiale (se susineimporana. asimilri uni ‘antitticit mai mari de cunogtinf, care ivi ofere omului posbilitatea de a rispunde la solcitrile exteme prin asocinti de idei eit mai adecvate si mai sigue) i teria cultur Jormale (se susinee& mportanta nue informatia in sine, ci stimularea dezvolic inteletui, in vederea forma de capaci necesare asimilri lteroar a informatie). in conde epocitactiale,sporese necontnitvaloreainformaticistniice bogate, diverse, recente $i continue Inemndtteaeducafieinclctuale erste datort ‘ accentuaricaracterlu intelectual al tuturor activiiilor umane gi aragri a tot mai tli oamen’ in procesul producti spiritual; + explociei informational gi revolutonisi miloaceor de informare,deevoltcitehnici + cererit de educate si necesita de a comuia accentl de pe obictvee informative pe cele formative, spre autoeductie + transforma: stineitnt-0 important forth de producti, coca ce duce In eresteren importante pegit profesonale i tehnice bs ‘Concordanta cu cerinjele ideafului educate > Posibititatea utilizarit ulterioare a informatie; » Selectia integrativa a informatie, elimingnd cunostinfele neesentiale, in favoareaaltora mai semnificative; > CCalitatea cunostinfelor 4 primeze asupra camitiii, prin valoarea instrumentala 51 operational, puerea explicativa,nivelul de generalitate si locul ocupat in ansamblul cunostinfeor, > Canttatea informatie’ yi modul de prezentare s& fie in concordants eu particularitajile de virsta ale elevlor, deci si se asigure accesibilitatea Tnformarea intelectuala este dependenta de strategia didactic folosta de profesor, de miestra lor pedagogic © Formarea intelectual - consti in activarea, prin intermediul informatiei, a potengialului copilului, astfel fncat sA determine restructuriri psihice, imprimand un sens ascendent dezvoltarii personalitai ‘Se urmareste restructurarea urmatoarelor capaci si insusir intelectuale: > Dezvoltarea unor capacittiintelectuale de naturiinstrumentald: limba mater (seis, citt),formarea deprinderilor de calcul matematc; > Dezvoltarea unor capacitati intelectuale de natura operationala si functionala:spivitul de observatie, operatille gandini,creativitatea, capacitatea de a depune efort; > Constituirea unei motivatii adecvate invafaii: curiozitate intelectual > Familiarizarea indivizilor cu procedee de lucru specifice munciiintelectuale: ntocmirea de planuri de idei si rezumate, folosirea unor instrumente auxiliare pentru completarea cunostintelor si rezolvarea sarcinilor(dicfionare, encielopedi, mass-media), regim rational de ‘mune si odihng, invajarea unor modalitji de etire si organizare a unui continu AA invita S& invesi” este regula de aur a instuiri si autoinstruiii, deoarece apare necesitale in lumea contemporan, pentru integrarea sociali a indivizilor. Tehnica munci intelectuale presupune dobandirea unor priceperi si deprinderi structurate, a unor metode adecvate, pe baza efrora se pot studia si rezolva independent probleme de naturt intelectual eri organizatorie, deprinderi de ueru efectv, deprinderi de autoevaluare 4) Creativitatea umani impun céteva principii orientative in vederea stimulirii potentialului creativ all clevilor: > Oferitea cémpului de manifestare a spontancitait si initiative elevilor. Strategia permisiva este superioard celei inhibitoare si coercitive. Trebuie si fie stimulaté attudinea interogativi a clevilor, iar problematizarea si predomine strategic expozitive: > Prevenirea si faliturarea eventualelor blocaje ce ar putea interveni in exprimarea creativitti elevilor. Blocajele pot fi de natura subiectiva (tari emotionale ce dezorganizeaz’ comportamentul, rigiditatea rational, inrederea exageratd In procedeele algoritmice) sau de natura obiectiva (conditile de medi inhibitoare) >» Alternarea competjei cu cooperarea in cadrul colectivulu scolar > Concentrarea asupta procesului creativ si nu asupra produsului, profesoral urmarind trocerea elevului de la ereativitatea latent la cea manifest:> Manifestarea de catre profesor a unci atitudini stimulative fata de conduita elevilor creativi. Se cunoaste 4 accastl conduits las impresia de nonconformism, réspunsurile si reactile elevilor fiind altele decit cele anticipate de profesor, astiel incit interventile profesorilor sunt uneori inhibitive, Sistemul de evaluare este deseori deficitar, elevii creativi fiind subapreciati, Motivul este insuficienta diferenfiere intre nonconformismul ca indicator all creativitti si nonconformismul ca manifestare de indisciplind, 2. Educatia moralit 4) Delimitiri conceptuale Fizionomia moral a unui om constituie expresia valorii sale sociale, Perfectionarea sa a devenit 0 preocupare constant a oricirei comunitii, pentru a-si asigura diinuirea si sabilitatea, conviefuirea pagnied si prospera a membrilor, prin cultivarea calitailor moral. Raportarea la societate si raportarea la individ sunt eadrele de referinfa pentru fundamentarea pedagogic’ a educatiei morale Morala, ca fenomen social, reflect relatile ce se stabilesc intre cameni, in ipostaza lor de subiecti reali, ce se afl in interactiune, intr-un context delimitat in spagiu si timp. Trebuie sesizati distinctia metodologic& dintre moral’ si moraitate, respectiv intre ‘morala socialé (constiinja societiti’) si morala individualé. (constinta individului). Morala include sistemul moral al societiii, iar moratitatea reprezinté. reflectarea in constinfa individului a conginutului moralei sociale. Morala socialé are un caracter obievtiv si eonstituie ‘baza ontologica a educatiei morale, ‘Se vorbeste in mod artificial despre educatia morald ca dimensiune a educatici, deoarece nu este indreptajité in totalitate separarea celorlalte dimensiuni de educajia morali.. Motivul intreaga educajie trebuie si fie morald, indiferent de socictatea despre care vorbim, valorile ‘morale ale unei societati pot fi diferite sau partial diferite, dar nu pot lipsi cu desavrsire, >) Scopul edueafiei morale Este formarea individului ca subject moral, ca subiect ce gandeste si actioneaza in conformitate eu valorile morale ale tipului de societate in care tdieste si evolueaza. in sens pedagogic, profilul moral al individului este o realitate in continua transformare, 0 construcfic ce se desivargeste la infinit, un obiectiv pe care tindem si-1 atingem. ©) Confinutul educatiei morale Structura sistemului moral al unei societifi are umatoarele componente, care devin ccontinuturi ale edueatiei morale: > Idealul moral Este nucleul oriedrui sistem moral, eflectind ceea ce este caracteristic si definitoriu tendinfei si opfiunilor comportamentale ale membrilor unei comunitii. Este considerat 0 imagine a perfectiunii din punct de vedere moral, care cuprinde, sub forma unui model, chintesenta morald a personalitiit umane. Prin confinutul su, idealul moral ne apare sub forma unui model prospeetiv, care depigeste realitatea prezenta si oferi un cimp de posibilitfi de actiune ce angajeaza personalitatea umand intr-un proces de continua aulodepasite. Aceastanseamni eh mu se va realiza niciodati in totaitatea sa, ca atare comportamentul real a ‘oamenilor nu-i va putea niciodata epuiza continutul dar este semnificativa puterea de atractie a ‘idealului moral asupra oamenilor. [dealul moral, ea abstractiune, se materalizeaza prin valori gi rnorme morale > Valorile morale Reflecta anumite cerinje si exigenfe generale impuse comportamentului de idealul moral, Valori morale semnificative sunt: cinstea, patriotismul, hamicia, altruism, loialitatea eroismul, responsabilitatea, modestia ete. Ele au un caracter polar, in sensul ca fieedrei valor morale it corespunde o nonvaloare (antivaloare):lasitate,indiseipling, egoism, nevinste ete YValorile morale nu se referd lao situatie concretd, ci preseriu exigenfe ee acoperd un cedmp vast de situafit i manifestiri comportamentale. Toate valorile morale la eare individul adera sunt mobiluri interme eu 0 fora propulsiva putemnic’ asupra comportamentulu > Normele si regulile morale Sunt modele sau prototipuri de comportament moral claborate de socictate sau de 0 comunitate mai restrinsé gi aplicabile unei situati date. Exprimand exigenfele uneia sau mai ‘multor valori morale, prin intermediul lor individul isi exteiorizeaz& atitudines morald in fapte si actiuni conerete. Normele morale profesional gi ale morale scolare sunt concludente. Dupa forma de exprimare, pot fi interdict (introduc restrictii privitoare a comportament) sau permisiuni (orienteaza si directioneaz& comportarea). Ele posedi o fort normativl ce se asigurd prin intermediul unor mecanisme speciale, cum ar ft opinia publied, obiceiur, tradi, Cunostinjele morale: -reprezentdri morale (reflectarea tn imagini intuitive aceea ce este caracteristic unui complex de situai si fapte morale concrete), rnofiuni morale (reflectarea aceea ce este esential si general unei clase de manifestiri morale) + jueciyi morale (exprim’ caracterul apreciativ al unt nojiuni morale) > Trairi si sentimente morale (fecarei cunostinte morale i se asociaza o tire afectiva corespunzitoare: sentimentul patriotic, sentimentul onoarei, sentimental datoriei ete.) > Convingert morale (se asociaza cu voinga gi fora de a depigi obstacolele interne gi cexteme si due la motivareaintrinseca a conduitei) ‘+ Formarea conduitei morale ~ se refer la rezultatul comport, la faptele morale, la planul exterior, find obiectivarea constiinfei in fapte gi actiuni. Componentele conduitei morale sunt > Deprinderi morale (se formeazi ca rispuns automatizat la anumite cerinte de comportament repetate in condi relat identice) > Obisnuinte morale (sunt deprinderi ce implicd existenfa unei trebuinfe interne, iar nerealizarea lor provoac’ stiri de frustrare) } Trisdturi positive de caracier( sunt forme stabile de comportare moral, care definese personalitatea indivizilor si devin previzibile in comportament).educafiei morale Au valoareorientativa in procesul de formare a profil moral al inrr > Asiqurarea carecteruli aetiv al educated morale (impicaea tinerlor in activi concrete, depiszea momentelorexpozitive) > Uiilizareaeadruli socal oferit de colectivul de evi > Imbinarea exigent eu respectl fade tina > Spriinirea pe elementele paritive ale pesonaitiii celui educat pentru tniturarea eer negative > Respectareaparticularititilor de vist ale evr dua > Continitate,conseeven, persevere, unitate a factrilor eduatvi (Familie, soak, comuntate, ate institu) 1) Modalitati specifice de realizare a educatiei morale Metodologia didactics utilizati pentru realizarea educatiei morale primeste aspecte specifice, in functie de obiectivele propuse, de varsta celor cirora li se adreseaz side subiectele abordate. Printre metodele si procedeele de educatie morala enumerim: © Explicatia moral Convorbirea moral Exemplul moral Exercitul moral Aprobarea / Dezaprobarea Arta este principala modalitate prin care se realizeaza relatia esteticd intre om si tate, Se ridied astfel dowl intr! aceasti cunoastere? ‘ce cunoastem prin intermediul arti si eum se realizeazi Temeiul educatiei estetice rezida tn procesul de comunicare ine ,obiectul estetic” si subiectul care recepteaza. Felul in care se realizeazA fuziunea dintre obiectiv si subiectiv in aprecierea valorilr estetice diferd in Funetie de cele tet categorit principale de valori esttice ale naturi, ale arte si ale societfii, Aste, diferite calitti ale unor Iucruri sau ale naturi in ansamblul Siu pot deveni valori estetice numai ca urmare a prezenfei Subiectului uman, Un Peisaj natural, culoarea cerului, un risfrt de soare nu sunt frumoase valoare esteticl in fara si independent de subiectul care le recepteaz {in tumea contemporand, educajia esteticd poate contrabalansa efectele tchnicizarii supra dezvoltirit spirituale a omului, dar rolul siu nu se reduce Ia atit, ci contribuie ka detensionarea camenilor, la reducerea efectelorstresante ale conditilor de via si de mune, la fortificarea si amplificarea resursclor_spirituale ale personalitijii, Cultivarea. sensibilitii ‘oamenilor prin intermediul educafiei estetice asigurd premisele formarii sentimentelor intelectuale, a convingetilor morale, asigura imbogatrea si rafinarea viefitafective, realizarea unci armonii psihologice si cultural intre componentele personaliti, n sine, ele mu pot avea) Scopul edueatii estetice Educatia estetict urmineste pregitirea tinerilor pentru actul de valorizare (receptae, asimilare) gi penteu cel de creare a valorilorestetice. ©) Sarcinile educatielestetice + Educarea atitudinii estetice — Avitudinew estetied se exprimi printe-un ansamblu de reacii spiriuale ale omului fats de valorle estetice ale naturi,arei gi societii Spre deosebire de atitudinea practie-uilliard, ce se manifests in legatura cu satisfacerea unor trebuinte biologice, sociale gi materiale si spre deosebire de atiaudinea teoretied, ce implica 0 finalitate cognitiva, atitudinea esteticd vizeazA satisfacerea unor pliceri, aspirait, curozitti subjective. Efectele interesului estetic sunt de sensibilizare a indivizilor prin manifestari de plicere, diruie, incéntare, desfatare etc. Din perspectiva educatiei estetice, se impune realizarea Gistincfiei intre atitudinea esteticd a ereatorilor de arta si atitudinea estetic’ a celor ce recepjioneaza frumosul din art, natu si societate. Componentele atitudiniiesttice sunt > Gustul estetic ~ este capacitatea de a reactiona spontan, prin manifestiri de satisfactie sau insatisfacte fafa de obiectele gi procesele naturale, fata de actele si realizirile lumane sau fap de operele artistce. Este o reacfie individuall, manifestati in strinsi corelaje ex structura personalitifii, cu experienta personala, cu mediul Social si cultural din eare provine individul, cu situatia si momentul in care se produce si cu valoarea esteticd de care este eclansati. Gustul estetic nu poate fi intotdeauna argumentat logic, teoretic, find rezultatul climatului cultural gal educatiei individu > Judecataestvicd — este capactatea de apreieré a Valor estetce pe baza unor criterii de evaluare. Se exprima pe plan logie sub forma unor propoziti care condenseaza impresii argumentate si intemeiate pe erterii de apreciere a frumosului. Prin incermediul judecttitestetice se realizeazi 0 intelectualizare a gustului estetic, cnterile folosite pentru argumentare fiind de natura esteticd, dar si filosofic8, politics, ideologie’, sociall. Judecata estetica mu poate fi impusa din exterior, cise formeazA treptat, prin descifrarea multitudinit de sensur si funeti ale operei de art si angajari personalitgi in ansamblul su. > Hdealul estetic ~ este un ansamblu de teze, prineipii, notme teoretice, care imprima anumiti directie atitudinii estetice a oamenilor apartinand unet epoci, natiuni categori sociale ete, [deal estetic se constitue treptat, prin constientizarea la nivel socal, a ceea ee este specific gi dominant in diversitatea gusturior estetice, > Sentimentele estetice ~ sunt 0 configuratie de emofii, rezultat al unor titi profunde si de duratl a frumosului din arta, naturd si societate. Sunt cea mai inalté forma de trdire a frumosului si se rising asupra intregii personaliai > Convingerile estetice ~ sunt toate acele idei despre frumos care au devenit rmobiluriinteme ale activitati, orientind preocupatea omului de a asimila i introduce frumosul {in modul sau de viaa, in relaile cu lumea si eu eeilalti oameni, ‘+ Dezvoltarea aptitudinilor creatoare in diferite domenii ale artei aptitudinile artistic, ca orice fel de aptitudine, se dezvolté prin exersare, prin invijare, pornind de la predispozitile asigurate de zestrea ereditari. Este indispensabilé existenja nor predispoziti native, care sunt actualizate si dezvoltate prin actvitate. Ineresele, inclinaile, aptitudnile artistice se deosebese de la un individ la altul prin diversitate, momentul aparitei si nivelul de manifestare. Educatia esteticd umareste, pe de o parte, depistrea acestora, iar pe de lth parte, asigurarea conditilor si mijloacelor necesare pentru dezvoltarea lor. Divizarea {in dou categorii, cu aptitudiniartstce si ir aptitudinianistice, nu poate fi ent despre ce categorie de aptitudini artistice este vorba — muzicale, clevilor une clas at Indie 6ccorezrafice, literare, plastice ~ in general tofi oamenii sunt capabili sa efnte, st deseneze, si recite, si danseze. Nu toti pot Inst desfigura aceste activititi In acelasi grad, deosebirile caltative fiind evidente. Cunoasterea acestor deosebiri este esenjali. pentru desfisurarca ‘educatiei estetice in cadrul scoit. Profesor au datoria si depistcze apttudinile atistice ale or sisi actioneze pentru stimularea, dezvoltarea acestoraptitudini me tul edueatil este Este coneretizat in ceea ce se infelege prin culturd esteticd: ansamblul de cunostine si ‘capacitai estetice (care se formeaza in scoala si sunt prevazate in documentele curricular), dar si ansamblul de aspirati, sentimente, convingeri, valoriestetice autentice (integrate in idealul siete al unei etape social-istorice). ©) Modalititi de realizare a educatieiestetice in oak Nivelurile la care se realizeaza educata estetic in scoala sunt: © Nivelul informativ-teoretic — se referi la instrurea esteticd a tineilor, prin ‘ransmiterea de cunostinje din domeniul diferitelor arte, dar sia cuncstingelortehnice necesare reali artstce (cutente artistice,stiluri, viata si opera marilor artist, elemente de istoria arti, limbajul artistic $i panticularittile sale, elemente de tehnica executeiartisice). Toate acestea au functie explicativd, faclitind contemplarea si fnjelegerea valorilor estetice tn general si a ‘operelor de art in special * Nivelul formativ-aplicativ ~ se realizeazA prin contactul nemijocit eu opera de arti, cu scopul de a imbogifi experienla recepiorului, si de a1 sensibiliza pe acesta, prin provocarea unor tii estetice, Emogia esteicd este rezultatul descifidrii mesajului artistic, pe tbaza une’ reflec{ii mai mult sau mai pufn constientizate. Cele dou’ niveluri se afla in raport de reciproctate, completindu-se si potentindu-se unul pe altul. Instrirea este un mijloe sto conditie a educateiestetice, iar formarea este scopal Formele si modalitaile de realizare a educafici estetice in scoala sunt > — Educapia prin lteranurd ~ se refera la stimulatea elevilor pentru a citi si eventual Pentru @_ctea literatura, transmiterea de cunosinfe din domeniul istoiei gi crticiliterare. Se realizeaza prin: lef de literaturd si analizAliterara, lectti de compunere, cercur literare gi dramatice, coneursuri si serbari seolare, eenacluri iterare, Indrumarea lecturit particulare a tinerilor, ete > Educaria prin mucict ~ urmireste stimularea tinerilor pentru a fi buni ascultitori de muzica valoroasi, dar si pentru a tree din ipostaza de asculttori in cea de interpre i chiar de cereatori de muzica valoroass. Se realizeaz’ prin: otele de muzicd de la class, prin organizarea de auditii muzicale, transmiterea de cunostinte teoretice despre muzica i istoria muzici Participarea la ansamblul coral, Ia concerte, a concursuri muzicale, realizarea de formaii de muzica, cereuri de interpretare gi cteatie muzica ete. >” Bducajia prin arte plastice — se refers la contemplarea operelor artistice, Ia transmiterea de cunostinje teoretice necesare contemplirii $i exprimérii creatoare prin arte Plastice. Se realizeaz& prin: leet de desen, modelaj, graficd, pictur8, compozifi aplicative, Vizitarea muzeelor sia expozitilor, paticiparea la cereuri de arte plasice ete > — Educatia prin mass-media ~ se refer la alegerea si utilizarea de eatre seoali a acclor ‘componente ale mass-mediei care pot contribui la educatia esteticd a tinetlor- vizionarea unorfilme, @ unor programe de televiziune, contemplates unor albume eu reproduceri de art k ‘ete. Se impune pregitirea prealabila a tnerilor si comentarea ulterioard a eelor vizute, ascultate sau citte, pentru contracararea eventualelor consecinge negative ale acestora, 4, Edueatia fiziew a) Scopul educatieifiziee Este laura educatici care urméreste dezvoltarea armonioasS a organismului, intirirea stirit de sindtate, cultivatea unor calitii motrice necesare muneii si activititit sporive, refacetea forfelorfizce gi psihi Educajia fizied asigurd dezvoltaea functional a sistemului nervos, asigurdnd condi pentru desfisurarea optim a activittilor intelectuale. in acelasi timp, are rol in formarea Constinfl i conduitei morale, in formarea unortasaturi poztive de voinfa si caraeter b) Confinutul educate’ fizice La nivelul geolii acest conjnut imbracd urmatoarele forme: ‘© Exercitileficice — repetarea sistematied a unor miscar, in vederea formri de priceperi si deprinderi motor, a dezvoltait nor calitti motrice. In funetie de modul in care se combina, 4e finalitile si cle modul in eare se realizeaz i se practic, exercitile fizice pot lua mai multe forme, cum ar fi: gimnastica (elementard, de performanti, de recuperare), jocurile (cu reguli ce caracter de intrecere inte participanti) ‘© Sportul include: competitie, performanti, antrenament si miiestrie i firice eolare + Dezvoltarea si fortificarea fizicd a organismului — are ca seop optimizarea dezvoltiri biologice atinerilo, prin urmitoarele modaliti: > Dexoliarea ficiologied ~ cadrele didactice webuie si cuncased structura anstomici si functionala a organismului, pentru a putea stimula eficient dezvoltarea sistemului sos, muscular, respirator, cardio-vascular. In orele de educatie fizied se cere respectarea particularititilor de varsti si individuale ale tinerilor, aflai in plin proces de crestere, pentru a nu se frtalimitce fizice ale organismal capacitatea de efor. > Dezoltarea ficicd armonioasa — se referd la asigurarea unor propor} armonioase intre componentele organismului, prin _urmarirea ‘permanent a grew, a perimetrului toracic, astride funetionare inimii, @ oxigendrit creierului, Se cere practicarea de exerci fiAiversficate, combaterea tendinjelor de a practica o singurd diseipling sporti, nezlijand prepitiresfizict general > Dezvoltarea motrcitati se urmireste dezvoliareacalitiilor mottice, care se formeaca treplat, incepind de la varsta prescolard si se Perfectioncaza calitativ si cantitativ de-a lungul varstelor: viteza, rezistenta, forta , Indemdnarea, supleea, mobilitaea, detenta, coordonarca ec > Formarea deprinderilor igienico-sanitare — se refer’ la igiena corporal, @locuinte, a siilor de clas, a alimentafiei. Tinerit webuie sl cunosse’ importanfa respectirii unui regim coreet de munc& odin > Corectarea wor deficinge fizice ~ unele deficiente fizice pot fi tenuate prin exerciti desfisurate sub controll striet al cadrulul didactic ‘+ Dervoltarea psihici i formarea personalititii~ prin orele de educate fizie& se urmarese diverse aspecte ale personalitii: > Dezvoltarea proceselor cognitive ~ exercitile fizice contibuie la ddezvoliareaperceptilor spatiale, temporale si de migeare, la Dexvoltarea proceselor afectve in exercitile fizice si jocurile sportive se formeaza 5 se dezvolts umitoarele stiri afectve > Stiri afeetive provocate de activitten muscular intenst (vioiciune, bbucurie, satsfatie => Stir afective provocate de miscir (emis sentimente estetice); = Stiri afetive provocate de reusita exccutied (ineredere in forcle propri,satistacte,stimd de sine ridicat) = Stiri afective provocate de pregatrea si pariciparea la concursur (nelniste, eamd, Incordare emotional, tensiune afetiva), = Stiri afeetive declansate in timpul executarit unor exercti indir, bbucuriareusite) > Fortficarea vointei ~ in activitatea sportiva efortul de voinfl este absolut necesar, contibuind la invingerea obstacolelor si atingerea scopurilor, la. Stipinirea unor trairi afective negative, care pot destabiliza individul. Calittile voinjei sunt: puterea, perseverenta, independenta, promptitudinea, stipanirea de sine, dirzenia, > Formarea rrisaturilor de personalitate ~ prin orele de educaie fizicd se educt toate eomponentele personalitai = Temperamentul (echilibrul afectv, accelerarea reaeilor, mobilizarea acelor Leni, stipanirea de sine a celor dinamici) => Caracterul (spiritul de echipi, respectul fai de_partener, spiritl cooperant, de inititiva, altruism, abnegatie, dorinja de autodepasire ete) = Apuitudinile (se remaret_dovd direct: consolidarea_aptitudinilor generale, cum sunt rapiitatea gandini, concentrarea_ateniel, spiritul de observatie; dar si dezvoliarea nor aptitudini specifice, a nor calit psihomotori: forla fied, rapiitatea reactilor, echilibrul static si dinamic, oordonatea micailor ete)In scoald exist dous forme de o fick ‘© Ora de educate fzie + Activittile extrascolare(plimbari, excursi, concursui, seri spotive) 5. Educatia profesional nizare a activitiilor ce urmirese edu 8) Scopul edueatiei profesionale Exeretarea profesiunii este principala modalitate prin care se pun in practic& toate laturle educatiei, deoarece profesiunea face jonctiunea dintre individ st societate st it oferd omului sansa si-3i valoifice potentialul in mod creator. Integrarca socialé presupune dud aspecte complementare: socializarea (valorificarea in folosul comunititii a potenfialulut actional-creati al omului) si personalizarea (interiorizarea valorilor pe care socictatea le oferd si le impune omului. Scopul educajci profesionale este formarea unui orizont cultural sitehnologic cu privire la 0 anumiti profesiune, concomitent cu dezvoltarea unor capacitii, pricepett, deprindest necesare exercitiri by) Sarcinile educatiei profesionale + Orientarea seolara si profesionala — este un ansamblu de actiuni si influente Pedagogice, sociale, medicale etc, eare se exerciti in mod continuy, cu scopul realizirii de ire tineri a cptiunilor privind tipurile de scoala si de profesiune pe care le urmeaz, in concordan{a cu particulantiile personalitipit lor si cu cerinjele contextului social la care se raporteazd, Se are in vedere orientarea spre un grup de profesiuni, prin cunoastereafenomenelor legate de specificul conditilor de mune, a locului si importanfe’ profesiunii pentru economia nafionals, prin declangarea atractci fafa de profesiune, De la simpla familiarizare cu anuite profesiuni se trece la declangarea de preferinfe gi tnclinai, pentru ca apoi si se stabilizeze Interesele, Orientarea se intemeiaza, din punct de vedere psihologie, pe depistara si cultivarea diverselor aptitudini si inclinajii personale. Din punct de vedere social, se cere respectatea cetinelor privind diviziunea socialé'« munei, adncirea specializiiistimensificarea dinamicii profesiunilor + Formarea orizontului cultural profesional ~cuprinde ansamblul de cunostinje necesare orientirii omului in domeniul profesiuni sau a unui grup de profesiuni. Diversitatea mare a profesiunilor face ca relatv aceleasiapttudini si poati fi valorificate in mod specific in cadrul unor profesiuni diferite. Cultura profesional se inscrie ea o prelungire fireascd a cultuit generale, Tindrul trebuie ajutat si descopere el insusi resorturile spirituale si sociale al profesiuni, Prin ltura profesional a procesului de inviimant se cere st imprimam o finaitate practicd informatilor teoretice, stiimfifice, acumulate la diverse obiecte de studi, Cultura profesionald cuprinde si formarea si dezvolarea dragostei fag de profesia aleasd, educatea spiritului de deontologie (etica) profesionala, dar si educatia econamico-profesionala, rmanageriala gi insusitea limbaului informational ‘ Formarea unor capacitiji, priceperi si deprinderi practice, nevesare esfisuririt unor activititi productive ~ tn functie de profesiunea aleasi, se urmareste dezvoltarea gandiittelnice (aplicarea capacitatlor operationale ale gandini intr-un domentu, pentru a patrunde esenta), dezvoltarea aptitudinilor necesare aceluidomeniu (aptitudini 0generale si specifice, configuraii de funetit senzorio-motori, reprezentiri spatio-temporal simboluri verbale sau figurative), dezvoltarea deprinderilor $i priceperilor practice (care- Permit individului si desfisoare cu succes @ actvitae conereté dint-un domeniu, in conditii variable) Sensul profind al educatie jgurarea competenfei profesionale, nu rnumai pentru exercitarea une! meseri, ci si pentru a rispunde cerinjelor de mobilitate profesional, necesiri In socetatea contemporand. Aste, se urmieste realizarea unui echilibru Intre profesionalizare si specializare, profesionalizarea referindu-se lao arie mai larga de domenil, pe care urmeazi si se grefeze spevalizarea, prin adineirea unor componente ale rofesionale este acestor domeni ©) Confinutul edueatiei profesionale Toate disciplinele seolare contribuie prin continuturile informationale yehiculate, prin abilittile intelectuale si practice formate, la educatia profesional a tinerilor. Continuturile se adapteaza ins la varsta celoraflati in pln proves de formare. 4) Modalitigi de reatizare a educatiei profes Edducata profesionala este un proces de durata, care trebuie sd se realizeze suovesiv, pe {ot parcursul gcolartii, in funetie de vassta eevilor,astfel + Activitti de orientate scolara si profesionald (vizite fn institu, intniri cu personalitifi din diverse domenii, activitifi de consiliere "seolard, de autocunoastee st dezvoltare personal) + Lecfi la discipline din profiul si pul * Activititi practice in laboratoare, ateliere, cabinete, terenuri de aplicaie ale soo + Activititi de practi in produce, la diferite insti, conform profil soli coal pentru care -a opt