Analele Societittii Academice Romane. — Seria I: LB. Tom. I—XI. — Sesiunile anilor 1867—1878: gedinje, comunicari, notife si me- ‘Analele Academ! moril, ‘i Romane. — Seria Ws” Tom. I. — Sesiunea extraordinars din anul 1879... 0... ..0% 3.50 > II, — Sect. I. — Desbaterile Academiei in 1879-80 - 5 > IL — Sect. II. — Diseursuri, memorii gi notife. . . . > IIE. — Sect. I” -- Desbaterile Academiei in 1880—81 a » IIE. — Sect. 11. — Memorit si notite. » IV. — Sect. I. - Desbaterile Academ: 38 > IV. ~ Sect. IL. ~ Memorii si notife » Vy = Seep. I. ~ Desbaterile Academi 3 > Bi, = Bech IL — Memordi yi motte. > ~ Seef. I. — Desbaterile Academiel in 1883—84 fo —Seef. II. — Memorit gi notife:. .. -. (Sfirgit.) Vidta gi scrierile lui Grigorie Tamblac, de’ Epise. Melehisedec..- 1,20 Despr VII. — Sec}. I.'— Desbaterile Academiei in 1884-85 . Alexandru Mavrocordat Exaporitul si despre activitatea sa politiea gi literara, de A. Papadopol-Catimach . vos VII. — Sect. II. — Memoriigi notite. - eee VIII. — Sect. I. —Desbaterile Academiei in 18 VILL. — Secf. II. — Memorit si notife: zi = (Sfirsit.) ‘Amintiri despre Grigorie Alexandreseu. Scris6re caire V. Alec IX. — IX. xX sandri, de Jon Ghicw Apulum,” Alba-Tulia, Belgrad lvania. Studitt de @. Barifit. Schife din vieja Mitropolitului Ungro-Viachiei Fiaret U-ica, 1792, sla altor persone, biserlecset eu cari ela fost in relafitmi dé aprépe, de Episcopul Melchisedec . : L- Notiga Hstoriod he pre oragul Botosani, de A. Papadopol-Calimach. Raporte asupra eator-va _manistiri, ‘schituri gi biseriei din 46 presentate Ministerului Cultelor’ si Instrucfiunii publice, de Cit ioad. ee Dare de séma dospre coleejiunea de documente istorice romane aflate la Wiesbaden.—Cuvintare pentru aniversarea qilei de 10 Maiti, tinutd de Dimitrie A, Sturdza,—(Cu 4 stampe) . . . 1— I. Serisore antografi de la Michai ail, TI. Steal lat Serban Voda Cantacuzino, III. Noué descoperiri numismatiee’ roma- nescl, — Cuvintare pentru aniversarea dilet de 10 Maiti, finuta de D. A. Sturdza. nu 1 stamp.) Desbaterile Academici in 1886—-87............. a — Mem (Sfirget,) Dece Mai de D. A. Sturdia Biserica din Parhaugi in Bucovina, de S.’F'l. Marian Séma Visteriel Moldovei din 1818, de V. A. Urech : O statistiod “a Torii Romaneset ‘din 1820.’ Comunicare de V. A. Urechicé Inseripfiunt dupa nianuserise. Comunicdri gi note de" VA. Urech Generalul Pavel Kisseleff in’ Moldova gi ‘[éra-RomAnésea, 1820— 1834, dupa documente rusesci, de 4; Papadopol Calimatch. Notife despre slobodii, de V. A. Urechia . — Desbaterile Acadet X.—Memortile Sectiunit Istorice: . « (Srérgit) Didachiile sat predicele Mitropolitului Anti” Tvirénul, ‘tomul A Bi Studitt de Hpiscopul Melchisedec. . . ) Studil asupra legii celor XII tabule, de Joan Kalinderu. |. . —60 De la Tobolsk pand in China. Note’ de calétorie de Spatarul Ni- Colae Mileseu, 1675. Traduse dupa un text grecese de @. Sion Archimandritul Vartolomeiti Mazarénul (1720-1780). Notifa bio- graficd si bibliografied, de V. A. Urechia . 60 Sigiliul tirgului Petret (jud.Némyn). Notifa istoried de V. A. Urechid. —30 Pe file de céslov. Note istorice de V..A. Urechid. . . a) Document referitor la limba romanésed. Comunicare de'V. A. Urechid. (Cu stampa heliograticd.) Documrente dintre 1769—1800. Comunicari de V, A. Urechid. . . —0 Documente relative It anit 18001831. (La Serie). Comunicagiune dea: Urea + —40LUTERANISMUL, CALVINISMUL st INTRODUCEREA LIMBIT ROMANE iN BISERICILE DIN ARDEL DE Dr. AT. M, MARIENESCU, Membru al Academici Romane. Sedinfa de la 22 Martie 1902. Jie Barbulescu in opul sé Cercetdri istorico-filologice, si anume in partea prima, tractéz4 despre «Calvinismul gi inceputul de a serie romanesce» (1). Barbulescu p&gesce fin contra aserfiunii unor scriitori romani, cA numai calvinismul ori protestantismul a dat ansd Romianilor, ca si serie romanesce gi si elimineze slavismul, fara de a se interesa acei scriitori, cd cum stim cu catolicismul, care in éré (Valachia, Moldova) e mai vechiti decaf migcarea reformatiunii si autorul nadzuesce ca s& arate cd in fér4 catolicismul a mijlocit tiparirea cartilor bisericesct in limba romanései (pag. 3 — 26), dar fara ca sa fi fost in stare a dovedi influenta eatolicismului. intrebarea istoricd gsi literard e de interes mare pontru Romani; dar aceea numai atuncl se péte deslugi, dac& vom cundsce luteranismul si calvinismul in Europa gi in Ardél (Transilvania), precum gi influenfa lor asupra poporului roman din Ardél. Intrebarea istoric& si literard intr’adevér s’a ndscut si desvoltat in Ardél; aci s’a trezit romanismul gi resultatul ldmuririlor ne va arata, cé romanismul din Ardél a pornit si ca a avut infiuenfa asupra Ro- manilor gi din alte parti. Toma presenti se refer’ numai la Romanii din Ardél. Un studiit adaus va trece la Romanii din Muntenia (Valachia) si Moldova. (J) Partea a doua a-opului e: «Slavismul si introducerea limbii romane. Anatole A. R—Tom. XX1V-—-Memoriite Sect. Istorive. 1[no M. MARIENESCU 166 A). Luteranismul in Europa. Martin Luther s’a ndscut in 10 Noemvrie 1483 in Kisleben. Dupa studiile sale in 1505, a intrat in manastirea Augustinilor din Erfurt; in 1507 s’a preofit, in 1508 s’a dus la Universitatea din Wittenberg gi de aci—ca doctor de teologie—in 1512 s’a refntors Ja Erfurt. Tri- mis la Roma, aci a aflat clerul si poporul in coruptiunea si fanatismul cel mai mare. fn 1 Noemvrie 1517, la sfintirea bisericil catolice din Wittenberg, a pus 95 de tese retigidse pentru pertractare gi predicare. Pentru aceste tese, Papa in 1518 l-a declarat de eretic, iar in 1520. l-a excomunicat din biserica catolict. De la 1518 Melanchton e colegul si ajntoral Ini Luther fntru fundarea unei veligiunt, respective con- fesiuni noué. In anul 1521, sub Carol al V-lea in Worms, s’a finut dietd impe- riala. Luther a fost acl citat, ascultat si apoi — urmat. Din acést4 caus& Luther in 1522 devine stapanul migcarii religidse si al iar in 1525 in Saxonia organisézi béserica cea noud dupa principiile sale religidse si acestea curind s’ati latit si in Germania nordic. Luther a eliminat limba latind din biserica coa noua si a introdus limba germani, nafionala. Spre acest scop incd in 1521 -~dup& dieta din Worms—a inceput a traduce Biblia, iar la 1529 a compus cate- chismul mic si mare in limba nem{ésed. In dieta din 1530, tinuta in Augsburg, staturile germane gi saxone ai primit confesiunea lui Luther si de aci confesiunea se numesce si augsburgied, in genere luterand. Fiind acuma confesiunea recunoseutd prin lege, ea s’a 1Atit tof mai tare la Saxoni gi la Germani spre nord. Religiunea lui Luther se baséz& «pe adevérata pricepere si explicarea Evangeliei», pentru acésta confesiunea lui Luther se numesce gi : De aci incolo incepe legislafiunea Ardélului sub principii domnitori carii, ca luterani, att favorisat luteranismul, si mai tardiii, ca ealvini, ait sustinut si intarit calvinismul. La inceput Sasii cu Maghiarif aii fost Ja olalta. Legile férii ne dati documentelo gi deslugirile cele mai bune (3). Luteranil sub nume de evangelict se amintesc in articolif 40 si 43 ai dietel din Turda, finut& in Maiti 1552, in care se dice: «Urmatorii partit evangelice si nu fie contrari parti! papiste (romano-eatolice).> Tot atunci s’a recunoscut confesiunea luterana gi prin legea férif gi, Inca (1) Seria principilor domnitori in Ardél : Ioau Z4polya, 1638-1640 ; Isabela, 1540 1669; Toan Sigismund (Jigmond), 1059-1571; Stefan Bathori, 15711576; Christophor Bathori, 1576-1581; Sigismund Bathori, 1581— Stefan Bocekay, 1604—1606; Si- gismund Rakoczy, 1607-1608; Gabriel Bathori, 160S—1613; Gabriel Bethlen, 1618— 1629; Caterina de Brandenburg, 1629-1630; George Rékoczy I, 1630—1648; George Rikoozy al I-lea, 1648-1657; Acayiit Baresay, 1658--1660; Ioan Keményi, 1661; Michael Apati I, 16611690; Michael Apafi al II-lea, 1690—1696; Leopold I, 1699-1708. (2) George Barititi, Catechismul calvinesc, Sibiit 1879, pag. 88, ete. (8) Archiva (din Blaj): Libertaten consciinget in Transilvania, de prof. I. Micw Moldovan, citdnd legile la pag. 219, 279, 299, 318, 358, 395, 412, 436, ote, cart dupii an se pot ugor afla,4 DR. AT. MARLENESCU 168 in acel an, preotii sisesci fin sinod in Sibiit si pe Paul Wiener il aleg de superintendent (episcop luteran). In articolul 8 din 10 Tunie 1557 al dietei din Turda se dice: «Bise- ricile unguresci, cari in religiune simtese una cu cele sisesci»; iar in articolul 21 se recundsce in {éré numai religiunea papista (de la Papa din Roma) gsi cea luterana. Secta sacramentarilor se opresce dupa ju- decata bisericii wittenbergese, ce nu de mult a ajuns aci cu subseri- erea lui Filip Melanchton si secta de tot se sterge. Iar pentru ajun- gerea intelegerii intre biserici si pentru controversele intre invétatura evangelica, s’a decis agezarea unui sinod national. Neinfelegerile acestea purcedeat din inoiri, adec& din invétaturile noué ale lui Calvin; dar intre acestea Calvinismul s’a latit gi intarit si pentru acésta neputéndu-se mijloci o intelegere, calvinil s’ait separat de Sasii luterani, si acestia aleg pe Mateiii Hebler de superintendent separat sisesc, gi ast-fel se despart de calvinii maghiari. Dupa articolul $ din Dumineca a 8-a (Treime) din 1564, adus in di- eta din Turda se numese: Popii maghiari din Cus gi popil sisescf din Sibiit; iar religiunile se numese: a bisericii Clusiane gi a celel Sibiane. Cea clusiand a fost calvind sati reformata; cea sibiand a fost lute- rand sali protestant’. De aci incolo se despart luteranii sati Sasil de calvini sait Maghiari, B). Catvinismul in Europa. Ulrich Zwingli s’a nascut fn 1 Tanuarie 1484 in Waldhaus. fn 1507 a fost teolog in Basel (Basilea) din Elvetia sat Svitera; in 1506 preot in Glarus, iar in 1516 pagesce ca reformator noi; in 1519 e paroch in Ziirich gi se pune in opositiune cu invéfaturile lui Luther, fiind in téte mai radical. intre anii 1526—1531, confesiunea noua a lut Zwingli sub nume de «reformatd» e deja intemeiata intre Nemf{ii din Elvetia, si pentru acésta confesiunea reformatd se numesce si helveticd gi se latesce in Svijera si in Germania de sud. Inca la 1529 se face desbinare intre luteranii gi reformatif sai hel- veticit din Svitera. Reformele lui Zwingli ati iscat revolutiune intre eatolici si reformati, si Zwingli in 11 Octomvrie 1531 cade intr’o lupta sangerés4, finuta cu catolicil. Dar in direetiunea reformatiunil acesteia, s’a ardtat un profet now. dean Calvin (Caulvin) s’a nascut in 10 Iulie 1509 in Noyon in Pi- cardia. Dupa inceperea reformatiunif sale, Calvin a fost silit si fugit din Francia gi in 1435 a venit la Basilea in Svifera, unde deja era169 fNTRODUCEREA Limpri ROMANE iN BISBRICILE pIN ARDEL. A element pregatit de Zwingli. Aci a continuat activitatea sa, s’a facut si mai radical decat Zwingli gis’a abatut tot mai tare de Luther. in 1536 in Genf (Geneva) din Svitera a devenit stapanul situatiunil si guvernul a introdus prin lege confesiunea reformata de Calvin, adicd acea calvind. Calvin in 27 Maiti 1564 a murit. Calvinismul s’a JAfit in Svitera si la Francesit de aici, in Germania de sud, in Francia gi fn alte téry. Confesiunea acestor dof reformatori in genere se numesce refor- mata, in specie calvind, stand in opositiune cu acea luterand sai protestanté, dar de unii si biserica lui Luther se numesce reformat, insd aderentii acestuia pe sine nu se numese reformati, si numirea acésta, pentru distinctiune mai bund, se incunjura (1). Calvinismul in Ardél. Religiunea calvind in Ardél s'a desvoltat din acea luterand. Sasii si Maghiarii la inceput erati toti catolici, mai tardiit partea cea mai mare din e¥ luterani, in fine partea cea mai mare din Maghiari s’a facut calvini. Mai sus audirdm articolul 9 din 1564 din dieta din Turda, prin eare calvinil s’ati despirfit de luterani, Maghiarif de Sasi. Primul superintendent comun, adeca pentru luteranii sasi si maghiari, a fost Paul Wienner, iar dupa mértea acestuia, la anul 1557, ealvi- nif sat Maghiarii aleg pe Francise David, Sas din Cluj, de superinten- dent separat, gi tot in acel timp Sasii aleg pe Mateitt Hobler de su- perintendent sisese gi luteran. Despirtirea intre luterani, adecd Maghiari si Sasi, la inceput se pirea numai administrativa, dar Martin Calman Csehi, fostul zelos ca- tolic gi acum partinitorul lui Calvin, a facut gi despirtire dogmatica si in genere Sagii at rémas luterani, iar Maghiarii calvini. Prin ar- ticolul 9 din 1564, adus in Turda, biserica calvind e recunoscuta de legitima in Ardél gi ast-fel si prin lege e deosebit#, despartita de acea Juterana. Dar Francise David -- in simtul séii de a avé chemare de profet nott—la 1666 s’a desbinat si de calvini gi a fundat o religiune noua pe aceea a unitarilor. Maghiariila tnceput s’ati opintit ca sa impedice inoirea si sd o gtérga, dar religiunea unitara s’a susfinut si pana ad¥. (1) Exeerpte din articoli soparafi din Lexiconul de conversatiune al \ul Meyer. *6 70 Dietele urmatére att adus legi anume: Articolul 2 din 1571; arti- colul 5 gi 13 din 1573; art. 3 din 1576; art. 2 din 1578; art. 1 din 1579 gi art. 12 din 1587, prin care se favorisézi deosebi religiunea ealyind, se int3resce in stat, gi prin care se hotdrésc: religiunile re- cepte, adec& primite in Ardél. Anume, in articolul 12 al dietei din 22 Octomvrie 1587 finute in Cluj se dispune: «Cele doué religiuni (adecd acea calvina si unitaré), afari de confesiunea augustan4 (luterand) s& se tind gi de aci incolo in sensul legilor vechi.» Dup& articolul 16 din 1595 se dispune: «in obiectul religiunii s’a decis, ca religiunea catolicd, luterana si calvind s&-se pét& urma ori gi unde, téte aceste sunt receptes, iar dupa articolul 2 din. 1600 se dispune: « Principele Michaitt Apafi, cu datu) din 20 Fevruarie 1669, a dat man- dat... c& grija bisericilor romanesci o impune superintendentului re- format ortodox dupa datina timpurilor mai de demult a o purta (2). Articolul 2 din 1678 al dietei din Alba Iulia, tinut& in 1 Octomyrie, he spune: (adec& romanese) (2). in acest mod, se vede ci Sasii s’ait ingrijit de traducerea Cate- chismului lui Luther gi tipdrirea lui in limba romanésca, cu scop ca si se introduci invéfaturile lui Luther si la Romani. Acésta e intdia carte romanésea tipdrita in Ardél. b). Lipografia din Brasov. La 1498 in Brasov s’a nascut Sasul Johann Honter (latinisat Hon- terus) gi, pregdtindu-se pentru o culturd mal inalti, a invé(at la uni- versitatea din Cracovia, apoi la aceea din Wittemberg, ca aci s& (1) Din Lericonul de conversafiune al lui Meyer, la articolul Buchdruckerkunst. (2) Ioan Biann gi Nerva Hodog, Bibliografia romdnésed veche, Bucuresci 1898, pag. 21,175 iNTRODUCEREA LIBIT ROMANE fN BISERICILE DIN AnDiK. i asculte pe Luther gi pe Melanchton. Do aci s’a dus la Basilea din Elvetia ea si invefe arta tipografiel gi la intércerea sa acasi, in 12 Ianuarie 1533, a adus cu sine §i 0 tipografie si a asezat-o in Bragov. Tipografia lui Honter a fost inzestrati cu litere latine, grecesci, germane gi cirile gi a avut maY multe téscuri sati prese, pentru c& Honter la 1535 a tipdrit Gramatica latina compusi de el gi Gramatica grecésci elaboraté de Valentin Wagner, preotul Sas luteran din Bra- soy. Honter a murit la anul 1549 si dupa mértea lui tipografia a rémas in posesiunea lui Valentin Wagner, carele ca si preot era mal zelos a face din toti méarturisitori luterani gi din acést&é caus’ a ti- pirit car{i bisericesci fn limba nemtésci, grecésci, sirbésci si ro- manése& si multe pe spesele sale. tn tendinta religiés& luterand l-a sprijinit f6rte mult consiliul (magistratul) municipal al oragului Brasov, pentru ci acesta a dat gi spesele pentru tipirirea unor carti biseri- cesel. Se afld date, ci tipografia din Brasov, la anul 1586, s’a_mutat la Sibiit, ins’ cronica de la biserica (ortodoxd) din Brasov a insemnat ci in Brasov pana la anul 1637 s’ait tipirit cari romanescl, gi ast-tel se vede, ci nu intréga tipografia s’a mutat la Sibiiti. Se scie c& pentru ce in Bragov s’ati tiparit c&arfi romanesci numa pana la 1637; pentru cd de pre acest timp calvinif din Alba Tulia (Bel- grad) ati inceput a tipari carti romanesci si pe Romani f-aii scos de sub influenta Sasilor luterant. Pe noi mai de aprépe ne-ar interesA numal cartile romanesci, dar fiind-cé in Ardél, in tote bisericile romaneset, erati numai carfi slavone gi acestea s’ait sustinut in unele par{i gi dupa ce s’ait tiparit i roma- nesci, si fiind-cé tipografia din Bragov a liferat si Munteniel (Vala- chiei) un timp destul de lung cirfi bisericesci, sirbescl gi romAnescl, aflu necesar a ingira cartile tipdrite in limba grecésed, sirbéscé gi romanésca. aa). Carfi grecesci. in 1550, Valentin Wagner, pe spesele sale, a tiparit Catechisul lui Luther, iar in 1557 Noul Testament in limba grecdésca. Nu se scie, ci tiparit-a 6re Wagner cirfi grecesci gipentru Grecia, carea pe atunci nuavea tipografie, sai le-a tipArit numaY pentru cel putin! Greci din Ardél, sai numaY pentru ci mai multe popére ait avut in 1580-1581, Evanghelia cu invéfatura de diaconul Coresi. In fata tithalui se gdsesce un ornament represintand armele lui Lucas Hirscher, incadrate cu inseripfiunea: Principele George Rakoczy I domnesce de la 1630 pana la 1648. George Sincai, la anul 1638, ne spune: «Mateitt Voda’ a recomandat luY Racoti pe un cilugir, anume Elia Ioresti, ca sé fie vlddie RomAnilor din Ardél. Acesta in visitafiuni a facut lucrur! necurate, si George Racoti & poruncit de l-ait desbracat gi agi gol, afaré din Belgrad, lah ba- tut cu nuiele in anul 1643.» Judecdtorif lui Ioresti erat popi calv in 1640, Catechisis calvinesc in limba romanése4, dupa principiile religidse ale lui Calvin, tiparit in Belgrad. Anul tiparirii, dupa uni¥ scriitori, se pune la 1642. In 1640, Pravila. Acésta s’a tipdrit in Goyora cu tiparal lui Mateitt Basarab Voda sub Mitropolitul Teofil, dar i s’a facut o prefataé nou& si pentru Mitropolitul Ghenadie a tot Ardéjului, respective s'a facut edifiune si pentru Ardél. in 1641, Evangelia cu invéfaturd, tiptriti’ im Belgrad. In prefata se dice: «Ki Archimitropolitul Ghenadie ... m’am socotit eu preotif mel... s& aduc tipar s& o tiparéscd aici in acéstd {éra. Deci s’a calvinismul a inceput (Ly P. Bod, De unione Valachorum cum reformatis, in Archiva (din Blas), p. 658. (2) Cronica Romdnilor, I, pag. 52, vedi gi anul 4643.REA LIMBIE ROMANE {N BISERICILE DIN ARDE aflat popa Dobre de a venit din Jéra-Romanéscd de a fa&cut tipar aicl fn Ardél si m’am jaluit Mariel Sale CraiuluY George Racofi.., gi Maria Sa mi-a dat voie sd tiparesc. Drept aceea, ei nu crufaly din ce-mi daruise D-geti, de avere, ce dedui dascilului ajutor sa le tipa- résci cu tiparul ce fact.» Dar Mitropolitul Ghenadie more mai nainte de a se tipari Evangelia intrég4; vine Elia Toresti, acesta continua si tipirirea gi prefata, in care dice: «Ett Iorist Mitropolitul..., védénd luerul inceput de parintele Ghenadie...,ei din al met am daruit si am sfirsit aceste sfinte carti.» In 1642, Catechisul crestinese (calvinese). Dupi unil ar fi prima, dupa alfii ar fi a doua edifiune. Varlaam Mitropolitul Moldovei a seris iu contra acestui Catechisis calvinese gi titula carjif lui a fost: «Réspunsurt ale lui Varlaam Mitropolitul Moldovei in protiva Catechismului ro- manesc¢, care la anul 1642 s’a tiparit in Belgrad dupa dogmele calvi- nilor, Sucéva 1645 (1).» George Barit sustine ci in 1642 s’a tiparit prima edifiune din Catechisul calvinese (2). George Rikoezy I, in 10 Octomvrie 1643, a dat urmitérea diploma: «Ett George Racoti facem insciintare, ci dupi mértea lui George (Ghenadie) Bradi de la Belgrad, superintendentul (episcopul) tuturor bisericitor din Ardél, ce fin legea grecéseii, sirbéscd gi romanésc’, am pus la trépta vlidiciel pe Elia loresti, dupa orinduelile date lut. Inst Elia Toresti.. . nu a implinit aceste... gi s’a dat jalba despre necurata viéta a lui gi inaintea soborului mare fiind aflat de vinovat, s’a dat magistra- tului spre pedépsa si, in locul lui, preotii aii ales pre Stefan Simonic de la Belgrad gi la rugare l-am intdrit, ins& sub conditiunile aceste: 1. Cuvintul sfint al lui D-deti ... Dumineca si in alte sérbatori in limba romanésci il va propovedui. 2. Cum c& catechismul, care acum s’a dat lor, il va primi gi va face, ca si altit si-] primésca si cu de adinsul si el insusi va invéti pe prunel acel catechism gi prin alfiYy va face si se invete» tn diploma erat 14 conditiuni. in 1648, s’a tiparit Catechisis calvinese in Belyrad. Stefan Fogarasi, preotul de la biserica valacho-maghiara din Lugos, din limba latina gi maghiarad la tradus pe acea roménésci gi l-a tiparit cu litere latine. Preotul in prefafi inchin&i acest catechisis lui Akos Baresai, banul suprem al Lugogului gi Caransebegului, si comitelui suprem al Seve- rinuluy, pentru c& acesta a primit a-l tipari sub protectiunea sa. P. Bod dice: «Acest Catechisis din mandatul principelui George Rakoezy 1) Ioan Bianu gi Nerva Hodog, op. cit. No. 48. 2) George Bari, Catechismut calvineso, Sibiiti 1879, pag. 10116 DR. AT. M. MARTENESCU 180 I s’a tiparit eu doué tipuri de litere, cu latinesct gi cu romanesct (1).» Tot la anul 1648 s’a tiparit Noul Testament in Belgrad. in titlu se spune: «Cu indemnarea si porunca, dimpreund cu téta cheltuéla a Mariei Sale George Racofi, Craiul Ardélului. Tiparitu-s’a intru a Mariei Sale tipografie. Simion Stefan, Archiepiscopul gi Mitropolitul seaunulut Belgradului si a Vadului si a Maramuregului gi a tota féra Ardélului.> Mitropolitul in prefafa citre principe dico: «Maria Ta, may virtos spre aceea al grijit ca ... si se vestésci cuvintul lui D-deti in {éra Mariel Tale, in téte limbile ... cd Maria Ta cu mult chelsug in toti anil trimifi cirturari in {éri strdine s& invete cu de-adinsul cuvintul lul D-deti ... si Maria Ta af zidit biserici cu multé cheltuéla ... c& védénd si infelegénd Maria Ta, ci not RomAanil, cart suntem in féra Mariei Tale, nu avem nici Testamentul cel noi, nici cel vechiit deplin intru limba néstré, mi-al poruncit s& caut fn popil no¥ preofi cér- turari si 6meni intelepti, cari s4 scie isvodi Testamentul cel not din limba grecéscd, slavonéscd gi latinésed, cart v8dénd porunca Marici Tale aii si facut. $i Maria Ta mi-al¥ adus mesteri straini si ni-ai facut tipografie gi le-al dat plata din vistieriul Marief Tale. Si pentru ca acest lucru bun gi sfint este inceput, nol, pentru ci ni-al dat Testamentul cel noi, tiparit in limba néstra, nu vom incetd a ruga pre D-deii, ete.» jn anul 1648 a murit George Rakoezy I. in 1651, s’a tiparit Psaltirea romdnésca in Belgrad. in titlu so dico: «Cu indemnarea gi porunca, dimpreuna cu tota cheltuéla a Mariet Sale George Racoti (II-lea) Crain] Ardélului. Tiparitu-s’a intru a Mariei Sale tipografie.» In precuvintare catre principele se dice: «Pentru aceea se arati luminat, ct rugdciunile ...liturghiile, cAntirile si alte slujbe dumnedeesci numai ce sunt in degert in limba strdind celora ce nu injeleg. Pentru aceste téte Maria Ta ai promis noué, slugilor, impreund cu Simeon Stefan Mitropolitul din scaunul Belgradului, si isvodim Psaltirea lui David din limba jidovésci pe acea romanéscd, ca sd o pota ceti si intelege mic gi mare, otc.» In anul 1656 s’a tiparit Catechismul calvinesc in Belgrad; un exem- plar a ajuns in mana lui George Bari gi, la insircinarea din partea Acadomiei Romane, |-a retiparit in Sibiit in 1879. George Barit sustine c& edifiunea prima a fost aceea din 1642, si a doua aceea din 1656, George Rakoczy al I-lea a murit in 1657. Tipografia intemeiatd de G. Rakoczy a perit intre atatea schimbari de principi gi résturnari cu batali, Principele Michaiti Apafi in anul (1) P. Bod, De unione Vulachorum, in Archiva, pag.Lmpti ROMANE IN BISERICILE DIN ARDBL. 17 1668 a demandat, ca tipografia si se caute si. si se pund in starea de mai nainte (1). Asa se vede cii s’adat de urma, pentru ca tipari- rea cirfilor bisericesci se continua. in anul 1675, Molitvelnicul si Ceasoslovul s’ati tiparit romanesce. Prin sobornicésca porunca a Mitropolitujui Sava al principatulul Ar- délului, s’a poruncit preofilor a incetd a maY sluji sfintele taine in limba strain’ slavonésed, ci numai in limba parintésca (2). In 1685, Carare pe scurt spre fapte bune indreptatére. in 1687, Rinduéla Diaconstvelor. in 1689, Molitvelnic si Povesti cu 40 de mucenici. In 1699, Kiriakodromion saii Evangelie invéfatore. fn 1702, Catechisis romanese (3). Acum s’a incheiat epoca influenteY calvinesci si a principilor ar- deleni. F), Resultatul istoric si literar romanese. Trebue cd si resumim unele date istorice gi literare de frunte si sa tragem consecinjele, ca si cundscem resultatul istoric gi literar ro- méanese. a). Ortodoxismul. Sasif sati luteranif, Maghiarii sati calvinil, ai emulat ca sd castige pe RomAnil ortodoxi pentru o religiune sat alta. Sasii deosebi prin buna vointa lor gi puterea culturii romane. Si precum dice George Barit, Sasif aii operat maf mult numai prin mijléce spirituale, prin tipar, discutiunt gi coraspondente cu membril de ai cleruluy gi cu alti earturari de ai Romanilor (4). Maghiarii, incepdud de la 1566 si pana la 1680, prin legy, prin de- crete principale gi sili social&, ati asuprit pe Romani, ca sa-¥ faca calvini, giin cele din urma prin tiparirea carfilor bisericesci romanesci. b). Literatura romanésed bisericésca inceputé prin Sast. La Sasif saii luteranif din Sibiii, inc& in 1529, s’a tiparit cartea lui Th. Gemmarius, iar la Brasov in 1535 earfi scolastice. Municipiul Si- (8) B. Bod, De wnione Valachorum eum reformatis, in Archiva, pag. 656. 2) Gramatica romdnésed de Radu Tempea, in prefaji. Archiva, pag. 645. (3) G. Barif, Catechis. ealv., pag. 101 (4) Ibidem, pag. 121. Analele A. R-—Toy. XXIV.—Memoriite Seeliueit Tetorice, 218 DR. AT. Mf, MARIENESCU 182 biiului in 1544 a tiparit Catechisis romanese, adecd al lui Luther, tra- dus pe romanesce. Sasii din Bragov ait facut-o acésta in anul 1559 si aii continuat tiparirea cartilor romanesci — dup’ datele de pana acuma — pan in 1581, iar in Orgtie la anul 1582. “¢). Literatura romdnésed bisericésed continuatd prin Maghiari. In Belgrad, Catechisul calvyinese in limba romanésca s’a tiparit la anul 1640, respective 1642, si alte cirti bisericesci romanesci s’att ti- parit pana la 1702. Vedem dara ca Sasif luterany ai tiparit primul Catechisis al lui Luther romanesce la anul 1544, iar Maghiarii calvini primul Catechisis al lui Calvin romanesce la anul 1640 — 1642; si ast-fel Sagii luterani att in- ceput cu 98 de ant mai nainte a tipari carfi romanescl gi of ait dat RomAnilor primul impuls pentru limba nafionald in biseriet; iar Maghiarii ai continuat prin poruncile domnitorilor gi prin tiparirea eartilor. d). Coresi. Nu ne putem uita de el, cand véduram, c& in Ardél a tipirit atatea carti romanesci bisericesci, $i ne-a trezit sufletul. Ca un geniii al epocei nationale in Ardél apare Coresi, diaconul Mitropolifilor Eutimie gi Serafim din Targoviste, capitala veche a Valachici. Activitatea lui Coresi in Ardél se incepe la anul 1560 in Bragov cu tipdrirea Evangheliarulut romanese gi se inchee in 1580 in Sas-Sebeg cu tiparirea Svornicului slavonesc, deci lucraé in Ardél 20 de ani in timpul epocet Interane. Coresi, dup& prefefele de Ia cirtile tiparite de cl in limba romaé- nései, e un roman infocat, zelos national, pana’ ce acasi in Valachia, avénd o activitate si maY mare, e silit sd tiparéscd numai in limba slavona. Sdracul Coresi mére ca diacon! dar amintirea lui e eterna in Ardél. e). Purtarea elerulut si a poporului roman. Nu am aflat urma cé clerul ori poporul roman, din indemnul lor propriti. si fi ingrijit de atare tipografie romanésca pe timpul cand ait inceput Sasii si at continuat Maghiarif cu tiparirea cartilor bise- ricesci romanesci.188 IN BISERICILE DIN ARDI Abid la 1841 Mitropolitul Ghenadie din Belgrad gi, dup& mértea lui, mitropolitul Elia Toresti si-atii dat truda gi punga pentru o tipo- grafie a lor, dar nu mai este urma de tiparire in acésti tipografie. Ca Romanii din Ardél nu ati avut o insuflefire timpurie si generala pentru limba nationala, se vede din aceea, cd inca lung timp s’a con- tinuat cu tiparirea cfrtilor gi slavonesci, gi ci preotii, dér in numér mare, erat Slavi saii indulcifi de slavism, se tineati de limba sirbéscé, in eat Mitropolitul Sava inca gi la anul 1675 fu silit sa poruncésci preotilor, ca sfintole taine si nu le mai faci in limba strain sirbésed, ci in acea piarintésci romanésci, Nict n’a putut si fie o insuflefire generali national do a scote de loc si cu totul slavismul din bisericile Romanilor, din motiv c& Romanii pricepeati tendintele luteranilor si ale calyinilor de a stric& ortodoxia, religiunea lor stramogésed, si pentru acésta Romanii att avut fricd de surparea religiunif lor, si ast-fel ati trebuit sa fie gi zelosi pentru legea veche a lor. De alta parte Romanii inci nu pricepeait interesul cel mare pentru limba nafionalé a lor; gi si m& erte D-dei, dacd voitt spune pro- verbul rominesc: «Mintea Romdnului se trezesce tot tarditi!» insa din téte vedem, ca intregul réii, ce a persecutat Biserica orto- doxa gi pre Romani, a adus cu sine gi binele acela, ci s’a introdus limba romanésci in bisericile Romanilor din Ardél gsi de aci fn cele din Ungaria si din Banat, si mai tarditt insuftetirea nafionald a devenit férte mare pentru limba romanésca in bisericile romanesei (1). Prin foc se curéti aurul. Sibiid, 12/25 Fevruarie 1902. (1) Pote c& pentru mulfi e de interes de a sei, ci dupa numératirea penultima (1890) in Ardél sunt: Romani ortodoxi 652.936, Romani greco-eatoliet (cu ritul orto- dox) 572.772, la olalta: 1.235.708; Romano-catolicl (Maghiari gi Sagi) 268.623; Lute- vani (mat mulff Sagi) 199.551; Reformaji sait Calvin (mat mulfi Maghia 95 Unitari (numal Maghiart) 65.068; Israelifi 20.000.ADAUS. Slavismul gi introducerea limbit romdnesci én bisericile din Muntenia (Valachia) 6 din Moldova. Seriind disertafiunea «Luteranismul, Calvinismul gi introducerea limbil remane in bisericile dia Ardél», am aflat ce-va legitura a Ro- manilor din Ardél cu acei din Targoviste si atare influenta natio- nalé asupra celor din Valachia si Moldova, gi pentru acésta m’am sim{it indemnat a serie ce-va si asupra temei indicate mai sus, pentru ca si se produci un ce-va intreg pentru tofi Romanii. in Muntenia (Valachia) ati fost urmatérele tipografii: I-a tipografie apare la anul 1508 in Targoviste, sub Domnitorul Mihnoa, fiind Macarie mai tardii primul Mitropolit in Targoviste; A Il-a tipografie apare la anul 1635 in CAampulung sub Mateiti Ba- sarab; A IILa tipografie incepe a tipiri la anul 1637 in mandstirea Go- vora, dar acést& tipografie se mutaé Ja manastirea Délului, sub Mateitt Basarab ; A IV-a tipografic apare la anul 1644 in manistirea Délulu’, asemenca sub Mateiii Basarab; tn Moldova, la anul 1643, in Iast gi la 1645 in Sucéva sunt tipo- grafil (1). Sciind cai Sagii din Sibiiti aii inceput de a tipari la anul 1529 gi coi din Brasov la anul 1535, ne mirim ci in Targovigte a fost tipo- grafie ine& la 1508, dar panad la 1640 numai pentru carti slavone. Voiti enumbra téte cirfile tipdrite panda la 1651 in limba slavond si romanésea, asa cele din Muntenia, precum cole din Moldova, cici atunci se va vedé resultatul istorie gi literar. (1) Excerpte din Bibliografia romdnésed veche de loan Biana gi Nerva Hodog, Bucurescl 1898, si téte edrgile urmatére sunt citate din acest op.Luni RoMANE ix BisEntorE DIN ARDEL, 21 A). Carti bisericesci tiparite in limba slavona fin Muntenia. Tipografia cea maY veche a fost in oragul Targoviste, aprépe de riul Dambovita, la piciérele Carpatilor, si do la 1383 pana la 1716 capitala Munteniei (Valachiet). Si observam ea Targovistea, de la Ardél, anume de la Bragov, zace spre améqdi si indepartarea nu e mare. Aci e prima caus& pentru legdtura Targovistenilor cu Bragovenii din Ardél. La 1508 s’a tiparit Leturghiarul slavonese in Targov iste sub domnia Voevodului Mihnea, fiind Macarie monach si preot. La 1510, Octoich slavonese tiparit in Targoviste, sub domnia lui Vlad gi cu ostenéla ieromonachului Macarie. La 1611, Evangheliariti slavonese tiparit in Targoviste sub Voevodul Basarab, ostenindu-se c&lugdrul (Mitropolitul) Macarie. La 1545, Molitvelnic slavonese tip&rit in Targovigte, sub Voevodul Petru, pe timpul Mitropolitulul Ananie. La 1547, Apostol slavonese tiparit in Targovigte sub Voeyodul Mircea. La 1550, Triod-Penticostariti slavonesc tiparit in Targoviste. La 1568, Svornic slavonese, partea IJ-a, tiparita de diaconui Coresi, sub Voevodul Alexandru gi Mitropolitul Eftimie. in 1574, Octoich slavonese, partea I-a, tipdrit de diaconul Coresi, sub Voevodul Alexandru gsi Mitropolitul Eftimie. La 1575, Octoich slavonese, partea II-a, tipirit de diaconul Coresi, sub Voevodul Alexandru gi Mitropolitul Eftimie. La 1577, Psaltire slavonésca tiparit& de diaconul Coresi, sub coer ‘O- dul Alexandru gi Mitropolitul Serafim. La 1578, Triod slavonese tiparit do diaconul Coresi, sub Voevodul Alexandru. La 1578, Octoich slavonese. La 1579, Evangheliariii slavonese. Ve- rosimil ambele de Coresi. La 1583, Evangheliariit slavonese tipavit de diaconul Coresi si Ma- naila. Se crede a fi a treia editiune a Evangheliarulul slavonese tipa- rit la 1579 in Belgradul Ardélulul. Coresi dup& 1583 a murit si in lo- cul séit pagesce fiul séi Serban. La 1635, Molitvelnic slavonese tiparit in Campulung din porunca lui Mateiti Basarab. fnceputul tipariturilor rusesci in Valachia. La 1637, Psaltire slavonésc& tipariti in Govora, din porunca lui Mateiii Basarab, sub Mitropolitul Teofil. La 1638—41, Psaltire slavonésci cu ciasosiov, tiparit la Govora de ieromonachul Stefan din Ohrida sub Mateitt Basarab.22 DE. AT. M, MARIENESCU 186 La 1643, Antologion slavonese tipdrit in Campulung sub Mateiti Basarab gi Mitropolitul Teofii. La 1646, Liturghiaritt (Slujebnic) slavonese tiparit in mandstirea Dél sub Mateii Basarab gi Mitropelitul Teofil. La 1646, Slujebnic slavonese tipirit de Procopie Stancovicitt gi Radu Stoicoviciti in Targoviste. La 1647, Imitatia lui Cristos, slavonesce, tiparité in manadstirea Délu pe spesele principesel Elena, sofia lui Mateitt Basarab. La 1649, Penticostariti “slavonese tiparit in TArgoviste, pe spesele principeset Hlena, sofia ut Mateiii Basarab, fiind Stefan Mitropolit. La 1649, Triodul slavonese tiparit in Targoviste. La 1650, Psaltire slavona tiparita in Campulung, sub Mateitt Ba- sarab Voevod gi Stefan Mitropolit. in acest mod, dupa datele de pana acuma, in Valachia de la anul 1508 pand la 1650 s’ait tiparit multe carti bisericesci, anume 23,in limba slavond, fara ca prin cele arditate si se incheie girul cirtilor biseri cescl slavone, Numai cu un suspin putem réspunde aceste! pravoslavnicil valachics. B). Carti bisericesci tiparite in limba slayona si romanésca. La 1577, Psaltire slavo-romanésc& tipariti de diaconul Coresi in Bragov. Goresi in epilog dice: «... daca védui cd maf téte limbile (popérele) att cuvintul lui Dumnedett in limba lor, numaj not Romdanii nu avem... Drept’ aceea, fratit me preofilor, scris-am aceste Psaltiri, de am scos din Psaltire sirbése’ pe limba romanésc%, ca si fie de infelegdtura gi gra- mAticilor, ete.» Coresi acestea Je dice cdtre Romani{ din Muntenia (Valachia), pentru c& acestia pana la Psaltirea slavo-romanésci nu avura nici o carte bisericésc romanésca, gsi pentru cd Coresi in Bragov pentru Romanii din Ardél tiparise la azul 1568 gi 1570 de doué ori Psaltire romanésci, foan Bianu dice: «Acésti Psaltire a fost considerati mult& vreme de prima tiparituraé romanésc&» (1). Firesce destinat’ pentru Romanii din Valachia. La 1580, Evangheliaritt slavo-romanese (tiparit de diaconul Coresi in Brasov). Se constata ci era tiparit cu acele caractere, cu cari Coresi gi Manaild la 1579 ai tiparit Evangheliarul slavonese, gi care (1) Ioan Bianu gi Nerva Hodog, Bibliogralia romaneésed veche. No. 19,187 inTRODUCEREA LiMBli RoMANE in RISERICILE DIN ARDEL. 23 se pote considera ca o edifiune noud a Eyangheliarulul slavonese tipdrit la anul 1562 in Brasov cu ajutorul lui Hands Begner. Acest Evangheliariii slayo romanesc din 1580 asemenea a fost des- tinat numai pentru Valachia, pentru ca Coresi la anul 1560 — 1561 ti- parise in Bragoy Evangheliarin] romanese cu ajutorul lui Hanis Begner si in 1580—1581 Evanghelia cu invéfaturaé cu ajutorul lui Lueacia Hrijil, pe cind in Targoviste Serafim erd Mitropolit. Din acestea vedem ca, degi in Ardél pind la 1580 eraii tiptvite mai multe carti bisericesci numai romanesce, Romanif din Muntenia nu se insuflejira pentru limba romAnésca, ci continuara a tipari mal tot carti slavonesci si mai intaiii mai mult—ags&a pe sub mani—de a se folesi de Psaltire slavoromanésc’ gi de Evangheliarii slavo-ro- mAanese, dar gi acum punénd in frunte partea slavona, ca si cand, sub protectiunea celei slavone, sd aib& scut si limba romanéscd. Ett nu cercetez causele acestea; cu mult&i cunoscin{d de istoria timpului le enuméra Tlie Barbulescu (i). E evident insi ci migearea Iuterand a Sagilor gi migcarea nafio- nala a Romanilor din Brasov cu Coresi in frunte a trecut si in Va- lachia si a inceput gi aci a resdri lumina. C). Carfi bisericesci tiparite in limba romanésca in Muntenia (Valachia). La 1640, Pravila (cea mici) tiparita in Govora, cu tiparul lut Mateit Basarab, sub Mitropolitul Teofil, iara Michail Mocsalie a tradus-o pe limba romanésci. S’a facut o edifizne separata, eu titlu noi pentru Ghenadie Mitropolital din Ardél. E de insemnitate c& acesti doi Mi- tropoliti s’ait sciut infelege. La 1642, Evanghelie invét&tdre tiparit’ in Govora, tradusi din limba ruséscd pe romanesce si tip&rit& pe spesele lui Mateiti Basarab, fiind Teofil Mitropolit in Targoviste (2). La 1643, Invépitury preste téte dilele, tiparite in Campulung cu cheltuéla feromonachului Melchisedee. La 1644, Evanghelia invétatére tiparit’ in mandstirea Délului, sub Mateiit Basarab gsi Mitropolitul Teofil. La 1650, Pogribania preotilor tiparit’ in Targovigte, sub Mateitt Basarab, cu cheltuéla ieromonachului Michail, sub Mitropolitul Stefan. (1) ie Barbuleseu, a istorico-filologice Partea II, Slavismul si introduce- 2) La 16H in elgradal Ardélulul era tiparitd Evangelia ew invésitura,24 DR, AT. M. MARTENESCU 188 La 1651, Misteri# sati taine tipdrite in Targoviste, cu cheltuéla MitropolituluY Stefan, in dilele lui Mateiti Basarab. La 1652, fudreptarea legif tipariti in Targoviste. Se numesce gi Pravila lui Mateii Basarab. Mitropolit era Stefan. La 1652, Tarnosanie tiparité in Targoviste, cu cheltuéla Mitropoli- tulul Stefan sub Matciti Basarab. Dar seria carfilor romanesef nu e incheiata. Vedem ca la anul 1640 s’a inceput tiparirea cdrfilor roménesci in Muntenia, gi chiar cu o carte, care a fost destinatd gi pentru Ghenadie, Mitropolitul din Belgradul Ardélului. Vedem ci Mateiti Basarab a inceput tiparirea carfilor romanesci, acola carele la 1638 recomanda lui George Rakoezy I (1430—1648) pe Elia Ioresti, cilugar din Valachia, de yladie Romanilor din Ardél. Tiparirea cartilor romanesct in Valachia se incepe, pe cand in Ardél s’a ridicat calvinismul si RomAnilor li s’a impus Catechisul calvinese. O legatura religiésa, spirituala, nu se péte nega. D). Carti bisericesci romanesci tiparite in Moldova. George Barif arat’ cd magistratul Bragovului la anul 1569 a cum- pérat un Calendar romanese cu 6 denari pentru solul moldovén (1); un dar mal frumes pe acest timp abia se péte cugeta. La anul 1569, in Moldova era Domnitor Bogdan al IV-lea. Calen- darul acesta era destul, ca si facd aten{i pe Romanii din Moldova, Dar n’a facut nici o impresiune nationala. N’a trezit! La 1643, Carte romanésci de invéfatura, tiparita in Iasi cu cheltuéla lut Vasile Voda, tradus& de Mitropolitul Varlaam din limba slavo- nésecd pe acea romAnéscd. Dupa prefati, Vasile Voda face acest dar... linbi¥ romanesci. Varlaam in prefafii separatd e infléctrat pentru limba romanésca. Tot aci se spune, c&é Petru Moghila, fecior de Domn din Moldova, Archiepiscop si Mitropolit al Chieyuluy, Haliciulut si a téti Rusia, earele pe pofta Mariei Sale (Voevodulut Vasile) a trimis tiparul cu tte megtersugurile cate trebuese, si Voevodul Vasile a dat cheltuélé nesocotita spre tot lucrul tiparirif. Ash se péte deduce, ci pand atunct in Iasi n'a fost tipogratie si din prefata se vede, ci Vasile Voda era in legitura cu Rusii gi nu cu cei din Targoviste, ori din Brasov. (1) G. Barif, Catechismut catvinese, Sibit 1879, pag. 98.189 iNTRODUCEREA Latntt Ron La 1645, Sépte taine ale bisericii, tiparite cu cheltuéla lui Vasile Voda, cu tiparul domnese in Tasi si cu prefata Mitropolitulul Varlaam. La 1645, Réspunsurile Mitropolitului Varlaaim la Catechisul calvinese din 1642 s’att tiparit in Sucéva. La anul 1646, Cartea romanésed de invéfitura de pravile impéra- tesci s’a tiparit cu tiparul domnese din Iasi sub Vasile Voevod. E). Resultate istorice si literare. Din cele ingirate sub A) afldm, cA in Valachia de la anul 1508 pan la 1650 s’ati tiparit 23 de cirfi bisericesci in limba slavona; iar din cele ingirate sub C) aflam c& in Valachia de la anul 1640 panda la 1652 s’aii tiparit 8 cirff in limba romanéscd, si dup’ cele de sub D) in Moldova, de ia 1643 pana la 1646, s’ati tiparit 4 cdr{i bisericesci in limba romAnésea, in cat descoperiri ulteriére nu ar schimba atari nu- meri. Daca socotim acuma carfile bisericescl tip&rite intre 1544-1702 in Ardél, apoi aflim: 6 slavonesci, 2 slavo-romanesci si 26 romanesci. Nu ne putem uitd nicl aict de Coresi. in 1559 s’a tiparit in Bragov Catechisul romanese al lui Luther, prima carte romanésca, si Coresi in 1560—1561 apare in Brasov gi tiparesce Evangheliariul romanese, prima carte bisericéscd romanésca. Din cirfile tiparite, Coresi in Bragov tiparesce: 3 c&rfi sirbescl, 2 c&rfi slavo-romanesci gi 9 romAnesci, una sirbéscd in Sas-Sebeg; iar in Valachia 6 sirbescl sub numele séi, 2i se atribue lui (1), Ja olalta 22 de c&rff si activitatea si-o inchee la anul 1583. Targovistea, respective Mitropolifil de acolo, ati avut legdturi tipogra- fice cu Sasil, gi limbistice, adeca literare cu Romanii din Brasov. George Barit dice: XL—Memoriile Secfiunit Istortee: . . Céte-va manuscripte slayo-romane din Biblioteca Imperial de la Viena, de Joan Bogdan Cinei documents istorice slav (Seri ia ny ain Anate, pen ‘omane din Arehiva Cary Impe- riale de la Viena, de Ioan Bogdan. . . Diploma Barlidéni din 1131 si Principatul Barladului. care de critic’ diplomatica slavo-romana, de Joan Bogdan . Biserica din cetatea Némfu gsi documente relative la Vasile Lupu si Domna Ruxandra, de V. A. Urechia. O incer- >» XII. — Desbaterile Academie > XIE. — Memoriile Secfiunii Istorice: . . . Biserica ortodoxa in lupt cu Protestantismul, in special ew Cal- vinismul in vécul XVIl-lea, gi cele dou sindde din Moldova contra Calvinilor, de Episcopul Melchisedec . . Memorit asupra periédel din Istoria RomAnilor de la 17741786, ingojit de documente cu totul inedite, de V. A. Urechiad - » XIII—Desbaterile Academiel in 1890— » XIV. Desbaterile Academiel in 1801 > XV. —Desbaterile Academiei in 1892-93 . > XV. —Memoriile Sectiunit Istorice Documente inedite din domnia lu Alexandru ‘Constantin Moruzi, 1793-1796. Memoritt.de V. A. Urechia . . 0 1 2. ee » XVI. — Desbaterile Academiei i : >» XVI. — Memoriile Sectiunti Istorice: . . Codex Bandinus, Memoritt asupra scrierii lui Bandinus de la 164 urmat de text, Insofit de acte si documente, de V. A. Urechi » “XVII, — Desbaterile Academiei in 184-95. 5... eee eee >» XVIL—Memoriile Seotiunii_Istorie Sofia Paleolog, nepota Impératului Constantin’ XII Paleotog, Domnifa Olena, tiica Domnului Moldovel $tefan-cel-Mare, 1472— 1609, de 4. Papadopol-Calimach = 1,60 Vilegiatura si resedinjele de vara la Romant, de 7. ‘Kalinderu: | —60 Un nod document de la Constantin Cantemir Voda, Tag, anal 7197_(1689). Comunicatiune de V. A. Urechid. . . ve 80 XVII, — Desbaterile Academiei in 1895-96 2. 5 XVIII. — Memoriile Seofiunti Tstorie. 1,50 Contributiuni la Istoria Munteniei ain a’ doua jumitate’a’ seco Jului XVI-lea, de W. Jorga.. . . se rie Cestiunea Arilor, de Gr. C. Bufureanu.. 25 Un, episod din istoria tpografiel in Romania, de A Papadopol- Calimach ». ap 60 XIX —Memoriile Sectiunii Tstorice: Domnia Ini Toan Caragea.— Biseriea roman ‘ae VAL Ureoh. 60 August $i literafii, de Pretendenfi_ domnesci >” XX.— Desbaterile Academiei in 1897-98 Indice alfabetie al volumelor XI—XX, din Anale, a 1888—i898 . Tom, XX —Memoriile Sectiunit Istorite: oo. ee ee ee Domnia Ini: Toan Caragea, 1812—1618. — Biserica. — geélele. — Gul- tura publick, de Vd. Urechid. : Primul protect de Constitugiune, & “ Moldovei Xenopol Bucureseii pana la 1300, de @, 7 Tonnesew-Gion. Manuscripte din biblioteci straine relative la Tstor (Intaiul memoritt), De N. Jorgas oe ee cere eeAnalele Academiei Romane. LB Literapit pean sub Cesari, de Joan Kalindem. . 2.2... 80 Tustifia sub Toan Caragea, dé 7A. Ureckia ee) Documente nows, in mareparto romanesti, relative la Petru Sehiopul i 1, de NV. forga. le Academie! in 1898-99. Memoriile, Seefi lorice Manuseripte din biblioteet (Al doifea memoriii). De ¥. Iorga. Socotelile Brasovului gi serisorl romanesel eitre Stat in seechut al XVIL-lea, de V. forga. swe ae Socotelite Sibiiulai, de N. Toga. . Cronicele muntené, Tntdiul_memor XVILlea, de W. forga Exponore pe seurt a prineipiilor fundamentale ale istoriel, de Renopol es ee Edifitatea sub downia Tut Carages, de V/A. Urechia . 2). XXIL—Desbaterile Academiei in 1899-1900..°. 2. i, de A.D. Xenopol Portretul iy Miron Costin, de 8. Fl. Marian... ee ee Portal barbot gf perulul fa Romani, de Joan Kalindern \.".. Dece Ma — Cuvintare, de D. Sturdza. . eta Din domnia lul Ioan Catagea 1812-1818, de F.'4. Dreenié. « » XXIII—Desbaterile Academiei in 1900-1901 2... 2. » XNXIIT.—Memoriile Sectiunii Istorice: ... 666. eee Atanasie Comnen Ipsilant, de C. Erbiceanu. Societatea sub I. G. Uaragea, de V. A. Urechid Toan, Cizea de, Gambutz, ea episeap al Marmatiot Do eit Given, 1660-1730, de Joan Pugeartti . Din domnia Jui Alexandru Calimach, de V. A, Urechié Portul perucilor gi barbierii la Romani, de Joan Kalinder Ouiginea Cémpulungénd a lui Gavr#, Mifrepolity] Kievulus, de ZV. Slefanelli'... ae » XXIV.—Desbaterile’Academiei in’ 190i— se. Bub presi.) » XXIV—Memortite Sectiunti Istoriee: . . (Sub pres) Dous acte ofielale necunoscute de pe timpul fea Bizantin sane IT Angel privilore la Romanit din .Peninsula Baleanicd spre finele secolulu} XII, de C. Erbiceanu S Teoria probei (in sclinja moderna), de Petre Pop a Privirt istorice gi literare asupra epoce! fanariotice, de C, Brbi a Din luptele pentru ném:' Resturnarea lui Vasite Lupa. Stud torle, de J. Tienoveceaie «China supusi» manuscript grecese ou al tracte, de C. Erbiceanu . 7