Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Transfer de Masa

    Uploaded by

    Gicu
    8 views20 pages

    Original Title

    Transfer de masa

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views20 pages

    Transfer de Masa

    Uploaded by

    Gicu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 20
    CAP. 6 TRANSFERUL DE MASA Transferul de masi este stiinja proceselor spontane ireversibile de propagare a unui component masic al unui amestec dintr-o zon cu concentratie mai ridicata catre 0 zona cu concentratie mai coborata. Din instsi definitie se poate observa o analogie intre transferul de masa si transferul de c&lduri, Ambele sunt procese spontane i ireversibile. Transferul de c&ldura se realizeaza datoriti unui gradient de temperatur’, transferul de mas& este datorat gradientului de concentratie. Rezulta primul element al analogiei: temperatura - concentrafie. Transferul de masa poate aparea in fazi gazoas’, lichida, in sisteme ‘gaz-lichid, vapori-lichid, cu sau férd transfer simultan de cAldura, Transferul de masa se face in dou moduri: prin difuzie moleculara siprin difuzie turbulent’. Difuzia moleculard este analog conductiei termice si se datoreaza endingei naturale de uniformizare a concentratiei dintr-un fluid prin migcarea dezordonatd a moleculelor. Difuzia turbulent este analog’ convectiei termice si reprezinta transferul de masa intre o interfafi si un fluid in miscare. Interfata poate fi suprafaja unui solid sau unui lichid. Fenomenul este dependent de proprietifile de transport ale fluidului si de caracteristicile hidrodinamice ale procesului. 6.1. Transferul de masa prin difuzie molecular 6.1.1, Definifii. Legi de bazi Dac& intr-un spajiu exist un amestec de componente a ciror concentrafii variazd, apare un fenomen natural care fine s& uniformizeze compozitia amestecului in spajiu considerat. Pentru explicarea fenomenului consideram un amestec de dowd componente A si B cu concentrafii diferite ntr-un volum considerat, 230 componenta 4 avand 0 concentratie mai mare in zona din stinga, iar componenta Bo concentratie mai mare in zona din dreapta (figura 6.1). Daca se consider’ un plan imaginar xo, deoarece miscarea moleculelor este dezordonat’, numarul de molecule 4 find mai mare la stinga planului x, un numar mai mare de molecule vor strabate planul x9 de la stanga la dreapta, decat de la dreapta la stanga, Se obtine astfel in timp ‘ uniformizare a concentratici, Concentratia G Coneentratia ‘componente’ ccomponentei B en Ao Fig. 6.1 Transferul de masé prin difuzie molecular Pe langé difuzia produsi de diferenta de concentratie, asupra transferului de mas prin difuzie molecular mai pot apare dou’ fenomene care s& frdneze sau s& intensifice procesul: © difuzia termicd, bazata pe efectul Soret, corespunzitor clruia moleculele cu mas mai mare tind 8 se deplaseze in zonele cu ‘temperatura mai coborata; « difuzia de presiune, cauzati de diferenfa de presiune. Concentrafia unui component i dintr-un amestec poate fi caracterizata de: © Concentratia masici: p=) kei") 6.1) ‘Transferul de mas 231 © Concentrafia molara: iC, a [kmol/m’] (6.2) unde: m, , sunt masa, respectiv numérul de moli ai componentului i; V— volumul. Relatia de legatura intre cele dowd concentratii este: p=MC (63) unde Mj este masa moleculara a elementului i, in kg/kmol.. Pentru un amestec cu i componente, densitatea amestecului p, respectiv numarul total de moli pe volum al amestecului C vor fi: p=de3 C=LC, (64) Pentru caracterizarea concentrafiei unui component dintr-un amestec ‘gazos se utilizeazd si presiunea parfiali a componentului i, legatt de concentratia molara prin relatia: o PB Ceta2; = CRT | Pe 6.5) VRE P [Pa] (65) unde: R este constanta gazelor, in J(kmolK); T'- temperatura , in K. Se mai definesc: © fracfia masici &= D (6.6) fractia molara 7 1 gradientul de concentrafie gradp,=PL tag") (68) debitul masic tn, =, Ike/s] (6.9) fax masic yah tkoln?')] (6.10) Ss 232 Bazele transferului de etldurd © fluxul molar Jatt [kmol/(m?:s)] 6.1) St © viteza medie masied a amestecurilor multicomponente: Dem {m/s} (6.12) w: © viteza medie molard a amestecului: xem Ware [m/s] (6.13) Legea lui Fick este legea fundamental a difuwziei moleculare. Pentru un amestec din dowd componente A si B, ea se poate scrie sub forma: Day see + [kmol(m*-s)] (6.14) unde: Ji: este fluxul molar al componentei A in direcfia 2, in kmol/(m?:s); Dap ~ coeficientul de difuzie a componentei A prin componenta B, in m/s; ‘C4~concentratia molara a componentei A in amestec, in kmol/kg Legea lui Fick este analogi legii lui Fourier pentru conductia termica. Legea lui Fick se poate pune si sub forma propusi de Groot : ‘dnsitatea] { coeficienul |[ gradientul fractiei [Auxul]= [totala de difuzie || masice sau molare i, =—pD,pgrad g,| . (6.15) sau: Jy=CDygradx, |, (6.16) unde: p=p,+P_; C=C,+Cys g4= x,=C,/C=p,lp. Se observa cd intre fluxuri exist relati J,=5,M, (6.17) Pentru un amestec de doi componenti cu viteza medie masica w; in directia z, fluxul masic se serie: Ta =PalWae—W2) (6.18) in care wy, este viteza componentului A in directia z. ‘Transferul de mast 233 Tindind seama si de ecuafia (6.15), rezulta: Tag = PalWae -W2)= PD an 72d Be 6.19) care, dupa rearanjare, conduce la: 21M = PD yy EL+p,9, (6.20) dz Pentru acest sistem binar, w. se poate calcula cu relajia (6.12), astfel incat: (6.21) inlocuind in relatia (6.20), rezults: ag, PAM ag =—PD up + Bul aM +P We) - (6.22) Deoarece war si war reprezinta vitezele componenjilor 4 si B raportate la un sistem fix de axe, cantititile p,w,, si PgWp, reprezinti fluxurile masice raportate la sistemul fix de axe, care se noteaza cu: Mee =PsW4s Mae =PaWn kel(m’s)] Inlocuind in ecuatia (6.22), se obsine: dg, Dux Ge + Bale tMe) « (6.23) Aceasti relaie se poate generaliza si scrie in forma vectorial’: n, PDaVE.+8iHa+7%n)) > (6.24) care araté od luxul masic unitar n, are urmatoarele dou componente[25]: © —pD,,Vg, = J.,este fluxul masic relativ si reprezint& contribugia gradientului de concentratie; © g,(i, +%,)=p,#— contributia deplasarii amestecului. fn mod similar, se poate scrie fluxul molar fafi de un sistem de referin(d fix in felul urmator: “CD Vx, +x,(N,+Nq)| (6.25) incare: V,=C,W, si Ny=CyW,. Ecuatiile (6.24) si (6.26) reprezint& alte forme echivalente cu expresiile (6.15) si (6.16) ale legii lui Fick. Coeficientul de difuwzie Dax este identic in toate cele patru ecual 234 sferului de efldura si masi Coeficientul de difuzie D Coeficientul de difuzie este introdus de legea lui Fick, fiind analog conductivitifii termice din ecuatia legii lui Fourier. Ecuatia sa de definitie este: D, Jae [m/s] (6.26) (as (t El se defineste ca fluxul molar al componente’ A in directia z, pentru un gradient al concentratiei molare de 1 kmol/(kg-m). Coeficientul de difuzie este o proprietate spx depinde de compozitia sa, de temperatura si presiune. Utilizand teoria cineticii pentru gaze ideale se poate stabili o variatie a coeficientului de difuzie invers proportional cu presiunea si direct proportional cu temperatura: ‘A amestecului, care Daz ~p'T™ (627) in tabelul 6.1 sunt prezentate valori ale coeficientului de difuzie pentru diferite perechi de substante (20]. Tabelul 6.1 YValorile coeficientului de difuzie Ja presiunea atmosferiex ‘Substanja A ‘Sunstanfa B T Dy (kK) (mm'is) i 2 3 4 ‘Gaze NH ‘Aer 298 028-107 H,0 ‘Aer 298 0,26:107 CO; ‘Aer 298 0.16:107 H, ‘Aer 298 041-107 Oy ‘Aer 298 021-107 ‘Acetona ‘Aer 273 0.1107 Benzina ‘Aer 298 0,88:10° ‘Naftalina ‘Aer 300 0,62:10° Ar ‘Ne 293 0.19107 i, O 273 0,70-107 i, ™ 273 0,68:107 ‘Transferul de mast 238 Tabelul 6.1 (continuare i 2 3 4 Hi CO; 273 (0,55:107 CO; No 293 0,16:107 ‘CO, 0} 273 0.147107 ©: N; 273, 0,18:107 ‘Solu ‘Cafeina 10. 298 0.6510 Ethanol 1,0) 298 0,12-10% ‘Glucoza 1:0) 298. 0,69°10 Glicering H,0 298 10,9410" ‘Acetond H,0 298 0,13-10% CO; H,0 298 0.20-107 0; HO 298) 024-10" H, H,0 298 0,63:10° N H,0 298 0.265107 Solide [o, ‘Cauciue 298 021-107 N ‘Cauciue 298 0.15107 CO; Caueiue 298 0.1107 He SiQp 293 0.4107 Hy Fe 293 0.2610 Cd Cu 293 0,27-107 AL Cu 293 0.15.10 6.1.2. Ecuatiile diferensiale ale difuziei moleculare 6.1.2.1. Ecuatia de continuitate Pentru a determina ecuatia generala a difuziei moleculare vom considera un element de volum dv = dx dy de (figura 6.2), pentru care vom face un bilant masic seriind: Viteza de variagie Variagia fluxului de) — {Viteza de generare aconcentrajici de }=4 substanyi care $+ a masei in volum substan din volum| tranziteazi volumull | prin reacfii chimice| ‘Viteza de variajie a cantitajii de component A din volum este: 236. Bazele transferului de eildurd si mask May = Beas dydz ke/s] (6.28) Fluxul de mas care intra in elementul dv dupa directia x va fi 1, xdydz =p .W,dydz [ke/s] (6.29) Fluxul masic care iese din clement dup’ aceeasi direotie este: On,.dvaz| aide = ny de + Ade Tg] (630) Fluxul de mast ramas in elementul de volum dupa directia x va fi: 4 Manayde~ 1, dy de = 8 dey de (631) Scriind in mod analog variafia fluxului de masi ce tranziteazd clementul dupa celelalte direcfii dy, dz se obfine fluxul variatia fluxului de ‘mast dupa cele trei direc efor ee iin {2 a wen} ke/s} Semnul minus apare deoarece s-a presupus c& fluxul masic care parseste volumul este mai mare ca cel care intra in volum. Viteza de generare a masei in volum datorité unor reactii chimice, in ipoteza unei generari omogene de masa cu viteza dn,4, in ke/(m’-s) va fi: Fig. 6.2 Bilanjul masic pentru un clement de volum sferul de mast 237 Mae Imad? (K0/5] (632) inlocuind valorile M,,,;.M.,,,M,, in bilanful de masa se obsine: a a a, , aes tate ta, Wy FI. ae ey oe (6.33) ‘Aceasta este ecuatia de continuitate pentru componentul 4. Deoarece Max Nay, Naz Sunt proiectiile pe cele trei axe ale vectorului 7i,, ecuatia (6.34) © ecuatie similard se poate serie pentru componentul B din amestec: 0 (6.35) si adunand ecuatiile (6.34) si (6.35), rezulta: Het Pa) (Gs tdm)=0 - 636) Tindnd seama cd, pentru un amestec de doi componenti exista relatiile: V(n, +1)+ Mg +g =P.4Wa+PpWp = PW PutPs=P3 Guy A = Fou > deoarece generarea componentului A se face pe seama epuizarii componentului B, se objine ecuatia de continuitate pentru amestec: 2 V(pw)+ a 7 (637) care este identicd cu ecuafia de continuitate pentru curgerea unui fluid ‘omogen. 238, Bazele transferulul de edldurd si mast 6.1.2.2. Forme speciale ale ecuafiei de continuitate Pentru determinarea distributiei concentratiei, trebuie inlocuit fluxul unitar prin expresiile rezultate din legea lui Fick. Astfel, dacd se inlocuieste fn ecuatia (6.34) valoarea lui ng (6.24): —pD V8, +844 +) sau echivalentul su: —pDyV8s +P" > ~¥{pD,Ve,)}+ V0.0) m4 =9 (638) sau scrisd in funcfie de concentratia molara: ~V(CDp¥x,)+V(0,¥)+ ee (6.38a) ‘Aceasta ecuatie este general si exprim& distribuyia concentrafiei componentului 4 intr-un amestec. in aceasti forma este, insi foarte greu de utilizat si de aceea se fac ipoteze simplificatoare care permit aducerea ¢i {ntr-o forma mai sor de folosit. ‘* Daca densitatea p si coeficientul de difwzie Dy» se consider’ constante, ecuatia devine: =Dy VP, pst W004 + Phan =0 (6.39) « Pentru un fluid incompresibil, viteza este constanta si deci Vw=0. Dacdi nu exist generare de substan A, atunci qmr.1 = 0. De asemenea, daci ‘se considera constante densitatea si coeficientul de difuzie, ecuatia (6.39) se reduce la forma: Sas wp,=DaV'P, (6.40) Se observa cd membrul sting al ecuatiei confine doi termeni: derivata local p, /t acdmpului scalar de concentrafie masica p(x, y, z,1) si termenul: Pa yy, 20 4 y, Oa ox ” ey * @e care reprezinté derivata in raport cu viteza a concentratiei_masice p(x, y, zt). Suma acestor doui derivate este denumita derivata wp.= ‘Transferul de mas 239 substanfiald a concentrafiei masice si deci ecuatia (6.40) se poate serie in forma: Dp, A Pa DuVp, . 6.4L Det °. (641) care este analog cu ecuatia pentru transferul de c&ldurd in regim tranzitoriu: (6.42) in care T este temperatura, iar a — difuzivitatea termica. fn cazul in care fluidul nu se deplaseaza w = 0 nu exist generare de masi gma = 0, iar densitatea si difuzivitatea sunt constante, ecuatia (6.40) se reduce la: &. a VP. | (6.43) Aceast ecuafie este cunoscutd sub numele de legea a doua de difuzie a Jui Fick. Ipoteza c& fluidul mu se deplaseaza restrange aplicabilitatea ei numai la corpuri solide sau lichide stationare, precum si la sisteme binare de gaze, sau lichide, la care ny =—ng. Ecuafia (6.43) este analog cu ecuafia lui Fourier pentru conductia cldurii: 2 avr. (6.44) ‘* Ecuatiile (6.39), (6.40) si (6.43) pot fi simplificate in continuare dac& procesul se considera stationar si deci dp, /2e=0. Pentru densitate constanta si coeficient de difuzie constant, ecuatia (6.39) devine: wVp= Da Pat dma (6.45) acd nu existd nici generare de substanta, se obtine: w¥e,= Due, | - (6.46) in plus, daca w = 0, ecuatia se reduce la: vp.=0] (647) care este ecuafia lui Laplace, pentru concentratii masice de component 4. 240, Bazele transferului de ellduri si masi 6.1.2.3. Condifii inifiale si la limita Pentru descrierea cazurilor concrete de transfer de mast, trebuie rezolvata una din ecuajile diferenfiale prezentate pentru anumite condifii initiate gi la limita care permit determinarea constantelor de integrare. Conditiile la limita cele mai intalnite sunt urmatoarele: ‘Ace Specificarea concentrafiei la interfafé in concentrajie molar’ C = Cus sau masica p4 = Ps sau fractia molar x4, iar in cazul gazelor, prin presiunea partialé py = par sau fractia molard x,,. Pentru un caz coneret de difuzie a unui component din faza gazoasa in faza solidi sau lichida (figura 6.3), dacd concentratia elementului 4 din faza gazoas’ este caracterizata de presiunea partial& p,,» transformarea ei in functie molara se va face utilizand legea lui Henry: Pa (6.48) Pas Gaz | Lichid sau solid lux Fig, 6.3 Interfata gaz-lichid sau gaz-soli unde H este constanta lui Henry, in bar. Valorile constantei lui Henry pentru tunele solufii apoase ale unor gaze sunt prezentate in tabelul 6.2. Tabelul 6.2 Valorile constantet lui Henry pentru solutit apoase H= psi); (bar) _|_Nt | ch | ms | 80. | con | cH | Om | Tt? ps p+ ts fs [7 fe to 2 | 2} 265 | 260_| 165 | 710 | 22,880 | 25,500 | 58,000 280 [23 | 365_| 335_| 210 | 960 | 27,800 | 30,500 | 61,500 390[26 | 480_| 450 | 315 | 1300 | 35.200 | 37,600 | 66,500 300[ 30 | 615_| 370 | 440 | 1730_| 42,800 [45,700 | 71,600 ‘Transferul de mas 2a Tabelul 6.2 (continuare) 1 2 3 4 3 6 7 8 9 310-755] _700_| 600_| 2175 _| $0,000 | 52,500 | 76,000 320_[ — | 860_| 835 | 800 | 2650_| 56,300 | $6,800 | 78,600 323-1 890_| 870 | 850_| 2870 | 58,000 | $8,000 | 79,000 B « Al doilea tip de condifii la limita descriu continuitatea fluxului Jas la interfata: ex, Jay =D] (6.49) fn cazul unor interfeje impermeabile pentru componenta 4 ar, 16x], =0. Cantitagile la momentul t= 0. le presupun cunoasterea cdmpului de concentrafii 6.1.3. Difuzia masic& prin medii cu geometri simple ffird reacfii chimice care genereaz masa in volum © Mediu plan Daca se considera un mediu plan in repaus, cu grosimea 6 prin care difzeaza o componenti A prin componenta B, in regim stajionar, fra surse terne de mas datorate unor reacjii chimice (figura 6.4), pentru determinarea distributiei concentratiei in spatiu, se pleacd de la ecuatia (6.38a), care in ipotezele fficute are forma: (6.50) Fig, 6.4 Transferul de mas& printr-un mediu plan 242 Bazele transferului de cildurd si mas Prin integrarea ecuatiei (6.50), in conditiile la limita: x = 0; y= qu $LX=S; X, =X yup» SC Obfine cmpul de concentrati in perete: £40)=(tay Sane Fast , (51) Fluxul molar (relafia 6.25) in ipoteza considerata se scrie: N,=-CDiy ae (6.52) inlocuind valoarea x4(x) din (6.51), rezulta: N,=-De Zan at [kmol/(m?-s)] (6.53) Muttiplicdnd cu suprafata $ si inlocuind x4 = C,/C, rezult&: PaS¢,, Casa) [kmov/s] (654) Extinzdnd analogia electrica a transferului de caldura si la transferul de masa: s [kmol/s] (6.55) Ray regultd c& rezistenja masicd difuziva pentru un mediu plan este: Raa a [sim’] (6.56) Dac mediul prin care are loc difuzia este cilindric sau sferic valorile cémpului fractiei molare si al rezistenjelor masice sunt prezentate in tabelul 6.3 [20,40] ‘Transferul de masa 243 Tabelul 6.3 Rezistentele masice $i distribufia concentrafiei Geometria stribufia concentrafiei ‘Rezisten{a masici: XA) alt) difuziva, Raa | cal 4 2 8 i £40) = (5452 -Xanle Ea ReaD, storage oe |e vo SanFua(h 1 “alta 6.2. Transferul de mas’ convectiv Transferul de mas conveetiv reprezinté transportul de substanté {ntre un fluid in migeare si o interfaja. Aceasta poate fi suprafaté unui solid sau unui lichid. Transferul de mas& convectiv este analog convectiei termice, avand ca si aceasta dou’ componente: o difuzie molecular in stratul limita masic io migcare de amestec in afara acestuia. Transferul de mas convectiv apare in numeroase echipamente sau instalafii termice, cum ar fi: scruberele, turnurile de racire, degazoarele termice, instalayiile de uscare. De cele mai multe ori transferul de mas convectiv este insofit si de un transfer de caldura. 244, Bazele transferului de cdldurd si mas’ 6.2.1, Eeuafii de baz Ecuafia fundamentala ale transferului de masa convectiv (difuzie turbulenta) este analogs ecuatiei lui Newton a convectiei termice, avand forma: a=.) | > Tkeitm?-s)] 637) unde: ny este fluxul unitar masic al componentei A; ke ~ coeficientul de transfer de masa, in m/s; py, pa — concentratiile substanfei4 Ja interfays, respectiv la distanfa de interfaga in fluidul in migcare, in kg/m’, Cea mai uzitati metoda de determinare a coeficientului de masa este analiza dimensional succedaté de experiment. Se pot obfine astfel relafii riale. La calculul transferului de mast, pe langi numerele criteriale ntélnite si la transferul de c&ldura (Re, Pr) se ‘utilizeazA si numere criteriale proprii: Criteriul Schmidt (Sc) reprezint4 raportul dintre difuzivitatea impulsului si difuzivitatea masei: Seo-=1_| . (6.58) Criteriul Se este analog criteriului Pr care reprezinta raportul intre difuzivitatea masei si a caldurii (Pr = v/a). Criteriul Lewis (Le) este raportul intre difuzivitatea cildurii si cea amasei ak Dis PCDax (6.59) Criteriul Sherwood (Sh) reprezint raportul intre rezistenta la transferul de mas& prin difuzie molecular si rezistena termic& prin difuzie turbulenta: sha 4d (6.60) 2s ferul de masi unde: / este lungimea caracteristica, in m. Criteriul Sherwood este analog criteriului Nusselt. Relafile criteriale care caracterizeazii transferul de mas convectiv sunt in general de forma: Sh=f(Re, Se, Le)| (6.61) pentru transferul de mast prin convectie foratl si de forma: sh=f(Gr’, Se) : (6.62) pentru transferul de masd prin convectie natural unde: Gr’ = PAps/pv’ este criteriul lui Groshof pentru transferul de masa. in tabelul 6.4 sunt prezentate o serie de relatii_criteriale pentru determinarea coeficientului de transfer de mast convectiv[20,40,39,25). Tabelul 6.4 Relafiicriteriale pentru transferul ‘de mask convectiv NF Relafia eriteriala Domeniul de] Tipul de transfer ert. valabilitate asic 06

    You might also like